Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 26 octombrie 2015 · monitorul.ai

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, 26 octombrie, și vă anunț că, din totalul celor 382 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 155.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informăm că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința de miercuri, 28 octombrie 2015, programul de lucru pentru perioada 26–31 octombrie, lista rapoartelor depuse în perioada 21–31 octombrie 2015, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

În completare, vă supun atenției dumneavoastră o adresă din partea domnului deputat Cornel George Comșa, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 1 Alba, Colegiul uninominal nr. 4, care ne anunță că, din data de 19 octombrie, va activa în Grupul parlamentar național-democrat.

Potrivit art. 205 din regulament și programului de lucru, în ședința de astăzi, în cadrul orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, cu tema „Stadiul accesării fondurilor europene în cadrul financiar 2007–2013 și programele de finanțare deschise în actualul cadru financiar”.

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri domnul ministru al fondurilor europene, Marius Nica.

Pentru început, dați-mi voie, stimați colegi, să-l invit pe domnul ministru Marius Nica să prezinte tema dezbaterii. Vă rog să dezvoltați.

Vă rog, domnule ministru.

**Domnul Marius Nica** _– ministrul fondurilor europene_ **:**

Bună ziua și mulțumesc frumos pentru invitație!

În ceea ce privește stadiul programelor operaționale în perioada 2007–2013, ca urmare a eforturilor depuse în aceste 7 luni de mandat, România, la ora actuală, nu are niciun program întrerupt la plăți, ca urmare a măsurilor eficiente luate. Comisia Europeană a decis reluarea plăților pe Programul Operațional Sectorial Mediu fără nicio corecție, pe Programul Operațional Competitivitate și pe Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Ca urmare a acestor măsuri, din punctul de vedere al sumelor pe care România le are în acest moment în casă, avem un procent de absorbție estimat de 65% în prezent și o să trec prin fiecare program operațional în parte: Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, în acest moment, 76% absorbție; Programul Operațional Asistență Tehnică – 75%; Programul Operațional Sectorial Mediu – 57%; Programul Operațional Regional – 70%; Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – 58%; Programul Operațional Sectorial Transport – 65%; Programul Operațional Dezvoltarea Capacităților Umane – 90%. Acestea sunt cifrele de absorbție, conform sumelor pe care le avem în acest moment, la nivelul organismelor intermediare și autorităților de management și pe care, în perioada imediat următoare, le vom trimite la Comisia Europeană spre rambursare.

În ceea ce privește perioada 2014–2020, România are toate programele operaționale aprobate, ca urmare a efortului susținut depus de Cabinetul Ponta.

La nivelul Uniunii Europene, în acest moment, dintr-un total de 560 de programe, sunt aprobate 467, aproximativ 467, deci la nivelul Uniunii Europene încă mai sunt de aprobat aproximativ 100 de programe. S-a lansat linie de finanțare în ceea ce privește Programul Operațional Competitivitate, axa de cercetare, s-au depus peste 567 de proiecte în valoare de 1,7 miliarde de euro; pe Programul componenta de IT din cadrul Programului Operațional Competitivitate, începând cu data de 1 noiembrie se vor depune proiecte până la finalul lunii decembrie.

De asemenea, s-au definitivat și s-au pus în dezbatere 25 de ghiduri, dintr-un total de 31, în ceea ce privește Programul Operațional Infrastructură Mare și, până în luna decembrie, se vor aproba, definitiva, astfel încât beneficiarii să poată să depună proiecte pe aceste linii de finanțare.

În ceea ce privește Programul Operațional pentru Sprijinul Persoanelor Defavorizate, s-au colectat datele din teritoriu. În ceea ce privește distribuirea de alimente, licitația este în SEAP și estimăm ca undeva la sfârșitul lunii decembrie, maximum luna ianuarie, procedura de evaluare a ofertelor să fie definitivată.

În ceea ce privește Programul Operațional Capital Uman, s-au pus în dezbatere ghiduri în valoare aproximativă de 200 de milioane de euro și, până la sfârșitul anului, vor fi puse în dezbatere și definitivate ghiduri în valoare cuprinsă între 600 și 700 de milioane de euro.

Sunt eforturi care au fost întreprinse în regim urgent de către Guvern, pentru a asigura toate premisele ca, în perioada 2014–2020, beneficiarii să aibă acces la liniile de finanțare din cadrul programelor operaționale.

Mulțumesc frumos și aștept cu interes întrebările dumneavoastră.

Radu Bogdan Țîmpău

#6674

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate domnule ministru, Stimați colegi deputați,

Am ajuns la un moment de bilanț pentru exercițiul financiar european 2007–2013. Toate programele se vor

încheia pe 31 decembrie, când se vor face ultimele plăți către beneficiari. Suntem în ultimele două luni ale unei perioade în care România a ratat fructificarea potențialului de dezvoltare oferit de accesarea fondurilor europene.

Gradul de absorbție general, conform site-ului ministerului pe care îl conduceți, este de 56,99%. Practic, românii pierd bunăstarea care ar fi putut să fie generată de cei peste 7 miliarde de euro pe care Guvernul din care faceți parte nu a reușit să-i acceseze.

Dintre toate programele, cea mai proastă situație o are POSDRU. Deficiențele care se observă pe acest program sunt, din păcate, simptomatice și general valabile. Stadiul curent al absorbției, conform aceluiași site, la sfârșitul lunii iulie, era de 46,53%, iar sumele rambursate efectiv abia depășesc 30%.

Astăzi, durata medie de verificare a unei cereri de rambursare este de peste 40 de zile, iar termenul de plată, de când ajunge cererea la autoritatea de management, depășește 30 de zile.

Domnule ministru,

În condițiile în care beneficiarii pot depune ultima cerere de plată până în data de 13 noiembrie 2015, cum considerați că puteți verifica și plăti toate aceste cereri?

Un alt punct vulnerabil îl reprezintă procedurile de decontare a cererilor către beneficiarii acestui program. Întârzierile la plata cererilor generează acumulări de penalități pentru beneficiarii programelor POSDRU, pe care aceștia nu numai că sunt obligați să le plătească, dar duc la blocarea conturilor și la executări silite.

Domnule ministru,

Ați promis, în repetate rânduri, la întâlnirile cu beneficiarii, că veți avea o discuție cu ministrul de finanțe pe acest subiect, dar nu s-a întâmplat nimic, cu toate că domnul Teodorovici, colegul dumneavoastră de partid, actualul ministru de finanțe și predecesorul dumneavoastră, ar fi trebuit să cunoască toate aceste disfuncționalități și ar fi trebuit, cel puțin informal, dacă nu instituțional, să găsiți o cale de dialog.

Fără această colaborare pe orizontală între ministere, care să conducă la armonizarea și la flexibilizarea procedurilor, ne vom confrunta cu aceleași sincope și în viitorul exercițiu financiar european.

Constatăm, domnule ministru și stimați colegi, că lecția a rămas tot neînvățată, iar anul 2016 va începe cu un mare zero în dreptul sumelor folosite din fondurile europene nerambursabile din ciclul 2014–2020.

Din cauza tergiversărilor gestionate de miniștrii PSD care s-au succedat în fruntea ministerului pe care-l conduceți în prezent România a ratat ținta de absorbție asumată atât în anul 2014, cât și în anul 2015. Până în prezent, nici măcar ghidurile de finanțare nu au fost finalizate. În cele câteva ghiduri lansate spre consultare, exprimările sunt lipsite de claritate, dovedind că nu s-a învățat nimic din lecția plătită de români cu 7 milioane de euro neaccesați.

Programele pe care le gestionați folosesc ca interfață de comunicare o aplicație informatică care în prezent nu funcționează. Este vorba despre MySMIS. Această aplicație ar trebui să rezolve problema de compatibilitate a fostei aplicații în ceea ce privește bazele de date cu sistemul european.

Domnule ministru, depinde lansarea ghidurilor de stadiul de realizare a platformei informatice MySMIS? Domnule ministru,

Conform planului multianual de lansări de cereri pentru propuneri de proiecte pentru anul 2015, în cadrul POCU, Programul Operațional Capital Uman, trebuia să se lanseze cereri de propuneri de proiecte în valoare de 816.400.000 de euro. În realitate, lansările sunt zero euro. Toate aceste întârzieri nu înseamnă doar pierderea unor sume importante, ci și scăderea perioadelor de implementare a programelor viitoare, ceea ce va afecta calitatea proiectelor și, implicit, gradul de absorbție.

Domnule ministru, dumneavoastră și predecesorul dumneavoastră ați irosit doi ani din actualul exercițiu financiar european. Este o realitate care nu poate fi schimbată. Deși și-a asumat în nenumărate rânduri, PSD nu va lăsa în urmă nimic îmbunătățit în zona administrativă a atragerii de fonduri europene sau măcar a elaborării de proiecte strategice finanțabile.

România guvernată de PSD nu are strategie de reindustrializare, nu are o strategie energetică, nu are viziune și capacitate de implementare atunci când vorbim despre accesarea fondurilor europene.

Pe scurt, suntem din nou victimele unei lipse de voință și de viziune politică și, atât timp cât acest Guvern va continua să stea cu spatele la problemele reale ale țării, ne vom zbate în aceeași mediocritate și lipsă de orizont.

Lipsa capacității administrative, vizibilă cu ochiul liber și reclamată inclusiv de oficiali de la Bruxelles, nu numai că nu s-a ameliorat, dar s-a și accentuat.

Nu este vorba doar de birocratizarea excesivă a procedurilor legate de fondurile europene, birocratizare care nu i s-a impus Guvernului României, ci i se datorează în totalitate.

România are nevoie de obiective clare, de o viziune asumată, de o voință capabilă să realizeze lucrurile pe care guvernările PSD le consideră irealizabile.

PNL este pregătit să-și asume acest rol. Vă mulțumesc.

Borbély László

#12196

Domnule vicepreședinte, Stimate colege, Stimați colegi, Domnule ministru,

Am un banc preferat cu integrarea României în Uniunea Europeană. În data de 1 ianuarie 2007, de dimineață, ne-am integrat în Uniunea Europeană. Dar oare ce facem în după-masa zilei de 1 ianuarie 2007, în 2 ianuarie, 3 ianuarie?

De ce spun acest lucru? Pentru că, din păcate trebuie s-o spun, pe lângă faptul că, atunci când o țară se integrează, devine membru al Uniunii Europene, este o perioadă de aclimatizare, de a se obișnui cu regulile Uniunii Europene. La noi, din păcate... – și o spun cu răspundere, pentru că am fost într-o perioadă, de fapt, în două ministere, Ministerul Dezvoltării Regionale, când am pregătit Programul Operațional Regional, în 2007–2008, și, după aceea, la Ministerul Mediului –, din păcate, ca la noi, la nimeni.

Deci, după ce nu am reușit decât să preluăm o parte din învățămintele celorlalte țări, care au avut șansa să adere mai repede la Uniunea Europeană în această perioadă, deși, de exemplu, la Ministerul Mediului, am fost primii din Uniunea Europeană în ceea ce privește încheierea contractelor mari de infrastructură cu beneficiarii, după aceea au intervenit – ceea ce este caracteristic României – acele probleme cu legile care țin de pregătirea acestor proiecte, în ceea ce privește achizițiile publice care, de fapt, sunt notorii, acele exemple cu 500-600 de zile după ce un proiect a început, și, evident, cu birocratizarea excesivă, pe lângă birocrația europeană, a unor instituții care se călcau în picioare cine ce să controleze mai mult și să arate că cealaltă instituție nu a controlat cum trebuie acești bani europeni.

Am ajuns în 2015.

Ceea ce vă rog, domnule ministru, pentru că aveți o sarcină foarte grea, haideți să vedem ce a fost bun, ce a fost o experiență pe care trebuie să o preluăm de la ministerele de resort, că este extraordinar de greu să aduci la un minister ceea ce a fost răspândit în nu știu câte ministere, ceea ce, după părerea mea, a fost o decizie justă. Iată Polonia, iată Ungaria, unde au înțeles, după 4 ani, că trebuie să centralizeze, în sensul bun al cuvântului, unele programe și să răspundă un minister. Dar, pentru acest lucru, trebuie să aveți capacitatea, la nivelul ministerului – și au fost luate unele decizii guvernamentale –, de a putea angaja personal care este competent, de a putea plăti acel personal, să nu fie la cheremul unora care nu sunt pregătiți pentru a duce la bun sfârșit aceste programe.

Ceea ce eu vreau să urez, pe perioada următoare, încă în aceste două luni de zile: haideți să vedem cum putem cheltui mai mulți bani, evident, în cadru legal. Dar, dacă o să introduceți în continuare, cum e acum, niște pârghii suplimentare de control, în care vine un constructor, predă facturile și se introduc noi pârghii de controale și peste două-trei luni de zile, patru luni de zile, primește acei bani, nu va funcționa nici în perioada următoare.

În ceea ce privește UDMR-ul, consider că și până acum am pus umărul, și de acum încolo vom ajuta în toate acele simplificări de proceduri, în tot ceea ce ține de pregătirea perioadei viitoare, ca nu cumva să ne trezim din nou că în dimineața zilei de 1 ianuarie nu știm ce vom face în după-masa zilei de 1 ianuarie, nevorbind de, știu eu?, o perioadă de 4-5-6-7 ani.

Deci e clar că aveți o sarcină dificilă. Vă dăm tot sprijinul. Probabil că peste un an, peste doi ani de zile, se va demonstra dacă ceea ce ați conceput în perioada aceasta va da roade sau nu.

Vă mulțumesc.

Marian Neacșu

#15865

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule ministru,

Observând apetența cu care colegii antevorbitori au tratat acest subiect, realizez o dată în plus că inițiativa noastră de a veni în fața Parlamentului cu această temă a fost una benefică și a fost una benefică nu numai pentru că tema în sine este generoasă, ci pentru că ea a suscitat, de-a lungul timpului, extrem de mult interes. Și bineînțeles că, așa cum mă cunoașteți, eu nu am să fac o trecere de la Ana la Caiafa, nu am să fac nici istorie, nu am să spun nici de unde am plecat, unde suntem, pentru că nu ăsta era rostul acestei dezbateri tematice, ci, mai degrabă – și aici mă raliez la punctul de vedere prezentat de antevorbitorul imediat, domnul László Borbély –, trebuie să vedem ce nu a mers în perioada de până acum, unde au fost greșelile pe care le-am făcut, stângăciile, aș spune eu, cumva inerente obișnuirii cu un nou mecanism, cu alte funcționalități, cu alte instituții până la urmă, cu alte proceduri, în ce mod am răspuns condiționalităților pe care Europa ni le-a impus pentru a putea să primim aceste fonduri și mai ales pentru a vedea ce avem de făcut în continuare. Dacă ați remarcat, terminologia temei pe care am propus-o spre dezbatere avea în contextul ei, în substanță, atât perioada trecută, cadrul financiar 2007–2013, cu acești doi ani în plus, din care au rămas numai două luni din păcate, cât și perioada de programare următoare – 2014–2020. Ne interesa ce am făcut bun până acum sau ce nu am făcut bun până acum, ceea ce trebuie să facem bun în continuare. Indiferent, indiferent cine a fost și cine este la putere, indiferent cine va fi la putere, resursa cea mai importantă pentru noi – cea care este total depolitizată și care nu are nicio legătură cu modul de exercitare, înlăuntrul țării, a puterii – sunt banii europeni. Dacă nu reușim să înțelegem asta și politizăm subiectul ăsta, riscăm ca și peste 4 ani de zile să fim în situația în care suntem acum, nu neapărat că asta ar fi una exclusiv proastă, pentru că, până la urmă, chiar ne-am dezmeticit la vreme și am mai făcut câte ceva.

Încă o temă care cred că este foarte importantă și de mare actualitate, legată de acest subiect, este aceea a cooperării, a conlucrării cu Comisia Europeană, cu comisarii europeni, cu direcțiile de profil, atunci când discutăm despre programele operaționale, regionale, sectoriale, de masterplanuri, de politica generală românească, de dezvoltarea României, care fac parte din politica de ansamblu comunitară.

Din considerentele astea, domnule ministru, aveți o misiune în egală măsură și ingrată, și benefică. Eu vă felicit pentru activitatea pe care ați desfășurat-o, pentru mandatul nu foarte scurt, și vă doresc să fie mai lung. Și iarăși vă felicit pentru faptul că ați avut înțelepciunea să socotiți că ceea ce s-a întâmplat înainte de dumneavoastră nu a fost eminamente rău, pentru că, învățând din experiența fiecăruia, din experiența noastră, și ducând-o mai departe, nu facem decât să construim cărămidă cu cărămidă.

Teoria de a veni și de a arunca cu noroi în tot ce a fost înainte este una dintre cele care mi-au repugnat întotdeauna, ca politician, și de asta am și îndrăznit să venim astăzi în fața dumneavoastră cu o temă care putea să pară, în egală măsură, și provocatoare, dar și tentantă pentru luări de poziție negative și, cel puțin până acum, mă bucur că discuția noastră, această dezbatere publică, s-a purtat sub semnul echilibrului și al responsabilității. Sper ca și în continuare temele pe care le propunem dezbaterii să fie tratate în același fel și să se refere la același tip de problematici.

După cum ați observat, m-am ferit să vă aduc în discuție cifre, termene, date. Nu că nu ar fi important, dar alea le putem obține foarte ușor fie din discuția pe care o putem avea direct cu ministrul, fie de pe site-urile de informare ale diferitelor ministere sau ale diferitelor autorități de management sau organisme de implementare. Nu de alea e nevoie, e nevoie de politici, iar politicile trebuie să le facem împreună de aici și să asigurăm tot suportul ministerelor de linie, Ministerului Fondurilor Europene, pentru a putea accesa mai ușor, în condiții de legalitate, așa cum s-a precizat aici, de maximă legalitate și transparență, fondurile europene.

Vă mulțumesc.

Mircea Nicu Toader

#20374

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am solicitat să am și eu un punct de vedere, sigur, mai tehnic, că, din punct de vedere politic, aici nu facem altceva decât prezentăm ce e bun, ce-i frumos și ce nu-i bun.

Dar vreau să-i spun domnului Nica, chiar dacă l-a lăudat domnul Neacșu, că sunt destul de multe probleme pe care nu ați reușit să le realizați și iau așa, în contextul general, care este suma pe care nu putem să o folosim din finanțarea pe acest exercițiu financiar. Și – cel grav dintre toate – asta este întrebarea pe care vreau să v-o pun: ce se întâmplă cu acele programe pe care trebuie să le fazați – cel puțin am înțeles că sunt, în mare parte, acceptate ca fazare, iar la

transporturi aproape 3 miliarde de euro le-am pierdut. Nu cred că vom avea posibilitatea – și vă dați seama, știu foarte bine – să finalizăm măcar licitația la celebrele tronsoane Curtici–Simeria, 2 miliarde și ceva de euro la CFR, care sunt bani pur și simplu pierduți. Și, dacă știți foarte bine, nu putem să fazăm nimic decât dacă e în execuție și, totodată... Și aici vă pun a doua întrebare legată de fazare: din ceea ce cunosc eu, se consideră fazate dacă există și plăți și va trebui ca, într-o formă sau alta, cel care execută lucrarea să aibă surse de finanțare să o plătească și apoi să fie decontate după o perioadă de timp, în exercițiul financiar următor.

A doua problemă pe care vreau eu să o ridic, tot legată de transporturi – și aici nu pot să vă laud, domnule ministru –, e un program apărut, foarte important pentru zona de transporturi, programul CEF de conectivitate, unde noi nu am reușit să ne luăm acel miliard celebru pe care-l avem noi repartizat pentru România. Și, în mod direct, vă dau o temă, care mi se pare stupidă: nu am reușit să găsim o cofinanțare pentru un program de studiu, un studiu de fezabilitate pentru Dunăre, pentru reabilitarea Dunării, pentru câteva zeci de milioane, nici nu știu, vreo câteva milioane de lei, fiindcă nu exista un document încheiat între ministerul dumneavoastră și Ministerul Transporturilor și a trebuit să anulăm licitația, să o mai facem peste un an sau cine știe când ne va da Dumnezeu mai multă apă pe Dunăre. Aici nu cred că mai este vreo scuză. Am înțeles că respectivul care răspunde nu este capabil, nu e profesionist. E adevărat, dacă nu e profesionist, să plece și să-i găsim pe ăia care trebuie să fie profesioniști.

Altă treabă..., a mai ridicat domnul Borbély problema legislației. Este un mare adevăr. Trecem de zona politicului, veniți cu ea – de vreo patru luni de zile ne amenințați că vine la Comisia de transporturi pachetul de legi pentru licitații și pentru ceea ce înseamnă achiziții publice –, dați-ni-le, ceea ce ni se pare că nu este corect..., toți avem interesul să putem folosi acești bani...

Și eu de multe ori am spus, chiar și în interiorul partidului meu, că este aberant cum se blochează tot felul de licitații publice și de către oricare firmă sau orice firmă de apartament... și nu reușim să modificăm.

Și am să vă dau un exemplu din shipping, pe care-l știu bine, sau din transportul naval: la noi pot să existe litigii când încarcă cineva o navă. Vă dați seama, sumele sunt foarte mari, sute de milioane de dolari pentru un litigiu de încărcare. Acolo se prevede un singur lucru: 24 de ore poți să oprești încărcarea, să plece nava, dacă nu, te duci matale, te duci frumos la tribunal, faci o executare pe contractul respectiv, dar depui o garanție egală cu valoarea mărfii și jumătate din valoarea navei, sute și sute de milioane de dolari.

În momentul când o să facem așa ceva și pentru astfel de programe și proiecte, putem să fim siguri că firmele de apartament vor sta liniștite, că nu au posibilitatea să depună astfel de sume. Sigur, le spune că Comisia Europeană nu e de acord, depune numai garanția aia de câțiva dolari pe care-i poate depune oricând și, atunci când va veni acel pachet de legi, am fi foarte interesați cu toții să știm..., că nu este programul nici al PSD-ului, nici al PNL-ului, este programul României și suntem toți capabili să accesăm, mai ales că trecerea pe concentrare... și am concentrat la ministerul dumneavoastră totul... Țineți cont că, de regulă, specialiștii în implementare sunt la ministerele de linie și trebuie să-i aducem să fie cointeresați și, în același timp, să fie utili.

Vă mulțumesc și sper să puteți să-mi răspundeți, mai ales că din suma totală pe care o avem noi pe transporturi, prin exercițiul financiar următor, aproape 6 miliarde de euro, 3 miliarde teoretic nu le mai avem, dacă fazăm ceea ce nu am reușit în acest exercițiu financiar.

Marius Nica

#27537

Eu nu mint, eu prezint date oficiale din sistemul de la Comisia Europeană. Și, așa cum bine spunea domnul Vainer, măsuri pentru beneficiari s-au luat multe.

Spunea un coleg de-al dumneavoastră mai devreme: cum o să-și încheie beneficiarii programele? Vă zic cum. În ordonanța de rectificare bugetară, în ultima cerere de plată, din 13 noiembrie, vor avea posibilitatea să-și includă toate cheltuielile până la finalizarea proiectului, deci le vom da bani

în avans atât pentru salarii, cât și pentru investiții, pe bază de deviz estimativ sau pe bază de factură _pro forma_ sau pe bază de factură de avans, astfel încât să le asigurăm tot fluxul financiar pentru închiderea proiectului.

Am să-i răspund domnului Toader, legat de Programul CEF. O să vă trimit mâine, la birou, scrisoarea Comisiei Europene de felicitare a României pentru că, din aproximativ 1,1 miliarde de euro pe care le-a avut, prin proiectele pe care le-a depus a obținut peste 800 și ceva de milioane de euro, clasându-se pe locul doi la nivelul întregii Uniuni Europene, după Polonia. Am să vă trimit această situație, vorbim pe documentele oficiale de la Comisia Europeană.

M-ați întrebat legat de personal și de plata angajaților și a salariilor acestora.

În acest moment, tot personalul din sistemul care gestionează fonduri europene are salariile mărite și aliniate la același nivel, deci nu mai există discrepanță între personalul care gestionează fonduri europene în acest moment.

M-ați întrebat legat de garanții din legislația privind achizițiile publice.

Nu. Nu Comisia Europeană a declarat că nu putem să-i mai cerem unei firme de apartament acea garanție și s-o executăm în cazul în care ea depune contestații. A fost Curtea Constituțională și la fel s-a întâmplat și în Ungaria, și în Polonia, Curtea Constituțională a declarat că nu este constituțional să reținem acea sumă.

Spunea domnul Borbély mai devreme, într-adevăr, să nu ne războim și să ne orientăm constructiv către beneficiar.

Sunt de acord, de aceea consider că toate măsurile care au fost luate de Guvernul Ponta au venit doar în sprijinul beneficiarului.

S-au redus termenele de evaluare. Haideți să vă dau un alt exemplu, că vorbim pe cifre! În 2007, 2008, 2009, perioada de evaluare a unui proiect POSDRU era cuprinsă între un an și 1,5 ani – perioada de evaluare a unui proiect –, timp în care beneficiarul respectiv nici nu mai era. La ora actuală, ne-am asumat în mod transparent termenele de evaluare a proiectelor.

Uitați-vă pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, la competitivitate, ne-am asumat 70 de zile lucrătoare din momentul în care s-a depus proiectul până la evaluarea și semnarea contractului de finanțare.

Uitați-vă în Ordonanța nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020, unde s-a prevăzut un termen clar de 20 de zile lucrătoare plus încă zece la rambursarea oricărei sume prin mecanismul cererii de plată, inclusiv prevederea de sancțiuni administrative pentru personalul Ministerului de Finanțe și al organismului intermediar al autorităților de mediu care nu respectă aceste termene.

Am creat pentru 2014–2020 un mecanism, astfel încât beneficiarul să nu aibă nevoie deloc de banii proprii pentru a derula un proiect. Pentru partea de salarii, transport, cazare, masă, diurnă, cheltuieli frecvente îi dăm banii la început și, la trei luni, ne închidem cu el, urmând ca, dacă își cheltuiește toți banii pe următoarele trei luni, să-i dăm diferența până la finalizarea proiectului pe acest mecanism, iar pentru celelalte cheltuieli rezultate din proceduri de achiziții publice mergem strict pe mecanismul cererii de plată, astfel încât ne aduce factura și o decontăm.

Sunt doar câteva dintre reușitele acestui Guvern. În ceea ce privește debirocratizarea, într-adevăr, mai sunt multe de făcut. Spunea un coleg de-al dumneavoastră dacă este condiționată lansarea anumitor programe de acel instrument informatic.

Nu este condiționată, drept dovadă că s-au depus deja proiecte pe competitivitate și se vor depune și pe capital uman, dar acel instrument electronic, atât de mult așteptat de către beneficiari, care în atâția ani nu a fost realizat, este în proporție de 70% definitivat de către reprezentanții serviciului de telecomunicații speciale și până la sfârșitul acestui an el va deveni operațional.

Sunt doar câteva dintre măsurile și întrebările la care am dorit să vă răspund.

Bătălia politică pe acest domeniu și bătălia pe cifre în 2014–2020 trebuie să fie transformată în bătălia pentru sustenabilitatea proiectelor și a investițiilor pe care dorim să le derulăm.

Mulțumesc.

Răzvan Teohari Vulcănescu

#36634

subsecretar de stat în Ministerul Sănătății

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea domnului deputat, vă comunicăm următoarele:

Spitalul Regional de Urgență Iași, împreună cu celelalte spitale pe care le avem în vedere în perioada următoare, respectiv Cluj și Craiova, reprezintă una dintre prioritățile Ministerului Sănătății, ținând cont de starea actuală a imobilelor în care-și desfășoară activitatea Spitalul de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași.

Din programul de modernizare a infrastructurii sanitare de urgență, inițiat în anul 2006, a făcut parte și construirea unor spitale regionale și județene de urgență, ca urmare fiind realizate studiile de fezabilitate necesare construirii spitalelor regionale și județene de urgență incluse în program.

La sfârșitul anului 2008, erau în curs de semnare opt contracte de construire și dotare la cheie pentru spitale de urgență, în urma organizării procedurilor de achiziție publică, printre care și Spitalul Regional de Urgență Iași. Din cauza contextului economic nefavorabil, toate procedurile au fost anulate la acel moment, din lipsa surselor de finanțare.

Ministerul Sănătății a încercat mai multe soluții de finanțare, inclusiv demersul pentru demararea parteneriatelor public-private.

În acordul de parteneriat pentru perioada 2014–2020, la Obiectivele infrastructurii de sănătate și sociale cuprinse în cadrul obiectivului tematic IX – promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei – figurează, în acest moment, construirea a trei spitale regionale de urgență, unul dintre acestea fiind cel din Iași.

Având în vedere că studiile de fezabilitate au fost realizate în intervalul 2007–2008, este necesară actualizarea acestora pentru conformarea cu actualele prevederi legislative.

Studiile de fezabilitate urmează a fi actualizate prin Proiectul „Reforma sistemului sanitar, îmbunătățirea calității și eficienței sistemului sanitar”, respectiv componenta I – Raționalizarea rețelei spitalicești, proiect derulat de Unitatea de management a proiectului din Ministerul Sănătății.

Primăria Municipiului Iași a transmis o documentație cu analiza a cinci amplasamente propuse pentru construirea Spitalului Regional de Urgență din Iași. Decizia asupra amplasamentului final va fi luată de Ministerul Sănătății, în funcție de rezultatele consultărilor cu specialiștii în domeniu și cu autoritățile locale ale județului și ale municipiului Iași, ținându-se cont de disponibilitatea acestora în sprijinirea acestui proiect.

După stabilirea amplasamentului, este necesară transmiterea terenului în administrarea Ministerului Sănătății.

Și, nu în ultimul rând, în studiul de fezabilitate inițial, la nivelul anului 2007, se stabilise ca durată de realizare la cheie un interval de timp de 48 de luni pentru acest proiect. Vă mulțumesc.

Marian Neacșu

#42024

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea are ca temă o problematică ridicată de un cetățean din municipiul Slobozia, se cheamă David Mihai... și asta arată două lucruri. Primul dintre ele: faptul că este normal ca relația dintre parlamentari și cei pe care îi reprezintă să fie întotdeauna una strânsă.

În cadrul programului de audiențe, îmi vin la fiecare final de săptămână zeci și sute de astfel de solicitări. Le triem cu aparatul pe care îl avem la cabinet. Încercăm să găsim răspunsuri; acolo unde putem rezolva problema, noi o rezolvăm imediat, acolo unde lucrurile depind de autoritățile centrale, ne adresăm, ca și în această situație, celor competenți a rezolva această problemă.

Din păcate, istoria – sau umbrele ei – ne urmărește în continuare.

Petiția petentului se referea la perioada pe care acesta a lucrat-o, din nefericire, ca stagiu militar, în detașamentele de muncă în perioada anilor ʼ50–ʼ61.

Este o perioadă neagră a istoriei noastre, de care ar fi trebuit să nu fie nevoie să ne mai amintim, printr-o serie de modificări legislative care să facă, într-un fel sau altul, ca cetățenii care s-au aflat în acea situație să primească măcar niște contracompensații bănești, neputând avea acum altcumva posibilitatea de a le îndrepta suferințele cu care s-au confruntat atunci.

Având în vedere aceste aspecte, România, Guvernul României de la data respectivă, a elaborat în 2002 Legea nr. 309 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care efectuau stagiu militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada ʼ50–ʼ61.

Dar, din păcate, la acest moment, indemnizația pe care o primește fiecare dintre cei aproape 110-112.000 de persoane sau cele aproape 112.000 de persoane care se află în această situație este de 2,53 lei/lună.

Din aceste considerente, am solicitat Ministerului Muncii să analizeze posibilitatea ca această indemnizație... – care prin textul legal pe care l-am invocat ceva mai sus impunea obligativitatea și a reevaluării, dar și a indexării în fiecare an a acestei indemnizații și care n-a mai fost indexată de șapte ani de zile –, să găsească o soluție, spuneam, pentru a putea majora și acest nivel de indemnizație, care cred că a rămas, poate, cel mai mic pentru tot personalul care se află indemnizabil la Ministerul Muncii.

Astea erau considerațiile pentru care am făcut acest demers.

Sper ca, fie printr-o inițiativă a Ministerului Muncii, fie printr-o inițiativă a noastră, ca parlamentari, să ne aplecăm cu ceva mai multă atenție asupra acestei probleme.

Marian Neacșu

#44986

Doar o scurtă... sau câteva foarte scurte precizări, domnule președinte de ședință.

Nu știu dacă să mă bucur sau să mă întristez pentru faptul că și dumneavoastră ați fost „beneficiarul” – cu ghilimele – al acestei inițiative legislative, pentru că unul dintre punctele pe care le-am solicitat sau am solicitat lămuriri asupra lui în această interpelare se referă la trecerea la nivel cu calea ferată de la Drajna, pe drumul național 21, care face legătura dintre Autostrada Soarelui și municipiile reședință de județ Slobozia și, respectiv, Brăila.

Sunt convins că și dumneavoastră, atunci când ați fost în vizită la Slobozia, ca și mine, în fiecare săptămână de mai multe ori, se întâmplă să stați la barieră la acea cale ferată, la acea trecere la nivel, un interval minim între 15 și 45 de minute.

Încă una dintre persoanele importante din această țară care a beneficiat de aceste „servicii” – cu ghilimele – de întârziere neprogramată a fost și domnul prim-ministru, când a venit în vizită la Slobozia, și mulți alții.

În consecință, aveam informații la un moment dat că, în urmă cu mulți ani de zile, s-a făcut un studiu de trafic, deși sunt convins că acum – și cred că ăsta este un lucru benefic – traficul pe calea ferată București – Constanța, în regionala respectivă, a crescut foarte mult în ultima vreme, eu făcând de mulți ani de zile naveta între Slobozia și București. Cred că sunt printre cei care sunt în măsură să aprecieze lucrul ăsta, iar indicatorii de timpi de staționare la bariera respectivă

au crescut proporțional, până la nivelurile pe care vi le-am spus, întâmplându-se, uneori, că – și au fost câteva cazuri chiar în ultimele două luni de zile –, știu eu?, șirul de mașini care așteptau să treacă calea ferată din sensul dinspre autostradă spre Slobozia a ajuns să blocheze inclusiv circulația pe autostradă, intrând pe banda de acostament a acestuia, ca să nu mai spun pe câți kilometri se întinde în sensul de la Slobozia către Drajna.

Era, dacă vreți, cea mai importantă dintre temele pe care voiam să le ridic prin această interpelare.

A doua dintre ele este cea care se referă la modernizarea intersecției de la podul peste Ialomița, la intrarea în Slobozia – tot pe același aproape celebru deja DN21 –, intersecție care, în discuțiile dintre autoritatea locală și ministerul de resort, trebuia să intre în modernizare cu câțiva ani buni în urmă, care este nemodernizată și acum și care iarăși impune, din cauza preluării traficului dintr-un drum secundar într-un drum principal și nemodernizării respectivei intersecții, cozi lungi de așteptare. Despre nervii șoferilor, ce să mai vorbim.

Ultima dintre problematici se referă la drumul național de la Slobozia spre Buzău, care, din informațiile pe care le am, necesită o intervenție de infrastructură mult mai importantă, pentru că și suprastructura și infrastructura drumului par să fie depreciate acolo, calitatea drumului este foarte, foarte proastă. N-are rost să mai amintim aici situațiile în care inclusiv accidente serioase și grave de circulație s-au petrecut acolo din cauza denivelărilor din carosabil, din cauza gropilor foarte mari, din cauza uzurii exagerate a căii de rulare.

Toate aceste trei obiective sunt extrem de importante pentru cetățenii din Ialomița, Călărași și pentru cei care se află în trafic în aceste județe.

Dar, așa cum am spus-o de la bun început, problema cea mai presantă, cea mai importantă pentru noi, este aceea a trecerii la nivel cu calea ferată de la Drajna și sperăm într-un sprijin guvernamental pentru realizarea, eventual, a unei pasarele acolo.

Cuprins

Stenograma

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților

Informare privind afilierea domnului deputat Cornel George Comșa la Grupul parlamentar național-democrat

Ora Guvernului – Dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, cu tema „Stadiul accesării fondurilor europene în cadrul financiar 2007–2013 și programele de finanțare deschise în actualul cadru financiar”

Raportul privind condițiile de detenție în unitățile de penitenciar din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor (amânat)

Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului