Stenogramă plen

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 11 noiembrie 2015.

Sesiunea de declarații politice este condusă de subsemnatul, senator Vasile Nistor, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari senatori Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Dăm cuvântul doamnei Doina Federovici. Se pregătește domnul senator Dorin Păran.

Doamna senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Doar un pas până la majorarea cu 25% a salariilor din asistența socială”.

## Stimați colegi,

Să rezolvi nedreptățile guvernărilor anterioare nu înseamnă să faci cadouri și nici pomeni electorale sau preelectorale. Să rezolvi nedreptățile înseamnă să-ți asumi să repari ceea ce alții au stricat cu bună știință sau, dacă vreți, să fie o justă apreciere a muncii celor implicați în domeniile cele mai sensibile și, poate, cele mai ignorate domenii de activitate.

În urmă cu două săptămâni m-am simțit extrem de onorată pentru că ați fost de acord cu toții cu amendamentele pe care le-am adus Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, și anume cele care prevăd că salariile de bază de care beneficiază personalul din sistemul public de asistență socială, precum și salariile personalului contractual, medici și asistenți, din cadrul direcțiilor de sănătate publică se majorează cu 25%. Ministerul Finanțelor a susținut acest amendament, impactul bugetar calculat fiind de 570 de milioane de lei pe an bugetar.

Sănătatea și asistența socială fac parte, după cum bine știți, din aceeași familie ocupațională, respectiv „Sănătate și asistență socială”, și ar fi fost o gravă discriminare dacă numai personalul din sănătate ar fi beneficiat de această mărire, având în vedere numărul mare de personal, peste 40.000 de salariați, care își desfășoară activitatea în acest sistem.

Această modificare legislativă a fost inițiată în urma consultărilor cu Sindicatul „Impact”, sindicat care reprezintă salariații din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, dar reprezintă și lucrători din aproximativ 25 de primării din județul Botoșani, Direcția de Asistență Socială Dorohoi și Serviciul Public Local de Asistență Socială Botoșani, atât personal contractual, cât și funcționari publici.

În prezent, veniturile salariaților din asistența socială sunt cele mai mici din întregul sistem bugetar. Acest lucru

are efecte nedorite: se lucrează sub standardele minime de personal, prin plecarea sau nemotivarea angajării în sistem a personalului de specialitate, în acest mod fiind afectate direct serviciile oferite beneficiarilor.

Faptul că dumneavoastră, distinși colegi, mi-ați susținut demersul legislativ nu face decât să dovedească respectul pe care îl aveți pentru salariații din sistemul de asistență socială. Acest lucru nu este decât o justă apreciere a muncii celor implicați în unul din domeniile cele mai sensibile, așa cum spuneam la începutul declarației mele politice.

Vreau să subliniez un singur aspect: noi nu dăm cetățenilor de la noi, noi le recunoaștem drepturile.

Având în vedere faptul că aceste amendamente au primit raport favorabil de la Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților, iar astăzi aceste modificări legislative se află pe lista de vot final, pe această cale doresc să fac un apel public și de la microfonul Senatului către colegii deputați de la toate partidele politice să ia în considerare faptul că susținerea amendamentelor pe care le-am adus acestei ordonanțe de urgență are nevoie de un vot „pentru” și repară o inechitate celor peste 40.000 de salariați, este o motivare suplimentară, o recunoaștere a importanței muncii pe care aceștia o prestează.

În final aș vrea să vă mai spun doar atât. Lucrătorii din aceste domenii sensibile și prea des colaterale au drepturi pe care nimeni nu-și poate permite să le ignore. Noi – reiterez din nou – nu dăm cetățenilor de la noi, noi le respectăm drepturile.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Păran Dorin. Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel. Aveți cuvântul, domnule senator.

Bună dimineața! Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mi-am intitulat declarația politică „Apel la responsabilitate”. Și eu, ca și fiecare dintre dumneavoastră, în această perioadă trăiesc și mă gândesc alături de cei care au suferit zilele trecute în Clubul Colectiv din București.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei decedați și însănătoșire grabnică celor cu arsuri din Colectiv, internați în spitalele din București și alte capitale europene!

Sigur, ca om politic, sunt cuprins de o serie de gânduri și idei. Ce-ar fi mai bine de făcut? Cum am putea noi, oamenii politici, să îmbunătățim, să schimbăm în bine, să resetăm lucrurile astfel ca asemenea evenimente tragice să nu se mai repete în București, dar nici în România și nici oriunde în altă parte a lumii?

Unele idei mi-au venit de la cei care au ieșit în aceste seri în stradă și au afișat bannere cu fel de fel de dorințe de schimbare. Sunt bune, foarte bine-venite și noi trebuie să mai completăm cu altele, la fel de bune, și cât mai rapid să ne apucăm de treabă. Pic cu pic, pas cu pas, să ne apucăm să schimbăm, să modificăm câte o lege, o hotărâre sau o ordonanță de urgență a Guvernului. ## Doamnelor și domnilor senatori,

Cei din stradă, denumiți „Strada”, au prezentat țării și Președintelui României, domnul Iohannis, un set de măsuri fezabile, care, în mare parte, depind de noi, parlamentarii, să modificăm cât mai repede unele legi.

Și aș aminti doar câteva dintre ele, dintre aceste măsuri:

1. Desemnarea unui premier credibil – foarte repede se poate realiza, votând propunerea domnului președinte Iohannis.

2. Revenirea la alegerea președintelui consiliului județean și a primarilor din două tururi de scrutin – rapid putem modifica Legea alegerilor locale, prin modificarea a două articole din lege.

3. Dizolvarea Comisiilor de control al SRI și SIE – foarte repede se pot dizolva și reface cu alți parlamentari, mai credibili și fără pete penale sau de integritate.

4. Înlocuirea avocatului poporului – de asemenea, se poate face repede, prin retragerea sprijinului politic și votarea unei alte persoane mai credibile.

5. Votarea Agenției de Valorificare a Bunurilor Sechestrate – e la Camera Deputaților, trebuie doar să fie pusă pe ordinea de zi și votată de către toate partidele parlamentare.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Se pregătește domnul senator Florian Bodog. Aveți cuvântul.

Bună dimineața, în primul rând! Distinși colegi,

Titlul declarației politice de astăzi, 11 noiembrie 2015, este următorul: „Incredibil! Doar 7% din școli au aviz de la pompieri”.

Domnul Sorin Cîmpeanu, premierul interimar și încă deținător al portofoliului de la educație, a afirmat recent că doar 7% din școlile din România au autorizație cu privire la protecția contra incendiilor, mai exact 1.295.

De ce s-a ascuns acest fapt? De ce nu a spus-o mai de mult? Că doar conduce Ministerul Educației din decembrie 2014!

Și ne mai mirăm de nenorocirile din cluburi! Cât despre motive... uluitor: „Această autorizare nu este simplă, nici rapidă, nici ieftină. Proiectul de autorizare trebuie făcut de către factori atestați. Aceste costuri se situează între 10–12–15 mii de euro și durată de realizare între 7–8–12 luni, în funcție de complexitatea fiecărei clădiri, a fiecărui amplasament. Există o slabă capacitate cu privire la asigurarea acestor servicii.”

Evident, se naște întrebarea: cine a făcut procedura de autorizare atât de sofisticată, complexă, greoaie și scumpă? Au fost anumite interese?

Domnilor, este vorba, în fond, de copii, de elevi.

În aceeași ordine de idei, secretarul de stat MAI Raed Arafat a precizat că au fost demarate controale în cluburi și discoteci, atenționând că acestea trebuie să își numere clar clienții: „Dacă prindem un club care depășește cifrele prevăzute prin autorizație, îl închidem pe 60 de zile și îl amendăm cu 30–100 de mii de lei, așa cum prevede legea.”

La rândul său, ministrul sănătății, Nicolae Bănicioiu, întrebat câte spitale sunt fără autorizație de la pompieri, a răspuns că sunt în evaluare și săptămâna aceasta va fi făcut public bilanțul.

## Incredibil răspuns!

Pentru a vă da seama cam cât de mare este degringolada în care trăim, o să închei cu două opinii avizate.

Liderul Sindicatului Învățământului Preuniversitar Botoșani, profesor Iuliana Nacu, a explicat de ce sunt unități care nu au această autorizație de securitate la incendiu: „Înainte de 1990 nu se cerea autorizație pentru că respectivele clădiri erau făcute la normele standard care erau prevăzute de o anumită legislație și nu s-a cerut acest aviz. Se cere ignifugare, se cer tot felul de alte chestii colaterale pentru prevenirea acestor pericole, dar nu a fost nevoie de autorizație. Tot ce s-a construit după 1990 a avut nevoie de această autorizație.”

De altfel, șeful ISU Botoșani, colonel Radu Anton, a precizat că emiterea de autorizații se face pentru acele școli care se construiesc din temelie sau care derulează proiecte de investiții pentru modernizare și dezvoltare. Restul școlilor nu intră sub incidența legii privind autorizarea, dar asta nu înseamnă că ele nu trebuie să îndeplinească anumite criterii de performanță privind siguranța la incendiu. „Oamenii care nu cunosc legislația fac apel: veniți la noi să vă autorizăm. Asta dovedește necunoașterea clară a normelor și o delăsare. Este bine că oamenii se interesează, răspundem la toate solicitările”, a precizat colonelul Radu Anton.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi se referă la fumatul în spațiile publice și va suferi o ușoară modificare față de forma depusă, datorită faptului că ieri a avut loc un eveniment în acest domeniu.

Efectele nocive asupra sănătății ale consumului de tutun sunt de necontestat atât la nivelul fumătorilor activi, cât și al celor pasivi. În ciuda acestor probleme, țara noastră nu a reușit nici până la această oră, din păcate, să-și alinieze legislația la cea existentă în majoritatea țărilor europene în ceea ce privește interzicerea fumatului în spațiile publice.

Conform statisticilor realizate la nivel european – Eurobarometrul 2012 –, românii au cea mai mare expunere la fumul de tutun dintre toți europenii. Actuala reglementare a fumatului în spațiile publice închise nu este funcțională și nu protejează cetățenii și angajații de efectele toxice ale fumului rezultat din arderea produselor din tutun ca urmare a fumatului în spații închise. Soluția acceptării unor spații pentru fumat în interiorul clădirilor nu a funcționat în România în ultimii șapte ani, așa cum nu a funcționat în nicio altă țară, expunerea angajaților și a clienților rămânând în continuare foarte mare.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun a fost adoptată încă din luna martie a acestui an de către Senatul României, însă ea a rămas blocată de atunci la nivelul Camerei Deputaților până în ziua de ieri. Pe cale de consecință, am adresat o scrisoare deschisă conducerii Camerei Deputaților și Comisiei pentru sănătate și familie prin care le-am adresat rugămintea de a adopta cât mai urgent modificările la Legea nr. 349/2002, inclusiv amendamentele colegilor deputați, pe care vreau să vă spun că le susțin în totalitate, pentru că ele au în vedere creșterea protecției populației față de efectele nocive ale fumului de tutun: se interzice complet fumatul în toate spațiile publice închise, în spațiile închise de la locul de muncă și în spațiile destinate prin excelență copiilor și adolescenților.

Mulțumesc, domnule senator.

Mai așteptăm colegi până la ora 10.30.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru, pentru a-și prezenta declarația politică.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Astăzi vă voi prezenta declarația politică având titlul „Reacția PSD la revolta străzii demonstrează ruperea de realitate”.

După ce și-a văzut Guvernul măturat de furia străzii, PSD e încremenit în propria neputință. Reacția românilor la ticăloșia unui sistem este de neînțeles pentru politruci. După ce explica unei țări întregi, la ultima reuniune a partidului, că PSD e un partid de cinstiți, domnul Dragnea reacționează cel puțin inexplicabil la tot ce se întâmplă acum.

Astfel, în loc să înțeleagă faptul că oamenii s-au săturat de corupție, el asigură tinerii că le va face niște consilii naționale, iar partidul le va da mai multe locuri de muncă. Iar ieri promitea tuturor bugetarilor raiul pe pământ – creșterea salarială cu 10%. De parcă protestatarii ar avea nevoie de acest simulacru de dialog sau așteaptă mila dumnealui. Mai mult, președintele PSD mimează virtutea în fața societății civile, fluturând noul Cod etic al Partidului Social Democrat. Adică exact același cod prin care se garantează protejarea celor aflați sub control DNA.

Așadar, actuala putere nu înțelege nimic din ce se întâmplă. Nu vrea să accepte că nu mai merge cu clientelismul generalizat, cu populismul grosier, cu înșelarea unor generații întregi. Reprezentanții PSD nu pot să priceapă că propriile condamnări îi descalifică pur și simplu ca parteneri de dialog pentru oamenii din stradă, că toate cârdășiile de partid, protecția față de DNA și incompetența nu mai pot fi acoperite prin promisiuni de carton.

Acum un an, la pierderea prezidențialelor, PSD a promis că se va schimba. N-a știut însă decât să-și conserve puterea. Se vede că nici măcar o dramă atât de mare nu reușește să-i zguduie anchilozarea. Iar concluzia e clară: liderii săi sunt complet rupți de realitate, incapabili să accepte ce se întâmplă în jurul lor. Iar poporul știe promisiunea cu „lupul care-și schimbă părul” și, mai departe, PSD-ul nu știe că năravul și-l menține inconștient.

Toți cei care nu-și recunosc greșelile și nu se îndreaptă sunt sortiți dispariției din viața publică. Timpul nu mai are răbdare cu cei obișnuiți să mintă și să manipuleze. Cel mai probabil, pesediștii vor plăti obtuzitatea de acum. Pentru binele acestei țări, sperăm ca un astfel de lucru să se întâmple cât mai curând.

Mulțumesc, domnule senator.

Mă uitam în sală să văd dacă mai e vreun coleg..., vreun politruc. Uite, avem încă un politruc aici, domnule președinte.

Unul de abia acum a terminat discursul.

Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Bumbu. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației este „Predarea istoriei și rolul ei în păstrarea identității naționale”.

Cred că ar fi interesant s-o audă și domnul rector, pentru că are influență în ministerul de resort.

Vă rețin atenția cu o problemă pe care o consider esențială atât pentru educarea tinerei generații din țara noastră, cât mai ales pentru păstrarea identității noastre naționale, și anume predarea istoriei în învățământul românesc. Doresc să trag un semnal de alarmă în privința acestei situații, fiind convins de gravitatea ei, atât prin observații personale, cât și în urma participării la Conferința internațională a profesorilor de istorie, organizată la Târgu Neamț la 5 septembrie anul curent de Asociația Profesorilor de Istorie din România – APIR-Clio și de Asociația Profesorilor de Istorie din Neamț, finalizată cu Memorandumul de la Neamț.

Astfel, deși România a subscris la o serie de documente europene privind locul și rolul istoriei în școală, Recomandarea 1283/96 privind istoria și învățarea istoriei în Europa, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, și Recomandarea 15/2001 privind predarea istoriei în Europa secolului XXI, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, deși în majoritatea țărilor europene predarea istoriei are între 2 și 5 ore pe săptămână – exemplific: în Albania, 2 ore, Austria, 2-3 ore, Bulgaria, 3 ore, Belarus, Belgia, Cehia, 3 ore, Germania, Estonia, Olanda, 3 ore, iar Franța, 3-5 ore, și Marea Britanie și Ungaria, 3-4 ore, fie ca disciplină independentă, fie corelată cu științele sociale sau geografia –, la noi în țară majoritatea claselor de la a V-a la a XII-a, cu excepția profilului științe sociale sau filologie și a clasei a VIII-a, au o singură oră pe săptămână.

Consider că este o eroare gravă care a afectat chiar ființa neamului românesc, încât consider că se impun de urgență revizuirea planurilor-cadru și acordarea pentru studiul istoriei a 2-3 ore pe săptămână de la clasa a V-a la clasa a XII-a la toate profilurile. De asemenea, decizia cu privire la orele de istorie trebuie să fie apanajul Ministerului Educației, prin intermediul inspectoratului general al disciplinei și cu o consultare reală a profesorilor de istorie și a asociațiilor lor profesionale.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm colegi.

Politruci!

Politruci, bineînțeles.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iovescu Ioan, pentru a-și prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarație politică susținută de către senatorul Iovescu Ioan, Circumscripția electorală nr. 37 – Timiș, Colegiul electoral nr. 4, Grupul parlamentar al PSD, în ședința Senatului din 11.11.2015.

Titlul declarației politice: „Soluții pentru România, și nu numai – Cuvântul lui Dumnezeu”.

Recenta tragedie care ne-a înlăcrimat pe toți este pentru noi toți un prilej de meditație și de analize. Este un timp al lacrimilor, care încă nu s-au uscat, așa cum nu s-au uscat bulgării de pe mormintele tot mai multor victime ale acestei tragedii. Este de văzut care au fost fărădelegile de omisiune sau de comisiune cu care și-au împovărat conștiința cei care au avut responsabilități legate de acest eveniment sau de acest local.

Este o mare povară legată de responsabilitatea pe care o au părinții față de copiii lor, chiar atunci când aceștia sunt majori. Este o povară care ne înfioară pe fiecare dintre noi care avem copii, dar mai ales îi va strivi pe părinții care au copii îngropați sau în suferință pe un pat de spital.

Cu lacrimi în ochi și în inimă, putem recunoaște că singurul care-i poate înțelege pe acești părinți este Tatăl Ceresc. Despre El scria marele poet creștin Costache Ioanid: „De n-ai avut un fiu odată,/legat în lanțul cel mai greu,/de nu ți-a fost o clipă dată/un osândit să-ți strige: Tată!,/nu poți pricepe ce sunt Eu./De n-ai avut în bezne-afunde/un fiu zdrobit ca Fiul Meu,/tu nu poți, omule, pătrunde,/ca să-nțelegi ce foc ascunde/cuvântu-acesta: Dumnezeu./Dar dac-Odrasla Mea cea dragă/S-a dat sub ochii Mei pe-altar,/o, cât aș vrea ca lumea-ntreagă,/în fața crucii să-nțeleagă,/că Eu sunt Dragoste și Har!”

Au fost zilele acestea autorități ale statului care și-au recunoscut neputința, lideri religioși care și-au cerut iertare, dar cred că și noi ar trebui să ne cerem iertare, îndeosebi pentru că am permis ca instituțiile statului să promoveze în ultimii ani această sărbătoare blestemată numită Halloween.

O mulțime de școli și grădinițe aveau programate o serbare de Halloween, o mulțime de baluri ale bobocilor exact în weekendul în care se întâmpla această tragedie. Până și Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” își are propria serbare de Halloween. Care este diferența dintre acestea și Clubul Colectiv? Una esențială: toate acestea sunt instituții de stat.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Pașcan, vă citiți declarația politică? Mai avem trei minute de așteptat. Poate-i vreun coleg...

## **Domnul Vasile Nistor:**

Domnilor colegi, Timpul alocat declarațiilor politice a expirat. Următorii colegi au depus declarațiile politice:

– Firea Gabriela, Lazăr Sorin Constantin, Saghian Gheorghe, Vochițoiu Haralambie, Popa Constantin, Bujor Marcel, Frătean Petru, Silistru Doina, Coste Marius, Isăilă Ovidiu, Bădălău Nicolae, Agrigoroaei Ionel – Grupul parlamentar al PSD;

– Tișe Alin, Tătaru Nelu, Pașcan Marius, Chiru Gigi, Igaș Traian Constantin, Marian Dan Mihai, Ghilea Gavrilă, Florian Cristian Daniel, Boagiu Anca – Grupul parlamentar al PNL;

– Nistor Vasile, Durbacă Eugen, Niță Mihai – Grupul parlamentar liberal-conservator;

– Biró Rozalia – Grupul parlamentar al UDMR. Declar închisă sesiunea de declarații politice. Intrăm în ordinea de zi.

O pauză de cinci minute.

Declarația politică se intitulează „Tehnocrat, netehnocrat, Guvernul trebuie să fie al tuturor românilor!”.

Dincolo de frământările și abordările preponderent emoționale din spațiul public, realitatea este că următorul Guvern care va fi instalat la Palatul Victoria va trebui să răspundă, deopotrivă, atât așteptărilor cetățenilor vocali ai României, cât și ale celor tăcuți. Așa că în afară de imaginea membrilor săi, nepătați, tehnocrați, viitorul Cabinet va trebui să facă față și unor provocări de ordin economic.

Aparent, misiunea pare ușoară. Preia o economie stabilă, atât din punct de vedere macroeconomic, cât și financiar, cu absolut toți indicatorii pe plus, exceptând inflația, care e pe minus, cu vistieria plină și cu prognoze favorabile, atât ale specialiștilor autohtoni, cât și ale instituțiilor financiare internaționale. Marea provocare, la care Guvernul Ponta a știut să răspundă, este aceea de a transpune creșterea economică în nivelul de trai al populației.

Iar pentru asta noul Guvern va trebui să-și asume continuarea câtorva acțiuni vitale: implementarea în 2016, fără abateri, a prevederilor din noul Cod fiscal, respectarea angajamentului de majorare a pensiilor cu 5% și de creștere a salariului minim pe economie la 1.200 de lei în 2016, garantarea plății la timp a subvențiilor în agricultură și a despăgubirilor pentru seceta din această vară. De asemenea, va trebui să asigure atingerea țintei de creștere economică de 3,8% la sfârșitul anului și respectarea obligațiilor statului față de cetățeni: buna funcționare a școlilor, spitalelor, instituțiilor publice, plata la timp a salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale.

Dar dacă prioritatea noului Cabinet va fi, așa cum s-a exprimat recent și președintele, încheierea cu orice preț a unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional, parte din aceste măsuri s-ar putea să fie compromise, dată fiind abordarea eminamente contabilă a specialiștilor fondului. În ciuda opoziției fățișe a acestora, Guvernul Ponta a scăzut și CAS-ul, și TVA-ul la alimente, iar efectele nu le-au confirmat temerile, ba chiar au fost mai mult decât benefice în plan fiscal.

Prin urmare, viitorul Guvern are de ales între a contribui direct la bunăstarea cetățenilor și a face pe plac unor birocrați din exteriorul, dar și din interiorul granițelor României. Înainte de a face această alegere, i-aș aminti viitorului prim-ministru, oricare va fi el, că mandatul său va fi încredințat de către Parlament, organul reprezentativ al poporului român, și nu de către președinte sau de către organisme sau instituții din afara țării.

Declarația politică este intitulată „Statutul asociațiilor de părinți din țara noastră”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Aș dori să aduc în discuție un subiect interesant și care merită atenția noastră din mai multe motive. Mă refer la statutul asociațiilor de părinți din țara noastră. Actul educațional oferit în sistemul de învățământ, fie că vorbim de mediul public sau de cel privat, poate fi acompaniat în mod deosebit de util prin implicarea părinților. Fără doar și poate, aceasta este un factor pozitiv și necesar pentru reușita demersului educațional.

În acest context, doresc să evidențiez necesitatea reglementării corespunzătoare a acestor asociații, astfel încât să faciliteze părinților implicarea în activitatea elevilor.

Întrucât acest domeniu nu este unul cu tradiție în țara noastră, consider că este benefic să privim la felul în care

reglementarea asociațiilor de părinți este făcută în alte țări ale Uniunii Europene.

Deși peste tot se pleacă de la premisa că părinții sunt parteneri cu drepturi depline în viața școlară, observăm totuși că asociațiile părinților și federațiile naționale ale părinților din statele membre ale Uniunii Europene nu sunt structurate pe același model, reprezentativitatea fiind diferită, la fel și modul de coordonare.

Astfel, în majoritatea statelor Uniunii Europene, organizațiile părinților funcționează pe bază de voluntariat. În cadrul școlilor se organizează cursuri de pregătire/seminare destinate părinților, în care sunt stabilite modalitățile în care aceștia se pot implica în viața școlară. Resursele financiare necesare desfășurării acestor activități provin din programe guvernamentale, donații sau sponsorizări.

Reprezentativitatea părinților în cadrul organismelor variază de la o țară la alta, în funcție de contextul în care acestea au fost create. O participare majoritară la nivelul instituției școlare este recunoscută doar în două state: Danemarca, unde consiliul danez de la nivelul școlii deține o importantă putere de decizie, și Scoția, unde consiliul școlar are doar competență consultativă și se află întotdeauna sub controlul autorităților locale.

Declarația politică se intitulează „Necesitatea autorizării sanitare și de incendii pentru instituții”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Astăzi doresc să trag un semnal de alarmă asupra unui aspect adus în discuție de către premierul interimar, Sorin Cîmpeanu. Acesta a afirmat recent că, din cele 19.000 de școli din România, doar 7% dispun de autorizație cu privire la protecția contra incendiilor. Mai exact, Domnia Sa subliniază că un număr de doar 1.295 de școli din toată țara au autorizația menționată mai sus.

Deși procedura de autorizare pentru pază și pentru securitate contra incendiilor nu este deloc simplă sau ieftină, trebuie să ne străduim să oferim suportul legislativ necesar pentru ca aceste autorizări să fie realizate mai puțin anevoios din punctul de vedere al procedurilor aferente.

Subiectul acesta este doar unul asupra cărora ne atrag atenția cei din stradă și cred că un semnal de alarmă trebuie luat în serios pe această temă, mai ales când vorbim de siguranța copiilor noștri și mai ales în contextul tragediei din data de 30 octombrie din Clubul Colectiv.

Factorii financiari nu trebuie să constituie un impediment pentru nicio școală din această țară privind autorizarea contra incendiilor. Desigur, în condițiile în care vorbim de instituții mari ca dimensiune, este necesar să recunoaștem că autorizațiile nu pot fi luate în timp-record. Legea prevedea actualmente diverse durate de realizare a proiectelor de autorizare și cred că este absolut necesar ca demersurile să fie respectate corespunzător pentru a ne asigura că lucrurile nu vor fi făcute de mântuială, în ciuda presiunii publice ca autorizarea să fie făcută repede.

O altă declarație a domnului premier interimar, din data de 8 noiembrie, menționa că anumiți responsabili din educație au încercat să îl convingă că „9.000 de clădiri din unități de învățământ nu au nevoie de aviz PSI”. Așa cum a subliniat și domnul Cîmpeanu, o interpretare a unor acte normative în sensul în care să se justifice neobligativitatea obținerii unor avize este cel puțin ciudată, dacă nu dăunătoare.

Declarația politică se intitulează „România de astăzi și de mâine”.

Democrație. Legi respectate. Dialog. Integritate. Competență. Responsabilitate. Acestea sunt lucrurile fundamentale pe care eu mi le doresc pentru România de astăzi și de mâine, cea din stradă și cea de dincolo de stradă.

Acum 25 de ani am luptat pentru ca România să devină o democrație și de 25 de ani încoace ne străduim să consolidăm mecanismele unui sistem democratic. Protestele acestor zile sunt și ele dovada că România respectă principiile democratice. Să nu uităm însă că democrația funcționează pe bază de legi și de instituții legitime. Recunoaștem cu toții că sistemul este departe de a fi perfect și că nemulțumirile acumulate sunt în mare măsură îndreptățite, însă avem obligația, în astfel de momente, să avem o abordare echilibrată, înțeleaptă și cumpătată. Doar o țară stabilă din toate punctele de vedere, cu instituții democratice funcționale, poate lupta pentru îndreptarea sau eliminarea cauzelor care au generat această nemulțumire. Ar fi păcat să cădem în capcana unor derapaje. Anarhia, haosul și instabilitatea nu rezolvă problemele și nu elimină cauzele frustrărilor legitime, ci, din contră, generează alte și alte probleme. Și nu cred că românii, cel puțin cei care simt și gândesc românește, asta își doresc.

Cu responsabilitate, printr-un dialog constructiv, cei implicați în politică, împreună cu societatea civilă, cu cei din stradă, dar și cu cei mulți care nu au ieșit în stradă, trebuie să gândim și să punem bazele unei construcții pe termen lung pentru această țară.

Într-adevăr, unul dintre primele lucruri care trebuie făcute este reformarea sistemului politic și a clasei politice, deși personal nu agreez acest subiect colectiv al clasei politice. Clasa politică este formată din oameni, iar oamenii nu sunt la fel. Nu toți cei care muncim în politică suntem la fel. De aceea, sunt întru totul de acord ca de acum încolo să facă politică doar cei care într-adevăr fac ceva pentru oameni, care își asumă responsabilitatea faptelor lor, care nu mai închid ochii la ilegalități sau nereguli, care nu ezită să-i sancționeze pe cei care greșesc și care nu fac politica lui „lasă, că merge și așa”. Nu mai merge „și așa” și spun răspicat și tare: vreau integritate și competență. Să respectăm și să aplicăm legile. Iar cei care nu respectă legea să fie judecați și să plătească pe măsură, de la primul până la ultimul.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Am intrat în politică în anul 1994, iar de atunci am încercat ca, prin politică, să fac ceva bun pentru oamenii din jurul meu și, implicit, pentru țara mea, România.

În aproape 20 de ani, trebuie să recunosc faptul că evoluția clasei politice a stagnat față de evoluția societății civile românești.

Discursul politic românesc insistent din ultimul an despre interesul național este toxic, este fără precedent.

Tăcerea de până acum a președintelui anunța o anumită criză politică. Aparițiile publice ale reprezentanților noului și marelui PNL criticau ritmul guvernării, încetinirea reformelor, anunțau dezastrul economic, în ciuda tuturor rezultatelor și efectelor unei guvernări eficiente.

Culmea, interesul național era invocat mai mult de către un partid care ar fi trebuit, evident, să mențină un discurs democratic. Explicația ține de o atitudine tot mai pragmatică a principalilor actori din fostul PDL, care au preluat conducerea partidului istoric.

Inerția societății, reacția acesteia la schimbarea centrelor de decizie după instalarea Guvernului legitim al USL, a fost aparent normală, am putea spune chiar democratică, dar, în timp, după plecarea PNL din uniune, implicit de la guvernare, inerția corpului funcționarilor publici mi s-a părut una dintre explicațiile cele mai semnificative pentru criza de autoritate prin care trece astăzi România. Astfel, puterea, Guvernul, se afla în situația în care nu numai că nu putea controla fidelitățile celor care în mod normal trebuie să-i execute deciziile, ci, chiar mai mult, în foarte multe situații constata blocarea deciziilor de către un aparat care are alte interese, mai mult cele financiare, sau chiar care este angajat în o cât mai rapidă compromitere a oricărei formule de guvernare.

Momentul părăsirii Guvernului de către reprezentanții PNL a fost momentul în care criza politică a fost, de fapt, declanșată. PNL, într-un cert declin de imagine, era partidul care dobândise, prin mecanismele algoritmului guvernamental, mult mai mult decât îi dăduse electoratul și a atacat PSD tocmai ca să-și ascundă inconsistența. În acest context, ei sunt principalii protagoniști ai dramei pe care România o trăiește, unii dintre ei fiind adevărații vinovați pentru majorele dezechilibre politice pe care societatea le suportă, iar acum încearcă o ieșire, de cele mai multe ori invocând chiar interesul național.

Declarația politică se intitulează „Instabilitatea politică, principala cauză a unei crize financiare”.

## Stimați colegi,

Instabilitatea actuală politică duce direct la apariția unei crize financiare, care are un impact negativ asupra sectorului fiscal-bugetar. Totodată, poate antrena creșterea costurilor de finanțare, cu consecințe deosebit de importante asupra cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică, fiind influențată în mod negativ și finanțarea sectorului privat.

Investitorii străini care se gândesc să intre la final de an pe piața din România ar putea fi foarte precauți atâta timp cât țara se luptă să iasă din instabilitatea politică. Lucrurile se vor complica, deoarece nu există coabitare între partidele politice, și nu numai. Va fi o luptă permanentă, mai ales că intrăm în an electoral. Din punctul de vedere al economiei, în cazul instabilității politice lucrurile vor rămâne într-o situație de neclaritate, de dificultate, existând și posibilitatea unui blocaj major. Instabilitatea politică va majora dobânzile statului și astfel vom fi martori la o limitare a potențialului de creștere pe o perioadă limitată de timp.

Trebuie să ne regăsim puterea de a merge mai departe și să ne concentrăm asupra unui dialog constructiv, pentru stabilitatea economică și politică a României.

Salut întru totul efortul colegilor mei de până acum și sunt convins că România își va regăsi stabilitatea, continuând creșterea economică sustenabilă, garantând, totodată, partenerilor europeni și celor internaționali că stabilitatea politică va fi construită pe un fundament solid.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Birocrația naște corupție, corupția alimentează economia subterană, iar statul român pierde 15 miliarde de euro pe an”.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

## Stimați colegi,

Între 2010 și 2011 Banca Mondială a făcut 11 analize funcționale care ar fi trebuit să ducă la regândirea administrației. La bază stăteau descentralizarea fiscală și transparența decizională. Acum există un program asemănător, cu termene-limită și strategii pe următorii șase ani, care va înghiți peste 40 de milioane de euro. Schimbarea sistemului ar fi putut veni și din alte direcții. Regionalizarea ar fi putut să aducă o reașezare a sistemului birocratic. De fiecare dată însă când s-a pus problema, am renunțat înainte de a implementa vreo măsură. Asta deși UE a cerut reorganizarea teritorială pentru o mai bună absorbție a fondurilor nerambursabile.

Birocrația atrage nemulțumirea populației, dar, mai grav, se face vinovată de tragedii, așa cum a fost cea din Clubul Colectiv. Românii au o percepție publică asupra administrației extrem de proastă. Conform studiilor Băncii Mondiale, România este singura țară din Europa în care nivelul încrederii populației în instituții sau aparatul de stat este negativ, cu mult, foarte mult sub media europeană.

România avea în 1989 cu puțin peste 800.000 de bugetari. Asta în condițiile în care erau foarte multe cadre militare sau din poliție. Acum numărul de personal din cadrul armatei sau al forțelor de pază și protecție e la jumătate. Cu toate acestea, numărul bugetarilor a tot crescut. În 2008 erau peste 1,3 milioane de bugetari, în timp ce acum avem 1,2 milioane. Problemele cele mai mari sunt în administrație, de la primării până la ministere. În administrația centrală, conform datelor statistice, lucrează aproape 200.000 de oameni, iar în cele locale încă pe atât. Un calcul simplu arată că avem un funcționar la 50 de cetățeni. Acești oameni sunt foarte prost plătiți și așa apare fenomenul de corupție. Pentru că au salarii de mizerie, se generează corupție și, dacă apare corupția, oamenii nu pot fi bine plătiți, pentru că economia subterană este uriașă.

Declarația politică se intitulează „Reforma administrativă, o necesitate stringentă!”.

## Distinși colegi,

Necesitatea de a reforma administrația publică, atât de la nivel central, cât și de la nivel local, este o măsură conștientizată a fi necesară de mult timp. Cetățenii, precum și mediul economic sunt iritați de mult timp de sistemul birocratic excesiv practicat de administrația românească. Realitatea este cunoscută de toată lumea. Dar este nevoie de asumare și acțiune.

Trebuie schimbat în totalitate sistemul administrativ, de la Constituție în jos, și construit un altul, care să aibă la bază principii stabile, conforme cu necesitățile actuale. Administrația publică trebuie neapărat simplificată. Procedurile administrative este necesar a fi uniformizate, regândite. Administrația publică centrală trebuie să rămână doar cu atribuții de legiferare și control al legalității.

De aceea, expertiza altor țări funcționale din punct de vedere administrativ poate fi luată ca exemplu, un model de bună practică care să fie pus în aplicare.

Este cert, e nevoie de foarte multă muncă și, bineînțeles, de voință politică, astfel încât să avem proceduri funcționale la fiecare nivel. Descentralizarea, responsabilizarea unităților administrativ-teritoriale, dar și a funcționarilor din toate instituțiile statului reprezintă o necesitate stringentă.

Declarația politică este intitulată „Ecourile tragediei din Clubul Colectiv”.

Vicepremierul Gabriel Oprea ar fi trebuit să demisioneze imediat după ce polițistul de la Brigada Rutieră a Capitalei Bogdan Gigină și-a pierdut viața într-un accident de motocicletă în timp ce se afla în fruntea coloanei sale oficiale (abuzivă, după primele informații). Acest lucru nu s-a întâmplat și a ajuns să conducă celula de criză pentru cazul „Colectiv”. Comitetul pentru situații speciale de urgență, celula de criză de la Guvern, a fost condus și nu prea de Gabriel Oprea, cel care abia luni și-a depus demisia. Mai exact, ministrul de interne și vicepremier pentru siguranță națională, care a abuzat de privilegiile funcției sale și care este responsabil, cel puțin moral, pentru decesul polițistului care însoțea coloana sa oficială, a fost cel care a devenit responsabil pentru peste 200 de oameni și coordonarea și comunicarea cu toate celelalte persoane implicate – instituții, medici, rude, reprezentanți mass-media.

Numărul foarte mare de pacienți și starea foarte gravă a multora dintre ei au transformat spitalele într-un punct fierbinte, pe care s-a pus și mai multă presiune în momentul în care au început să apară declarații contradictorii și informații neavizate care au întors rudele împotriva medicilor. În afară de salvarea vieților, care a revenit spitalelor, găsirea resurselor, gestionarea lor, coordonarea tuturor factorilor implicați, comunicarea constantă cu părțile interesate, toate sunt responsabilitatea celulei de criză. Deciziile lucide trebuiau luate de celula de criză de la Guvern. Deocamdată avem dubii în legătură cu luciditatea și responsabilitatea unor astfel de decizii și la acestea mă voi referi în continuare.

La începutul lui iulie 2010, situația privind inundațiile pe teritoriul României era critică. Pentru că situația se înrăutățea, în seara zilei de 2 iulie 2010 autoritățile din România s-au văzut nevoite să ceară ajutorul comunitar, activând Mecanismul de protecție civilă al UE. La doar câteva ore după acest apel, primele oferte de asistență soseau deja din partea statelor vecine, sub forma unor echipe de specialiști, sisteme de pompare și filtrare a apei și generatoare de electricitate. Creat în 2001, Mecanismul de protecție civilă al UE reprezintă un instrument operațional menit a mobiliza asistența în domeniul protecției civile în cazul unor dezastre. Acest mecanism poate fi activat atât în eventualitatea unor dezastre naturale, cât și a unor evenimente cauzate de către oameni, de genul atacurilor teroriste, accidente nucleare etc.

Declarația politică se intitulează „V-am prevenit degeaba că supărarea și furia publică au ajuns la apogeu!”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

În declarațiile susținute de la tribuna Senatului, în ultimii trei ani, am invocat adeseori pericolul pe care sistemul politic îl generează prin promovarea de privilegii și imunități în disprețul legii, prin sfidarea și desconsiderarea cetățeanului de rând, prin corupție, minciună, demagogie și trufie. Am afirmat răspicat de la această tribună că atmosfera penală de la vârful instituțiilor statului, demonizarea globală și stigmatizarea în ansamblu a întregii clase politice vor determina, predictibil și inevitabil, proteste publice și ieșirea în stradă a celor care nu mai pot suporta, nici tolera parada cinică de fapte culpabile din partea unei semnificative părți a aleșilor. Din păcate, am vorbit în pustiu și chiar nu mă mai miră cum unii colegi politicieni, deprinși cu ipocrizia, vajnici farsori și cabotini exersați în promovarea propriilor interese meschine, nu au priceput nici acum fundamental ceva. Nu se simt deloc responsabili de conjunctura creată, nu sunt nici prea mișcați de ce a generat iresponsabilitatea unor acoliți dintre cei aflați în funcțiile publice ale unui sistem politic devenit infect moral și toxic, de atmosfera instituțional irespirabilă de la vârful țării, care a culminat prin dramaticul eveniment petrecut în Clubul „Colectiv” din București...

Iată câteva fragmente din alocuțiunile pe care le-am rostit constant și repetat în ultimii ani, dar aproximativ degeaba, acestea aflându-se înregistrate în stenogramele privind declarațiile politice de la tribuna Senatului României:

„În 25 de ani, totul s-a prăbușit prin dezamăgire și deziluzie, iar arealul politicii a devenit, prin contagiune, un spațiu toxic al minciunii și demagogiei, al profitului prin hoție, al intereselor care nu prea mai au nicio legătură cu bunăstarea și binele public. În acest areal sordid, elocința a făcut loc spurcării, retorica s-a transformat în vocalism gregar, principiile sunt doar teoretizări de conjunctură, fără nicio fundamentare practică, iar doctrinele și ideologiile sunt banale incursiuni și exerciții stilistico-semantice din orizontul vestimentar al partidelor. Poate, tactic, acestea mai justifică existența dezbaterilor dintre analiștii și strategii care pendulează în bătaia vântoaselor dinspre stânga sau dreapta politicii, însă pentru omul de rând sunt doar înșiruiri ticluite de vorbe goale.

Declarația politică este intitulată „Ziua revenirii Dobrogei la România, recunoscută oficial după 137 de ani”.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi mă simt de-a dreptul bucuros și onorat că, la 137 de ani de la Războiul de Independență, anul acesta, cu ajutorul colegilor parlamentari dobrogeni, am inițiat Legea „Ziua Dobrogei”. Astfel, pe 14 noiembrie sărbătorim revenirea Dobrogei la România, ca un act simbolic consfințit prin votul celor două Camere ale Parlamentului, precum și prin bunăvoința Președintelui României, Klaus Iohannis, care a promulgat-o. Ca inițiator al acestei legi, am simțit că este nevoie de o recunoaștere oficială a zilei de 14 noiembrie, ca o datorie față de trecutul nostru, ca un fapt istoric de întemeiere a României moderne, ca un element de unitate.

Dacă în 1878 Dobrogea revenea după un război, astăzi văd regiunea Dobrogei ca o expresie multietnică, bine conturată, ca o comunitate armonioasă și bine închegată.

Se impunea o recunoaștere oficială din partea instituției reprezentative, Parlamentul României, prin care să dăm autorităților locale posibilitatea de a sărbători această zi și să lărgim orizontul cultural despre trecutul nostru.

Dobrogea este o Europă în miniatură, iar modelul nostru cultural se încadrează în valorile europene, care promovează toleranța și respectul față de semenii noștri, indiferent de apartenența etnică sau religioasă.

Le mulțumesc colegilor parlamentari care au susținut acest demers și au promovat „Legea Dobrogei”. Astfel, ziua de 14 noiembrie devine o zi și un motiv de a uni comunitatea pentru un fapt care trece dincolo de barierele politice. Mi-aș dori ca pe viitor, pe modelul acestei legi, atunci când vine vorba de interesul comunității locale, să putem apăra și promova interesele concitadinilor noștri, astfel încât să reclădim credibilitatea în instituția Parlamentului.

În urmă cu 137 de ani, Majestatea Sa Regele Carol I anunța revenirea Dobrogei la România. Plaiurile dobrogene au fost dintotdeauna un cămin prietenos pentru numeroase etnii. Românii au trăit mereu în armonie cu grecii, turcii, tătarii, armenii, evreii, italienii, aromânii, rușii lipoveni, ucrainenii, bulgarii și cu alte etnii. Putem afirma cu mândrie că suntem un exemplu de bună conviețuire, un model în aceste timpuri zbuciumate, marcate de conflicte religioase și etnice.

Declarația politică se intitulează „Democrația, de la încrâncenare la stradă”.

## Stimați colegi,

Aș vrea să încep declarația politică de astăzi pornind de la premisa că, așa cum există diferite viziuni asupra naturii umane, așa am putea accepta diferite viziuni asupra politicianului. Despre parlamentari știm cu toții că, după zeci de ani de democrație postdecembristă, nu sunt o specie de om bine văzută de semeni. De aceea, îmi doresc să pornesc de la faptul că un politician cu acte în regulă, așa cum este parlamentarul, ales în cadrul unui colegiu delimitat clar geografic și demografic, poate fi, în primul rând, un om de bună-credință. Fenomenul „Piața Revoluției 2015” trebuie să scoată la iveală această trăsătură a decidenților politici, acolo

unde ea există. Strada a cerut în primele zile schimbarea completă a sistemul de astăzi. A cerut, astfel, oameni de bună-credință în fruntea țării. Nu a cerut imposibilul, nu a cerut luna de pe cer, a cerut alt sistem, alt profil de om politic.

În „Republica”, Platon a făcut o clasificare a regimurilor politice în funcție de principiul care le guvernează și corupe. Democrația era guvernată de principiul libertății, același principiu intern care o și condamnă. Am văzut cum acest lucru s-a perpetuat până în România anilor 2000. Și asta pentru că puterea a devenit doar o relație de autoritate, de prestigiu, de amăgire. S-au omis două aspecte esențiale: faptul că puterea este generată de un vot al cetățeanului și că ea, puterea, este susceptibilă de alternanță. Ultimul aspect a dus la o încrâncenare din partea politicului, încrâncenare care a ajuns și în stradă, dar cu alte așteptări și cerințe. La început încrâncenarea din politică a adus tăcere în „stradă”, dar astăzi vedem că tăcerea a erupt în fenomenul Piața Universității.

## Stimați colegi,

Oamenii ne cer să dăm dovadă de multă chibzuință în schimbarea ce ni se cere! Să lăsăm încrâncenarea acolo unde îi e locul și să venim cu o tablă în alb, pe care ei, românii, să o completeze. România nu mai e o democrație fragilă, e una care trebuie să funcționeze pe principiul fundamental, acela de a asculta vocea poporului. Or, cine poate mai mult decât noi, parlamentarii, să asculte vocea poporului? Suntem într-o mai mică măsură decidenți politici, dar suntem. Guvernul este primul care se schimbă în urma unor revolte sociale. Dar noi suntem cei care trebuie să înțelegem și să ne însușim vocea străzii.

Declarația politică este intitulată „Schimbarea clasei politice în județul Vaslui înseamnă schimbarea PSD”.

Tragedia de la „Colectiv” i-a sensibilizat și pe tinerii din județul Vaslui, care au ieșit pentru a protesta pe străzile municipiilor Vaslui, Bârlad și Huși. Este prima dată de la Revoluția anticomunistă din 1989 când tinerii protestează fără să ceară locuri de muncă, salarii mai mari, întoarcerea rudelor plecate la muncă în străinătate, condiții mai bune în școli, locuri de petrecere a timpului liber, care să îndeplinească condițiile de siguranță publică, sau alte nevoi specifice vârstei. Ca peste tot în țară, tinerii vasluieni și-au exprimat solidaritatea și durerea cu colegii de generație care au murit sau au fost răniți grav în nenorocirea de la „Colectiv”. Tinerii au cerut „schimbarea sistemului”, „schimbarea clasei politice actuale”, „fără corupție în politică și administrație”.

Din articolele din mass-media locală am remarcat că doar în municipiul Bârlad schimbarea cerută de tinerii protestatari a avut și un nume: Solomon! Este vorba despre deputatul Adrian Solomon, președintele PSD Bârlad, finul fostului primar PSD Constantin Constantinescu, condamnat penal. Cu siguranță, tinerii bârlădeni și-au reamintit cum, prin mai 2012, deputatul PSD Adrian Solomon, primarul PSD Constantinescu și președintele PSD Vaslui Dumitru Buzatu au confiscat protestele populației împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, ca mai apoi, când Ponta a preluat conducerea Guvernului României, să aprobe pe bandă rulantă autorizațiile de explorare.

În cei patru ani de guvernare Ponta, PSD Vaslui nu se poate lăuda cu vreo ispravă pentru dezvoltarea județului nostru. Dimpotrivă, sărăcia s-a accentuat, șomajul se menține la aceleași cote ridicate (peste 10%), s-au înmulțit fenomenele antisociale ca violurile, crimele, accidentele de orice fel, persoanele asistate. Atâtea cazuri de consum cronic de alcool, violuri prezentate săptămânal în mass-media, violențe chiar și în rândul persoanelor vârstnice n-au fost, parcă, niciodată ca în acești ani. Din păcate, de Vaslui se lipește tot mai mult eticheta de „județ al sărăciei, violurilor și crimelor” și nimeni din conducerea județeană – prefectură, consiliu județean, primării, instituții deconcentrate – nu ia vreo măsură. Tinerii vasluieni au dreptate: este nevoie de schimbarea clasei politice și la Vaslui! Dar cine este clasa politică în județul nostru?

Declarația politică se intitulează „Cadrele sanitare, alungate din țară prin ordonanță de urgență?!”.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Decapitalizarea sistemului de sănătate românesc de cea mai importantă resursă a sa, cea umană, este o tristă realitate a zilelor noastre. Nu mai reprezintă un secret pentru nimeni faptul că, în ultimii ani, sistemul medical național a pierdut mii de medici și zeci de mii de asistenți medicali, care s-au înregimentat într-un adevărat exod al halatelor albe, optând pentru condiții decente de muncă în străinătate.

Mass-media a relatat deseori astfel de situații, prezentând însă și dramele care se ascund în spatele statisticilor sau al unor povești de succes.

Dacă cea mai mare parte dintre medicii care au ales calea exilului profesional au făcut-o în deplină cunoștință de cauză, după ce au acumulat experiență în specialitatea necesară, dar demotivați și dezamăgiți de dezinteresul unui sistem sanitar de a le recunoaște locul în societate, majoritatea asistenților medicali care au ales să-și câștige existența departe de casă sunt tineri absolvenți, în special femei, care nu au reușit să se angajeze pe un post vacant corespunzător pregătirii lor profesionale în sistemul sanitar național.

Dincolo de blocajul birocratic specific administrației publice, deci și sistemului sanitar, am asistat cu stupoare și la o veritabilă blocadă legislativă îndreptată împotriva tinerelor cadre medii sanitare care aspirau la un loc de muncă în țară în domeniul în care s-au perfecționat.

Astfel, sunt convins că unul din motivele migrației în masă a tinerelor cadre medii sanitare rezidă și în modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prin care se modifica și alineatul (4) al articolului 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, pentru a li se permite să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex.

În același timp, la cerere, aceleași categorii de personal medical se pot pensiona și în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările de rigoare, care prevede creșterea graduală a vârstei standard de pensionare pentru femei, de la 59 la 63 de ani, respectiv a stagiului complet de cotizare al acestora, de la 28 la 35 de ani, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2030.

Declarația politică este intitulată „Unii sunt mândri că sunt români doar în campania electorală”.

Ne aducem cu toții aminte când Victor Ponta și PSD au transformat un sentiment pur, „mândru că sunt român”, într-un slogan agresiv de campanie, în încercarea de a seduce electoratul care încă mai credea în bunele lor intenții de guvernare. Tot atunci se războia cu opoziția, acuzându-ne pe toți că suntem superficiali și nu vedem sau vedem, dar nu susținem eforturile sale de a face din România a șaptea țară din Europa.

După campania electorală, s-au ivit de multe ori ocazii când cei de la PSD au avut oportunitatea să și demonstreze acest lucru, dar, din păcate, orgoliile lor mărunte sau interesul personal au primat mai mult decât interesul românilor și imaginea României.

Un astfel de exemplu a avut loc luni, 9 noiembrie, când reaua-voință s-a combinat și cu multă ignoranță, în special din partea colegilor PSD. Mă refer la potențiala hotărâre a Senatului privind COM 450, referitor la problema refugiaților, intenția de impunere de către Comisia Europeană a unui mecanism permanent de criză și a unei chei de repartizare a lor, subiect delicat, care a fost cap de afiș pe agenda publică din cauza gravității crizei refugiaților din Siria.

Raportul COM-ului 450 era rezultatul unei colaborări interinstituționale strânse (Comisii pentru afaceri europene, Guvern, Președinție), astfel încât să existe o singură voce, unitară, puternică și coerentă a României pe această problemă delicată. Avizul motivat votat de majoritatea membrilor din Comisia pentru afaceri europene prevedea atât confirmarea solidarității României cu statele membre afectate de fenomenul migraționist, cu migranții și cu țările de origine afectate de conflicte, cât și recomandările de a se rediscuta la nivel european și clarifica anumite noțiuni și detalii tehnice care ar putea interfera cu interesele românilor și ale României.

Ce s-a întâmplat efectiv în plenul Senatului luni, 9 noiembrie? Am asistat siderați cum orgolii mărunte și o necunoaștere crasă a afacerilor europene au sabotat interesele și prestigiul României la modul cel mai hilar, dar totodată trist. Mai exact, colegii de la PSD, nevrând să înțeleagă și nici să se lămurească cum că raportul comisiei coincide chiar cu punctele lor de vedere exprimate în plen în momentul acela, au hotărât să tragă de timp prin retrimiterea documentului la comisie, în condițiile în care acea zi era ultima în care Parlamentul se mai putea pronunța și decide. Astfel, colegii

Declarația politică se intitulează „Anticiparea prematură a alegerilor are repercusiuni negative”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Pe măsură ce ideea alegerilor anticipate este din ce în ce mai vehiculată în media, pe atât de mult se pierde din sfera atenției un fapt esențial: avem o țară ce trebuie guvernată și trebuie guvernată bine, cu înțelepciune și nicidecum prin decizii ad-hoc ce pun în pericol întreaga ordine instituțională.

O decizie în direcția anticipatelor acum ar fi neconstituțională, întrucât ar contraveni articolului 89 din Constituție, unde este clar prevăzut că o astfel de o procedură se declanșează numai dacă este precedată de o criză politică de cel puțin 60 de zile. Mai precis, așa ceva se poate întâmpla numai în cazul următor: „După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.”

Așadar, a propune alegeri anticipate în acest moment ar înseamnă nerespectarea procedurii constituționale. Drept urmare, anticiparea alegerilor este prematură și nu adresează nevoia de a continua guvernarea țării într-un mod benefic pentru cetățenii acesteia. Mișcările din stradă au fost folosite de interese politice diverse pentru a cere alegeri anticipate. Însă a face un astfel de lucru înseamnă a cere suspendarea Constituției. În plus, decizia de a avea alegeri anticipate acum sau în următoarele șase luni ar fi o decizie de a avea alegeri într-o situație de vid legislativ. Noua lege electorală, deși în vigoare de la 27.07.2015, nu poate fi aplicată timp de un an de la această dată, așadar orice alegeri înainte de data de 27.07.2016 ar urmări indicațiile legii vechi și ar produce un parlament mărit, riscând să creeze nemulțumiri și mai mari în rândurile cetățenilor.

O bună parte a clasei politice face declarații pe care le consideră a fi ceea ce e dorit de electorat, fără însă să țină seama de ceea ce este în folosul cetățenilor. Declararea intenției de a declanșa alegeri anticipate, doar din considerente politice oportuniste, reprezintă un astfel de exemplu. Efectul negativ principal al acestor acțiuni este inducerea în eroare a populației spre a crede că alegerile anticipate sunt o alternativă reală, legală și constituțională la procedura de alegere a unui nou guvern de către Parlament. Faptul că o parte din cei care au propus ideea anticipatelor au și renunțat la idee confirmă faptul că s-a discutat degeaba în jurul unei idei impracticabile la această oră. Să ne întoarcem, așadar, la procedurile ce există și să avem o abordare constructivă pentru a ieși din blocajul în care ne aflăm.

Declarația politică este intitulată „Dunărea – important obiectiv turistic”.

Desfășurarea activităților turistice, indiferent de forma lor, presupune stabilirea unor legături între turist și zonele pe care le vizitează.

Aceste legături au un conținut complex, întrucât teritoriul, prin potențialul său natural, reprezintă motivul pentru care turistul se deplasează și servește ca suport material fizic pentru amenajările destinate satisfacerii nevoilor sale.

Elementele bazei tehnico-materiale a turismului nu pot fi cercetate izolat, nu pot fi desprinse din cadrul teritorial complex în care se află, ci numai în strânsă concordanță cu potențialul fiecărei zone (bază de materii prime, căi de comunicație, surse de apă și energie, vestigii culturale și altele), spațiul amenajat presupunând un ansamblu de intercondiționare cu mediul.

În concluzie, prin amenajarea turistică a Dunării în zona Galați trebuie să înțelegem acțiunea de punere în valoare estetică și economică a acestui obiectiv, complex atractiv unic în România.

Simpla existență a spațiului geografic și a fondului turistic remarcabil nu generează o mișcare turistică importantă, este nevoie de intrarea în scenă a unor elemente infrastructurale care să asigure accesul în zonă, după care trebuie edificată baza tehnico-materială necesară unui turism modern.

La polul opus este recunoscut faptul că nici 50% din oportunitățile oferite din România nu sunt valorificate, noi fiind, de pildă, pe locul al doilea în Europa, după Franța, la capitolul potențial turistic morfo-peisagistic.

Pentru amenajarea turistică a spațiului geografic al Dunării în zona Galați trebuie luate în calcul următoarele: – estetizarea locului respectiv prin abordarea unor lucrări care să ducă în final la cizelarea fondului turistic;

– dezvoltarea bazei tehnico-materiale (pentru cazare, servicii, recreere, distracții și alte activități de agrement);

– îmbunătățirea căilor și mijloacelor de acces către punctele turistice;

– ridicarea cotei prestațiilor de servicii la nivelul cerințelor moderne și în concordanță cu nevoile principalelor categorii de turiști.

Declarația politică se intitulează „Așa nu se mai poate!”. După o jumătate de secol în care țara noastră a suferit schimbările impuse de ideologia bolșevică, generațiile de români redevin cu greu ceea ce au fost. Racilele sistemului politic dictatorial s-au impregnat adânc în conștiințe, afectându-le pentru mult timp. Grefele efectuate de către cominterniștii străini și autohtoni pe vechile moravuri care țin de firea umană au fost asimilate, în cele din urmă, pe fondul unor nefaste deprinderi balcanice.

Metamorfoza nu s-a produs dintr-odată. A fost nevoie de utilizarea forței, de crimă, de tortură până când au picat ultimele redute ale rezistenței sociale. Cultura însă n-au reușit s-o anihileze pe deplin. Perpetuată sub diferite forme, disimulată sau chiar liber exprimată cu riscurile de rigoare, cultura ne-a salvat identitatea națională, pe care apologeții comunismului doreau s-o smulgă din rădăcini, arzând cărțile așa-zis periculoase ori întemnițându-i pe intelectualii nonconformiști.

Mediul urban a fost contaminat cu prioritate. Aici exista posibilitatea de control al unei populații mai numeroase. Apoi, s-a știut că mediul rural este constituit din comunități mici, fără putere de reacție, mai puțin importante pentru planul lor diabolic. Așa s-a și reușit în timp scurt colectivizarea forțată, când pământul proprietarilor dimpreună cu toată economia națională au devenit ale nimănui, adică ale statului discreționar, de la care, de nevoie, oamenii sărăciți, deposedați de avere, au început să fure. Să fure din avutul... obștesc. Demonii bolșevismului au jubilat, constatând că planurile lor funcționau. Mica ciordeală i-a transformat pe „oamenii muncii” în infractori. O țară de infractori, dintre care unii, considerați ca periculoși lideri de opinie, erau pedepsiți exemplar în fața comunității. Chiar dacă nu furau, li se inventau dosare. Era important ca românii să se simtă vinovați, ca atare obedienți în fața autorităților. Oamenii în care se mai păstrase o fărâmă de moralitate erau supuși oprobriului public. Singurii cinstiți erau oamenii sistemului deținător al puterii. Se încuraja trădarea. Se considera că denunțătorii erau patrioți, pentru că puneau interesele statului înaintea intereselor personale. Justiția reșapată se afla sub control politic, acționând la comandă.

## **Doamna Biró Rozalia Ibolya:**

Declarația politică este intitulată „Bugetul alocat copiilor”. Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

La nivelul statului, și nu numai, interesul acordat bugetului copiilor se reflectă în mare măsură în alocarea fondurilor către acel segment. Ne dorim permanent să dezvoltăm anumite domenii, dar constatăm la fel de des că schimbările sunt uneori mult prea anevoioase ori că rezultatele sunt departe de cele scontate.

Doresc să mă refer în continuare la alocarea resurselor către nevoile copiilor din țara noastră, fie că ne gândim la educație, sănătate sau protecție socială. Cred că un indicator semnificativ trebuie să fie perspectiva comparativă din punctul de vedere al distribuirii resurselor pentru copii dintre țara noastră și alte țări europene.

Datele puse la dispoziție de Eurostat pe această temă ne ajută să înțelegem poziția pe care ne situăm. Pentru o privire de ansamblu asupra sumelor totale cheltuite pentru funcțiile guvernamentale, putem analiza mai întâi care este procentul din PIB cheltuit la nivelul Uniunii Europene, la nivelul României și, pentru comparație, în alte două state membre, Bulgaria și Polonia. Deși datele sunt disponibile doar pentru perioada 2008–2013, acestea oferă o imagine relevantă asupra priorităților de finanțare din bugetul general consolidat al statului. Din aceste date observăm că, în ansamblul cheltuielilor realizate de stat pentru toate cele trei domenii, România are cele mai mici procente din PIB pentru educație, sănătate și protecție socială.

Mai mult, dacă ne uităm la ultimul an disponibil pentru analiza europeană, observăm că, deși întreg nivelul cheltuielilor guvernamentale ale României este cu 27,57% mai mic decât media europeană, în cazul celor trei domenii cheltuielile ca procent din PIB sunt chiar cu peste 41% mai mici.

Făcând o comparație între România și Bulgaria (două țări cu valori apropiate ale cheltuielilor generale exprimate ca procent din PIB), vedem că doar în domeniul protecției sociale tinde România să cheltuiască mai mult decât Bulgaria (dar și în acest caz țara noastră se situează considerabil sub media europeană). România a cheltuit mai puțin decât Bulgaria pentru educație în patru din cei șase ani analizați. În ceea ce privește sănătatea, în toată perioadă analizată țara noastră a cheltuit mai puțin decât țara vecină.

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală. Îl rog pe domnul secretar Rotaru să facă, așa, succint, prezența, să vedem dacă avem cvorum pentru a dezbate proiectele de legi înscrise pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

Bună dimineața! Începem apelul nominal.

Agrigoroaei Ionel Andronescu Ecaterina Anghel Adrian prezent Anghel Cristiana Irina prezentă

|Antonescu George Crin Laurențiu|| |---|---| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius<br>Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin<br>Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus|prezent| |Coste Marius<br>Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel|prezent| |Crețu Gabriela<br>Cristache Iulian|prezentă| |Cristina Ioan|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|| |Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin|prezent<br>prezent<br>prezent| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|| |Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel|prezent| |Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena|prezent<br>prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|prezent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|| |Flutur Gheorghe|prezent|

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 204/18.XI.2015

|Frătean Petru Alexandru|prezent|Pop Gheorghe|prezent| |---|---|---|---| |Geoană Mircea Dan||Pop Liviu Marian|| |Ghilea Găvrilă||Popa Constantin|| |Ghișe Ioan||Popa Florian|prezent| |Grapă Sebastian||Popa Ion|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent|Popa Mihaela|prezentă| |Hașotti Puiu|prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent| |Ichim Paul||Popescu Corneliu|| |Igaș Traian Constantin|prezent|Popescu Dumitru Dian|| |Iliescu Lucian|prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Ilieșiu Sorin|prezent|Purec Ion Simeon|prezent| |Ioniță Dan Aurel||Rădulescu Cristian|| |Iovescu Ioan|prezent|Rogojan Mihai Ciprian|| |Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra||**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Klárik László Attila|prezent|Vă rog să luați loc, stimați colegi!|| |László Attila|prezent|**Domnul Ion Rotaru:**|| |Lazăr Sorin Constantin|prezent||| |Luchian Dragoș<br>Luchian Ion||Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe|prezent<br>prezent| |Marian Dan Mihai||**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Marian Valer|||| |Marin Nicolae<br>Markó Béla|prezent|Rog să invitați colegii care încă sunt pe hol,<br>poftească la ședință.|la o țigară| |Mazăre Alexandru||**Domnul Ion Rotaru:**|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț|prezent|Savu Daniel|| |Mihai Neagu||**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana||Vă rog.|| |Mitu Augustin Constantin|prezent|**Domnul Ion Rotaru:**|| |Mocanu Victor<br>Moga Nicolae||Da, doamna senator. V-am raportat mai înainte...|| |Mohanu Nicolae|prezent|**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Motoc Octavian<br>Mutu Gabriel|prezent<br>prezent|Puterea, opoziția; opoziția, puterea. În sfârșit, vedem<br>cum va fi, dar vă rog să poftiți în sală.|| |Nasta Nicolae|||| |Năstase Ilie||**Domnul Ion Rotaru:**|| |Neagu Nicolae||Severin Georgică|prezent| |Neculoiu Marius||Silistru Doina|prezentă| |Nicoară Marius Petre||Stuparu Timotei|prezent| |Nicolae Șerban|prezent|Suciu Matei|| |Nistor Vasile|prezent|Șova Dan Coman|| |Niță Mihai|prezent|Tánczos Barna|| |Nițu Remus Daniel||Tămagă Constantin|| |Obreja Marius Lucian||Tătaru Dan|| |Oprea Dumitru|prezent|Tătaru Nelu|prezent| |Oprea Gabriel||Teodorovici Eugen Orlando|| |Oprea Mario Ovidiu|prezent|Tișe Alin Păunel|| |Oprea Ștefan Radu|prezent|Toma Ion|prezent| |Pașca Liviu Titus|prezent|Todirașcu Valeriu|| |Pașcan Emil Marius|prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Pataki Csaba|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| |Pavel Marian|prezent|Țapu-Nazare Eugen|| |Păran Dorin|prezent|Valeca Șerban Constantin|prezent| |Păunescu Teiu|prezent|Vasiliev Marian|prezent| |Pelican Dumitru||Vegh Alexandru|prezent| |Pereș Alexandru|prezent|Verestóy Attila||

Mulțumesc, domnule secretar. Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Și Rogajan, și Dincă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vreți de dimineață. De când e la putere, domnul Dincă stă aici de la prima oră, nu se încurcă, nu...

Vă rog.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Și Andrei Volosevici.

Și domnul Volosevici este prezent.

Și Volosevici, prezent.

Și domnul Badea este prezent.

Vă rog să luați loc, domnule ministru Mihăilescu. Domnule senator Mihăilescu, vă rog.

Putem începe, da? Câți avem?

## **Domnul Ion Rotaru:**

Supun, de asemenea, la punctul 1, secțiunea I, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 16–21 noiembrie 2015.

În principiu, sigur, acest program; o să-l mai vedem și în ședința de Birou permanent.

Luni, 16 noiembrie: 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare; 12.30 – ședință pregătitoare; 13.00 – ședința Biroului permanent; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu, ora 17.00, vot final; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți, 17 noiembrie: lucrări în plenul Senatului de la 10.00 la 13.00, cu vot final pentru inițiative cu caracter ordinar la ora 12.00.

Miercuri, 18 noiembrie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, ora 12.00, vot final pe inițiative legislative cu caracter ordinar.

Joi: lucrări în comisiile permanente.

Vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale.

Supun aprobării dumneavoastră programul de săptămâna viitoare.

Supun aprobării dumneavoastră și programul pentru astăzi.

Înainte de a intra în programul legislativ, vă aduc la cunoștință o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

Sunt trei proiecte:

Au răspuns la apelul nominal 85 de colegi, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

91 și-au depus... Au semnat și și-au ridicat cartelele. Stimați colegi, vă rog să luați loc, să putem începe ședința de plen.

Doamnelor și domnilor senatori,

Bună ziua!

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi și să vă anunț că, din totalul de 165 de senatori, și-au înregistrat prezența 91, cvorumul legal de lucru, 83 de voturi, fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Ordinea de zi pentru ședința plenului v-a fost distribuită. Este... nu așa încărcată ca de fiecare dată. Să sperăm că putem dezbate toate proiectele.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

– Lege privind ratificarea celui de-al patrulea Protocol adițional, semnat la Chișinău la 27 august 2015, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele trei protocoale adiționale, precum și pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol adițional, semnat la București la 23 septembrie 2015 și la Chișinău la 24 septembrie 2015, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, astfel cum a fost modificat prin cele patru protocoale adiționale – procedură de urgență;

– Lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat economic preliminar dintre Côte d’Ivoire, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Abidjan la 26 noiembrie 2008 și la Bruxelles la 22 ianuarie 2009;

– Lege pentru ratificarea Acordului interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea „Africa Centrală”, pe de altă parte, semnat la Yaoundé la 15 ianuarie 2009 și la Bruxelles la 22 ianuarie 2009.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile în procedură obișnuită.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de mediator.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect, ca de obicei, prezent, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Vă rog, domnule ministru, pe scurt.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

Mulțumesc tare mult.

Comisia juridică, doamna senator Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mulțumesc, domnule ministru, pentru precizările pe care le-ați făcut.

Deci, ca urmare a trimiterii spre reexaminare a legii, care a fost aprobată de plenul Senatului în ședința din 26 octombrie 2015, propunerea legislativă s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței Comisiei juridice din data de 3 noiembrie 2015, prilej cu care s-a stabilit, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, menținerea soluției de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Dezbateri generale, vă rog. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Într-adevăr, stimați colegi, avem de-a face cu o lege inaplicabilă. Ea nu poate funcționa și e firească concluzia Comisiei juridice.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Alte puncte de vedere nu sunt.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar al

comisiei, care este de respingere a propunerii legislative.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, în așteptarea unui punct de vedere și al structurilor asociative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea făcută de un

lider al unui grup parlamentar, de retrimitere la comisie.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Inițiatorul sau inițiatorii sunt prezenți? Domnul profesor, da?

A! Nu sunteți inițiator. Iertați-mă! Fiind vorba de învățământ, m-am gândit automat că ați putea fi inițiator. Din partea ministerului, prezent, domnul secretar de stat András Király.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul. ## **Domnul Király András György** – _secretar de stat_

_în Ministerul Educației și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Prevederea..., adică propunerea legislativă prevede, practic, includerea a încă doi reprezentanți ai cultelor respective în consiliul de administrație al școlilor.

Punctul de vedere al Guvernului este nefavorabil, având în vedere următoarele:

Prevederile referitoare la componența și atribuțiile consiliului de administrație trebuie să fie identice pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar.

Cadrele didactice, conform prevederilor legale, au prevăzute în consiliul de administrație un număr de locuri proporțional cu mărimea unității de învățământ.

Având în vedere că în cazul liceelor vocaționale teologice toate cadrele didactice de predare sunt obligate să aibă avizul cultului respectiv, considerăm că membrii consiliului de administrație aleși din rândul cadrelor didactice reprezintă cultul în consiliul de administrație al școlii.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Oprea.

Este o inițiativă... Când ați întrebat dumneavoastră cine sunt inițiatorii... Sunt din toată sala, din tot eșichierul politic: de la UDMR, PSD, PNL, UNPR.

În comisie am discutat și cu reprezentantul Ministerului Educației și am ajuns la o concluzie noi, membrii comisiei. Dumnealor au agreat, fiindcă este, prin amendament, un compromis.

Se face trimitere la faptul că mai pot fi și situații în care reprezentantul unităților de învățământ confesional preuniversitar de stat – de stat, da?! – sau al unităților de învățământ preuniversitar vocațional teologic... Nu pot fi reprezentați ca atare și atunci un membru trebuie să fie, am zis noi, și ăsta este amendamentul aprobat de comisie.

Și propunem plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamentul admis, cel amintit.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea Legii privind siguranța națională a României nr. 51 din 29 iulie 1991.

Inițiatorii?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernul României pentru acest proiect este prezentă doamna Irina Alexe.

Vă rog, doamnă ministru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere faptul că în cadrul comisiilor de specialitate au fost acceptate amendamentele transmise prin punctul de vedere al Guvernului, susținem proiectul legislativ în forma propusă de cele două comisii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Din partea comisiei de specialitate? Președintele.

Domnul senator Obreja.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 27 octombrie, membrii prezenți ai comisiei au analizat inițiativa legislativă și au adoptat, cu majoritate de voturi, raport comun de admitere, cu amendamente, cuprinse în anexă.

În consecință,

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale, vă rog. Domnul senator Motoc.

Microfonul central.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Defrișările ilegale reprezintă un adevărat flagel al momentului în România și observăm asta cu toții în fiecare zi.

Această inițiativă legislativă își propunea să stabilească nivelul de la care, în urma tăierilor ilegale, se poate considera că aceasta devine o problemă de siguranță națională.

Și existau două modificări ale unor articole din Legea siguranței naționale care stabileau de la ce nivel se poate considera o chestiune de interes..., de siguranță națională, și anume: defrișările ilegale pe suprafețe mai mari de un hectar și reducerea, fără aprobări legale, a consistenței unui arboret cu mai mult de 50% față de prevederile amenajamentului silvic în vigoare; de asemenea, exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor încadrate în tipurile funcționale T1 și T2, respectiv cele din preajma stațiilor de captare, a barajelor de acumulare și așa mai departe.

Din păcate..., din păcate, s-a venit cu un amendament din partea Guvernului, care dorește să înlocuiască aceste două articole, schimbând în fond această inițiativă legislativă. Și anume s-a venit cu acest amendament: „Orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic și piscicol, a apelor și a altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional.”

## Ce înseamnă asta?

Este o prevedere extrem de vagă. Nu vom ști niciodată de la ce nivel există acest interes strategic național și atunci este posibil să intrăm în zona abuzurilor: pentru chestiuni minore..., să le declarăm, atunci când există interesul, „de siguranță națională”, iar atunci când vor fi tăieri masive în anumite zone, să spunem că: nu contează că sunt 20 de hectare, nu sunt încă de nivel „de siguranță națională”.

Din acest motiv, v-aș propune, stimați colegi, fiind o chestiune atât de importantă, să retrimitem, pentru două săptămâni, la comisiile raportoare pentru a se găsi o soluție mai bună decât cea pe care Guvernul ne-a propus-o.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, există...

Stimați colegi!

Există o solicitare a unui lider de grup parlamentar, de retrimitere la comisie.

- O supun aprobării dumneavoastră.

-

75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Propunerea legislativă a fost retrimisă la comisie. Mulțumesc frumos că ați fost prezenți.

Permiteți-mi să vă anunț că a fost epuizată ordinea de zi și să declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Urmează activități în comisiile de specialitate, la care vă urăm succes!

O zi bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815360]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 204/18.XI.2015 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei