Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·2 martie 2015
Senatul · MO 29/2015 · 2015-03-02
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: ‒ Doina Silistru (PSD) – declarație politică având ca titlu „1 Martie sau 1 Aprilie?”; ‒ Dumitru Oprea (PNL) – declarație politică cu titlul „PSD înspăimântă românii prin minciuni și manipulări”; ‒ Alexandru Cordoș (PSD) – declarație politică având ca titlu „Municipiul Turda – nod rutier de importanță europeană”; ‒ Eugen Durbacă (Grupul parlamentar liberal-conservator) – declarație politică referitoare la sistemul de irigații de pe terasa Covurlui – Galați; ‒ Florian Dorel Bodog (PSD) – declarație politică intitulată „Bunăstarea copiilor, o prioritate pentru decidenții politici”; ‒ Marius Neculoiu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Cine suntem noi, parlamentarii?”; ‒ Leonardo Badea (PSD) – declarație politică intitulată „Onoare și demnitate sau drepturile militarilor români în actuala conjunctură internațională”; ‒ Octavian Motoc (PNL) – declarație politică cu titlul „În cazul unui atac militar asupra țării noastre, civilii nu au unde să se adăpostească în siguranță!”; ‒ Dumitru Marcel Bujor (PSD) – declarație politică având ca titlu „Fără vaccinuri și salarii la Institutul Cantacuzino”; ‒ Găvrilă Ghilea (PNL) – declarație politică intitulată „Cu o floare nu se face primăvară fiscală”; ‒ Gheorghe Saghian (PSD) – declarație politică cu titlul „Educație pentru sănătate la nivelul școlilor”; ‒ Valeriu Todirașcu (PNL) – declarație politică având ca titlu „Ministerul Educației pedepsește elevii merituoși”;
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii: Alexandru Cordoș, Vasilica Steliana Miron, Doina Elena Federovici, Gheorghe Saghian, Dumitru Oprea, Gabriela Crețu, Viorel Arcaș, Doina Silistru, Ion Rotaru, Valeriu Todirașcu
· Declarații politice
26 de discursuri
Bună ziua!
Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 2 martie 2015.
Alături de mine, ședința este condusă și de domnul secretar Alexandru Pereș și, în curând, se va alătura și domnul secretar Ion Rotaru.
Stimați colegi,
Începem sesiunea de declarații politice.
Pentru această săptămână, intervalul orar alocat prezentării declarațiilor politice este de la ora 17.00, de acum, și până la ora 18.15.
Vă propun să începem.
O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mi-am intitulat declarația politică „1 Martie sau 1 Aprilie?”. Stimați colegi,
Înainte de orice, permiteți-mi să urez tuturor, de aici sau de acasă, o primăvară frumoasă și însorită, sănătate și gânduri curate!
A venit primăvara, primim și oferim cu drag mărțișoare. Ce păcat însă că bucuria și energia pozitivă aduse de anotimpul renașterii naturii nu îi animă pe toți!
În loc de mărțișoare și vorbe frumoase, PNL ne-a adus un... program de guvernare. Sau cel puțin așa îi spun colegii din opoziție. Este o lectură, probabil, interesantă, dacă ai răbdare să o parcurgi până la capăt, dar parcă prea fistichie pentru gustul românilor. Mai interesant este cine garantează pentru acest program de guvernare. Doi dintre promotorii foarte vocali ai documentului în cauză sunt Cătălin Predoiu și Vasile Blaga. Rebranduiți sub culorile noului PNL, domnii Predoiu și Blaga nici usturoi n-au mâncat, nici semnătura pe tăierile de salarii și închiderea de spitale nu și-au pus-o! Acești doi importanți reprezentanți ai fostului regim democratliberal sunt mai puri decât ghioceii. PDL-ul, la rândul lui, s-a curățat de greșelile îngrozitoare pe care le-a făcut când s-a aflat la guvernare. Acum, scuturat de poverile și păcatele trecutului, cu siglă și mesaje noi, ascunzându-se în spatele liberalilor, vrea din nou la guvernare.
Ce să creadă românii despre una ca asta? Ce să creadă cei mulți din țară, cu răni încă necicatrizate? PSD vrea să reducă taxele, dar liberalii se opun. Unde este atitudinea constructivă, unde este dorința de dialog? Este evident că orice demers al opoziției rămâne la stadiul de teorie, demagogie și minciună, câtă vreme – un singur exemplu dau – tocmai cei care, în anii din urmă, au crescut TVA cer demisia celor care vor să îl scadă.
Vă atrag atenția că a început primăvara. Ieri a fost 1 Martie, nicidecum 1 Aprilie. Poate doar pentru cei care și-au făcut un adevărat crez politic din minciună să fie confuz calendarul... În orice caz, pe domnii Predoiu și Blaga îi vom crede pe cuvânt doar atunci când, cu aceeași sinceritate pe care o afișează în spațiul public, ne vor explica cum au stat lucrurile în materia tăierilor de salarii și indemnizații, a creșterii TVA la 24% și a închiderii spitalelor. Nu cred că această explicație va veni prea curând, dar avem răbdare.
Până atunci, stau și mă gândesc cu teamă: dacă de 1 Martie, cu acest program de guvernare al noului PNL, suntem mințiți atât de fățiș, oare ce ni se pregătește pe 1 Aprilie?
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Dumitru Oprea.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
„La mulți ani!” spunem și noi, în contul zilei de ieri, distinselor reprezentante ale sexului gingaș.
Știam că doamna senator o să transmită un mesaj cu săgeți, dar, la capitolul săgeți, săgeata noastră, PNL-istă, este foarte clar orientată.
Așadar, declarația se numește „PSD înspăimântă românii prin minciuni și manipulări”.
PSD a ajuns la putere folosind unul dintre principiile manipulării: demonizarea adversarului. După o avalanșă de atacuri iresponsabile la adresa partidelor politice opozante, românii au fost amăgiți cu promisiuni care mai de care mai iluzorii. Printre ele s-a aflat și creșterea salariilor, a pensiilor, a nivelului de trai, a locurilor de muncă. După trei ani de guvernare, puterea se află într-o pierdere continuă de credibilitate, pentru că niciuna din promisiunile populiste nu a fost onorată, ba, mai mult, au fost prorogate toate măsurile anticriză de pe vremea guvernării lui Boc. Fiind aproape iminentă pierderea puterii, pentru a supraviețui politic,
PSD apelează la aceleași vechi metehne: minciuni și manipulări pentru înspăimântarea oamenilor.
Așa se explică de ce ministrul finanțelor, Darius Vâlcov, pretinde că programul de guvernare lansat de PNL duce la scăderea salariilor mici și mijlocii, pentru a produce panică printre românii cu venituri mici și din clasa de mijloc. Mai mult, folosindu-se de aceleași tactici de manipulare, a lansat eterna temă a nedreptăților sociale pe care le-ar face opoziția dacă ar ajunge la guvernare.
Evident, în programul de guvernare propus de PNL lucrurile stau cu totul altfel decât încearcă să insinueze domnul Vâlcov. Liberalii mizează tocmai pe stimularea muncii, a dezvoltării economice, pe plafonarea contribuțiilor sociale pentru profesiile liberale și acordarea de stimulente fiscale pentru angajarea tinerilor cu vârsta sub 25 de ani sau a șomerilor de peste 55 de ani. De fapt, se urmărește sporirea veniturilor, valorificarea forței de muncă și încurajarea muncii în sectorul privat.
PSD-ul nu se poate debarasa de practicile de manipulare primitivă, iar inflamarea spațiului public, prin transmiterea unor mesaje care să sperie populația, nu face decât să-i discrediteze și mai mult pe reprezentanții puterii. În loc să facă propagandă ieftină, actualii miniștri ar face bine să-și însușească ultimele critici ale Comisiei Europene și să pună în aplicare, măcar în ultimul ceas, recomandările privind crearea de noi locuri de muncă, prin stimulare economică și predictibilitate fiscală.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.
Se pregătește domnul senator Eugen Durbacă.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația politică am intitulat-o „Municipiul Turda – nod rutier de importanță europeană”.
Stimați colegi,
Una din prioritățile României este dezvoltarea infrastructurii rutiere. Guvernul a aprobat varianta finală a Masterplanului general de transport, iar negocierile cu Comisia Europeană pe această temă sunt stabilite pentru perioada 9–13 martie.
Varianta finală a Masterplanului de transport prevede construirea a 1.300 de kilometri de autostradă până în 2030, dublu față de nivelul stabilit în forma inițială a proiectului. Pe lângă autostrăzi, se mai are în vedere construirea a peste 1.878 de kilometri de drumuri expres, 2.854 de drumuri transregio, 293 de kilometri de drumuri eurotrans și 64 de variante ocolitoare.
Planul cuprinde, pe lângă alte investiții, demararea lucrărilor pentru autostrada Iași–Târgu-Mureș, centura Timișoarei, autostrada Sibiu–Pitești și autostrada Sebeș–Turda, denumită astăzi Mureș–Arieș. Finalizarea lucrărilor la Autostrada Transilvania (Borș–Oradea–Zalău–Cluj–Târgu-Mureș–Brașov) și realizarea autostrăzii către Sebeș, care va face joncțiunea cu coridorul IV paneuropean, Nădlac–Arad–Deva–Orăștie– Sibiu–București–Fetești–Constanța, vor transforma Turda într-un nod rutier pe harta Rețelei transeuropene de transport TEN-T.
Mai mult, ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus, a precizat faptul că se vor demara lucrările și pentru noul drum expres care va lega Turda de Dej. Acest drum va continua spre județele Maramureș și Satu Mare, urmând să aibă două ieșiri la granița României, la Petea și Halmeu, având o lungime de 321 de kilometri.
Pentru a-și îndeplini rolul de nod rutier, municipiul Turda are nevoie și de o șosea de centură, care să scoată traficul greu din localitate și să realizeze joncțiunea între cele două autostrăzi. Acest drum, care va măsura 5,5 km, va lega centura ocolitoare Vâlcele–Apahida de Autostrada Transilvania, fără să mai fie nevoie de străbaterea orașelor Turda și Câmpia Turzii.
De asemenea, consider necesară și vitală implicarea autorităților locale în repararea tronsoanelor de drum și a infrastructurii aferente care leagă municipiul de nodul rutier din apropierea localității.
Toate aceste proiecte de infrastructură rutieră sunt propuse pentru a fi demarate începând cu 2015. Să nu uităm că, în viitor, dacă România va avea resurse financiare, drumurile expres vor putea fi lărgite și transformate în autostrăzi.
Sumele necesare investițiilor în infrastructură vor putea fi asigurate în următorii ani din finanțări europene, acciza la motorină, rovinietă, concesiuni și parteneriat public-privat, credite de la Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În baza masterplanului, vor fi accesate fonduri structurale de transport de peste 6 miliarde de euro, pentru perioada 2014–2020.
## Stimați colegi,
În încheiere îmi exprim convingerea că toate forțele politice vor susține implementarea Masterplanului de transport al României.
Vă mulțumesc.
## Mulțumim.
Din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, domnul Eugen Durbacă.
Se pregătește domnul Florian Bodog.
## Domnule președinte de ședință, Domnilor colegi,
Intervenția mea se referă la sistemul de irigații de pe terasa Covurlui – Galați și se adresează domnului prim-ministru Victor Ponta și domnului ministru Daniel Constantin.
## Domnilor colegi,
În perioada 1980–1992, sistemul de irigații complex Câmpia Covurlui a fost executat în proporție de 67%. Astfel, față de suprafața de irigații noi și modernizate prevăzută în proiect, de 193.800 de hectare, în 1992 s-au recepționat
117.752 de hectare. Suprafața cu lucrări începute și neterminate – de 38.740 de hectare, iar suprafața pe care lucrările nu erau începute – 37.300 de hectare.
Barajul și acumularea Suhurlui, prevăzute pentru înmagazinarea unui volum de 144.000 de metri cubi de apă din Dunăre, pentru irigarea părții de nord a sistemului, erau realizate în proporție de 52% în anul 1990.
Necesitatea acestei acumulări de rezervă a fost impusă în urma studiilor de gospodărire a apelor întocmite de institutul de resort.
Din cauza lipsei acute de resurse după 1990, alocațiile bugetare s-au redus drastic și, ținând cont că acumularea Suhurlui urma să alimenteze suprafața de 37.300 de hectare, lucrări neîncepute în 1990, au fost sistate lucrările la baraj, ca și multe alte lucrări începute și nefinalizate.
Pe lângă barajul Suhurlui, au rămas în diverse stadii fizice de execuție peste 89,7 km de canale, magistrale principale și distribuitoare cu construcțiile aferente, 24 de ploturi de irigație, 10 stații de repompare, 19 SPP-uri, precum și lucrări de desecare, drenare și de combatere a eroziunii solului.
Toate aceste lucrări care au fost sistate după anul 1990 s-au aflat într-o situație dramatică, din cauza proceselor de degradare rapidă la care au fost supuse atât din cauza factorilor de mediu, cât și a acțiunii inconștiente a oamenilor.
Prin aplicarea prevederilor art. 3 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind reorganizarea sectorului de îmbunătățiri funciare, acumularea Suhurlui a fost predată în 30.03.2012 către Agenția Națională „Apele Române”, conform punctului 4 din protocolul de predare ANIF–ANAR, semnat în data de 22.02.2012.
Față de cele relatate mai sus, vă rugăm, domnule prim-ministru, să analizați și să luați măsurile necesare pentru finalizarea acestor lucrări și darea lor în funcțiune, dacă se consideră că sunt absolut necesare, în procent cât mai mare. Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Florian Bodog.
Se pregătește domnul senator Marius Neculoiu.
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bunăstarea copiilor, o prioritate pentru decidenții politici”.
Bunăstarea copiilor noștri este o preocupare permanentă pentru orice părinte responsabil. Această preocupare trebuie să fie o prioritate și pentru guvernanții și politicienii care decid viitorul generațiilor tinere.
Anul trecut, Guvernul României a făcut un efort și, din luna noiembrie, a dublat alocația pentru sprijinul familiilor sărace. De această majorare au beneficiat peste 500.000 de copii din aproximativ 284.000 de familii cu un venit net lunar de până la 530 de lei pe membru de familie. De asemenea, tot atunci Guvernul le-a mai aprobat și dublarea alocației de hrană pentru copiii aflați în sistemul de protecție socială și adulții cu dizabilități sau aflați în centrele de îngrijire. Sunt măsuri sociale absolut necesare și care merită a fi salutate și susținute.
Eforturile nu trebuie însă să se oprească aici. Așa cum este stipulat astăzi în legislația privind alocația de stat, fiecare copil din România primește câte 42 de lei lunar. Este o sumă mult prea mică pentru a acoperi nevoile acestor copii și pentru a le asigura condiții decente de trai. Nici nu are rost să ne gândim ce poate face un părinte responsabil cu 42 de lei pe lună, această sumă fiind una mai degrabă simbolică.
Dacă, într-adevăr, ne pasă ce se întâmplă cu copiii noștri și ce viitor putem să le asigurăm, cred că trebuie să ieșim din această zonă simbolică și statul să acorde un ajutor real tinerelor generații. În acest sens, consider că este necesar și oportun ca și în perioada următoare să continuăm politicile de majorare a alocației acordate copiilor. Este o măsură activă de sprijin nu doar pentru creșterea nivelului de trai a milioane de familii, dar și pentru creșterea ratei natalității în țara noastră, o problemă sensibilă pentru societatea noastră, așa cum am mai arătat și într-o altă declarație politică.
Stimați colegi,
Un copil român primește astăzi o alocație care nu atinge nici 10 euro, adică de 35 de ori mai mică decât alocația unui copil din alte state ale Uniunii Europene, unde media se ridică la 210 euro. În aceste condiții, nu cred că părinții exagerează atunci când solicită ca peste doi ani valoarea alocației să ajungă de la 42 la 200 de lei.
În timp ce în România cuantumul indemnizației lunare este același pentru toți copiii, în țările cu care ne comparăm, conform statisticilor, alocația reprezintă între 8 și 15% din salariul mediu lunar al unui părinte.
În țările din vestul Europei, alocațiile depășesc de cele mai multe ori 100 de euro, recordul fiind deținut de Luxemburg, cu peste 800 de euro, pentru cel de-al treilea copil născut. Belgia stabilește cuantumul alocației în funcție de numărul copiilor dintr-o familie. Astfel, pentru un copil se acordă o alocație de 83 de euro, pentru doi copii – 154 de euro, pentru trei sau mai mulți copii – 230 de euro pe lună. În Spania, valoarea alocației este de 41 de euro pentru copiii sub trei ani și de 24 de euro pentru cei între 4 și 18 ani. Franța plătește o alocație de 124 de euro pentru doi copii, 282 de euro pentru trei copii și 441 de euro pentru patru copii.
Poate că ar merita ca și statul român să se gândească să implementeze un astfel de sistem diferențiat, în care să țină cont atât de nivelul veniturilor părinților, dar și de protecția și susținerea celor aflați în nevoie, dar fără posibilități financiare. Fără implicarea directă și energică a statului, inclusiv financiară, problemele se vor acutiza, abandonul școlar va continua, la fel și declinul demografic, cu toate efectele sale structural-negative în ceea ce privește sistemul sanitar sau cel de pensii.
Copiii acestei țări merită toată atenția noastră și avem obligația să ne gândim pe ce fundație le așezăm construcția viitorului lor aici, în România.
Domnul senator Marius Neculoiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Se pregătește domnul senator Leonardo Badea.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Titlul declarației politice: „Cine suntem noi, parlamentarii?”. Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,
„Imoralitatea clasei conducătoare românești, care deține puterea politică de la 1918 încoace, nu este cea mai gravă crimă a ei. Că s-a furat ca-n codru, că s-a distrus burghezia națională în folosul elementelor alogene, că s-a năpăstuit țărănimea, că s-a introdus politicianismul în administrație și în învățământ, că s-au deznaționalizat profesiunile liberale, toate aceste crime împotriva siguranței statului și toate aceste atentate contra ființei neamului nostru ar putea, după marea victorie finală, să fie iertate”, spunea Mircea Eliade, în 1937, în articolul „Piloții orbi”.
Cred că și noi suntem după o mare victorie, cea de la 16 noiembrie 2014.
Pentru toate acestea, am o singură întrebare: cine suntem noi, doamnelor și domnilor?
Constituția României, la alin. (2) al art. 8, garantează pluralitatea în privința exprimării voinței politice a cetățenilor, cu precădere prin membrii partidelor politice.
Noi suntem cei aleși de popor pentru a le asigura suveranitatea în cei patru ani de mandat parlamentar. Suntem și membri ai diferitelor partide politice.
Ce avem de făcut din calitatea de parlamentari? Perpetuarea politicilor dorite de cetățeni, pentru a le ușura eforturile pentru o dezvoltare economică și socială, fără a le leza personalitatea umană și demnitatea.
Noi suntem obligați să alegem, numai în beneficiul lor, pe cei care urmează să pună în aplicare normele votate în Parlament, indiferent dacă au calitatea de membri ai Guvernului, ai diverselor altor autorități create doar pentru a sluji cetățeanul.
Noi ne supunem supremației Constituției, voința imperativă a poporului, și legilor, astfel că nimeni nu are dreptul să piardă instinctul statal prin înfiorătoarea inconștiență, pentru o încăpățânare de a-și apăra o așa-zisă putere. Suntem elite românești care nu am învățat să ne sacrificăm de bunăvoie, dar, inconștient, semnăm cu mâna noastră actul de deces al unui destin mai bun al acestui neam.
Clasa conducătorilor noștri politici, departe de a dovedi respect pentru interesul național într-un ceas de cumpănă pentru istoria lumii, face tot ce-i stă în putință ca să-și prelungească puterea personală. De aceea, noi, parlamentarii, avem obligația să redevenim mandatarii poporului și să le reprezentăm interesele naționale.
Nu voi pleda niciodată pentru a transpune în actualitate deviza burgheziei perioadei 1880, concret, viziunea bancherului român Titus Enacovici: „Sunt burghez,
Vă mulțumesc. conservator și reacționar. Sunt partizan al proprietății individuale și al ierarhiei sociale în sistemul capitalist de producție. Reforma, când e vorba de așa ceva, trebuie să vie de sus, iar vulgului trebuie să i se pună botniță, terminându-se cu dezordinea și revolta.”
Vreau, parafrazându-l pe Mihai Eminescu, ca parlamentarul român să se înnobileze cu tăria principiilor, iar forma să fie desăvârșită, iar conceperea și votarea de legi să reprezinte un înalt act de conștiință și demnitate, probitatea morală și demnitatea stând mai presus de orice.
În concluzie, vă rog să ne suflecăm mânecile cămășilor, să sădim legi de interes național și să le punem covor pe drumurile asfaltate ale poporului român.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Leonardo Badea.
Se pregătește domnul senator Octavian Motoc.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică se intitulează „Onoare și demnitate sau drepturile militarilor români în actuala conjunctură internațională”.
Stimați colegi,
Cicero spunea: „Dintre toate satisfacțiile omenești, nimic nu este mai onorabil și mai important decât să meriți cu adevărat recunoștință din partea patriei.”
Ideea acestei declarații a venit în urma unor discuții cu cadre militare în rezervă, dar mai ales cu membri de familie ai acestora, care mi-au sesizat mai multe probleme legate de modul de calcul și de plată sau, mai exact, de neplată a unor drepturi bănești.
Așezată în acea parte a Europei numită și „străinătate apropiată” de către Federația Rusă și pe care Federația Rusă o consideră drept sferă de interese exclusive, România a devenit flancul de est al Uniunii Europene și al NATO, ea fiind acum, în fapt, potrivit opiniei unor analiști militari, granița _de facto_ cu Rusia, după anexarea Crimeei de către aceasta.
Pentru a-și consolida apărarea, în contextul amenințărilor reprezentate de conflictul din Ucraina și de acțiunile agresive ale Rusiei, România va trebui să deruleze un complex de măsuri pe mai multe planuri. Pentru structurile militare, aceasta înseamnă programe de modernizare a forțelor sale armate, intensificarea activităților de instruire și aplicații, dar și cointeresarea și fidelizarea militarilor de carieră ai țării, indiferent că vorbim de instituții din domeniul apărării, ordinii și siguranței naționale, de militari activi sau în rezervă.
Cele mai sus evocate impun conducerilor structurilor militare, dar și ale țării, inclusiv ale Parlamentului României, să vegheze la două aspecte fundamentale: la formarea ofițerului în spiritul și pentru sentimentul onoarei și demnității militare, precum și la apărarea demnității și onoarei acestuia.
Printre calitățile militarilor, sentimentul onoarei ocupă incontestabil primul loc. Pentru noi, civilii, onoarea este cea care stă la baza statutului de militar, ceea ce înseamnă disciplină, legalitate, civism, disponibilitate, austeritate, curaj,
solidaritate. Este cunoscut faptul că militarii suportă, prin angajament și jurământ față de stat, o serie de privațiuni, printre care interdicția de asociere în sindicate, de a declara sau de a participa la grevă, de a deține societăți comerciale sau de a participa la administrarea acestora, de a face parte din formațiuni politice sau de a candida.
Aceste interdicții și privațiuni au existat dintotdeauna pentru militari, însă, de-a lungul timpului, pentru compensarea acestora, în România, la fel ca și în celelalte state ale lumii, a fost dată o legislație de tip compensatoriu, concretizată în două legi aplicabile structurilor militare: o lege specifică de salarizare și o lege specifică de pensionare.
Acest echilibru legislativ a existat până la data de 1.01.2011, când Guvernul Boc a abrogat legile specifice de salarizare și de pensionare, menite a compensa aceste privațiuni, și a aprobat Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii. Prin această legislație, militarii activi și cei în rezervă sunt tratați identic cu civilii, însă militarii consideră că acest fapt este discriminatoriu, cât timp lor le sunt menținute limitările și interdicțiile de drepturi.
Iată, stimați colegi, câteva dintre problemele despre care am fost informat că preocupă cadrele militare, aspecte cunoscute sau necunoscute, luate în atenție sau voit ignorate, dar care sunt circumscrise apărării onoarei și demnității militare, trăsături care nu țin numai de profilul individului, ci și de atitudinea statului față de această categorie socioprofesională.
Ce ar trebui făcut în direcția remedierii celor expuse mai sus?
În primul rând, revenirea la o legislație de tip compensatoriu cu privire la salarizarea cadrelor militare, care să acopere interdicțiile și privațiunile impuse de cariera militară. Este cunoscut faptul că, în armată, cadrele militare au avut drepturi de rentă, pensie de serviciu, încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
În al doilea rând, urgentarea dezbaterii Legii pensiilor militare.
Și, în al treilea rând, plata drepturilor stabilite prin lege pentru gradele militare și renunțarea la emiterea de acte normative de amânare repetată a acestora.
Toate acestea însă trebuie realizate în strânsă legătură cu constrângerile bugetare, urmărindu-se alinierea la prevederile europene, o preocupare constantă a actualului Guvern.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Octavian Motoc.
Se pregătește domnul senator Marcel Bujor.
Titlul declarației politice de astăzi este „În cazul unui atac militar asupra țării noastre, civilii nu au unde să se adăpostească în siguranță!”. ## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
România se află într-unul dintre cele mai bune momente ale istoriei sale din punctul de vedere al garanțiilor de securitate. Membră a Uniunii Europene și mai ales a NATO, România se bucură de protecție în cazul unui atac din partea unui stat terț.
Partenerii din NATO și în primul rând Statele Unite ale Americii au pregătite instrumente de răspuns, între care se numără forțele de intervenție rapidă dislocate în zonă, scutul antirachetă de la Deveselu, ce urmează a deveni funcțional în scurt timp, unități aeriene și de submarine, pregătite să răspundă unor astfel de provocări. Am certitudinea că, chiar dacă în condiții precare, din cauza nivelului de dotare și a subfinanțării, armata română va putea face față unei astfel de provocări, datorită profesionalismului dovedit în timp de aceasta.
Ce se va întâmpla însă cu civilii în cazul unui atac de anvergură, posibil, deși puțin probabil? Unde se vor adăposti aceștia în timp util, în așa fel încât pierderile de vieți omenești să fie minime? Cunoaște fiecare cetățean modul în care trebuie să acționeze într-o astfel de situație-limită? Ei bine, nu, cu siguranță!
Legea nr. 481 din 8.11.2004, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 554 din 22 iulie 2008, pe lângă faptul că este destul de ambiguă, nu este nici pe departe respectată. Printre atribuțiile protecției civile prevăzute în lege se numără și „asigurarea condițiilor de supraviețuire a populației în situații de protecție civilă”.
Un alt lucru demn de consemnat este că, printre atribuțiile specifice ale primarului prevăzute de legea menționată, se numără și aceea că „dispune măsuri și controlează modul de întreținere a spațiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora”. Care spații de adăpostire colective? Că nimeni nu știe, poate cu excepția primarilor, care sunt acestea, cum sunt arondate ele cetățenilor și cum se efectuează afluirea către acestea în caz de necesitate.
Am deja peste 50 de ani și, personal, nu am fost implicat vreodată în vreun exercițiu de apărare civilă. În afară de beciul casei în care stau, nu cunosc un alt loc în care m-aș putea adăposti eu și familia mea în caz de atac aerian sau cu rachete.
Dar nu toată lumea care locuiește la casă are beci asigurat cât de cât corespunzător. Multe blocuri nu au subsoluri, unele subsoluri nu sunt utilizabile sau sunt împărțite în boxe ce „protejează” murăturile și afumăturile cetățenilor. Chiar dacă, eventual, există planuri de punere în aplicare a acțiunilor de protecție civilă, acestea sunt cunoscute doar de cei care le-au elaborat și de personalul din instituțiile cu atribuții în domeniu, și nu de fiecare beneficiar, cetățean de rând.
La art. 37 din lege este prevăzut că „instruirea salariaților privind protecția civilă se asigură sistematic, de regulă împreună cu instructajele de prevenire și stingere a incendiilor, în condițiile stabilite prin dispozițiile generale elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul administrației și internelor”. La art. 38, o altă prevedere importantă: „Periodic, pe baza
planurilor și a programelor de pregătire și cu aprobarea primarului localității, se efectuează exerciții de alarmare publică.”
Când ați văzut ultima oară un astfel de exercițiu și, mai ales, când ați participat, dacă ați participat, la vreunul?
Ei, și acum să vedem ce spune legea la art. 45 alin. (2): „Autoritățile administrației publice, instituțiile publice, agenții economici și proprietarii de imobile au obligația să prevadă în planurile de investiții și să realizeze adăposturi de protecție civilă.”
Dacă ne uităm în jur, nu prea vedem astfel de adăposturi. Și acum ajungem și la cauza existenței acestei situații de fapt alarmante. La capitolul „Contravenții și sancțiuni”, constatăm că valoarea celei mai mari amenzi aplicate pentru încălcări grave ale legii este de doar 5.000 de lei, adică cu puțin mai mult de 1.000 de euro.
Este oare normal să tratăm cu atâta dezinteres o problemă cu adevărat de viață și de moarte pentru milioane de cetățeni? Eu cred că nu. Și mai cred că aceasta este o problemă care trebuie pusă, cu prioritate, pe masa Consiliului Suprem de Apărarea a Țării, cu atât mai mult cu cât până mai ieri nu am fi crezut că ar putea fi de actualitate un război dus la mai puțin de câteva sute de kilometri distanță de granițele noastre. Un conflict în care au murit deja peste 5.500 de oameni, mulți dintre ei civili. Ca să nu mai fim nevoiți să rememorăm și tragedia iugoslavă din anii 1991–2001, cu peste 134.000 de morți, dintre care 64.000 numai în BosniaHerțegovina, majoritatea lor civili.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Marcel Bujor.
Se pregătește domnul senator Găvrilă Ghilea.
Mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației politice – „Fără vaccinuri și salarii la Institutul Cantacuzino”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” a fost înființat în anul 1921 și în prezent se confruntă cu o situație de subfinanțare cronică.
Institutul Cantacuzino, unul dintre cei mai apreciați producători de imunologice din lume, și-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenția Națională a Medicamentului i-a retras autorizația de punere pe piață a produselor injectabile, din cauza mai multor nereguli. În aceste condiții, producția de vaccinuri a fost sistată, iar campaniile de imunizare a populației se fac numai cu vaccin din import, achiziționat la prețuri de peste 10 ori mai mari decât cel din țară.
În prezent, în cadrul Institutului Cantacuzino lucrează 486 de persoane. O parte dintre acestea au protestat timp de trei zile în incinta unității, nemulțumite de faptul că nu și-au mai primit salariile întregi de câteva luni. Directorul aflat în funcție de patru luni a demisionat pentru că nu a reușit să aducă institutul pe linia de plutire.
Situația Institutului Cantacuzino este critică, ținând cont de faptul că are datorii de aproximativ 5 milioane de euro, conturile sunt blocate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală și se confruntă cu sistarea producției de vaccinuri și cu angajați care nu-și primesc salariile la timp.
În anul 2014, a fost desemnată o comisie interministerială pentru a veni cu soluții concrete în sprijinul institutului de cercetare, realizând Memorandumul pentru reorganizarea Institutul Cantacuzino, semnat în 22 ianuarie 2015. Acesta prevede ștergerea datoriei către Agenția Națională de Administrare Fiscală și denumirea activității de sănătate publică drept serviciu de interes economic general.
Ministrul sănătății a afirmat că situația în care se află Institutul Cantacuzino este cauzată de managementul defectuos, precizând că ministerul este interesat să achiziționeze produsele unității medicale, însă numai în condițiile în care acestea sunt conforme.
Producția de vaccinuri reprezintă un domeniu de o importanță strategică atât pentru Sistemul național de sănătate publică, cât și pentru securitatea națională a României.
În prezent, România este dependentă de vaccinurile de import, în ciuda faptului că eficiența acestora este pusă la îndoială, deoarece nu sunt testate în România și nu sunt adaptate populației României. Din acest motiv, în ultimele luni au fost înregistrare numeroase cazuri de reacții adverse postvaccinare.
România trebuie să-și asigure o relativă independență în fabricarea de produse biologice, care să-i dea posibilitatea să intervină pentru protejarea populației în situații de epidemii și pandemii, având în vedere că în ultimii ani au fost identificate noi virusuri, ale căror mutații generează astfel de riscuri.
Ministerul Sănătății are responsabilitatea de a identifica soluții pentru revitalizarea Institutului Cantacuzino și asigurarea independenței României în domeniul vaccinurilor. Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Găvrilă Ghilea.
Se pregătește domnul senator Gheorghe Saghian.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cu o floare nu se face primăvară fiscală”.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Raportul de țară care ar trebui să anticipeze performanțele economice și financiare ale României pe 2015 a fost întocmit de Comisia Europeană în termeni critici față de politica fiscală a Guvernului, apreciată drept lipsită de continuitate, predictibilitate și planificare strategică, în timp ce gradul de colectare a TVA rămâne un motiv de îngrijorare.
Chiar dacă documentul citat menționează diminuarea cu 5 procente a contribuției de asigurări sociale, operată de la 1 octombrie 2014, Comisia reține că această măsură de
relaxare fiscală a fost introdusă la pachet cu taxa pe construcții speciale, care a fost modificată și redusă abia în ianuarie 2015.
Așa cum opoziția a semnalat la timpul potrivit, conotația electorală a reducerii contribuției de asigurări sociale în ajunul campaniei prezidențiale a fost evidentă, câtă vreme numai în 2015 această măsură poate genera pierderea unor venituri bugetare de 0,75% din PIB.
Și cum orice minune, fie ea și fiscală, nu ține decât trei zile, scutirea de impozit pe profitul reinvestit în echipamente tehnologice nu este aplicabilă decât experimental, în perioada iulie 2014–decembrie 2015.
De altfel, acest aspect a fost sesizat și de Comisia Europeană, care a notat faptul că astfel de stimulente sunt utile mai degrabă în perioade de scădere economică, remarcând critic termenele relativ scurte de implementare a acestor măsuri, dar și limitarea consultărilor cu partenerii sociali.
Dar, poate, cel mai sensibil aspect negativ vizat de raportorii europeni îl reprezintă munca la negru și evaziunea necontrolată în acest domeniu, care influențează major predictibilitatea încasărilor bugetare.
Comisia Europeană a semnalat discrepanțe majore între nivelul relativ de impozitare a muncii și veniturile reale din fiscalizarea acestui domeniu, ceea ce sugerează un nivel ridicat al veniturilor nedeclarate.
De altfel, documentul citează și Raportul anual pe 2013 al Consiliului Fiscal, potrivit căruia, numai în anul 2012, peste 1,5 milioane de persoane munceau în România fără forme legale.
Printre vulnerabilitățile viitoarelor deficite bugetare, Comisia menționează impactul semnificativ al unor decizii neanticipate ale justiției, dar și ineficiența și slaba guvernanță corporatistă ce se manifestă la nivelul unor companii de stat, care continuă să contribuie major la consolidarea deficitului bugetar.
Dar când potențialul de creștere al României este balastat de ineficiența cheltuielilor publice, dar și de absorbția redusă a fondurilor europene, care abia a depășit 50% din fondurile structurale și de coeziune disponibile la sfârșitul anului 2014, cred că a venit vremea ca actualul Guvern să plece.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Saghian.
Se pregătește domnul senator Valeriu Todirașcu.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică am intitulat-o „Educație pentru sănătate la nivelul școlilor”.
## Stimați colegi,
Educația pentru sănătate la nivelul școlii reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și, totodată, de formare a aptitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil și sănătos. În multe țări, educația pentru sănătate este obligatorie în școli, începând din clasa I până în clasa a XII-a, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale didactice adecvate vârstei. În acest fel, conduita preventivă devine astfel un comportament care se edifică în timp în paralel cu dezvoltarea educativă.
Prin programele școlare s-ar putea veni în întâmpinarea nevoilor fundamentale de educație ale oricărui copil și adolescent, iar formarea unui stil de viață sănătos, controlul stresului, dobândirea de repere în orientarea școlară și profesională ar deveni condiții esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a personalității elevului.
Orice instituție școlară, prin autoritatea morală pe care o are, poate aduce o contribuție evidentă în transmiterea cunoștințelor de educație pentru sănătatea elevilor și are abilitatea și capacitatea de a cuprinde și de a se adresa, în timp, unui procent ridicat de populație.
Tot timpul, în mass-media observăm că ocupăm un loc fruntaș în statisticile negative în ceea ce privește sănătatea. Pe zi ce trece, ne confruntăm cu creșterea costurilor serviciilor medicale și cu creșterea impactului bolilor asupra întregii populații a țării.
În legislația Uniunii Europene, „scopul promovării sănătății este de a îmbunătăți standardele generale de sănătate în comunitate prin îmbunătățirea cunoștințelor despre factorii de risc și încurajarea populației să adopte comportamente și stiluri de viață sănătoase. Acestea se vor face prin măsuri de informare, educație și pregătire profesională în domeniile: nutriție, consum de alcool, tutun și droguri, exercițiu fizic, sănătate mintală și folosire a medicamentelor”.
Este necesar să facem educație pentru sănătate și să promovăm sănătatea în România în concordanță cu standardele internaționale, în special ale Uniunii Europene. Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Valeriu Todirașcu.
Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ioan Deneș.
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Ministerul Educației pedepsește elevii merituoși”.
Doamnelor și domnilor senatori,
Una dintre cerințele bacalaureatului din România este stabilirea competenței lingvistice într-o limbă de circulație internațională. Pentru aceasta, programa școlară cuprinde studiul a două limbi străine, iar în cadrul bacalaureatului se stabilește nivelul cunoștințelor pentru una din limbile studiate.
Cum pentru înscrierea la cursurile universitare dintr-o țară UE, alta decât România, competența lingvistică trebuie să fie certificată de o instituție acreditată internațional, mulți dintre elevii de clasa a XII-a obțin, în general, prin munca lor și fără ajutorul școlii românești, diplome pentru certificarea cunoașterii unei limbi de circulație internațională. Pentru obținerea acestor certificate internaționale, părinții elevilor plătesc manuale speciale și taxe de înscriere, eventual și
meditații particulare, la un cost care depășește cu mult un salariu mediu pe economie.
Legea învățământului permite, cum este normal, echivalarea diplomelor internaționale cu echivalarea competențelor lingvistice în cursul examenului de bacalaureat. Procedura de recunoaștere și echivalare a rezultatelor obținute la examenele cu recunoaștere internațională este reglementată de Ordinul ministrului educației nr. 5.219/2010. Ar fi fost de așteptat ca această echivalare să se desfășoare simplu, prin constatarea comisiei de examen că elevul respectiv nu mai trebuie să susțină testul de competență lingvistică pentru că a obținut un certificat internațional, care este menționat în anexa acestui ordin. Tot ce ar fi avut de făcut comisia, în mod normal, ar fi fost să copieze nivelul de competență certificat de diploma internațională în locul rezultatului testului respectiv, care nu mai trebuie să fie susținut în cadrul examenului de bacalaureat.
Cum în România lucrurile simple trebuie să fie complicate și costisitoare, Ordinul nr. 5.219/2010 impune parcurgerea mai multor etape pentru a se obține echivalarea stipulată de lege. Astfel, elevul trebuie să depună cu mult timp înainte de examenul de bacalaureat o cerere, la care să anexeze o copie legalizată a certificatului internațional, după care comisia trebuie să constate echivalarea și să alcătuiască un proces-verbal în care să înscrie elevul respectiv cu calificativul echivalat.
Problema principală apare însă la legalizarea diplomelor, pentru că notarii publici nu pot legaliza acte în limbi străine. De aceea, este necesară, în prealabil, o traducere autorizată, după care notarul va legaliza traducerea respectivă. Acest proces complicat durează câteva zile și costă aproximativ 150 de lei, suplimentar costurilor necesare pentru obținerea diplomei internaționale.
Probabil că Ministerul Educației nu are încredere în cinstea membrilor comisiei de bacalaureat și în competența lingvistică a acestora, cerută însă elevilor. Astfel, este nevoie ca altcineva să traducă „certificate” în românescul „certificat” și „english” în „engleză”, ca și „level” în „nivel”. Valoarea nivelului, A1 sau A2, B1 sau B2, C1 sau C2, nu mai necesită traducere, dar traducătorul este plătit la numărul de cuvinte și numărul de pagini ale actului.
Astfel, prin grija Ministerului Educației, se rotunjesc veniturile notarilor publici și ale traducătorilor autorizați pe seama elevilor merituoși. După ce au obținut, prin muncă asiduă și în afara școlii, care este gratuită în România, un certificat pentru care au plătit un examen internațional, elevii se văd nevoiți să piardă timp prețios în preajma examenului de bacalaureat și să plătească suplimentar pentru echivalarea acestei diplome. Pare că Ministerul Educației se preocupă mai mult de bunăstarea notarilor și a traducătorilor, decât de soarta elevilor merituoși, pe care consideră necesar să-i pedepsească pentru performanțele lor, la care învățământul românesc nu a contribuit.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ioan Deneș.
Se pregătește doamna senator Doina Federovici.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Declarația mea politică am intitulat-o sugestiv „Noul Cod fiscal garantează bani mai mulți în buzunarul românilor, dar și venituri suficiente în «pușculița» statului”.
Din păcate, a devenit metabolică tendința partidelor și a componenților ori simpatizanților acestora de a contesta tot ceea ce propun sau susțin adversarii politici. Zilnic avem asemenea exemple în activitatea noastră parlamentară. Practica aceasta este însă total neproductivă cetățenilor și, fără să ne dăm seama, mai ales nouă, cei care am fost aleși să-i reprezentăm.
Nu contest diferențele doctrinare, ele există și se regăsesc în proiectele și programele noastre politice. Dar, desigur, ele ar trebui să se oprească acolo unde inițiativa celorlalți aduce ceva bun în viața oamenilor. Bunăoară, noul Cod fiscal propus de PSD, care a produs contestații vehemente din partea opoziției parlamentare. De ce? Întreb și eu!
1. Fiindcă el propune reducerea TVA la 20% de anul viitor și la 18% din 2018 și reducerea TVA la 9% de anul viitor pentru alimentele de bază, măsuri care vor ușura viața oamenilor, care vor avea un impact economic benefic?
· other · adoptat
44 de discursuri
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Federovici.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Declarațiile populiste și lipsa de realism, platforma-program a noului PNL”.
Fără a crea o dispută politică, aș dori să menționez două aspecte foarte importante care vin în contradicție cu cele afirmate de un distins coleg senator PNL, antevorbitor, bineînțeles.
Ieri, 1 martie, a fost o zi specială pentru 240.000 de profesori și angajați din sistemul de educație din România, pentru că, începând cu această dată, a intrat în vigoare indexarea salariilor, așa cum a fost prevăzută cu sindicatele și prevăzută, bineînțeles, în buget, buget pe care, dacă-mi aduc bine aminte, nu l-ați votat.
Drepturile salariale obținute în instanță de bugetari vor fi achitate, iată, până la sfârșitul lunii martie.
Un al doilea aspect.
Premierul Victor Ponta a precizat foarte clar: „În 2015 vom plăti și ultimele titluri executorii pe 2016. Aveam de plătit, în 2015, către profesori și alte categorii de angajați ai statului hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, pe care le-am plătit în 2014. În acest fel, pe cele din 2016 le ducem în 2015. Este ultima plată pe care o avem de făcut și, practic, în acest moment închidem acele datorii ale bugetului generate de procesele pierdute de Guvernul României, începute în perioada 2010–2011, cu diversele categorii de bugetari.”
Distinși colegi,
Noul Partid Liberal, vopsit acum în culorile galben și albastru, dar fără tenta extrem de consistentă de portocaliu, pe care încearcă cu disperare să o ascundă românilor, propune un guvern fără a avea nimic în afară de declarații populiste, care sună bine, dar nu au niciun fundament.
Diversiunile lansate de liberali, menite să ascundă eșecurile PDL-ului, travestit în așa-zisul nou PNL, nu pot masca eșecurile notabile ale foștilor miniștri, care au creat un haos generalizat, iar acești domni doresc acum să revină la conducerea fostelor portofolii ministeriale pentru ca, prin amatorism, să le termine definitiv.
Politicile de dreapta, care au împins România în pragul falimentului, au funcționat pe principiul „a lua de la cei care n-au și a da la cei care au” și au împins România într-un maxim dezechilibru între economic și social.
Cătălin Predoiu, propunerea PNL pentru poziția de prim-ministru, care va fi ales, a semnat toate măsurile de tăieri de pensii, de salarii și, bineînțeles, de creștere brutală a TVA și, nu în ultimul rând, de închideri de spitale. Iar aici vin cu putere de exemplu: unul dintre aceste spitale a fost închis chiar în județul pe care îl reprezint în Parlament, în județul Botoșani. Alături de domnul Vasile Blaga, i-a îndatorat pe români cu peste 20 de miliarde de euro contractați de la finanțatori externi și este printre cei care au semnat pentru mărirea taxelor și impozitelor.
Promotorii programului de guvernare PNL, lipsit total de credibilitate, ignoră total realitățile politice din România de azi, luându-l pe „nu” în brațe și făcând opoziție fie cu amatorism, fie cu inconștiență.
Cum poate domnul Cătălin Predoiu să-și asume un asemenea program, care este fals și demagogic, știind că poartă pe umeri vina pentru susținerea măsurilor politice falimentare ale vechiului PDL?
Lipsa de realism politic a PNL-ului este evidentă, distinși colegi, atunci când corelează votul de la prezidențiale cu un vot de încredere acordat unui partid necoagulat pe deplin. Vă mulțumesc.
## **Domnul Teodor Atanasiu:**
Au mai depus declarații politice:
– din partea Grupului parlamentar al PSD: doamna senator Gabriela Firea, domnul senator Valentin Calcan, domnul senator Mihai Fifor, domnul senator Gheorghe Pop, domnul senator Ovidiu Donțu;
– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Alexandru Pereș, Alin Tișe, Gheorghe Flutur, Traian Constantin Igaș;
– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, domnii senatori Vasile Nistor și Mihai Niță;
– din partea senatorilor independenți, domnul senator Valer Marian și domnul senator Ioan Iovescu.
Cu aceasta, încheiem sesiunea de declarații politice.
Declarația politică se intitulează „Programul noului PNL, însăilat de vechiul PDL”.
După lupte seculare care au durat... nici nu mai contează cât, premierul din umbră al vechiului PDL din noul PNL a reușit să prezinte opiniei publice un document de 130 de pagini intitulat pompos „program de guvernare”. Există și un rezumat, care are însă 40 de pagini, ceea ce ne duce cu gândul că la PNL cantitatea contează, nu calitatea. Și nici originalitatea.
Spun asta pentru că măsurile pe care ni le servește programatic domnul Predoiu se împart în două categorii: sunt ori inspirate din programul Guvernului Ponta, ori sunt pur și simplu fanteziste. În prima categorie figurează, desigur, cele fiscale, care se vede de la o poștă că au fost însăilate în ultima săptămână, sub presiunea modificărilor codurilor fiscal și de procedură fiscală anunțate de ministrul Darius Vâlcov. O mențiune specială pentru intențiile PNL cu privire la contribuțiile pentru asigurări sociale, care ar urma să fie de 16% pentru angajat și tot 16% pentru angajator. Sună bine, nu? Doar că, în prezent, aceste cote sunt de 10,5%, respectiv 15,8%, deci ar urma să crească!
A spus actualul Guvern că va reduce TVA la 20%, hop și PNL, care supralicitează, anunțând 19%, după ce criticaseră
cu îndârjire sustenabilitatea unei astfel de măsuri. Nici foarte consecvenți nu sunt autorii așa-zisului program de guvernare, pentru că după trei pagini ni se spune că TVA va coborî la 16%, fără a se preciza însă și când.
Și, apropo, de „când”. Toți comunicatorii PNL au criticat faptul că Guvernul a prezentat un program de reformă fiscală pe trei ani care va intra în vigoare începând din 2016, deci în timpul mandatului legal. Nu au însă nicio problemă să vină, la rândul lor, cu un program care ar urma să fie aplicat din 2017, deci după ce vor fi pierdut alegerile următoare. Așa cum îi șade bine unui program făcut în opoziție, și acesta prezintă doar elementele pozitive, fără a arăta însă cum vor fi susținute. Dacă centralizăm impactul bugetar al măsurilor anunțate de liberali, rezultă un deficit neverosimil de peste 7% din PIB, acesta fiind de altfel nivelul cu care erau obișnuiți specialiștii PDL. Numai că acum suntem în 2015, nu în 2010 și, cu un astfel de deficit, am fi de râsul Europei; până și Grecia ar sta mai bine decât noi!
Declarația politică este intitulată „Dezbaterile pe noul Cod fiscal – un pas spre normalitate”.
Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,
Am salutat de câte ori am avut ocazia elementele de normalitate pe care noi le realizăm atât prin guvernare, cât și prin activitatea parlamentară. Zilele acestea am un nou prilej de a saluta un astfel de moment, și anume cel al lansării în dezbatere publică a noului Cod fiscal. Este un gest de normalitate față de societatea românească și un semnal de stabilitate și încredere transmis mediului de afaceri și investitorilor străini.
Este pentru prima dată când un nou cod fiscal care prevede modificări atât de importante este lansat în dezbatere publică. Predictibilitatea a fost principala teză de atac a oricărui investitor față de Guvern. Iată că, de această dată, Guvernul este cel care face primul pas important și vine cu un plan de modificări pe mai mulți ani.
Oricine dorește să construiască o afacere știe încă de astăzi cât vor fi impozitele și anul viitor, și peste doi ani, dar și peste trei ani de zile. Faptul că se prevede o reducere a contribuției de asigurări sociale la angajat de la 10,5% la 7,5% sau că se va reduce contribuția de asigurări sociale la angajator de la 15,8% la 13,5% este un fapt important de știut pentru întocmirea unui plan de afaceri. La fel de importante sunt eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016 și reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019.
Noul Cod fiscal nu este important numai pentru oamenii de afaceri, ci și pentru fiecare român în parte. Faptul că de la anul TVA va fi 20%, în loc de 24% înseamnă un preț mai mic pentru orice produs pe care îl va cumpăra fiecare dintre noi. Faptul că se va reduce cota de TVA pentru carne, pește, legume și fructe de la 24% la 9% începând cu 1 ianuarie 2016 înseamnă, din nou, un preț mai mic pe care îl vom achita la casa de marcat.
Relaxarea fiscală propusă de către Ministerul Finanțelor pentru următorii cinci ani are în vedere parcursul României pentru următorii 12 ani și obiectivul este depășirea nivelului mediu al UE privind PIB _per capita_ . Simulările fiscale, a declarat ministrul finanțelor, Darius Vâlcov, au plecat de la experiența anilor trecuți pentru a se calcula nivelul optim pentru TVA și accize, respectiv de la comportamentul de consum relativ la niveluri mai mari sau mai mici ale acestor taxe, precum și viteza de creare a locurilor de muncă.
Declarația politică se intitulează „Prin eliminarea taxei privind timbrul de mediu, statul are de câștigat”.
Protecția mediului în România este o prioritate a dezvoltării economico-sociale ce are ca scop păstrarea unui mediu curat și sănătos. În acest sens, de-a lungul timpului,
Guvernul a adoptat diverse inițiative, mai mult sau mai puțin controversate, una dintre ele fiind și taxa timbrului de mediu. În general, taxa pentru poluarea produsă mediului de către autovehicule trebuie să constituie o componentă importantă a politicilor de protecție a mediului.
În ultimii opt ani, „taxa auto” a suferit multe schimbări ale formulei de calcul și, din păcate, principiul „poluatorul plătește” a fost prea puțin respectat.
Pentru contracararea efectelor poluării rezultate din industrie, transport, energie, agricultură, Guvernul a introdus timbrul de mediu în martie 2013. Efectele nu au fost cele scontate. În 2013, vânzările de mașini second-hand au crescut cu peste 40.000 de autoturisme față de 2012, în timp ce vânzările de mașini noi au scăzut cu peste 8.000 de autoturisme. În plus, în 2013, încasările statutului român au fost de 730 de milioane de lei, iar despăgubirile în procese – 570 de milioane de lei. Potrivit Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile, „livrările totale de autovehicule au înregistrat, pe întreg anul 2014, o creștere de 21,5% comparativ cu anul trecut”, România clasându-se în topul țărilor europene în ceea ce privește înmatricularea mașinilor noi. „În ceea ce privește înmatriculările de autoturisme rulate, acestea au scăzut cu circa 1% comparativ cu anul 2013.”
În aceste condiții, mai este necesară taxa pe timbrul de mediu? Ideea taxei, în ansamblu, a fost și este una de lăudat, dacă ne gândim la impactul asupra mediului. Însă, pentru un posesor de automobil înmatriculat după anul 2007, această taxă de poluare este discriminatorie. Taxa privind timbrul de mediu constituie în acest moment o povară financiară pentru cei care au mașini foarte vechi, un factor blocant al tranzacționării de mașini rulate.
România nu poate rămâne ancorată într-un model care nu mai este viabil pentru români și pentru economie. Am ajuns într-un punct în care trebuie să regândim această taxă, în termeni de anulare a ei. Eliminarea taxei din aritmetica înmatriculării mașinilor ar aduce o gură de oxigen pentru foarte mulți dintre români, pentru economie, în general. În același timp, ar atenua multele procese în care instanțele au dat câștig de cauză celor care au plătit taxa, și nu statului român.
Declarația politică este intitulată „Noul PNL vorbește de «redarea demnității»?”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Am urmărit cu atenție, mânat de curiozitate, ce-i drept, așa-zisul program de guvernare al noului PNL și am ajuns la concluzia că actul lor reprezintă un veritabil exercițiu de ipocrizie!
Cum poți tu, PDL vopsit, să vii și să le vorbești milioanelor de români, din toate categoriile sociale, despre redarea demnității fără să-ți crape obrazul de rușine?! Ați uitat că voi le-ați furat oamenilor demnitatea, că v-ați jucat ping-pong cu sănătatea lor, cu educația lor, cu rațiunea lor, cu viitorul acestei țări? Ați uitat perioada în care plecau zeci de medici din țară, când românii de rând luau calea străinătății cu sutele pentru că voi, aici, ce-ați făcut? Austeritate! Recesiune! Ați tăiat salarii, ați tăiat pensii, indemnizații de șomaj, indemnizații pentru mame, ați pus economia pe butuci, ați închis spitale și școli! Dar mai făceați două lucruri: ați îndatorat țara și v-ați umplut buzunarele! Acest al doilea aspect nu îl spun eu, ni-l arată procurorii zilnic!
Iar acum veniți să oferiți o „guvernare alternativă”?! Alternativă la ce? Dacă măsurile propuse de Guvernul Ponta sunt populiste și demagogice, ale voastre cum sunt?
Nu poți susține că reducerile de taxe și impozite propuse sunt nesustenabile, ca apoi să vii să propui reduceri mai mari (chiar și cu un procent) fără să îți dai seama că ai căzut în ridicol. Aplicat, programul noului PNL nu ar produce efecte mai grave? Sau, dacă reducerile sunt „măsuri de dreapta” și propuse de „dreapta”, sunt bune, nu?!
Nu uitați, stimați români, că de doi ani se tot corectează ce au stricat ei, noii membri PNL. Încă se plătesc drepturi câștigate de salariații din sistemul bugetar în instanțele de judecată, încă mai avem de plătit datoria lăsată moștenire de guvernele Boc, încă mai avem de recuperat acea demnitate pe care ne-au luat-o, încetul cu încetul, din 2010 încoace, membrii PDL, travestiți acum în „adepții lucrului bine făcut”!
Să nu cădem iarăși în capcana lor, pentru că ne-a fost suficient cât a răbdat acest popor! Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „De la vorbele din proiectul de guvernare la faptele guvernării”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Acum două zile, Partidul Național Liberal a lansat spre dezbatere publică proiectul său de guvernare, concomitent cu apelurile copreședinților PNL-ului de a chema la discuții toți potențialii parteneri politici pentru a crea o majoritate în scopul aducerii PNL la guvernare.
Ca parlamentar al României, salut această inițiativă și vă asigur că voi analiza cât se poate de serios și cu cea mai bună-credință acest proiect, pentru că acesta reprezintă o chestiune de mare importanță pentru noi toți, ce nu trebuie să constituie un subiect hazardat sau trecut în pripă cu vederea.
Însă, înainte de orice, pentru că și în politică – așa cum și în viață – trebuie să existe o logică a oricărui act pe care oamenii îl au în vedere, în mod firesc și pe cale de consecință, ca un proiect să devină viabil, oricât de minunat și de interesant ar suna el în termeni, trebuie ca acel proiect să se poată concretiza.
În acest caz, ne aflăm în fața unei mari dileme: care este Guvernul care va putea concretiza proiectul pe care dumneavoastră, stimați colegi peneliști, ni-l aduceți în atenție?
Pentru că, stimați colegi peneliști, numai după ce veți avea un răspuns concret, funcțional și de bun-simț la această chestiune, vom putea discuta orice altceva!
Acum, doamnelor și domnilor, colegi liberali (cei care sunteți cu adevărat și ați rămas liberali), ne aflăm în fața unui alt adevăr, și anume acela că, pentru a putea viabiliza proiectele pe care un presupus guvern al dumneavoastră le-ar demara, ar trebui să existe și o susținere parlamentară – tot a facțiunii dumneavoastră politice –, care să aducă la viață cât mai exact, coerent și în timp real orice proiect. Însă, din cât îmi reamintesc, fără a fi bănuit de vreun spirit de cinism și de malițiozitate, nu numai că PNL-ul, partidul pe care îl reprezentați, nu mai deține o formă de sine stătătoare în Parlamentul țării, ba, mai mult, majoritatea dintre dumneavoastră vă aflați în Parlamentul României datorită exclusiv alianței cu PSD-ul, o alianță care a servit îndepărtării și anulării guvernării manevrate de către fostul președinte Traian Băsescu.
Declarația politică este intitulată „Bogăția unei țări nu stă în bani, ci în valoarea și numărul locuitorilor săi!”.
Domnule președinte,
## Onorat Senat,
Prin declarația politică de astăzi doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la depopularea Apusenilor.
Săptămânal străbat județul Alba și văd sate întregi aproape pustiite! Unde sunt vremurile de altădată, când funcționau minele din județul Alba (la Baia de Arieș, Zlatna, Roșia Montană, Brad), din județul Hunedoara, la Băița, și multe altele din toată țara? Erau adevărate „mine de aur” pentru oamenii care munceau acolo, dar și pentru economia românească! Ce a rămas în aceste zone după închiderea minelor? Un peisaj dezastruos, sinistru, unde utilajele ruginite parcă așteaptă din nou un alt cârmuitor. Depozite de materiale devastate, galerii de mine inundate și un mediu
înconjurător poluat. Populației care a mai rămas, mai ales bătrânilor, căci, din păcate, tinerii din Apuseni își caută de lucru în țări străine, pentru că aici sunt refuzați, îi este pusă sănătatea în pericol! Nu mai departe de luna decembrie a anului trecut, județul Alba se afla pe locul trei în Regiunea Centru în ceea ce privește rata șomajului.
## Onorat Senat,
Marele poet național Mihai Eminescu, de asemenea, spunea: „Bogăția unui popor nu stă în bani, ci în muncă.” Oamenii din Munții Apuseni vor să muncească, nu vor să primească bani nemunciți! Acești oameni de la sate, de-a lungul existenței lor, s-au ocupat de minerit, păstorit și prelucrarea lemnului. Ei nu au făcut bani. Ei au muncit. Ei nu au făcut afaceri, mai mult sau mai puțin legale. Pentru ei nu a existat alternativă! Dacă minerit au știut să facă, asta trebuie să fie și lăsați să facă! Să fie încurajați și ajutați! Statul român să găsească o soluție în acest sens.
Un mare ajutor pentru acești oameni ar fi derularea proiectului minier de la Roșia Montană, sigur, respectându-se legislația românească și cea europeană. La Roșia Montană pot fi create peste 2.300 de locuri de muncă. O altă modalitate prin care se pot crea zeci de locuri de muncă ar fi găsirea unei soluții și pentru SC Cupru Min SA Abrud, societate care se află sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului și care aduce profit economiei românești. Această societate scoate zăcământ de cupru de la Roșia Poieni, unde se estimează că există 60% din rezerva de cupru a României! Și mai sunt și alte zone în Munții Apuseni unde trebuie să se intervină. Pe de altă parte, oamenii de la sate au prelucrat lemnul din cele mai îndepărtate timpuri, tocmai de aceea trebuie să stopăm înstrăinarea și tăierile ilegale de păduri!
Declarația politică se intitulează „Cel mai laș guvern din istoria postdecembristă falimentează România”.
## Distinși colegi,
S-a trecut zilele acestea foarte ușor și fără nicio comunicare de poziție oficială a Executivului față de acest eveniment peste un anunț deosebit de important pentru țara noastră, mai ales în materie de politici economice.
Mai exact, miercuri, Comisia Europeană a decis demararea procedurilor de dezechilibru macroeconomic pentru România. Nu doar că ni se atrage atenția că cel puțin din noiembrie 2014 aceste dezechilibre economice au fost scăpate totalmente de sub control de către Guvernul Ponta, dar subliniază un fapt pe care noi înșine l-am semnalat de extrem de multe ori. Acum, acest lucru este vizibil inclusiv pentru partenerii noștri externi, dar, și mai grav, odată demarată această procedură, ea transmite un semnal și pentru investitori.
Este deja clar și cert pentru toată lumea, exceptând Guvernul Ponta, că în cei trei ani de guvernare a subminat orice progres făcut de România prin măsurile economice dure și stricte din perioada de vârf a crizei și că a condus țara, prin politici populiste și de permanentă campanie electorală, prin tot felul de pomeni electorale nesustenabile, către „dezechilibre macroeconomice, care necesită acțiuni la nivel de politici și monitorizare”.
Noi, opoziția, subliniam necesitatea acestor politici și decizii dezbătute, și nu heirupiste, acum le subliniază și partenerii noștri externi!
Nici nu mai este nevoie să analizăm comparativ progresele făcute și reducerea dezechilibrelor din timpul programelor de asistență financiară și economică, pe care acum Guvernul Ponta se dovedește incapabil să le finalizeze.
Politica mințitului permanent, nu doar al românilor, ci și al partenerilor instituționali ai României, este falimentară! Îl anunțăm că nu mai poate minți! Absolut toate instituțiile – economice, financiare, de analiză etc. – au constatat incapacitatea sa totală de a guverna.
Și ce dovadă mai bună doriți decât noile proiecte de Cod fiscal și Cod de procedură fiscală?
Sunt luni de zile de când solicităm Guvernului să pună în dezbatere publică reală codurile, să dea posibilitatea tuturor factorilor implicați – mediu economic, patronate, sindicate, Consiliul Economic și cel Fiscal etc. – să se exprime și să contribuie la aceste coduri, astfel încât legislația fiscală să fie clară, predictibilă, ușor de înțeles și de transpus în practică, dar mai ales să fie un real instrument fiscal pentru relansare economică.
Declarația politică este intitulată „Peste jumătate dintre localitățile județului Suceava, condamnate la subdezvoltare de Guvernul PSD”.
Domnule președinte al Senatului,
- Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,
Bugetele locale sunt bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ-teritoriale menite să stimuleze inclusiv inițiativa locală în realizarea veniturilor și satisfacerea cerințelor locale, principiul echilibrului bugetar presupunând acoperirea integrală a cheltuielilor.
Dezvoltarea unei localități nu poate fi rezolvată printr-o formulă seacă și prost croită a funcționarilor din Ministerul Finanțelor. Nu funcționarii din Ministerul Finanțelor au generat dezvoltare. Dezvoltarea au generat-o primarii, cei care, de fapt, și-au asumat responsabilitatea dezvoltării României.
Bugetul pe anul 2015 nu rezolvă problema administrațiilor publice și nu permite cofinanțarea proiectelor europene la nivel local, îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor români din mediul rural, dar și din mediul urban și, poate cel mai grav lucru, acest buget blochează crearea de locuri de muncă și alungă tinerii din România.
Este afectată implementarea strategiilor de dezvoltare pe termen mediu și lung. Guvernul nu ține cont de nevoile de dezvoltare ale României, nu înțelege aspirațiile cetățenilor români și ale copiilor lor. Guvernul PSD trebuie să înțeleagă gravitatea situației, existând riscul ca unele primării să-și închidă porțile.
Stimați colegi,
Peste jumătate dintre localitățile județului Suceava sunt condamnate la subdezvoltare de Guvernul PSD.
În baza noilor criterii de alocare a fondurilor de la bugetul de stat, în județul Suceava multe localități nu-și pot acoperi nici măcar cheltuielile de funcționare, cele mai multe primării au primit mai puțin decât anul trecut, iar pentru 25 de localități alocările de la Guvernul României pe 2015 sunt zero. Mai mult de jumătate din localitățile județului sunt în dificultate în ceea ce privește fondurile pentru derularea proiectelor de dezvoltare. Fiind obligate să aloce toate veniturile proprii pentru funcționare, primăriile nu mai au bani pentru a fi asigurată cofinanțarea unor proiecte, nu mai sunt bani de investiții, astfel că nu mai pot fi rezolvate chestiuni de interes major cu care se confruntă comunitățile locale.
Declarația politică se intitulează „Încleștarea politică a poporului ucrainean”.
## Stimați colegi,
Primăvara ucraineană este dovada cât se poate de actuală a faptului că așezările geopolitice și geostrategice din estul Europei încă nu s-au încheiat, deoarece Federația Rusă, după destrămarea comunismului și prăbușirea fostei Uniuni Sovietice, nu renunță la pretențiile sale hegemonice din spațiul Comunității Statelor Independente, iar dezvoltarea democratică a țărilor din această parte a Europei este un proces care a demarat și care este susținut de lumea europeană occidentală. Ucraina este astăzi statul cu cea mai mare nevoie de instituții de stat adecvate, instituții care trebuie construite într-un moment cât se poate de tensionat.
Vedem astăzi cum părți importante din estul Ucrainei sunt ocupate rând pe rând de rebelii din regiune, susținuți de Moscova. Deși nu este recunoscută anexarea Crimeei de către Rusia, acest teritoriu este, _de facto_ , anexat deja. După
Crimeea, trupele ruse oficiale sau clandestine au pătruns în regiunea Donbas (Donețk și Luhansk). Strategia Rusiei în ceea ce privește securitatea proprie și felul în care această țară își întărește poziția în zonă duc la încălcarea suveranității Ucrainei. Drepturile și libertățile își păstrează principiile până la încălcarea drepturilor și libertăților celuilalt. Alianța Nord-Atlantică, Uniunea Europeană și Statele Unite au condamnat vehement atacurile. Organizațiile internaționale au cerut Rusiei să înceteze imediat susținerea acordată rebelilor separatiști.
Independența Ucrainei, declarată la 24 august 1991, trebuie păstrată și respectată. Proclamarea independenței acestui stat este considerată de mulți analiști ca fiind factorul principal ce a demonstrat eșecul reformării URSS și a permis lansarea proiectului Comunității Statelor Independente (CSI).
## Stimați colegi,
Granițele Ucrainei au fost grav afectate de Federația Rusă, deși istoria recentă dovedește asumarea unor angajamente din partea ambelor state prin Acordul semnat la Moscova la 14 ianuarie 1994 de președinții William Clinton, Boris Elțin și Leonid Kravciuk. Prin acest acord, Ucraina s-a angajat să transfere toate focoasele nucleare în Rusia în schimbul anulării unei părți a datoriei ucrainene către Moscova și al garantării securității Ucrainei și inviolabilității granițelor sale.
Declarația politică este intitulată „Evitarea unui dezastru”. Stimate colege,
## Stimați colegi,
Acum 38 de ani, țara noastră s-a confruntat cu un dezastru neprevăzut, care a avut impact asupra vieților tuturor românilor. În data de 4 martie 1977, în zona Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe Scara Richter, lăsând în urmă o amintire neplăcută pentru multe generații ce au urmat. În mai puțin de un minut, cutremurul a făcut 1.570 de victime, 1.391 fiind numai din capitală, 11.300 de răniți și 35.000 de locuințe s-au prăbușit.
România este expusă riscului ca un cutremur de aceeași magnitudine, sau chiar mai mică, să producă pagube greu de înlocuit. Există un număr mare de clădiri în București și în restul țării care se pot prăbuși, nefiind consolidate din diverse motive, principalele cauze fiind necorelările din legislație sau lipsa de cooperare din partea locuitorilor clădirilor în cauză.
Țin să precizez că reducerea riscului seismic al construcțiilor existente constituie o problemă de interes național, iar în prezent nu există un program coerent, structurat pe etape și termene de realizare (scurt – mediu – lung) care să trateze această problemă. Numai în București, ritmul realizării acestor consolidări este de aproximativ 1,2 imobile pe an, iar dacă se păstrează așa, programul va fi finalizat în 154 de ani. Aceste cifre mă îngrijorează, întrucât gradul de predictibilitate a acestor calamități este mic, iar pe parcursul unui secol pot avea loc multe cutremure cu urmări grave.
Un astfel de dezastru natural lasă în urmă pierderi de vieți, răniți, afectarea negativă a sănătății, distrugerea clădirilor, comunicațiilor și a serviciilor de bază. De asemenea, trebuie să luăm în calcul și alte nevoi suplimentare ale comunității, cum ar fi hrană, adăpost, îmbrăcăminte, îngrijire medicală și asistență socială. Nu putem preveni un cutremur, dar avem șansa să minimalizăm efectele produse de acesta.
Gândiți-vă la cheltuielile aferente, la timpul necesar reintrării în funcțiune a sistemelor vitale: electricitate, apă, gaze. Să nu uităm de numărul mare de sinistrați, de alimente și echipamente de primă necesitate pentru aceștia, de mâna de lucru pentru ajutorarea celor asistați și a invalizilor, ca să nu mai vorbim de reconstrucția orașelor păgubite.
Declarația politică se intitulează „Apel de urgență, de Ziua Ambulanței”.
De „Mărțișor”, în anul 1907, își începea activitatea Serviciul de urgență „Salvarea”, la inițiativa și cu sprijinul familiei doctorului Mina Minovici. De numele ilustrului medic se leagă mai multe realizări de însemnătate istorică pentru România, dar și pentru medicina legală din lume. Mina Minovici a înființat, în 1898, Institutul de Medicină Legală, primul din lume. La vremea respectivă era, în ceea ce privește tehnologia, cel mai performant din Europa, iar ca organizare rețeaua medicinii legale din România a reprezentat un model pentru tot restul lumii.
În cei 108 ani care au trecut de atunci, Salvarea a cunoscut o evoluție semnificativă, determinată de evoluția societății. Serviciul de Ambulanță, cum este denumit azi, s-a modernizat, fiind inclus în Sistemul național unic pentru apeluri de urgență, organizat conform standardelor europene. Este notabilă, de asemenea, înființarea Serviciului SMURD, care funcționează în cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență și care și-a demonstrat pe deplin utilitatea.
Cu prilejul acestei frumoase aniversări, adresez felicitări întregului personal care muncește pentru salvarea de vieți, expunându-se fără preget la diverse pericole pe care le implică profesia lor nobilă.
Apreciez preocuparea statului român, de-a lungul vremii, în privința dezvoltării sistemului destinat salvării de vieți și de bunuri. Cu toate acestea, este firesc să ne punem întrebarea dacă dezvoltarea sistemului de urgență a ținut ritmul cu evoluția societății românești. Realitatea arată că nu s-a întâmplat acest lucru. Există disfuncțiuni cu urmări nefericite. Acestea trebuie recunoscute și remediate, dacă statul își poate găsi timp să rezolve o atare necesitate. Nu punem problema fondului necesar pentru investiții, dacă ne uităm la câți bani s-au pierdut aiurea până acum. Justiția și Curtea de Conturi au dovedit-o cu prisosință.
Mici sincope în activitatea salvatorilor au fost suficiente să provoace tragedii anul trecut. Starea drumurilor lungește timpul de intervenție, zădărnicind uneori munca salvatorilor, mai ales în condiții meteo extreme. Pe lângă asta, trebuie să ținem cont de insuficiența numărului de salariați și a necesarului dotării logistice, chiar a normei de carburant. În multe cazuri, personalul este nevoit să presteze ore suplimentare. Se pare că nici spațiile de parcare nu sunt suficiente pentru ambulanțe. Pompierii nu stau mai bine decât Ambulanța. Cadrele Poliției care acționează în teren se confruntă adesea cu aceeași situație. Jandarmii, la fel. Nu mai aduc în discuție serviciul de primiri urgențe din spitale.
Declarația politică este intitulată „Controlul statului și al societății în regimul Băsescu”.
Domnule președinte Klaus Iohannis,
V-am trimis trei scrisori deschise (prima, referitoare la anumiți consilieri ai dumneavoastră, a doua, referitoare la șefii de servicii secrete moșteniți de la predecesorul dumneavoastră, Traian Băsescu, iar a treia, referitoare la șefii de parchete numiți în 2013 de ex-președintele Băsescu, în tandem cu premierul Ponta) pentru a vă pune în temă și a lua deciziile pe care le așteaptă majoritatea românilor care și-au investit speranțele în edificarea unei Românii normale sub președinția dumneavoastră. Am făcut acest demers și cu intenția de a nu ajunge la final de mandat în postura de a afirma, ca fostul președinte Emil Constantinescu, că ați fost înfrânt de sistemul serviciilor secrete sau de a declara, ca fostul președinte Traian Băsescu, că serviciile secrete tind să devină incontrolabile.
I. Luați aminte la experiențele lui Constantinescu și Iliescu!
Realizând o retrospectivă, se cuvine semnalat că fostul președinte Emil Constantinescu a numit șefi de servicii secrete sau consilieri pe probleme de apărare și siguranță națională persoane fără competență și experiență în materie, care nu au reușit să le reformeze și să le controleze în timpul mandatului său. Astfel, director al SRI l-a numit pe Costin Georgescu, de profesie inginer, care la data respectivă deținea funcția de director economic al Societății „R”, care edita cotidianul „România Liberă”. Director al SIE l-a numit pe Cătălin Harnagea, de profesie jurnalist, care la data respectivă deținea funcția de șef al Secției investigații de la ziarul „România Liberă”. Iar șef al SPP l-a numit pe Nicu Anghel, fost ofițer în Ministerul Apărării Naționale, care a fost dat afară din armată înainte de 1989, după ce se remarcase la Satu Mare prin escapade bahice și amoroase. În importanta funcție de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, ex-președintele Constantinescu l-a numit pe Dorin Marian, de profesie inginer geolog, care obținuse un master în științe politice la Jackson State University din Minnesota (SUA), dar nu avea experiență în domeniul securității naționale sau al relațiilor internaționale.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Titlul declarației politice de astăzi este „Lăsați copilașii să vină la... ora de religie!”.
Aș vrea mai întâi să citez cuvintele memorabile ale Mântuitorului Iisus Hristos, care a spus: „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți, căci Împărăția Cerurilor este a celor ca ei.” (Matei 19:14)
Remarcăm că nu a spus „forțați” sau „obligați” copiii să vină la Mine, ci doar „lăsați”. E foarte clar că pentru copiii din jurul Domnului Iisus „religia” nu era un curs obligatoriu!
Problema pe care o avea Mântuitorul atunci era cu cei care se considerau slujitori ai Săi și care voiau să-i împiedice pe copii să se apropie de Domnul Iisus. Acum, după aproape 2000 de ani și după aproape două generații de persecuție religioasă și de propagandă ateistă, a impune studiul religiei în școală ca materie obligatorie este, după părerea mea, la fel de greșit, în primul rând pentru că sfidează cuvintele și atitudinea lui Dumnezeu Însuși. Providențial, Mântuitorul a hotărât să nu îi oblige pe copii să creadă în El, chiar dacă El ar fi primul în stare să îi oblige. De ce să o facem noi, statul, cu atât mai mult cu cât nimeni nu-i mai oprește astăzi pe slujitorii bisericilor să se ocupe de copii? Din păcate, aș vrea să remarc, cu multă durere, că puțini slujitori ai bisericii și-au asumat riscul să se ocupe de educația copiilor în perioada în care statul comunist le-a interzis-o. Paradoxal este că astăzi statul nu mai interzice slujitorilor altarelor să se ocupe de copii, făcând programe în biserică, în schimb biserica ar vrea ca statul să facă prin școală educație religioasă! Impunerea acestui studiu va avea efecte contrare și-i va „vaccina” pe copii împotriva credinței dacă cei care o predau nu-L iubesc pe Dumnezeu. Cu toții am cunoscut acest fenomen la unul sau altul dintre obiectele de studiu din școală atunci când am avut profesori care nu au fost avut chemare la aceasta și nu au iubit obiectul de studiu.
Să presupunem că într-o clasă doar trei copii, Gigel, Anca și Mihai, vor să studieze religia cu profesorul respectiv. După prima oră, ceilalți îi vor întreba cum a fost și, dacă profesorul a fost bun, pasionat, entuziasmat de ceea ce face, iubitor de Dumnezeu și iubitor de copii, cu siguranță că la a doua oră de curs vor veni și Elvis, Maria și Antonia și tot așa, până clasa va deveni arhiplină. După cum, dacă profesorul va dovedi că nu e preocupat, că nu are vocație sau nu are dragoste de profesie și de copii, s-ar putea să se golească clasa!
Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri. Pentru prima interpelare, îl invit, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Alexandru Cordoș. Se pregătește doamna senator Steliana Miron. Interpelări.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Interpelarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, și domnului Liviu Marian Pop, ministrul delegat pentru dialog social.
Obiectul interpelării: „Înființarea combinatului social de la Câmpia Turzii, județul Cluj”.
## Stimați miniștri,
Înființarea unui combinat social la Câmpia Turzii ar crea cel puțin 250 de locuri de muncă, angajații urmând a fi propriii lor patroni. Deși finanțarea europeană destinată implementării proiectului s-a aprobat, banii pe care trebuia să-i investească statul român... Nu a alocat suma necesară. Pentru achiziția de echipamente și amenajarea combinatului social ar fi trebuit alocată suma de 5 milioane de euro.
Menționez faptul că administrația locală a făcut toate demersurile pentru stimularea creării de noi locuri de muncă în Câmpia Turzii și Turda prin înființarea acestui combinat.
Stimați miniștri, cunoscând preocupările dumneavoastră legate de dezvoltarea economică și de ocuparea forței de muncă, vă rog să-mi precizați care sunt demersurile întreprinse în acest sens la nivelul celor două ministere.
Domnule președinte, îmi permiteți și o întrebare? Sau...
Vă rog.
## Mulțumesc.
Întrebarea este adresată doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
- Obiectul întrebării: „Situația siturilor contaminate istoric”. Stimată doamnă ministru,
În nenumărate rânduri, am atras atenția asupra pericolului
de contaminare pentru populație reprezentat de siturile poluate istoric ale fostelor întreprinderi din țară, inclusiv din municipiul Turda (fosta uzină chimică).
Deși am solicitat constituirea unei comisii mixte a Ministerului Mediului și a altor autorități cu competențe în domeniu pentru analizarea acestor situații la fața locului, acest lucru nu s-a întâmplat.
Stimată doamnă ministru, vă rog să-mi răspundeți care este strategia Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu privire la această situație.
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
Și dacă îmi mai permiteți și a doua întrebare?
Vă rog.
Mulțumesc.
Este adresată tot doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Obiectul întrebării: „Groapa de gunoi de la Pata Rât, județul Cluj”.
Stimată doamnă ministru,
În nenumărate rânduri, am atras atenția asupra pericolului contaminării mediului din jurul municipiului Cluj-Napoca cu deșeuri menajere și nemenajere. Construirea unui centru de management integrat al deșeurilor la Pata Rât ar reprezenta o soluție viabilă, de lungă durată, care ar fi rezolvat această problemă.
În prezent, prin depășirea capacității de stocare a deșeurilor, această locație s-a închis, obligând autoritățile la adoptarea unor noi soluții prin deschiderea unei noi rampe temporare.
Stimată doamnă ministru, vă rog să-mi răspundeți cum va sprijini Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor finalizarea proiectului Centrul de management integrat al deșeurilor la Pata Rât, județul Cluj, în anul 2015.
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna senator Vasilica Steliana Miron prezintă o interpelare.
## Mulțumesc.
Interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
## Doamna ministru,
În zona industrială aflată în imediata vecinătate a municipiului Rădăuți își desfășoară activitatea agenți economici extrem de puternici, cu capital integral străin.
Este vorba de fabricile Holzindustrie Schweighofer și Egger România.
Prezența acestor firme a avut drept consecință imediată dispariția, în mare parte, a afacerilor mici cu masă lemnoasă, în special a afacerilor ce aveau în exploatare unul sau două gatere. S-au întâmplat totuși și lucruri pozitive: în primul rând, au dispărut munții de rumeguș aflați mai ales lângă cursurile
de apă, rumegușul fiind valorificat la fabricarea produsului finit numit pal.
Egger România, având nevoie în procesul tehnologic și de adezivi – formaldehidă –, a construit în aceeași zonă industrială și o fabrică de adezivi.
În condițiile în care acești adezivi sunt extrem de toxici, extrem de cancerigeni, populația Rădăuțiului, precum și a comunelor limitrofe poate fi expusă unei poluări extrem de periculoase.
Garda de Mediu din Suceava, cu toate că a fost sesizată în nenumărate rânduri de locuitorii municipiului Rădăuți să monitorizeze în special fabrica de adezivi, aceasta s-a plâns în media locală că nu are aparatura necesară să facă acest lucru.
Să nu te dotezi cu aparatură, ca, apoi, să invoci motivul că nu poți monitoriza o fabrică de adezivi (formaldehidă), înseamnă crimă, înseamnă iresponsabilitate.
Eu personal nu știu dacă zona industrială poluează astăzi sau nu, dar, dacă nicio autoritate a statului nu vrea să monitorizeze gradul de poluare, înseamnă că noi, rădăuțenii, suntem considerați doar o cantitate numerică.
Doamnă ministru, vreau să vă spun că nu suntem o cantitate numerică, suntem oameni vii, cu drepturi și cu obligații și, de aceea, vă solicit să dispuneți de îndată intrarea în „normalitate”, pentru că și rădăuțenii trebuie să creadă în statul român.
Monitorizarea, 24 din 24 de ore, a gradului de poluare a fabricii de adezivi de către Garda de Mediu Suceava, pe lângă faptul că ar conferi o oarecare siguranță rădăuțenilor, ar elimina și suspiciunile existente în prezent privind poluarea mult peste normele admise.
Doamna senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Se pregătește domnul senator Gheorghe Saghian.
Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea de astăzi este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.
Obiectul întrebării: „Posibilitatea scutirii de la plata impozitului pentru pensionarii care primesc și indemnizație de veteran de război”.
## Stimată doamnă ministru,
La cabinetul meu parlamentar am primit o sesizare în urma unei audiențe acordate domnului Lungu Mihai, în vârstă de 88 de ani, domiciliat în Botoșani, care este pensionar în sistemul public de pensii din România, dar primește și indemnizație de veteran de război.
Domnul Lungu Mihai a depus mai multe memorii la Ministerul Muncii, în care solicita scutirea de la plata impozitului pentru categoria de pensionari precizată mai sus, dar nu a primit niciun răspuns oficial.
Prin urmare, vă întreb, doamnă ministru, câți veterani de război sunt la nivel central cu pensii în plată în cuantum de peste 740 de lei, respectiv peste 1.000 de lei, și dacă veteranii de război pot fi scutiți de la plata impozitului pentru drepturile încasate cu titlu de pensie.
Solicit răspuns în scris.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea mea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.
Obiectul întrebării: „Unificarea celor două comisii de evaluare”.
Stimată doamnă ministru,
La momentul actual, există două comisii care evaluează persoanele: o comisie care evaluează încadrarea persoanelor în grad de handicap și o comisie de expertiză care evaluează persoanele provenite din câmpul muncii, adică cele care au vârsta de a lucra și cărora li se acordă pensie de invaliditate pe grade și perioade de timp limitate sau definitive. În strategia ministerului se intenționează unificarea celor două comisii de evaluare existente în prezent.
În acest sens, vă rog să-mi comunicați stadiul acestui proces de unificare a celor două tipuri de comisii și când anume preconizați că va fi gata noua structură.
Solicit răspuns oral și în scris. Mulțumesc mult.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Dumitru Oprea.
Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Viorel Arcaș.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am două întrebări.
Prima este adresată domnului ministru Eugen Teodorovici, Ministerul Fondurilor Europene.
Obiectul și motivarea întrebării: „Cine se face vinovat de penalitățile aplicate proiectelor derulate de Primăria Iași din fonduri europene?”.
## Domnule ministru,
În completarea întrebării din data de 12 februarie 2015, la care încă așteptăm răspuns, venim cu noi solicitări, având în
vedere informațiile privind penalitățile de aproape 7 milioane de euro aplicate proiectelor derulate de Primăria Iași.
Pentru că edilii orașului găsesc întotdeauna vinovatul în altă parte și nu își asumă responsabilitatea greșelilor făcute, vă rugăm, domnule ministru, să ne răspundeți dumneavoastră la următoarele întrebări:
– Care sunt proiectele cărora li s-au aplicat penalizările? Vă rugăm, specificați motivele și valorile sancțiunilor pentru fiecare proiect în parte.
– Cine va răspunde pentru aceste sancțiuni? Cum se va recupera prejudiciul și din ce fonduri se vor suporta penalitățile respective?
– În fine, vor fi afectate viitoarele propuneri de proiecte din exercițiul financiar 2014–2020, dacă se dovedește că proiectele derulate de Primăria Iași au fost incorect gestionate?
Așteptăm răspuns în scris.
A doua întrebare se adresează doamnei ministru Rovana Plumb, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Obiectul și motivarea întrebării: „Gradul de neocupare a tinerilor, motiv de îngrijorare și pentru Comisia Europeană”. Doamnă ministru,
Recent, a apărut raportul Comisiei Europene care analizează pe domenii situația fiecărei țări. România, la fiecare capitol al țării, este evidențiată, în cele mai multe cazuri, prin concluzii nefavorabile Guvernului. Deși, când ați preluat guvernarea, dar și în toate campaniile electorale, ați promis crearea a peste un milion de locuri de muncă, îmbunătățirea facilităților pentru dezvoltarea de noi afaceri și a oportunităților pe piața forței de muncă, toate aceste lucruri nu s-au întâmplat, așa cum rezultă și din raportul Comisiei, paginile 57–63, capitol destinat pieței forței de muncă. Din datele statistice prezentate, se poate observa o creștere alarmantă a numărului de tineri care nu își găsesc locuri de muncă, o strategie inadecvată, o lipsă de adaptare a politicilor de măsuri active pentru combaterea șomajului, precum și incoerență în aplicarea reglementărilor europene în acest domeniu.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Crețu.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință și stimate coleg.
Bună seara, stimați colegi!
Întrebarea de astăzi este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății, și are drept obiect: „Medicamentele generice pentru tratamentul bolilor rare”.
A. Transmit îngrijorarea unui important segment al pacienților care suferă de boli rare și a medicilor care-i îngrijesc cu privire la lipsa de pe piața românească a medicamentelor generice destinate tratării unora dintre aceste afecțiuni.
B. Luăm în considerare riscurile cu care se confruntă bolnavii, precum și eforturile financiare, uneori imposibile, pe care trebuie să le facă pentru a achiziționa medicamente de substituție mult mai scumpe în raport cu necesitățile de tratament.
C. Subliniez că absența acestor medicamente este cauzată de dezinteresul producătorilor de a face demersurile legale pentru autorizarea punerii în vânzare, dezinteres justificat de numărul foarte redus de pacienți care le utilizează și care nu pot constitui o piață interesantă din punct de vedere economic pentru producător.
D. Având în vedere concluziile dezbaterilor care au avut loc la evenimentul organizat cu ocazia „Zilei bolilor rare”, în 26 februarie, eveniment pe care l-ați onorat prin prezența și intervenția dumneavoastră, domnule ministru, solicit să luați în considerare posibilitatea de a soluționa problema mai sus menționată prin introducerea unei excepții în reglementările privind autorizarea de punere pe piață și de supraveghere a medicamentelor de uz uman. Condiția acestei excepții de la normele în vigoare ar fi ca medicamentul să fie autorizat deja în cel puțin unul dintre statele membre ale Uniunii Europene și destinat tratamentului unei boli rare.
O anexă cuprinzând lista acestor substanțe ar clarifica lucrurile și ar evita abuzul de utilizare a respectivei excepții.
În cazul în care această propunere este considerată inadecvată, vă rog, domnule ministru, să folosiți specialiștii ministerului pe care-l conduceți în vederea găsirii unei soluții la această problemă. Medicamentele de înlocuire, mult mai scumpe, reprezintă și o cheltuială nejustificată din bugetul sistemului public de sănătate.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Viorel Arcaș.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Întrebarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.
Subiectul: „Cum reducem birocrația în procesul pensionării?”.
Stimată doamnă ministru,
Spre deosebire de alte țări în care acest moment reprezintă pragul unei noi etape a vieții, în care se împlinesc vise lăsate zeci de ani la sertar din lipsă de timp, se întreprind călătorii lungi, se trăiește cât mai frumos posibil, în România momentul pensionării este unul plin de tristețe: se diminuează veniturile și cresc proporțional grijile zilei de mâine, neliniștile legate de cozile la spitale și la farmacii, la magazinele cu prețuri mici. Vorbim despre îmbătrânirea activă și frumoasă, dar nimic nu ajută vârstnicii români să trăiască astfel.
Sunt aspecte generale care persistă de atâția ani și pe care știu că le cunoașteți, așa cum sunt convins că știți și cât de greu și anevoios este drumul până când pensionarul își vede decizia de pensionare și are siguranța banilor pe care-i va primi.
Tocmai de aceea, mă adresez dumneavoastră întrebându-vă de ce, după atâția ani și după atâtea investiții în rețeaua informatică a caselor de pensii, nu se poate reduce birocrația aferentă momentului pensionării, nu se poate reduce durata de așteptare, nu se pot face lucrurile mai simplu, mai ușor și, cel mai important pentru pensionari, mai repede?
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Silistru.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.
Domnule ministru,
Conform art. 142 lit. b) din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, se impune Ministerului Sănătății obligativitatea de a transmite Comisiei Europene, anual și ori de câte ori apar modificări, lista laboratoarelor din România agreate pentru măsurarea conținutului de gudron, nicotină și monoxid de carbon din produsele din tutun, precum și criteriile utilizate pentru agreare și metodele de monitorizare aplicate. La o simplă căutare pe motoarele de căutare pe internet cu privire la această listă, nu se obține niciun rezultat. Lista nu poate fi găsită nici pe site-ul Ministerului Sănătății și nici la unitățile teritoriale ale DSP-urilor din București, Ploiești și Otopeni, localități în care-și desfășoară activitatea cei mai importanți producători de țigarete de pe piața românească.
Vă întreb, domnule ministru, când va fi făcută publică și cea mai recentă listă a laboratoarelor din România agreate pentru măsurarea conținutului de gudron, nicotină și monoxid de carbon din produsele din tutun care a fost transmisă Comisiei Europene, listă pe care vă rog să mi-o puneți la dispoziție.
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc.
Da, vă rog, și interpelarea.
Interpelarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.
Domnule ministru,
Conform art. 5 al Ordinului nr. 171 din 13 martie 2006 privind aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători pentru comercializarea produselor agricole și silvice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 338/2005:
„Poate fi recunoscută ca grup de producători orice persoană juridică menționată la art. 1[2] alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2005, cu modificările și completările ulterioare, dacă:
## a) este formată din cel puțin 5 membri;”.
În condițiile crizei financiare, crește riscul de a se pierde finanțarea unor proiecte mari, în cazul în care o parte din firmele aflate în grup intră în faliment. Acestea dispărând, grupul nu mai întrunește condițiile de recunoaștere ca grup de producători, conform art. 5 lit. a) din Ordinul nr. 171/2006.
Totodată, în județe mai mici ca suprafață, cu resurse mai mici, pentru dezvoltarea unor afaceri pe unul din domeniile specificate în art. 4 (de exemplu, sectorul zootehnic în județul Vaslui) există probabilitatea să nu existe cinci producători pentru grupa respectivă de produse și, atunci, nu este fezabilă asocierea cu un partener de grup dintr-un alt județ, întrucât costurile ar fi mai mari.
În aceste condiții, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă, în urma unei analize, considerați oportună modificarea Ordinului nr. 171 din 13 martie 2006, astfel încât grupul de producători să fie persoana juridică formată din cel puțin 2-3 membri, ținând cont, eventual, de o cifră de afaceri și/sau o anumită suprafață de teren, și, dacă da, când preconizați apariția noului ordin.
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc.
## **Domnul Teodor Atanasiu:**
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Rotaru.
## **Domnul Ion Rotaru:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Obiectul interpelării: „Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor”.
## Doamnă ministru,
România continuă să ocupe un loc codaș în Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor. Un raport privind gestionarea deșeurilor municipale, dat publicității de către Agenția Europeană de Mediu, arată că, în România, se incinerează în medie 1,5 milioane de tone de deșeuri cu scopul de a recupera energie, ceea ce înseamnă 75 de kilograme pe cap de locuitor, în timp ce media europeană este de 195 de kilograme pe cap de locuitor.
Incinerarea deșeurilor este unul din principalele puncte din strategia de mediu elaborată de Uniunea Europeană și este practicată pe scară largă în multe state membre pentru a produce electricitate, apă caldă sau pentru încălzirea clădirilor. Politicile de mediu ale Uniunii Europene urmăresc o colectare și o recuperare într-un procent cât mai mare a deșeurilor, astfel încât acestea să servească drept materie primă pentru alte produse.
Reciclarea deșeurilor rămâne în continuare o problemă pentru România și din cauza faptului că este nevoie de investiții importante în infrastructură pentru îmbunătățirea acestei activități.
Potrivit Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor, România trebuie să încurajeze reutilizarea deșeurilor pentru o mai mare eficiență a resurselor. De asemenea, țara noastră trebuie să dezvolte și să extindă sisteme de colectare separată a deșeurilor în vederea unei reciclări de înaltă calitate, dar și să implementeze instalații de reciclare și valorificare pentru extragerea și utilizarea materiei prime din deșeuri.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să-mi comunicați, doamnă ministru, care este procentul de deșeuri depozitate și cel de deșeuri reciclate în România și, de asemenea, în câte județe din țară a fost rezolvată problema colectării selective a deșeurilor și implementate tehnologii de reciclare a deșeurilor.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Valeriu Todirașcu.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea de astăzi am adresat-o domnului Mișu Negrițoiu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Obiectul întrebării se referă la: „Sumele încasate pentru polițele de malpraxis și rămase neutilizate”.
Stimate domnule președinte,
Conform datelor furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, din sumele încasate de către companiile de asigurări pentru polițele de malpraxis medical în anii 2011, 2012 și 2013 au rămas neutilizate sume în proporție de 94%, 95% și, respectiv, 98%.
În temeiul Regulamentului Senatului și al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă solicit să-mi comunicați în scris răspunsul la următoarele întrebări:
1. Care au fost valoarea totală încasată, respectiv cuantumul primelor pentru asigurările de malpraxis medical, însumat pentru toate companiile de asigurări, în perioada 2006–2014?
2. Care au fost destinația și valoarea rezervei de daune, însumată pentru toate companiile de asigurări, în perioada 2006–2014? Aceste sume rămase neutilizate au reprezentat venituri pentru companiile de asigurări? În ce condiții aceste sume ar putea redeveni disponibile pentru despăgubirea victimelor malpraxisului medical?
3. Care a fost obligația legală a ASF și care au fost deciziile oficiale ale ASF, în perioada 2006–2014, în privința controlului și corecțiilor ce s-au impus privind nivelul practicat al polițelor de asigurări de malpraxis medical de către companiile de asigurări, raportat la ponderea valorilor rezervei de daune, însumată pentru toate companiile de asigurări?
4. Care prevederi legale în vigoare au împiedicat utilizarea sumelor necheltuite, rămase astfel la dispoziția companiilor de asigurări conform scopului pentru care au fost colectate, respectiv pentru despăgubirea victimelor malpraxisului medical?
5. Ce propuneri de modificări sau completări ale legislației au fost emise de ASF, de la înființare, pentru a schimba în bine actuala stare de fapt în domeniul malpraxisului medical?
Cu stimă, senator Valeriu Todirașcu.
Au mai depus întrebări în scris, la secretariat:
– din partea Grupului parlamentar al PSD: Gabriela Firea, Marcel Bujor, Nicolae Mohanu, Florian Bodog, Laurențiu
Florian Coca, Ovidiu Liviu Donțu, Adrian Anghel, Niculae Bădălău;
– din partea Grupului parlamentar al PNL: Paul Ichim, Marin Adrănel Cotescu, Andrei Liviu Volosevici, Nelu Tătaru, Marius Bălu, Anca Daniela Boagiu, Găvrilă Ghilea, Traian Constantin Igaș, Alexandru Pereș, Alin Tișe, Viorel Grigoraș;
– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator: Vasile Nistor.
Interpelări depuse la secretariat sunt:
– din partea Grupului parlamentar al PSD: Dumitru Marcel Bujor, Sorin Constantin Lazăr, Ovidiu Liviu Donțu;
– din partea Grupului parlamentar al PNL: Doina Anca Tudor, Paul Ichim, Marius Lucian Obreja, Anca Daniela Boagiu, Ion Luchian, Nelu Tătaru, Traian Constantin Igaș, Găvrilă Ghilea, Emil Marius Pașcan, Alin Păunel Tișe, Marius Bălu, Marin Adrănel Cotescu, Gheorghe Flutur;
– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator: Vasile Nistor, Cristiana Irina Anghel;
– din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare: Valer Marian, Mihai Neagu.
Cu acestea, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 2 martie 2015.
## _Ședința s-a încheiat la ora 18.35._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#154337„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|813618]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29/11.III.2015 conține 28 de pagini.**
Prețul: 70,00 lei
Dincolo de joaca de-a aranjatul cifrelor în buget, printre puținele idei „revoluționare” din documentul prezentat de liberali se numără reformarea pensiilor de stat, prin trecerea de la principiul solidarității la cel al contributivității. O astfel de măsură însă nu ar trebui bagatelizată în acest fel și aruncată în dezbaterea publică fără un serios studiu de impact și fără explicarea mecanismului în cele mai mici detalii. Altminteri, publicul va înțelege că se va renunța la pilonul II, care devine redundant, iar PNL va începe să joace la bursă banii pensionarilor. Pensionari care, de altfel, nu prea sunt prezenți în intențiile de guvernare prezentate de domnul Predoiu. În cele 130 de pagini nu am găsit nicio referire la creșterea pensiilor sau a salariului minim, la alocațiile pentru creșterea copilului sau cele pentru persoanele cu dizabilități, politicile sociale fiind ignorate aproape cu desăvârșire. Spun aproape pentru că am găsit totuși o referire la șomeri, în sprijinul cărora liberalii vor să introducă stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de șomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 ani sau cu vârsta de peste 55 de ani. O intenție lăudabilă, numai că aceste măsuri există deja, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă acordând în anul 2013, ultimul pentru care sunt date disponibile, stimulente pentru 10.000 de tineri și pentru 14.000 de persoane în vârstă de peste 45 de ani.
Nu avem, așadar, politici sociale, dar vom reforma aparatul bugetar – ceea ce, în lipsa unor informații exacte, pune pe jar peste un milion de oameni –, vom privatiza sănătatea și învățământul, fără să fi avut o dezbatere publică serioasă pe această temă, dar vom avea procente din PIB alocate din pix către anumite domenii care dau bine la televizor.
Ei bine, nu merge așa! Dacă vrea guvernarea, PNL trebuie să vină în fața electoratului cu mai mult decât această ciornă. Oamenilor le plac vorbele, dar la televizor. Pentru voturi e nevoie de fapte. Iar pentru noul PNL faptele vechiului PDL atârnă ca o piatră de moară!
Vă mulțumesc.
Sunt măsuri necesare care vor încuraja mediul de afaceri, vor reduce evaziunea fiscală și vor diminua presiunea fiscală. Sunt convins că noul Cod fiscal va plasa România în sfera interesului economic internațional de investiții și acest lucru reprezintă un nou gest de normalitate.
Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
Tot mai mulți români au evitat să plătească taxa/timbrul, prin înmatricularea autovehiculelor în statele UE din vecinătate, cel mai adesea în Ungaria sau în Bulgaria. Astfel, suntem martorii fenomenului de înmatriculare în țările vecine a autovehiculelor ce aparțin cetățenilor români, fără a putea interveni, chiar dacă au existat câteva demersuri în acest sens. Astfel, TVA-ul, asigurările și toate celelalte elemente nu mai ajung la bugetul României, țara noastră pierzând foarte mult din această perspectivă.
Consider că anularea taxei privind timbrul de mediu ar avea un impact pozitiv asupra bugetului național, iar statul român ar avea mai mult de câștigat, decât de pierdut. Doresc ca românii să nu mai fie împovărați de taxe și impozite. Bunăoară, eliminarea acestei taxe este un obiectiv îndrăzneț, pe care mi-l asum cu toată răspunderea.
Vă mulțumesc.
Și, că tot veni vorba de guvernare și de programele de guvernare pe care le aveți în vedere, ironia face că dumneavoastră, din perspectivă politică, ați făcut parte din nenumărate guvernări în care nu ați dovedit capabilitatea de strategii de guvernare realiste și niciun interes deosebit pentru acestea!
Nu știu dacă dumneavoastră mai sunteți capabili să sesizați paradoxul propriei politici sau dacă, pur și simplu, vă mai interesează cum este percepută aceasta.
Eu consider că ar trebui să vă intereseze, și încă foarte mult, din moment ce nu ați fost caracterizați niciodată de altceva decât de alianțe create sub orice formă, doar pentru a vă bucura de avantajele puterii. Și, când vorbim de putere, cel puțin în momentul actual, va trebui să acceptați că... cu Guvern liberal sau nu..., indiferent care vă sunt propunerile sau inițiativele, toate trebuie acordate în Parlamentul României. Iar aceasta se poate face, așa cum și domnul președinte Iohannis a remarcat de atâtea ori, numai prin coerență politică, prin menținerea unei „purități” în ceea ce privește opțiunea politică, opțiunea de partid, dar mai ales prin stabilitatea identității parlamentare.
De aceea, țin să aduc un amendament la faptul că ambii dumneavoastră președinți de partid au adus un mare deserviciu acestor noțiuni și conduite, creând o contraimagine a ceea ce președintele Iohannis a reflectat și reflectă atât prin discurs, cât și prin poziție, în momentul în care au fost făcute declarații de genul: „Acest proiect este argumentul cel mai solid cu care PNL vine și îl oferă celor interesați să susțină un program și un guvern responsabil și performant, care să aplice acel program de guvernare. (...) Este un program fidel acestui proiect și sper că va fi susținut și de toți cei care cred și în președintele Klaus Iohannis. (...) Pe baza acestui program de guvernare lansăm astăzi invitația către toată lumea, către toți care doresc să susțină un program PNL, astfel încât să guvernăm cu o majoritate parlamentară, care să schimbe guvernarea PSD.”
Și ca să îl citez tot pe președintele Iohannis, un guvern trebuie condus prin competență, probitate și experiența pe care o atestă fiecare membru al său.
În aceste condiții, dragi colegi, care sunt acei oameni care să bifeze în totalitate aceste trăsături esențiale pentru un guvern ce va deveni garantul următorilor ani de politică românească, și nu numai?
Pentru că, vedeți dumneavoastră, atunci când este vorba de guvernarea unei țări, nu putem pune carul înaintea boilor. Adică nu putem crea programe fictive de guvernare, fără o acoperire umană, logistică, în fine, realistă a lor.
Cât despre ceea ce sugerează „invitația” de alăturare la acest proiect a oricărei entități politice, mie unuia, cel puțin, îmi pare și îmi sună extrem de stranie și de nepotrivită, deoarece, printre rânduri, dacă nu în mod direct, oricine poate înțelege că această invitație înseamnă încurajarea traseismului politic, o altă chestiune gravă, care se regăsește condamnată în toate discursurile președintelui Iohannis.
## Stimați colegi,
În opinia mea, guvernarea presupune asumare.
Fie pornești cu un partener și mergi cu el până la capăt, indiferent de greutățile pe care le întâmpini pe drum, fie pornești singur la drum, dar știi sigur pe ce picioare mergi și mai știi că acel drum îți aparține și răspunzi în totalitate pentru felul în care mergi pe el și pentru rezultatul pe care îl obții la capăt.
În final, aș vrea să trag un semnal de alarmă liderilor PNL-ului atunci când fac referiri și asocieri la președintele țării – în special cele legate de loialitate! –, că nu ar strica mai multă prudență, maturitate politică și, nu în ultimul rând, concretețe de idei sau asumare personală în chestiuni care nu numai că lasă loc de îndoială, dar pot pune în pericol nu doar viitoarea guvernare, ci, mai ales, întreaga stabilitate națională.
Vă mulțumesc.
Trebuie să găsim soluții viabile și să le și aplicăm. Personal, în luna noiembrie a anului 2013, am venit cu soluții chiar aici, în Senatul României, când am depus amendamente asupra proiectului de buget pe anul 2014 pentru a stimula creșterea economică și a crea locuri de muncă. Astfel, propuneam înființarea și funcționarea Agenției pentru Stimularea și Dezvoltarea Turismului în Munții Apuseni, cu sediul la Roșia Montană; înființarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Montane, cu sediul la Alba Iulia; reabilitarea zonei industriale Zlatna, prin înființarea unui parc industrial; capitalizarea SC Cupru Min SA Abrud, pentru retehnologizarea exploatării miniere; capitalizarea Minvest Deva SA, în vederea repornirii extracției de minereu la exploatația minieră Roșia Montană; finanțarea Companiei Naționale Salrom SA – Salina Ocna Mureș, pentru reabilitarea canalelor de gardă (captarea apelor pluviale) sau finanțarea aceleiași companii pentru dotarea cu o instalație de recristalizare a sării. Niciunul din aceste amendamente nu a fost aprobat.
## Onorat Senat,
Să nu ne ascundem după deget! Soluții există! Însă voință, nu! Am prezentat mai sus doar câteva dintre soluțiile care ar putea ajuta la stoparea depopulării zonei Apusenilor. Însă timpul trece, tinerii părăsesc zona, natalitatea scade din cauza greutăților de zi cu zi și a lipsei unui loc de muncă. La nivel național, natalitatea a scăzut. După Revoluția din Decembrie 1989, în România existau peste 6,6 milioane de copii. În prezent, sunt aproximativ 3,6 milioane. Este momentul să încurajăm natalitatea și să luăm măsuri economice și de protecție socială, astfel încât tinerii să nu mai fie nevoiți să părăsească Apusenii!
Vă mulțumesc.
Dar nu! Guvernului Ponta îi este frică! Frică de opoziție, de vocea analiștilor pertinenți, de vocea străzii!
Cel mai laș guvern din istoria postdecembristă a României nu a respectat nici măcar termenul legal de 30 de zile pentru dezbateri publice. Sub presiunea opiniei publice le-a „dezbătut” – și permiteți-mi să evidențiez ghilimelele – timp de 10 zile! Mai mult, a amenințat că orice propunere venită din partea opoziției se consideră o încercare de stopare a codurilor și atunci le va impune cu forța, asumându-și răspunderea și controlându-și parlamentarii la sânge!
## Domnilor miniștri,
Vă reamintesc: chiar dacă dumneavoastră sunteți trecători prin acele ministere, codurile rămân! Și de aceea nu aveți voie, moral și legal, să îngropați România după bunul-plac!
În țară, peste 300 de primării nu-și pot finanța proiectele în 2015, nu pot plăti cofinanțări, iar planurile pe care și le-au făcut pentru anul în curs nu mai pot fi implementate. Primarii vor fi obligați să stea cu mâna întinsă la Guvern.
## Doamnelor și domnilor,
La echilibrarea bugetelor administrațiilor locale, Ministerul Finanțelor trebuie să ia în calcul mai multe criterii foarte importante pentru dezvoltarea localităților: proiecte de investiții în derulare – extinderea rețelei de apă, canalizare, stații de epurare, drumuri, reparații și modernizare școli și grădinițe –, precum și necesarul de fonduri pentru menținerea în funcțiune a școlilor, a iluminatului public, a rețelelor de drumuri. Sunt localități care au casă de cultură, spitale sau poliție locală. Ar trebui luate în considerare și grădinițele cu program prelungit, dar și implementarea unor servicii sociale, care înseamnă cheltuieli importante. Echilibrarea bugetară trebuie să țină cont de toate aceste elemente, dar și de alte date statistice.
Se impune corectarea modului de bugetare a administrațiilor publice locale. Prin lege, o parte din taxe ar trebui să revină la bugetul comunităților locale: de exemplu, un procent din taxele pe construcții speciale sau un procent din venitul pe impozitul agricol.
Guvernul trebuie să evalueze de urgență consecințele aplicării noului algoritm de calcul. La împărțirea banilor de la bugetul central, Guvernul României a aplicat o formulă fără a ține cont de adevăratele realități de la nivelul localităților. Noul algoritm trebuie îmbunătățit. Eu sper să se întâmple acest lucru cât mai curând posibil.
## Stimați colegi,
Sunt, așadar, mai multe lucruri de reproșat în ceea ce privește modul de alocare bugetară din anul 2015, iar prin această declarație doresc să atrag atenția în special asupra necesității unui proiect nou pentru echilibrarea bugetului unităților administrativ-teritoriale.
Vă mulțumesc.
Evenimentele din această țară și intervențiile Federației Ruse au făcut ca trecutul să redevină periculos de actual. S-au depășit liniile trasate de tratatele internaționale, linii pe care europenii le-au considerat clare. Obiectivul încheierii conflictului din Ucraina este responsabilitatea organismelor internaționale, a statelor membre lor, a României ca parte a acestor organisme. Ucraina și-a exprimat dorința și aspirația de a urma drumul european și euroatlantic, iar România trebuie să continue să contribuie la materializarea acestei aspirații.
Vă mulțumesc.
Dacă statul și populația sa sunt pregătite pentru un cutremur, pagubele ar fi reduse și am putea trăi cu conștiința împăcată că am făcut tot ce ne-a stat în putere să evităm un dezastru natural. Este timpul să facem eforturi pentru ca ritmul lucrărilor de consolidare a clădirilor să crească, iar populația, în special generațiile mai tinere, să fie instruite să participe activ în cazul unor astfel de evenimente.
De aceea, țin să vă menționez că avem o datorie morală și profesională de a ne organiza cât mai repede pentru a face un plan de consolidare care să cuprindă un termen-limită și susținut prin finanțare europeană, astfel încât prevenirea efectelor unui cutremur major să nu mai constituie o problemă din punct de vedere legislativ.
Exercițiile de simulare a intervențiilor în cazul dezastrelor, organizate în cooperare de către instituțiile abilitate, se încheie de fiecare dată cu succes total. Am motive de îndoială că lucrurile s-ar petrece la fel în cazul unor dezastre reale, cum ar fi, de pildă, un cutremur cu magnitudine ce ar depăși 7 grade și care e posibil a se produce oricând. Nu e cazul să ne bazăm numai pe mila Celui de Sus, conștienți fiind că n-am fost prevăzători și că nici populația nu este suficient pregătită să se protejeze ori să-și ajute semenii loviți de o eventuală nenorocire.
În concluzie, doresc să atrag atenția asupra disfuncționalităților existente în cadrul sistemului românesc de intervenție în caz de urgențe civile și catastrofe și fac apel la factorii decizionali să ia măsurile ce se impun acum și în viitorul foarte apropiat.
Nici fostul președinte Ion Iliescu nu a numit oameni deosebit de competenți și experimentați în fruntea serviciilor secrete în ultimul său mandat. Director al SRI l-a numit pe senatorul Radu Timofte, fost ofițer de grăniceri, trecut în rezervă înainte de 1989 cu gradul de maior, care a avut tangență cu domeniul doar în calitate de președinte al Comisiei parlamentare de supraveghere a activității SRI. Director al SIE l-a numit pe domnul Gheorghe Fulga, fost profesor de socialism științific, iar la data respectivă profesor de științe politice la Universitatea din Brașov. Iar consilier pe probleme de apărare și siguranță națională l-a numit pe generalul Ioan Talpeș, de profesie istoric militar, fost director al SIE în mandatul său prezidențial precedent (1992–1996), care a activat până în 1989 la Institutul de Istorie Militară, sub comanda generalului Ilie Ceaușescu.
Așa cum am arătat în scrisoarea a doua, ex-președintele Traian Băsescu a numit în fruntea serviciilor secrete oameni insuficient calificați și obedienți, mulți dintre ei șantajabili, pe care i-a promovat, protejat și folosit pentru a exercita un control autoritar asupra partidelor politice și a instituțiilor fundamentale ale statului (Parlament, Guvern, autoritatea judecătorească). Sub președinția lui Traian Băsescu, unele servicii secrete, îndeosebi SRI, dar și SIE și SPP, au fost implicate în acțiuni de poliție politică pe care nu și le-au permis în timpul predecesorilor săi Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Foștii președinți Iliescu și Constantinescu nu au recurs și nu au potențat serviciile secrete nici măcar pe sfert comparativ cu Traian Băsescu. În timpul celor două mandate prezidențiale ale lui Traian Băsescu, îndeosebi principalul serviciu secret al României, SRI, a căutat să controleze nu numai clasa politică, ci și justiția, presa și zona afacerilor.
## II. Controlul politicului
Astfel, SRI a fost implicat în facerea și desfacerea de partide politice și de majorități parlamentare, prin intervenții oculte asupra unor parlamentari sau lideri de partide. Exemplul cel mai elocvent este UNPR, care a fost înființat în 2010 prin racolarea de parlamentari de la PSD și de la PNL. Fostul director al SRI, George Maior, și primul său adjunct, generalul Florian Coldea, actualul director interimar al SRI, au fost în relații deosebit de apropiate cu generalul Gabriel Oprea, președintele UNPR, care a intrat în 2010 în coaliția de guvernare inițiată de PDL și condusă de ex-președintele Traian Băsescu, iar în 2012 a contribuit la răsturnarea Guvernului condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu și s-a raliat Guvernului USL, condus de premierul Victor Ponta.
Maior și Oprea erau legați și prin faptul că au fost amândoi nași de căsătorie ai premierului Ponta la cele două mariaje ale acestuia. Nu este lipsit de interes, sub acest aspect, faptul că în 2010 Victor Ponta intenționa să intre în UNPR cu un grup de politicieni apropiați în cazul în care nu ar fi fost ales președinte al PSD. De altfel, înfrângerea lui Mircea Geoană și alegerea lui Victor Ponta în fruntea PSD la Congresul din februarie 2010 a compărut multora drept o operațiune orchestrată de serviciile secrete. Ba chiar se poate spune că frâiele PSD au fost preluate de foști ofițeri ai serviciilor secrete, având în vedere că Victor Ponta a fost ofițer acoperit al SIE în perioada 1997–2001, iar socrul său, Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Senatul României, a fost înainte de 1989 colaborator al Securității, sub numele conspirativ „Ovidiu Marinescu”, iar apoi ofițer deplin conspirat al CIE (serviciul de spionaj al Securității). Pentru a realiza controlul clasei politice și al instituțiilor fundamentale ale statului, conform unor ofițeri care au activat în SRI, generalul Coldea a emis în anul 2009, an cu alegeri prezidențiale, un ordin secret ilegal privind monitorizarea tuturor politicienilor, de la prim-ministru, miniștri și parlamentari până la președinți de consilii județene și primari de municipii, orașe și comune, excepție făcând doar Președintele României.
În același timp, SRI a tratat cu superioritate clasa politică, începând cu Parlamentul, precum și opinia publică, nerespectând dispozițiile constituționale și legale privind exercitarea controlului parlamentar asupra acestui serviciu secret, prin neprezentarea în fiecare an a raportului de activitate în fața plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului în perioada leadershipului Maior–Coldea. Astfel, în perioada 2007–2012 nu a fost prezentat niciun astfel de raport și de abia în decembrie 2013 SRI a prezentat în fața Parlamentului rapoartele de activitate pe ultimii șase ani, fapt ce poate fi considerat nu numai o sfidare a bunului-simț, ci și o sfidare a democrației, a statului de drept și a supremației puterii legiuitoare. Din păcate, în ultimii ani a devenit tot mai vizibil și faptul că importanta Comisie parlamentară de supraveghere a activității SRI s-a metamorfozat într-o comisie de apărare a acestui serviciu secret față de membrii Parlamentului și față de opinia publică.
III. Controlul procesului electoral
Deosebit de grav este că SRI și alte servicii secrete au fost implicate și în procesul electoral în timpul celor două mandate prezidențiale ale lui Traian Băsescu. Astfel, în calitate de prim-adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea a fost depistat că a întocmit note scrise, în scop de șantaj și de compromitere, referitor la trei judecători de la Curtea Constituțională, după ce aceștia au acordat aviz favorabil cererii de suspendare a președintelui Băsescu în aprilie 2007. Iar, după suspendarea surpriză din iulie 2012, generalul Coldea a constituit o celulă de criză care livra zilnic materie primă pentru aparițiile publice ale președintelui suspendat și, concomitent, alimenta agenți acoperiți din mass-media cu materiale de denigrare a adversarilor politici din USL și de dezinformare a opiniei publice naționale și internaționale. În zilele de după scrutinul prezidențial din 6 decembrie 2009, câștigat la limită și într-un mod foarte contestat de către Traian Băsescu, pentru a împiedica depunerea și judecarea unei contestații din partea PSD pentru anularea rezultatelor alegerilor, generalul Coldea a orchestrat blocarea în trafic și reținerea ilegală a unui senator social-democrat, care ulterior a fost demonizat mediatic și urmărit penal până la arestarea și condamnarea sa pentru pretinse fapte de corupție (alături de un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție la care se bănuia că a apelat în vederea înregistrării și judecării contestației respective).
La fel, primul adjunct al directorului SIE, generalul Silviu Predoiu, a fost acuzat că a coordonat ofițerii SIE implicați în măsluirea votului din străinătate în favoarea lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009, îndeosebi la Ambasada României din Paris. Iar la adresa directorului STS, generalul Marcel Opriș, au fost lansate acuzații că serviciul pe care îl conducea a manipulat rezultatul alegerilor prezidențiale în noaptea de 6/7 decembrie 2009 în favoarea președintelui în funcție, în cadrul unei operațiuni având numele de cod „Taurul”.
IV. Controlul altor servicii secrete
În ultimul mandat prezidențial al lui Traian Băsescu, SRI a reușit să-și impună un control tentacular și asupra altor servicii secrete. În cursul anului 2009, în fruntea unității informative a SPP a fost numit, în urma unui concurs dubios, colonelul Costin Nedelea, un subaltern apropiat al generalului Florian Coldea, iar un alt subaltern al acestuia, locotenent-colonelul Marius Stere, a fost numit șeful unui serviciu din SPP. De asemenea, în vara anului 2014 a fost împuternicit la comanda serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne un alt subaltern apropiat al generalului Coldea, colonelul Gheorghe Nicolae. Sugestiv este și că, în ultimii ani, George Maior și Florian Coldea au insistat să se realizeze unificarea principalelor două servicii secrete ale României, SRI și SIE, pentru a deține un control total. Totodată, SRI a căutat să exercite un anumit control și asupra Inspectoratului General al Poliției Române, potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Interne, care susțin că generalul Florian Coldea îl presa telefonic (îndeosebi pe TO) aproape zilnic pe chestorul Petre Tobă, șeful Poliției Române, adresându-i diverse solicitări sau sugestii privind organizarea unor acțiuni de cercetare penală.
V. Controlul justiției
Controlul cel mai extins și evident al SRI a fost exercitat însă asupra Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție și a Direcției Naționale Anticorupție, îndeosebi în perioada în care acestea s-au aflat sub conducerea doamnei Laura Codruța Kövesi, când aceste instituții au devenit anexe ale principalului serviciu secret al țării. Nu întâmplător s-a vehiculat în ultimii ani că DNA a devenit Secția penală sau Divizia penală a SRI. Este indubitabil că SRI a devenit principalul declanșator și catalizator al anchetelor efectuate de DNA, care se bazează în principal pe înregistrările furnizate de acest serviciu. Se poate vorbi chiar de un rol discreționar al SRI, șefii acestui serviciu având posibilitatea să decidă persoanele, instituțiile și domeniile în legătură cu care să fie sesizată DNA, fiind plauzibile astfel recentele afirmații ale deputatei Elena Udrea că generalul Florian Coldea, care a fost șeful _de facto_ al principalului serviciu secret, a ajuns să dețină și informațiile, și cătușele. Sunt veridice și afirmațiile deputatei Udrea privind relațiile apropiate ale generalului Florian Coldea cu șefa DNA, Laura Codruța Kövesi, anterior procuror general al României, pe care subsemnatul le-am devoalat cu câțiva ani în urmă, în declarațiile politice intitulate „Generalul Coldea, câinele de pradă al democrației” și „Laura Codruța Kövesi, procuror general din milă și din mită portocalie”. În aceste declarații am arătat că această apropiere a fost confirmată de faptul că aceștia au sărbătorit împreună ziua de naștere a generalului Coldea în seara zilei de 21 septembrie 2008, ocazie cu care au fost implicați într-un accident de circulație pe bulevardul Ștefan cel Mare, cauzat de pierderea controlului volanului și soldat cu avarierea gravă a autoturismului de serviciu pe care îl conducea primul adjunct al directorului SRI, faptă pentru care a primit rapid soluție de neîncepere a urmăririi penale de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aflată în subordinea doamnei Kövesi.
Ilustrativ și grav este că șefii SRI și, implicit, ex-președintele Traian Băsescu au căutat să-și exercite controlul asupra șefilor Parchetului General și DNA prin depistarea unor aspecte mai intime din viața acestora, care-i făceau șantajabili. Astfel, Laura Codruța Kövesi a putut fi șantajată cu dosarul de urmărire informativă a fostului său soț, Eduard Kövesi, om de afaceri din Sibiu, de care a divorțat după un an de la promovarea sa în funcția de procuror general al României, după ce SRI l-a acuzat că ar fi furnizat date și informații de interes operativ unui ofițer de informații maghiar, devenit ulterior europarlamentar din partea Ungariei. De asemenea, Kövesi a putut fi șantajată cu dosarul de urmărire informativă a tatălui său, Ioan Lascu, care a deținut timp de 30 de ani funcția de procuror-șef al Parchetului din Mediaș, oraș cunoscut ca fief al afacerilor cu gaz metan din România. SRI a căutat să îl șantajeze și pe fostul procuror-șef al DNA, Daniel Morar, referitor la relația sa apropiată cu o subalternă pe care a promovat-o șefă de serviciu teritorial al DNA.
Influența și implicarea SRI în activitatea parchetelor a fost devoalată recent și de fostul procuror-șef al DIICOT, Alina Bica, care a declarat, după arestarea sa în megadosarul ANRP, că generalul Florian Coldea i-ar fi solicitat să-l informeze permanent despre evoluția dosarului penal al omului de afaceri Ovidiu Tender, în cazul Rafo–Carom, lucru pe care l-a făcut lunar prin note scrise personal pe coli A4 în biroul acestuia de la SRI. Sau, mai grav, Alina Bica a declarat că generalul Coldea i-a solicitat să găsească o soluție de achitare a lui Ovidiu Tender, pe care tocmai ea îl trimisese în judecată pentru infracțiuni de crimă organizată, dar i-a răspuns și i-a promis acestuia că s-ar putea obține doar o soluție de condamnare cu suspendare condiționată.
Generalul Coldea a căutat să-și extindă tentaculele inclusiv asupra Ministerului Justiției, un subaltern al său din Direcția SRI Dâmbovița (Florin Andronache) fiind numit consilier al actualului ministru de justiție, Robert Cazanciuc. Sugestiv este și faptul că generalul Coldea a avut o influență considerabilă și asupra președintelui Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, referitor la care există suspiciuni că ar fi ofițer acoperit al SRI.
VI. Controlul presei
SRI a exercitat în ultimii ani un control fără precedent în epoca postcomunistă și asupra presei din România. Fostul director George Maior a recunoscut, chiar cu mult aplomb, spre final de mandat, că SRI a avut și are ofițeri acoperiți în presă, fiind ilustrative în acest sens cazurile jurnaliștilor Valentin Zaschievici, fost redactor-șef adjunct la „Jurnalul Național”, și Robert Turcescu, fost realizator și moderator la „Europa FM”, „Realitatea TV” și „B1 TV”. SRI a fost implicat inclusiv în înființarea și finanțarea unor televiziuni, potrivit unor declarații recente ale deputatei Elena Udrea și ale jurnalistului Radu Moraru, cunoscut ca moderator la „Antena 3” și „B1 TV”, iar ulterior ca director al posturilor de televiziune „10 TV” și „Nașul TV”. În acest sens, Elena Udrea a afirmat că generalul Florian Coldea i-a solicitat fostului său soț, Dorin Cocoș, să finanțeze cu suma de 500.000 de euro postul de televiziune „România TV”, aparținând deputatului Sebastian Ghiță.
Iar jurnalistul Radu Moraru a afirmat recent că a fost sabotat de SRI când a înființat postul de televiziune „10 TV”, la care s-a asociat cu patronul RCS–RDS, Zoltán Teszári, prin exercitarea de presiuni asupra acestuia pentru a renunța la asociere, iar ulterior șefii SRI i-au sugerat să se asocieze cu omul de afaceri Dumitru Nicolae, zis Niro (arestat ulterior pentru fapte de corupție în dosarul Microsoft). Totodată, Radu Moraru a afirmat că postul de televiziune „Digi 24”, înființat și finanțat de patronul RDS–RCS, s-ar afla sub controlul SRI în ce privește politica editorială. Moraru a mai dezvăluit faptul că, după alegerile prezidențiale din decembrie 2009, directorul SRI, George Maior, i s-a confesat că s-ar fi bătut cu „mogulii răi”, ceea ce constituie încă o dovadă privind imixtiunea SRI în presă, prin favorizarea, respectiv defavorizarea anumitor trusturi media. Așa se explică faptul divulgat de surse din serviciile secrete că, în cursul anului 2010, SRI a declanșat, cu concursul DGIPI și ANAF, o amplă și insidioasă operațiune de monitorizare și de vulnerabilizare a presei centrale și locale critice din România.
## VII. Controlul afacerilor
Apar tot mai multe dovezi că SRI a urmărit să aibă un control cât mai substanțial și asupra zonei afacerilor.
O dovadă concludentă în acest sens sunt afacerile înfloritoare, cuantificate prin contracte de sute de milioane de euro, ale deputatului Sebastian Ghiță, cunoscut drept un apropiat al șefilor SRI și devenit membru de bază al comisiei parlamentare de supraveghere a activității acestui serviciu, referitor la care au apărut zilele trecute documente privind posibila sa racolare de către un serviciu secret. Un început de dovadă îl constituie și declarațiile deputatei Elena Udrea privind relațiile apropiate cu șefii SRI ale fostului său soț, Dorin Cocoș, care era invitat frecvent la sediul instituției, îndeosebi în zile de sâmbătă și duminică. Un alt argument rezultat din afirmațiile Elenei Udrea sunt relațiile generalului Coldea cu omul de afaceri Culiță Tărâță, fost deputat și președinte al Consiliului Județean Neamț, căruia i-ar fi solicitat să finanțeze un institut de sondare a opiniei publice cu suma de 500.000 de euro pentru realizarea unui sondaj. Din declarațiile fostului procuror-șef al DIICOT, Alina Bica, transpar relațiile apropiate și interesate dintre generalul Coldea și omul de afaceri Ovidiu Tender, condamnat recent la o pedeapsă de 11 ani de închisoare.
Relevante în acest sens sunt și afirmațiile jurnalistului Radu Moraru privind relațiile șefilor SRI cu oamenii de afaceri Zoltán Teszári și Dumitru Nicolae, zis Niro, care patronau sau finanțau anumite trusturi media. Se cuvine acordată atenție și susținerii lui Radu Moraru că șefii SRI au controlat lumea afacerilor cu concursul deputatului Sebastian Ghiță, al președintelui ANAF, Gelu Diaconu, și al ministrului de interne, Gabriel Oprea.
VIII. Nu trebuie să suni un procuror, ci doar pe generalul Coldea
Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat cu obstinație că n-a sunat niciodată vreun procuror pentru a influența vreo anchetă, dar nici nu era cazul, având în vedere influența pe care generalul Florian Coldea, care-i manifesta obediență totală, o avea asupra procurorilor-șefi de la Parchetul General și DNA. Ca atare, Traian Băsescu nu trebuia să sune niciun procuror, fiind suficient să-l sune în legătură cu orice anchetă pe generalul Coldea.
Cum se explică faptul că SRI și DNA au tergiversat sau au mușamalizat în timpul mandatelor sale anumite dosare privind privatizările strategice în care au fost implicați apropiați ai săi? Ilustrativ în acest sens este dosarul Alro, în care foștii săi consilieri prezidențiali Elena Udrea și Theodor Stolojan, precum și omul de afaceri Dorin Cocoș au primit neînceperea urmăririi penale de la un procuror apropiat și promovat de procurorul general Laura Codruța Kövesi, după ce șeful Diviziunii Economice a SRI a refuzat să execute mandatele de interceptare telefonică a acestora, solicitate și obținute de fostul procuror-șef al DIICOT, Ciprian Anastasiu, care, din acest motiv, a fost dat afară din Parchet de către procurorul general Kövesi, la stăruința generalului Coldea. Cum se explică faptul că SRI și DNA nu i-au instrumentat niciun dosar fostului președinte al ANAF, Sorin Blejnar, cunoscut drept un apropiat al președintelui Traian Băsescu, al șefului Comunității Naționale de Informații de la Palatul Cotroceni, Daniel Moldoveanu, și al generalului Florian Coldea, în perioada în care a deținut această funcție, cu privire la implicarea sa în acte de corupție sau de contrabandă cu carburanți, țigări, legume, fructe și altele?
Or, cum se explică faptul că, în perioada marilor tunuri de la ANRP, în care funcția de președinte al acestei instituții a fost deținută de pedelista Crinuța Dumitrean (2009–2011), SRI și DNA nu i-au instrumentat niciun dosar penal acesteia sau politicienilor și samsarilor care au cauzat prejudicii estimate la circa patru miliarde de euro? Mai mult, cum se explică faptul că, în a doua parte a anului 2012, în pofida solicitărilor oficiale, SRI nu a furnizat nicio informație Comisiei de anchetă a activității Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților pe perioada 2009–2012 (la care am deținut funcția de președinte), deși ofițeri de informații au semnalat că în timpul guvernării PDL a fost cauzat statului român un prejudiciu de mai multe miliarde de euro? Menționez că în data de 1 iunie 2012 am făcut o declarație de presă intitulată „Un nou risc de dispariție: Crinuța Dumitrean”, prin care am avertizat inclusiv SRI că prin retrocedările frauduloase de la ANRP a fost cauzat un prejudiciu de peste două miliarde de euro și că exista riscul dispariției din țară a președintei Crinuța Dumitrean, precum și al distrugerii unor înscrisuri din arhiva acestei instituții. Atunci, directorul SRI George Maior a vituperat și mi-a transmis că fabulez, printr-o cunoștință comună de la Cluj, dar ulterior toate aceste afirmații au fost confirmate: a fost stabilit un prejudiciu de patru miliarde de euro, Crinuța Dumitrean a plecat o perioadă în SUA și a existat o tentativă de incendiere a arhivei ANRP (devoalată recent și de șeful Guvernului din acea perioadă, Mihai Răzvan Ungureanu).
Cum se explică faptul că SRI și DNA nu au instrumentat niciun dosar legat de devalizarea aproape totală a Fondului „Proprietatea”, la care a devenit președinte al consiliului de administrație fostul ambasador al SUA la București, Mark Gitenstein, cunoscut drept un avocat înfocat al șefilor Parchetului General, DNA, ANI și SRI? Cum se explică faptul că, după legiferarea _restitutio in integrum_ în 2005, SRI și DNA nu s-au implicat mulți ani în problema retrocedărilor frauduloase, care au atins valori de zeci de miliarde de euro și au dobândit caracter de crimă organizată, prin constituirea unor rețele în care și-au dat mâna moștenitori neîndreptățiți, afaceriști bogați, avocați, notari, judecători și chiar ofițeri de informații? Sau cum se explică lipsa de preocupare a SRI și DNA față de marile retrocedări frauduloase efectuate în Transilvania, sub tutela politică a UDMR, pe atunci aliatul la guvernare al PDL, către urmași ai foștilor grofi maghiari care au fost despăgubiți de statul român în perioada interbelică, după procesul optanților?
## IX. Afară, în stradă, cu câinele de pradă!
## Domnule președinte,
Am căutat, cu posibilitățile mele limitate, să vă prezint mecanismul diabolic de control al instituțiilor fundamentale ale statului și ale societății românești în ansamblu, care a fost pus în operă de predecesorul dumneavoastră Traian
Băsescu, folosindu-l ca instrument principal pe generalul Florian Coldea, șeful _de facto_ al SRI. După analiza celor prezentate în această scrisoare, cred că se poate spune că generalul Florian Coldea a fost câinele de pradă sau inamicul numărul unu al democrației românești, acesta făcându-se vinovat de încălcarea Constituției și mai ales a drepturilor omului de-o manieră fără precedent după 1989. Afectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale ale omului de către generalul Coldea, prin obediența manifestată față de fostul președinte Traian Băsescu, a constituit un risc pentru securitatea națională și impune schimbarea sa de urgență din fruntea SRI.
Nu faceți compromisul de a-l menține pe generalul Coldea în funcția de prim-adjunct al directorului SRI. Deși, potrivit apropiaților săi, este sperios din fire și complexat, având probleme cu coloana vertebrală și la propriu, nu numai la figurat, prin ceea ce a făcut în calitate de șef _de facto_ al SRI, generalul Coldea a ajuns să fie asemuit, inclusiv sub aspect psihosomatic, cu temutul Lavrenti Beria, fostul șef al NKVD (predecesorul KGB) în perioada cea mai atroce a dictaturii lui Stalin. Grav și periculos este faptul că, în ultimii ani, în închipuirea lor, șefii SRI George Maior și Florian Coldea au ajuns să se creadă mari geostrategi și salvatori ai patriei, ceea ce constituie un precedent periculos. Să nu uităm că Maior a exhibat înalte aspirații politice, dorind să devină premier al României imediat după alegerile prezidențiale din decembrie 2009, după demisia premierului Emil Boc la începutul anului 2012 și după alegerile prezidențiale din 2014 (în cazul în care acestea erau câștigate de Victor Ponta).
În concluzie, ca și George Maior, generalul Coldea nu este de neînlocuit și cred că poate fi găsit și numit în locul său un ofițer profesionist, vertical, onest, patriot și atlantist, de factura generalului Ionel Ciucă, pe care l-ați numit, după învestirea dumneavoastră în funcție, șef al Statului Major General al Armatei.
Este interesant că acceptam acest principiu atunci când e vorba de brutării sau de medicii de familie, dar ni se pare, unora dintre noi, că atunci când este vorba de Veșnicie și despre relația cu Dumnezeu, adică despre religie, avem dreptul să-i obligăm pe copii să învețe cu forța adevărurile eterne.
Situația de față, în care un număr mare de părinți îți exprimă rezervele față de ora de religie, are a face cu felul în care s-a predat acest obiect obligatoriu pentru mai mult de 20 de ani. În toți acești ani, religia a fost o disciplină obligatorie, dar modalitatea în care a fost predată și persoanele care au ocupat catedrele au stârnit în elevi de multe ori rezerve, aversiune sau chiar dispreț.
Preocuparea pentru aceasta nu trebuie transformată într-o încercare de a oferi locuri de muncă unor oameni fără vocație, care au nevoie de o sursă de venit, ci o modalitate adecvată de a ieși în întâmpinarea copiilor pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu.
Din păcate, o parte dintre aceia care au primit „binecuvântarea” pentru a preda religia i-au îndepărtat pe elevi de Dumnezeu prin felul în care au făcut-o. Și pentru ei Mântuitorul are un cuvânt de spus: „Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din acești micuți, care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare de moară și să fie înecat în adâncul mării.” (Matei 18:6)
Copiii simt dacă profesorul iubește cu adevărat cursul pe care-l predă și crede ceea ce spune! Și niciun profesor conștient de vocația lui și care vrea să învețe de la Marele
Învățător nu va avea nevoie de coerciția statului pentru a-și aduce copiii la cursuri!
Vă mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
În astfel de condiții, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:
– Care este strategia ministerului pentru a elimina criticile aduse Guvernului de către Comisia Europeană în privința politicilor specifice pieței forței de muncă?
– Când veți asigura implementarea sistemului integrat privind gestiunea ofertei și cererii pe piața forței de muncă, astfel încât cei interesați să beneficieze de servicii personalizate, lucru care nu se întâmplă în prezent?
– Care sunt măsurile pentru a reduce numărul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani care nu se află în nicio formă de educație sau nu sunt angajați, având în vedere că ponderea lor a crescut cu 60% față de perioada de dinaintea crizei?
– În fine, care sunt localitățile unde se înregistrează cel mai mare număr de tineri neangajați și cum vor fi particularizate măsurile în cadrul Programului Operațional Sectorial Capital Uman?
Vă mulțumesc.
Solicităm răspuns în scris.
Interpelarea adresată domnului Darius Vâlcov o lăsăm regimului de înregistrare.
Așteptăm răspunsul în scris.
Cu aleasă considerație, Gabriela Crețu, senator PSD, Colegiul nr. 2 Vaslui.
Mulțumesc.
Solicit răspuns în scris.
Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebare adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.
Obiectul întrebării: „Colectarea și gestionarea contribuțiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate”.
Stimate domnule ministru al sănătății,
În adresa emisă de Ministerul Sănătății cu nr. 10.156/2014 se susține, pe baza legilor în vigoare, că ANAF este autoritatea îndreptățită să colecteze și să administreze
colectarea sumelor datorare de persoanele fizice către Fondul de sănătate, la fel cum face în privința impozitelor și contribuțiilor la fondul de șomaj sau CAS.
Există însă o mare diferență între taxele, impozitele și contribuțiile la asigurările sociale colectate de ANAF și contribuția la Fondul de sănătate, care este o contribuție la o asigurare publică de sănătate gestionată de Casa de Asigurări și reglementată de Legea nr. 95/2006.
Ceea ce nu răspunde Ministerul Sănătății în adresa emisă este ce se întâmplă, din punctul de vedere al asigurării medicale, cu cei care nu își plătesc contribuțiile, dacă ANAF comunică către Casa de Asigurări care sunt aceste persoane și dacă Casa de Asigurări consideră ca neasigurate, până la plata acestor sume restante, aceste persoane.
Casa de Asigurări este instituția care ar trebui să certifice calitatea de asigurat pe baza achitării reale a contribuțiilor, și nu pe baza declarației persoanei că trebuie să plătească această contribuție. Casa de Asigurări are posibilitatea și obligația să refuze dreptul de asigurare față de cei care nu plătesc, pentru că, altfel, i-ar nedreptăți pe cei care plătesc și pentru aceasta trebuie să cunoască în fiecare moment cine a plătit și cine nu a plătit.
O altă problemă la care nu răspunde Ministerul Sănătății este cum ajung banii colectați de către ANAF pentru Fondul de sănătate în acest fond.
În plus, Casa de Asigurări are obligația legală să știe care sunt fondurile colectate și ce trebuie făcut în domeniul legal pentru a rezolva problemele colectării.
Având în vedere că sumele rezultate din contribuția la asigurarea socială de sănătate reprezintă un fond al asiguraților cu destinație precisă, anume acoperirea costurilor serviciilor de sănătate, în temeiul Regulamentului Senatului și al Legii nr. 544/2001, vă solicit să răspundeți în scris la următoarele întrebări:
1. În baza cărui mandat din partea asiguraților care contribuie la Fondul de sănătate, și care deci sunt proprietarii acestui fond, s-a decis atribuirea competenței de administrare a contribuțiilor obligatorii la Fondul de sănătate către ANAF, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal? Care este acel act și cine sunt semnatarii lui?
2. Câte persoane au fost disponibilizate de la Casa de Asigurări cu ocazia transferului obligației de administrare a contribuțiilor la Fondul de sănătate de la Casa de Asigurări la ANAF și cu cât a scăzut bugetul de cheltuieli al acestei instituții căreia i s-a restrâns major domeniul de activitate?
3. În ce cont bancar sunt vărsate sumele colectate de ANAF drept contribuții la Fondul de sănătate și cine are dreptul să gestioneze acest cont? Pot fi folosite sume din acest cont în alte scopuri în afară de alimentarea Fondului de sănătate? Care este baza legală pentru utilizarea în alte scopuri? 4. Se pot reține de către ANAF, cu orice titlu, părți din sumele colectate? Dacă da, care este baza legală pentru această reținere?
5. Cine și cum informează Casa de Asigurări în legătură cu fondurile colectate pentru asigurarea socială de sănătate, despre persoanele fizice și juridice care-și respectă și care nu-și respectă obligațiile de a contribui la acest fond? Care sunt prevederile legale în acest domeniu?
6. Cum acționează Casa de Asigurări ca să actualizeze lista asiguraților, să retragă sau să nu acorde calitatea de asigurat pentru persoanele care, din vina lor sau a angajatorului, nu și-au îndeplinit obligațiile de a contribui la Fondul de sănătate?
7. Care este locația listei asiguraților persoane fizice care nu și-au plătit obligațiile sau pentru care angajatorii nu au plătit partea ce le revine?
8. Și, ultima întrebare, ce propuneri au fost emise de Casa de Asigurări în anul 2014 pentru a-și îndeplini obligația legală de a propune îmbunătățirea legislației pentru o mai bună colectare a contribuțiilor pentru asigurarea de sănătate, când aceasta nu cunoaște, de fapt, situația rău-platnicilor? Cu stimă, senator Valeriu Todirașcu.