Stenogramă plen

2. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Juridice din România.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și al protecției sociale.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 106 din Legea nr. 263/2010.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

9. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea formelor istorice asociative de proprietate.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii apiculturii nr. 383/2013.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

12. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

14. Propunerea legislativă pentru completarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53 din 2003 privind Codul muncii.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției civile și al situațiilor de urgență.

Pe procedură, domnul senator Oprea.

Am apreciat viteza cu care ați citit, dar, din cauza acestei viteze, ați sărit – pentru stenogramă o spun – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 106 din Legea nr. 263/2010.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da. Se... Ce punct este, domnule profesor?

Punctul 7.

Da.

Da. S-ar putea să-mi fi scăpat. Eu am zis că l-am citit, dar... iertați-mă și înțelegeți-mă, vă rog.

Dacă liderii grupurilor parlamentare au de făcut anunțuri. Vă rog, domnul senator Popa. Vă rog.

## **Domnul Ion Popa:**

La Comisia pentru buget, în locul domnului senator Petru Ehegartner, îl propunem pe domnul senator Nițu Daniel.

Nu avem nimic împotrivă, știm care este modul de a schimba oamenii din comisii, dar am stabilit – chiar mie mi s-a făcut reproșul ăsta, nu spun de către cine – că le ducem la Biroul permanent luni și, după aceea, le aducem în plen.

Mai ales că o să avem..., domnule senator Popa, o să avem ședință de Birou permanent luni și, imediat după aceea, plen.

Nu avem... Eu nu am o problemă din punctul acesta de vedere, însă, într-adevăr, ea trebuie să treacă prin aprobarea Biroului permanent.

Doamna senator Anghel.

E simplu membru!

E simplu membru? Îl votăm. Nu e... Sper să-l votați adică, nu-l votez eu.

Doamnă senator Anghel, vă rog, dacă se poate, pe scurt.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte. Aș fi avut trei probleme scurte, scurte.

1. Nu am fost atunci când a fost dezbătută în plen inițiativa mea legislativă privind grațierea unor pedepse, din cauza faptului că am fost foarte bolnavă – și acum mă țin pe picioare foarte greu –, dar voiam să fac un comentariu la comentariul domnului Popa...

și să-i spun că nu e o rușine faptul...

Doamnă senator!

...că un senator...

Doamnă senator!

Lăsați-mă, vă rog!

Eu vă las, sigur, dar ați dorit trei probleme punctuale.

Trei probleme punctuale.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dacă există...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Cristiana Anghel.

Imediat, doamna Anghel. Nu v-am uitat. Nu v-am uitat. O singură chestiune pe care vreau să o înțeleg...

Dacă veniți și facem comentarii după cele trei la comentarii... nu mai începem ședința de plen.

Domnule președinte,

Am dreptul să spun lucrul acesta pentru că am fost jignită. Și în lipsă! Putea să se abțină domnul. Nu cred că are în spate mai mult de 100 de voturi, ca să poată să facă lucrul acesta.

Vă rog.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Deci spunea că este o rușine. Nu este, domnule, o rușine. Dacă vă uitați, vedeați că, în politica penală, grațierea este semn de suveranitate și, dacă citeați cu atenție legea mea, vedeați că, de fapt și de drept, prin această lege am fi făcut economii la bugetul statului și am fi făcut mari economii din buzunarul cetățeanului, aproximativ 3 milioane de euro, pe care am fi putut, după aceea, să-i folosim.

În legea respectivă sub nicio formă nu erau grațiați corupții.

Mulțumesc, doamnă Anghel, a doua problemă.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Unu.

A doua la mână.

În Comisia juridică, cu o zi înainte, am fost pentru susținerea acestei inițiative legislative. Bolnavă fiind, am stat două ore, am stat cuminte, am așteptat ca să-mi susțin punctul de vedere. Da? Și constat a doua zi, când mă uit pe internet, că respectiva lege fusese deja cu aviz negativ cu o săptămână înainte. Ce bătaie de joc poate să fie de un coleg să nu-i spui lucrul acesta!

Și a treia la mână. Birourile permanente – da? – se întrunesc și vorbesc. Și constat, la un moment dat..., culmea, deformație profesională, eu sunt intelectual prin definiție, citesc..., citesc mult, uneori și lucruri proaste, precum procesele-verbale, ultimele două procese-verbale ale Birourilor permanente, în care un domn senator spune că ar trebui să ne fie interzis dreptul de a discuta inițiativele legislative, dar ce ne facem cu „doamna”?! „Doamna” fiind eu! Și pe urmă vorbește de „tărtăcuțele” colegilor senatori, că trebuie să-i lăsăm să scoată tot din „tărtăcuțe”. Aici sunt cuvintele. Îi cer domnului să-și ceară scuze tuturor colegilor. Dacă dumnealui simte că are tărtăcuță, nu are decât, noi ceilalți nu avem. Avem niște capete bine mobilate.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamnă senator, dacă acest lucru s-a întâmplat..., dacă acest lucru s-a întâmplat, eu, în numele Senatului, îmi cer scuze față de dumneavoastră pentru că s-a întâmplat. Da... Eu nu am spus da sau nu, dar eu îmi cer scuze pentru acest lucru. Nu-i firesc ca între noi – și nici față de alții – să avem o asemenea atitudine.

Punctul 2, secțiunea I, rapoartele...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Popa. Drept la replică.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Drept la replică. Mi-a zis... că am jignit.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

De dumneavoastră era vorba?

Eu acum aflu. Îmi pare rău. V-ați dat... Ați făcut o greșeală tactică, dar vă rog.

Eu nu am știut. Habar nu am avut.

Sigur că, în situația în care suntem mai mulți senatori cu acest nume, e bine să se spună și prenumele, pentru ca să nu existe confuzii. Doamna s-a uitat și mi-a adresat direct această...

Din păcate, eu am fost singurul care am intervenit la momentul respectiv. I s-a comunicat, din punctul meu de vedere, greșit ce am spus, pentru că eu nici nu am spus numele. Se poate citi. Dacă citiți, citiți, vă rog, tot ce scrie în stenograme. Nu v-am amintit numele. Am spus că este o lege făcută cu dedicație, făcută la cerere de către autor – autor! –, și că este o lege anti-sis-tem, doamnă! Antisistem! Politica penală nu se face...

Domnule senator, mulțumesc frumos.

...cu ieftiniri sau cu scumpiri, nu se face cu economii.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu mai dau cuvântul în replică. Nu mai solicitați, pentru că eu vreau să ne desfășurăm activitatea în procedură electorală.

Mulțumesc.

Punctul 2, secțiunea I – Rapoartele asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în:

- semestrul al II-lea al anului 2014;

- trimestrul al III-lea al anului 2014;

- trimestrul al IV-lea al anului 2014.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Nu votăm modificarea în comisie?

Vă reamintesc că rapoartele respective se regăsesc pe site. V-aș ruga, din partea comisiei, o prezentare pe scurt a rapoartelor. Ele nu se supun la vot. Însă, dacă este prezent și dorește...

Vă rog, domnul senator Dumitrescu, foarte pe scurt, conținutul acestor rapoarte pe care noi sau unii dintre noi le-am și văzut deja.

Vă rog, microfonul 6.

## Vă mulțumesc.

În perioada 1 iulie–31 decembrie 2014, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 253 de petiții.

Din cele 253 de petiții analizate, 234 de petiții au fost luate în considerare și alte 19 au fost clasate.

În 109 cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a problemelor care fac obiectul petițiilor evidențiate în anexe. Comisia s-a adresat direct petiționarilor pentru a răspunde la întrebările formulate și solicitările de comunicare a unor informații sau a unui punct de vedere la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă ori pentru a le prezenta explicații sau îndrumări.

Celelalte le găsiți în cele două rapoarte trimestriale.

Mulțumesc și eu.

Punctul următor, punctul 3, Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Invit reprezentantul comisiei, președintele acesteia, domnul senator Grapă. Vă rog să prezentați raportul și proiectul de hotărâre.

## **Domnul Sebastian Grapă:**

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Vă supun atenției o modificare de regulament.

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședință în ziua de 24 februarie 2015 pentru a aproba un proiect de hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului și raportul aferent acestuia.

Modificările și completările aduse Regulamentului Senatului au fost înscrise în anexa nr. 1, amendamentul admis, care face parte integrantă din proiectul de hotărâre a Biroului permanent.

În urma dezbaterilor, raportul și proiectul de hotărâre au fost aprobate cu majoritate de voturi. De asemenea, membrii comisiei au hotărât să discute ulterior și alte articole care necesită modificări sau completări.

În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 136 alin. (2) din Regulamentul Senatului, legile organice și hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, cu un amendament, a Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Și dați-mi voie să dau citire acestui nou alineat.

Stimați colegi, vă rog să acordați vorbitorului o secundă. Atenție, pentru că interesează pe toți colegii din Senat, privește activitatea noastră în comisii.

Vă rog.

Oricum, această modificare o să simplifice cu mult felul în care se vor desfășura ședințele de comisii.

Art. 60 se completează, se introduce un nou alineat, (4), care va avea următorul cuprins: „Senatorul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt senator din același grup – și precizez, cu drept de vot –, pe baza împuternicirii semnate de către liderul grupului parlamentar.”

Mulțumesc. Există dezbateri?

Domnule senator Hașotti, vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Este o chestiune care ne privește pe noi toți și ar fi bine să fim puțin atenți la această modificare care se propune.

Așadar, Comisia pentru regulament, prin președintele comisiei, vine și spune că liderul – și doar liderul – grupului parlamentar poate să delege un alt coleg din același grup parlamentar care să înlocuiască un senator într-o comisie.

Stimați colegi,

Lucrul acesta nu poate fi valabil, după părerea mea, în cazul președinților, vicepreședinților și secretarilor comisiei, care semnează rapoartele și avizele.

Permiteți, atunci, un amendament în plen. Să fie de acord Senatul să aducem această completare.

În al doilea rând, dacă ne amintim puțin, chestiunea asta este la Regulamentul Camerei Deputaților. A fost introdusă în 2007, într-un anumit context politic. Și nu tot ceea ce este bun la Camera Deputaților poate fi bun la Senat. După părerea mea, nici la Cameră nu este în regulă, pentru că se naște o problemă, stimați colegi. Un senator poate să fie trimis în 15 comisii, 15 săptămâni la rând? Nu. Eu cred că trebuie să regândim această chestiune și, sigur, dacă se va considera că este bună această propunere, de principiu, dar cu amendamentul pe care l-am făcut, fără să poată fi înlocuiți președinții, vicepreședinții și secretarii, să existe supleanți desemnați de grupuri și un senator să fie supleant într-o singură comisie. Nu liderul de grup să trimită același senator, eventual, cinci săptămâni la rând, la cinci comisii. Nu este în regulă.

Deci aceasta era chestiunea pe care voiam să v-o ridic. În primul și în primul rând, într-o singură comisie pot fi supleanți; în al doilea rând, conducerea grupurilor nu poate fi înlocuită, domnule. Este absurd să ne gândim la așa ceva.

Mulțumesc tare mult.

Domnul vicepreședinte al Senatului Cristian Dumitrescu, microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

E o problemă, într-adevăr, importantă și care face parte din acea categorie de decizii pe care poate să le ia Senatul, care pot aduce mai mult activității plenului sau pot să producă anumite dereglări.

1. Nu este justificată această prevedere, în opinia mea, în Regulamentul Camerei, pentru că acolo au un număr foarte mare de membri și, dacă faceți împărțirea... Sigur, nu acum, când suntem cu cifrele astea umflate, dar, dacă mergem la cifrele clare, care există în mod normal sau existau în Senat, ce constatăm? Deci la Cameră nu e în regulă, la noi însă e în regulă. De ce? Dacă o să înmulțiți numărul de comisii cu numărul maxim de membri pe care comisiile pot să-i aibă, ajungem la un număr mai mare de membri decât membrii Senatului.

Păi, tocmai...

De aceea în Senat sunt membri în două comisii. Faptul că... Avem această permisiune, ceea ce nu există la Cameră, să poți să fii membru în două comisii... decât o singură comisie. În două comisii.

Acum, dacă luăm în discuție și comisiile care sunt la nivelul Parlamentului, care sunt...

Nu poți la Cameră!

...care sunt comisiile mixte, comisiile de control SRI și așa mai departe, ce ne dăm seama? Că, la un moment dat, în economia activității, pot să apară perturbări. Perturbări de ce natură? Nu atât perturbări de natură de cvorum, ci, ceea ce e mai important, perturbări de natura raportului opoziție–majoritate.

Și atunci, pentru buna funcționare, o astfel de măsură eu o susțin, pentru că delegarea, în anumite situații, pentru ca să se păstreze acest raport între putere și opoziție, cu majoritățile în comisie, această formulă este posibilă, de a asigura acest aspect, ceea ce e important.

În același timp – și acest lucru este extrem de relevant –, dacă noi nu am fi de acord cu această măsură, am aduce un prejudiciu tocmai bunei desfășurări și în bune condiții a activității în comisii. Or, comisiile sunt, după părerea mea, după plen, lucrul cel mai important în activitatea noastră.

Deci o astfel de măsură se impune, este corectă pentru buna desfășurare. Sunt și eu de acord, dar nu cred că trebuie să prevedem în această modificare că nu poți să delegi președinte sau vicepreședinte, pentru că președintele nu poate să fie... Atribuțiile președintelui – știți foarte bine – nu pot fi delegate decât unui vicepreședinte de către președinte, și nu de către un lider de grup. Deci, când e vorba de problema semnării rapoartelor sau... _ad validitatem_ , știți că trebuie să fie semnat raportul de președinte și de un secretar, dacă nu se îndeplinesc aceste două condiții – sau un vicepreședinte desemnat –, raportul nu poate să ajungă în plen.

Deci, din acest punct de vedere, este vorba numai de a asigura cvorumul de ședință. Nu putem să facem, într-adevăr, această modificare ca și cum am vrea să desemnăm un președinte de comisie de către președintele unui grup, în locul altcuiva. Atunci s-ar crea o anomalie.

Și, în plus de acest lucru, ceea ce vreau să rețineți este că nu cred că o astfel de măsură este de natură a impieta asupra activității, ci, din contră, de a îmbunătăți activitatea în comisii.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Aș vrea, stimați colegi... Sunt șapte înscrieri la cuvânt. Aș vrea să vă pronunțați și cu privire...

Doamnă... sunteți... Doamna Anghel, nu stați în picioare. Mă ridic și eu în picioare. V-am văzut, v-am notat, vă dau cuvântul.

Aș vrea să vă pronunțați și cu privire la amendamentul propus de domnul senator Hașotti.

Doamna senator Gabriela Crețu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mai întâi, vreau să fac o precizare. Nu este nicio invenție specifică Parlamentului român. Am fost patru ani membră a Parlamentului European, caz în care există atât instituția supleantului, cât și cea a înlocuitorului. Nouă trebuie să ne fie clar ce vrem să introducem.

Dacă e vorba de supleanți, membri supleanți ai unei comisii, atunci se face exact după algoritmul politic, în același număr ca în comisiile politice. În acest caz, există facilitatea că, atunci când, la un vot important, membrul plin lipsește, nu poate, din motive..., e într-o delegație, membrul supleant al comisiei respective se poate duce și vota fără niciun fel de altă împuternicire.

Există însă și cealaltă variantă, a înlocuitorului, dar trebuie să ne fie foarte clar despre ce e vorba. E vorba de voturile importante, în care echilibrul politic trebuie menținut... Orice vot e important. Să nu înțelegeți altceva. Și atunci când unul dintre membri, care este membru al comisiei respective, nu poate, din motive obiective, să participe, poate primi altcineva dreptul să facă acest lucru, exprimând opinia, poziția pe care membrii grupului respectiv au stabilit că o au în legătură cu actul normativ cu pricina.

Deci aici trebuie... Ambele variante pot fi. Să fie foarte clar despre ce vorbim: dacă e vorba să avem membri supleanți sau dacă e vorba să avem dreptul de a desemna pe cineva drept înlocuitor.

## Mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Barbu.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

În completarea celor spuse, este foarte clar că nu prea este de spus mare lucru. Propunerea domnului Hașotti este, înțeleg, acceptată de toată lumea. Completarea făcută de domnul Dumitrescu, așișderea, aceea că nu poate un lider de grup să trimită, pe criterii neștiute de nimeni, un senator în două, trei comisii.

Ceea ce rog eu colegii senatori, dacă se trece la o modificare a Regulamentului acestei Camere superioare, este următorul lucru: acesta este cardul meu de vot, cardul electronic; dacă un coleg, în conivență cu mine, votează cu cardul meu, se filmează și, în mod firesc, se informează opinia publică că s-a creat o fraudă, adică cineva, în numele meu, a votat un proiect de lege în plenul Senatului.

Vă rog mult de tot să punem stavilă acelor voturi care se transmit – o moștenire ocultă, n-am înțeles cum – printr-o declarație verbală: „Prietene, ai votul meu, că eu plec la cantină. Ai votul meu, că am o treabă la medic.”

S-a întâmplat frecvent să văd situația asta, să fiu stupefiat că un om ridică mâna și în procesul-verbal sunt trei voturi, pentru că doi distinși colegi și-au permis luxul să lase votul, nu știu cum. De ce? Una, pentru că nu e presa acolo și, al doilea, pentru că nu este pe card, este pe mână ridicată. Numai că votul acela este cel care contează, pentru că se întâmplă în comisia de specialitate a Senatului. Aici este un vot politic, în care grupurile parlamentare, fie el al PSD-ului, al PNL-ului sau oricare altul, se uită cu multă deferență în gura colegilor care fac parte din acea comisie, care sfătuiesc partidul cum să voteze, iar dacă acolo o mână a însemnat patru voturi este deja la limita inacceptabilului.

Deci concluzie, a mea, vă rog mult ca, odată ce se modifică regulamentul, în cazul în care prin votul nostru îl vom modifica la acest capitol, să se interzică sau să se invalideze voturile transmise așa, ca la piață, verbal.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc foarte mult.

Evident că propunerea trebuie completată. Nu putem spune „absentează”. Trebuie spus clar: „e absență motivată sau nemotivată”. E o diferență majoră.

După aceea, trebuie completate atribuțiile liderului de grup. Liderii de grup nu pot să facă, conform regulamentului, ce doresc ei, ci trebuie să respecte regulamentul și să aibă în atribuțiuni nominalizarea și darea unui mandat.

Cel mai grav lucru este că se intră în coliziune, ca să nu spun altfel, cu prevederile din Statutul parlamentarilor, unde există, clar, obligațiile senatorului și reprezentantului... deputatului, nominalizate clar, pe puncte.

Acolo nu există o obligație care să semene cu acest mandat dat de liderul de grup sau, mă rog, de cine îl dă.

Ca atare, eu cred că trebuie să mai insistăm și să verificăm puțin întreg regulamentul și Legea privind Statutul parlamentarului, ca să hotărâm nu în pripă, ci, într-adevăr, legal, să funcționeze această prevedere.

Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel, microfonul 3.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Într-adevăr, dezbatem acum o problemă extrem de importantă pentru ceea ce înseamnă bunul mers al activității noastre în Senat.

Nu o dată ne-am lovit de aceste probleme, atât în cadrul comisiilor, cât și, mai des, în cadrul comisiilor reunite. Cel puțin Comisiile pentru cultură totdeauna au fost în situația în care noi făceam eforturi să asigurăm cvorumul, iar colegii de la deputați, prin aceste împuterniciri, aveau tot timpul o majoritate peste cea naturală. Nu mai vorbesc de faptul că în momentul în care participă colegi care sunt de la alte comisii dezbaterea devine, oarecum, mai sterilă.

Pornind de la aceste realități cu care ne confruntăm de ani de zile, cred că s-au desprins două idei extrem de importante.

Cred că, dincolo de a avea posibilitatea să se nominalizeze înlocuitori, trebuie să ne gândim să facem pasul extrem de serios pentru a introduce instituția membrului supleant al comisiei, pentru că, în felul acesta, materialele care se realizează la comisie, pregătirea ședințelor se vor trimite și supleanților, care, poate, măcar de curiozitate, vor citi despre ce este vorba.

Pot fi invitați atunci când sunt diverse activități și legătura dintre membrii supleanți și membrii plini va fi, oricum, ceva mai profesionistă.

Asta nu înseamnă să excludem, cum spunea doamna senator Crețu, instituția suplinitorului, dar aceasta trebuie să fie în caz de necesitate, cea a membrului supleant fiind cea care să asigure regula și normalitatea.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Puiu Hașotti.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Florian Daniel.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi,

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Și domnul Georgică Severin.

Eu voiam, în primul rând, că n-am fost atentă – mi-am cerut scuze –, nu știam exact despre ce este discuția, dar senatorul care absentează de la lucrări în comisie poate fi înlocuit de un alt senator din același grup.

Eu cred că doar la cererea lui, pentru că, altfel, se poate ajunge la abuzuri.

Și atunci, dacă putem să completăm „la cererea respectivului senator”, da. Altfel, nu.

Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin, microfonul 4.

Mai avem 11-12 înscriși la cuvânt la aceeași problemă. Vă rog, domnule Hașotti.

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă nu prevedem ceea ce v-am spus, că nu pot fi înlocuiți de supleanți președintele, vicepreședintele și secretarul, se va întâmpla.

Al doilea. Chestiunea asta a ajuns la Cameră – încă o dată, nu vreau să discut – într-un anumit context politic.

Al treilea. Să știți că sunt și deputați care activează în două comisii. Într-adevăr, comisiile de la Cameră... Comisia pentru buget are peste 30 de membri, dar să nu uităm, stimați colegi, că majoritatea dintre noi activăm nu într-una, ci în două comisii. Doamna senator Crețu a avut dreptate. Noi trebuie să hotărâm aici dacă punem înlocuitor sau supleant. Pentru că înlocuitorul poate fi oricine dintre noi, la orice comisie, ceea ce nu mi se pare logic, pentru că eu nu pot decât să am o părere, să spunem, competentă în Comisia pentru cultură sau în Comisia pentru învățământ, nu în Comisia pentru buget. Sau supleantul. Și atunci, într-adevăr, cum spunea doamna senator Crețu, sub algoritm politic, și grupurile parlamentare trebuie să-și stabilească cine este supleant, la ce comisie. Lucrul acesta este evident.

De ce s-a ajuns aici? Păi dacă stăm strâmb să judecăm drept, pentru că, adesea, în cadrul comisiilor nu se îndeplinește cvorumul... De ce? Pentru că se lipsește mai mult sau mai degrabă mai puțin justificat.

Și, stimați colegi, să nu uităm că acest regulament Senatul îl are de 23 de ani. Ne-am trezit acum să facem această modificare, care, poate, este oportună, dar cu multe amendamente, pentru că ne confruntăm cu acea situație de care spunea domnul senator Dumitrescu în care comisiile nu au cvorum. De ce nu au cvorum? Aici putem să discutăm mult, mult mai amplu. Dar părerea mea este că, la ora actuală, ceea ce ne propune Comisia pentru regulament noi nu putem să votăm.

Întregul text trebuie modificat și trebuie să retrimitem la comisie și să stabilească comisia. Din punctul meu de vedere, supleant, nu înlocuitor, pentru că aruncăm în spatele liderului de grup o responsabilitate imensă și este inacceptabil să ne imaginăm că un senator în timpul unei sesiuni parlamentare se poate duce să înlocuiască colegi, știu eu, din 5, 6, 7 comisii, doar pentru că acolo se votează.

## Mulțumesc.

Domnul senator Grapă. Domnul senator Markó urmează. Numai o secundă. Domnul senator Grapă, întâi, inițiatorul, și după aceea dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

De fapt, în asta constă măreția Senatului, și anume faptul că se dezbat fel de fel de proiecte de lege.

Vreau să vă dau patru exemple raportând-mă la retorica dumneavoastră.

Amendamente la regulament poate să depună orice senator. Dacă ar fi făcut-o până acum raportându-ne la acest articol, comisia ar fi lucrat și, în consecință, ar fi luat o decizie. Am fost obligați însă să urmăm solicitarea distinsei noastre colege, doamna senator Miron, care s-a întâlnit cu o situație, pe care vă las pe dumneavoastră s-o categorisiți, și anume: având în vedere că mulți dintre noi suntem membri în două comisii, în momentul în care la Comisia pentru muncă Domnia Sa, având un proiect legislativ extrem de important, a trebuit să dea o decizie, a constatat că mulți lipseau, pentru că erau prezenți la o altă comisie.

Și de aici se naște următoarea întrebare: în situația în care unul nu poate să vină, nu este normal să fie înlocuit de altul și, bineînțeles, cu mențiunea „la propunerea liderului”, pentru că cineva trebuie să o facă?

Asta a fost filozofia pentru care am cerut sau pentru care Domnia Sa a cerut amendarea acestui articol.

Mai departe, înainte de toate, președintele de comisie este membru într-o comisie...

## Domnule senator,

Aș vrea să sintetizați punctul de vedere, pentru că sunt liderii grupurilor parlamentare care ar vrea să facă o propunere și nu le dați voie.

## Mulțumesc.

Atunci, un ultim lucru. Distinsă doamnă senator, vreau să vă spun că nu se poate la cererea lui, pentru că, dacă sunt bolnav, cum ați fost dumneavoastră săptămâna trecută și n-ați putut da un telefon, cineva totuși trebuia să vă înlocuiască în comisie. Că există boală în care pot să dau un telefon, dar există situația în care nu pot să dau un telefon și, atunci, cel care constată că n-ați venit să fie liderul de grup, care trebuie să-și asume această responsabilitate și să propună pe altcineva.

Deci, ca idee generală, asta este filozofia acestui amendament sau acestui punct 4, ca cineva care nu poate să vină să fie înlocuit de altcineva. Atât.

Mulțumesc.

Orice altceva...

Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Markó, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă spun sincer că în domeniul legislației sau al regulamentelor niciodată n-am crezut că trebuie neapărat să inventăm roata. Deci, dacă o regulă funcționează, de exemplu, în cealaltă Cameră, atunci de ce n-am încerca să preluăm acea modalitate și în cazul Senatului? Or, eu așa știu, că, într-adevăr, la deputați ajută în ceea ce privește activitatea comisiilor această modificare, pe care ei au făcut-o de acum câțiva ani deja.

Deci am avea sau am avut, sau avem posibilitatea de a ne consulta cu propriii noștri colegi din Camera Deputaților, dacă regula existentă acolo, eventual, are și anumite defecțiuni.

În ceea ce mă privește și în ceea ce ne privește pe noi, cei din Grupul parlamentar al UDMR, noi putem accepta acest amendament și în această formă, fiindcă sunt convins că fiecare grup și fiecare lider de grup sau conducere a grupului are responsabilitatea de... și are simțul răspunderii, dacă vreți, și nu va abuza de această regulă. Deci va trimite ca înlocuitori colegi care, într-adevăr, au o opinie pertinentă în problema respectivă. În rest, ceea ce aș vrea să accentuez e că această modificare ar ajuta în mare măsură grupurile mai mici din Senat.

Noi, de exemplu, avem un singur membru în comisiile unde suntem prezenți, ceea ce înseamnă că, dacă avem un absent în ziua respectivă, atunci nu suntem reprezentați în activitatea comisiei respective. Și eu nu sunt de acord că votul din comisie este în exclusivitate un vot de specialitate și numai votul din plenul Senatului este un vot politic. Nu. Și votul din comisie este și un vot politic. Și, din acest punct de vedere, este extrem de important să asigurăm prezența fiecărui grup parlamentar în comisia respectivă, atunci când se votează o problemă importantă.

Trebuie să vă spun că, mai demult, în anii ’90 a existat această posibilitate și în Senat. Deci grupurile au avut șansa de a delega un membru, un om, în comisie atunci când s-a discutat o problemă care i-a interesat.

Deci, în ceea ce ne privește, putem susține acest amendament.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Sârbu, vă rog, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De fapt, noi încercăm să remediem o situație care în practică există și bine a spus distinsul senator Barbu aici..., domnule vicelider, așa se întâmplă la comisie, cum ați spus dumneavoastră.

Să nu mai fim puși în situația aceasta, încât un coleg de-al nostru să vină în comisie fără niciun mandat de nicăieri, doar de la colegul dânsului, eventual, să spună: „am eu două voturi” sau „am eu trei voturi”. Ajungem câteodată în comisie că suntem doi oameni și avem 11 voturi. N-a fost chiar așa situația.

Și, atunci, am găsit această soluție. Nu știu dacă este perfectă. Totul în lumea asta este perfectibil.

Eu vă propun, așa cum a propus și domnul lider Markó, să-l votăm..., nu astăzi, că mâine va fi votul... Oricum, regulamentul a intrat acum într-un proces de reașezare, de revizuire și, când va veni din nou comisia cu toate modificările pe care le convenim: liderii de grup, Biroul permanent și după aceea plenul..., poate acolo să facem și aceste mențiuni exprese: dacă este motivat, dacă nu-i motivat, dacă este caz de boală, dacă este neanunțat.

Dar totuși liderul de grup, când își asumă această responsabilitate, sigur că n-o face pur formal, știe exact pe cine poate delega, cine are afinități cu subiectul respectiv, cu temele respective.

Și eu vă propun atunci să mergem acum pe acest vot și, după aceea, în două săptămâni sau când..., să se vină cu revizuirea statutului...

Mulțumesc.

Domnul senator Florian Cristian... Daniel. Pardon, Cristian.

Microfonul 1.

## **Domnul Daniel Cristian Florian:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Haideți să fim realiști. Cvorumul comisiilor nu se realizează nu pentru că unul, doi sau trei senatori se află în acel moment într-o altă comisie. Cvorumul nu se realizează pentru că mulți dintre colegii noștri nu participă la ședințele de plen și la comisii.

Cu alte cuvinte, stăm de aproape o oră și dezbatem, și stăm în cap să găsim soluții pentru chiul. Cum să ne salvăm de chiul?

Eu zic că mai bine am depune eforturi despre cum să sancționăm acei colegi care nu participă la plen, cum să sancționăm acei colegi care nu participă și nu asigură cvorum în comisii.

Ce ar mai lipsi? Să le mai datăm și prezența noastră în plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Domnule senator Șerban Nicolae, microfonul 3. Aș vrea să încheiem dezbaterile pe acest punct, dacă se poate. A!...

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În principiu, mandatarea se face tot către un coleg senator, ceea ce închide orice fel de discuție cu privire la instituție în sine.

Să știți că se practică. La Parlamentul European există un număr de membri plini, ca să spun așa, ai unei comisii și întotdeauna grupurile nominalizează supleanți.

Poate că – știu că s-a mai spus, știu că s-a mai discutat – ar fi un moment prielnic să facem o propunere completă, în sensul în care fiecare grup își nominalizează membrii plini ai comisiilor de specialitate, membrii supleanți. În ipoteza în care unul sau doi membri supleanți nu pot, la rândul lor, să asigure prezența la comisie, atunci intervine și această instituție. Repet, ea nu este nefirească, se regăsește și în practica altor parlamente, a înlocuirii cu un mandat, cu o nominalizare din partea liderului de grup.

Această nominalizare nu are ca rol sporirea atribuțiilor liderului, ci o confirmare a faptului că reprezintă punctul de vedere al grupului din care senatorul respectiv face parte. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Domnule senator Popa, liderul Grupului parlamentar al PNL, vă rog. ## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Severin, Georgică Severin.

## Stimați colegi,

Ținând cont și de cele spuse de domnul senator Sârbu, în numele Grupului parlamentar al PNL, solicit retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea liderului Grupului parlamentar al PNL de retrimitere la comisie.

41 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, două abțineri. Așa cum bine bănuiți, pentru modificarea regulamentului este nevoie de un cvorum de vot calificat.

Pentru...

Dar de ce mă grăbiți, domnule...

Pentru retrimitere au votat 41 de colegi și 35 au votat împotrivă.

În aceste condiții, retrimitem la comisie, însă vreau să fac cu această ocazie un anunț.

Stimați colegi,

Există la nivelul Senatului o comisie pentru regulament. În același timp, există un grup de colegi senatori care lucrează la o propunere majoră de modificare a acestui regulament, pe care îl conduce colegul nostru Nicu Moga.

Aș vrea să vă rog pe toți colegii care apreciați, care apreciați că aveți asemenea propuneri, în cele două săptămâni, eventual, să le înaintați Comisiei pentru regulament sau comisiei care și-a propus acele propuneri de mai mare calibru, ca să ajungem, așa cum spunea domnul Hașotti, să avem un regulament acceptat de toate forțele politice, care să dea coeziune, continuitate activității noastre și incidente de acest gen să apară mai rar.

Mulțumesc.

Punctul 4, secțiunea I...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Modificarea în comisie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A, mai am de supus aprobării dumneavoastră o modificare în comisie, la Comisia pentru buget, propusă de Grupul parlamentar al PNL.

Modificarea în comisie, care a fost propusă la Comisia pentru buget, cea cu... Biroul.

Am spus c-o pun la rândul... Dacă nu se insistă... S-o punem la vot.

Nu cred că e o problemă.

67 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nicio abținere.

## Stimați colegi,

Punctul 4, secțiunea I, validarea președintelui și vicepreședintelui Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, precum și a membrilor Consiliului științific al acestuia.

Din partea Comisiei juridice, raportul, vă rog, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

În temeiul hotărârii Biroului permanent al Senatului, adoptată în ședința din 9 februarie 2015, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost învestită să examineze dacă au fost respectate dispozițiile legale cu privire la alegerea organelor de conducere ale Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României de către adunarea generală a acestuia.

Președintele Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, prin Adresa nr. 90 din 31.05.2013, a transmis Senatului, în vederea validării, documentația privind alegerea organelor de conducere ale institutului de către adunarea generală, în ședința din data de 20 aprilie 2013, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 433/2009.

În ședința din 17 februarie 2015, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport favorabil cu privire la validarea președintelui și a vicepreședintelui Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, precum și a membrilor Consiliului științific al acestuia.

Proces-verbal încheiat în data de 20 aprilie 2013.

Adunarea generală legal constituită, la a treia convocare, în conformitate cu prevederile precizate mai sus, a ales Consiliul științific al Institutului de Drept Public și Științe Administrative în următoarea componență:

Marius Ioan Mazilu – președinte...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamna, doamna senator, oricum o

OK!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Îmi pare rău. Stimați colegi,

Regulamentul Senatului și Legea nr. 246/2007 privind înființarea și organizarea Institutului de Drept Public nu stabilesc o procedură exactă de vot obligatoriu.

În aceste condiții, respectând prevederile art. 133, procedura de vot se va hotărî de către Senat, la propunerea președintelui și a oricărui senator.

Dacă nu aveți nimic împotrivă...

...să mă întrerup, să vă dau cuvântul dumneavoastră și, după aceea, să continui, domnule profesor? Vă propun un vot secret electronic pentru validarea alegerii președintelui și a vicepreședintelui, precum și a membrilor Consiliului acestuia.

Sunt observații?

Domnule profesor, vă rog, pe chestiuni de procedură.

Dumneavoastră deja ați angajat ideea de vot. Eu spun că nu este legal, pentru că prin meritul PSD de a scoate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, în care la art. 41 se spune foarte clar: „Termenul prevăzut la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea... se prorogă până la 1 ianuarie 2017.”

Deci _no money_ ... Nimic. Despre ce vorbim și ce supunem la vot? Pentru că art. 4 alin. (1) din Legea nr. 246/2007 chiar așa spune: „Finanțarea institutului se realizează de la bugetul de stat, din alte surse, în condițiile legii”. Iar prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 se spune: la anul și la mulți ani! – 2017. Ce votăm?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Alte puncte de vedere?

Supun aprobării dumneavoastră propunerea pe care v-am făcut-o, pentru vot secret electronic pentru președinte, vicepreședinte și Consiliul științific, nu pentru altceva.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

De ce supuneți la vot, dacă e prorogat?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...prorogat termenul de finanțare, nu Consiliul științific, domnule profesor.

51 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 5 abțineri. Propunerea de vot electronic a fost aprobată.

54 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 6 abțineri.

S-a aprobat.

46 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 7 abțineri.

S-a aprobat.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Pe procedură, domnule președinte!

Chestiuni de procedură, vă rog. Explicați votul, domnule profesor.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Tot ce s-a votat astăzi este neconstituțional, fiindcă, prin ordonanța pe care ați dat-o în 18 decembrie 2014, ați desființat dreptul de a fi finanțat.

Citiți cu atenție.

Ați spus clar: se prorogă art. 4 alin. (1) privind finanțarea institutului, care se face de la bugetul statului și din alte surse, în condițiile legii. Legea a fost prorogată până la 1 ianuarie 2017.

Ce ați votat astăzi?

Conducerea!

Ce conducere?

Mulțumesc.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2014 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, doamna Florența Matichescu, da?

Microfonul 9, aveți cuvântul.

Pe scurt.

**Doamna Florența Mirela Matichescu** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Turism_ **:**

Având în vedere că se impune necesitatea instituirii unei soluții legislative nediscriminatorii și echitabile care să reglementeze tipurile de cazare, astfel încât cota redusă de TVA de 9% să se poată aplica la cazare și la serviciile accesorii acesteia vândute la un preț total, propunem aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2014 în forma în care a fost aprobată de Guvern, și anume după art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 să se introducă un articol în care să fie definită cazarea în structurile de primire turistică, și anume: cazare fără mic dejun, cazare cu mic dejun, cazare cu demipensiune, cazare cu pensiune completă și cazare cu _all inclusive_ .

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnule președinte Iliescu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din data de 24 februarie 2015, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru privatizare au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Față de cele prezentate, supunem plenului spre aprobare atât raportul, cât și... a raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, vă rog. Puncte de vedere?

Dacă nu există, declar dezbaterile închise. Vot, mâine, ora 16.00.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerțului.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Prezent, domnul secretar de stat din Ministerul Justiției, domnul Liviu Stancu.

Vă rog, domnule Stancu, aveți cuvântul.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Distinse domnule președinte de ședință, Onorați membri ai Senatului României,

În această materie, transpunem Directiva 2012/17 UE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 89/666 CEE a Consiliului și a directivelor 2005/2056 CE și 2009/101CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește interconectarea registrelor centrale ale comerțului și ale societăților.

Practic, prin acest sistem care se are în vedere a fi realizat, se va permite efectuarea de căutări în toate registrele din cadrul Uniunii Europene, cu obținerea de informații cu privire la societățile înregistrate, comunicarea automată între registrele comerțului a modificărilor apărute în datele sucursalelor străine, asigurarea unui mecanism de plată a informațiilor care, conform legislațiilor naționale, sunt livrate publicului contra cost.

Acesta este, pe scurt, proiectul pentru care Guvernul a emis un aviz favorabil și pe care-l supunem atenției dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia de specialitate, Comisia economică, domnule președinte Iliescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în 24 februarie 2015, s-a făcut raportul de admitere, cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, mâine, ora 16.00.

Punctul 3... Pe procedură, vă rog, domnule profesor.

Fiindcă știu că ar fi trebuit să dați curs proiectului de lege L21/2015 (Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice) și nu-i dați... Meteoric, a dispărut din ordinea de zi și știm de ce. Este o acțiune prin care vă feriți ca românii să știe că toată educația este bulversată, că până și mierea...

Procedură, domnule profesor, procedură ați spus.

Pe procedură. Ați scos un punct din ordinea de zi, pe care românii trebuie să-l știe. Era punctul care viza Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83 din decembrie 2014.

Toată educația nu mai primește nimic, mierea pentru copii dispare, procentul de 6 pentru educație dispare, de fapt...

Domnule profesor, am înțeles, ne faceți observație. Ați trecut la...

...de fapt, dumneavoastră, în final, spuneți: dacă nu obținem cele 56 de miliarde, 56 de miliarde în 2015, și 57 de miliarde în 2016, țara este pe ducă. Ăsta este motivul.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule profesor, asta e procedură?

În opinia dumneavoastră.

Nu cred...

Nu-i pe ordinea de zi. Eu nu pot să...

Sesizați Biroul permanent, că nu-i o problemă. Vă rog, domnule senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Acum o să facem o propunere, luni, la Biroul permanent, să vină și viceliderii, pentru că ei, într-un fel, nu sunt informați cu ceea ce se întâmplă la Biroul permanent. Eu am făcut propunerea să-l amânăm cu o zi. Nu am spus chiar cu o zi, să-l amânăm, să nu fie astăzi, dar să intre mâine, de exemplu _. (Intervenție neinteligibilă din sală.)_

Nu știu ce s-a scris în stenogramă, că s-au făcut mai multe propuneri. Mai era ceva de clarificat, nici vorbă de ceea ce spuneți dumneavoastră. Eu am mai spus-o săptămâna trecută, nu vreau să repet. Atunci am spus-o în latină, acum o spun în românește: greșeala repetată știți cum e _... (Râsete în sală.)_

Da, dar de ce nu vă informați, că nu-i mare lucru. E domnul lider...

Păi când? Eu am explicat în Biroul permanent, nu am venit aici.

Păi, nu e..., nu-i ordinea de zi.

Păi era, dar ieri la Biroul permanent am propus și toți colegii au fost de acord. Și mâine va fi pe ordinea de zi.

## Mulțumesc.

Punctul 3, Proiectul de lege privind modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Liviu Stancu.

Vă rog, microfonul 8.

Proiectul de lege vizează modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010, în sensul eliminării din cadrul enumerării a unor categorii de posturi din Autoritatea Națională pentru Cetățenie, respectiva categorie a funcționarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar. Aceste posturi specifice sistemului penitenciar nu își justifică existența la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, care are atribuții legate de acordarea, redobândirea, renunțarea și retragerea cetățeniei române.

Ca urmare, posturile, aproximativ 10, urmează a fi transferate la Ministerul Justiției sau la Administrația Națională a Penitenciarelor, instituții care au atribuții de coordonare și administrare a sistemului penitenciar.

## Mulțumesc, domnule ministru.

Doamna Doina Federovici, secretarul Comisiei juridice, vă rog.

Microfonul 6.

Pentru acest proiect de lege Comisia pentru administrație publică a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a avizat favorabil inițiativa.

În ședința din 17 februarie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, mâine, ora 16.00.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul senator Valentin Iliescu... Domnul secretar, iertați-mă! Domnul secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 10.

Poate, poate gura mea va fi... a fost aurită, cine știe.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în sensul că toate actele normative, nu numai cele de importanță și complexitate deosebită, să poată fi modificate, în sensul de a fi modificate, completate sau abrogate înainte de data intrării în vigoare.

Guvernul nu a elaborat un punct de vedere, considerând că singura instanță capabilă să se pronunțe foarte corect pe o asemenea temă și asupra oportunității ei este Parlamentul.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, doamna Doina Federovici, vă rog.

Pentru această propunere legislativă Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ, în consecință, în data de 17 februarie 2015, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa și avizul Consiliului Legislativ și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Vă rog. Domnul senator Motoc, microfonul central.

## Stimați colegi,

Aș dori doar să consemnez un vârf al manifestării democrației în Parlamentul României, în sensul că, deși este o inițiativă legislativă pe care o susține inclusiv liderul Grupului parlamentar al PSD din Senat, ea este respinsă de comisia de specialitate. Citind această propunere legislativă, eu o consideram una relativ bună. Dacă colegii din comisia de specialitate o consideră altfel, cu atât mai bine. Însă, într-adevăr, e un moment de cotitură în modul în care sunt evaluate inițiativele legislative în Parlamentul nostru.

Mulțumim că ne bucurăm și de aprecierea distinsului reprezentant al opoziției.

Dacă există și alte dezbateri?

Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, mâine, ora 16.00.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Declar deschise dezbaterile generale.

Este prezent inițiatorul, domnul Todirașcu Valeriu.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 5.

a celor prevăzute la art. 6 se suportă de către emitenți, pe baza tarifelor aprobate anual, prin hotărâre de guvern, la propunerea Secretariatului General al Guvernului.

Și a treia taxă, plătită tot de cetățeni, atunci când în calitate de persoane private mai plătesc încă o taxă către Monitorul Oficial pentru a putea intra în posesia legilor în varianta printată pe suport de hârtie. Conform art. 18 din Legea Monitorului Oficial, Regia Autonomă „Monitorul Oficial” editează Monitorul Oficial, atât în format tipărit, cât și în format electronic, pe care le pune la dispoziția tuturor cetățenilor contra cost.

Toate acestea se întâmplă în timp ce art. 31 din Constituție menționează că dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit, iar autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice.

În mod evident, legile României reprezintă informații de interes public, iar Monitorul Oficial este o regie autonomă subordonată unei autorități publice, numită Guvern, care îngrădește accesul cetățenilor la legile României, prin faptul că varianta online a Monitorului Oficial este disponibilă gratuit doar 10 zile de la publicarea ultimului număr al Monitorului Oficial, după care aceasta este oferită cetățenilor de către Guvern contra cost.

Actuala Lege a Monitorului Oficial al României trebuie schimbată, pentru că, în forma actuală, reprezintă o îngrădire neconstituțională a drepturilor – accesul cetățenilor la legile țării.

Menționez că această inițiativă nu presupune niciun efort financiar pentru Monitorul Oficial; art. 19, care este obiectul acestei inițiative legislative, este deja finalizat ca dezvoltare din punctul de vedere al Monitorului Oficial...

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Această inițiativă legislativă propune eliminarea taxei nr. 4 percepută cetățenilor de către Guvern, prin Monitorul Oficial, pentru accesul cetățenilor la propriile lor legi, publicate în Partea I a Monitorului Oficial, în varianta de citire pe calculator, după consumarea celor 10 zile de acces gratuit online. Restul, cele trei taxe plătite de cetățeni pentru acces la legile României, vor rămâne valabile. În continuare, citez pe scurt... Taxa nr. 1, plătită de cetățeni prin taxe și impozite, în calitate de contribuabili, din care Guvernul cheltuiește bani atât pentru activitatea noastră ca organ de legiferare, cât și pentru Monitorul Oficial, care se preocupă de activitatea publicării legilor României.

Taxa a doua, plătită prin taxe și impozite, în calitatea de contribuabili, din care Guvernul alocă bani către diverse structuri bugetare care pentru publicarea în Monitorul Oficial a legilor emise plătesc, la rândul lor, suplimentar către Monitorul Oficial, deci tot din banii cetățenilor. Conform Legii Monitorului Oficial, la art. 20, cheltuielile determinate de publicarea actelor în Monitorul Oficial, părțile I, III, IV și

Mulțumesc, domnule senator.

Numai o secundă, că termin. Mulțumesc.

Și este vorba doar de a lăsa acces gratuit, în continuare, după consumarea celor 10 zile prevăzute, astăzi, în Legea Monitorului Oficial.

În cazul adoptării acestei inițiative, veți putea elimina încă una din îngrădirile nelegitime și neconstituționale de acces la legile României.

Mulțumesc.

Vă rog să analizați oportunitatea sprijinirii prin vot. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Andrei Rizoiu, vă rog. ## **Domnul Andrei Rizoiu** _– secretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Guvernul nu susține Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, deoarece ar implica resurse financiare pe care regia nu le poate asigura din venituri proprii.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Doina Federovici.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

În ședința din 17 februarie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat această inițiativă legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Iovescu. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau din nou să felicit inițiatorul, e tenace, își dorește și eu îmi doresc foarte mult să devenim mai transparenți, și nu cred că e un efort financiar, chiar dacă vor fi ceva sume – dar nu văd de unde –, ca să aprobăm această inițiativă.

Vreau să spun că s-a produs o modificare de optică în comisia din care fac parte. De multe ori am criticat comisia, de data aceasta Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat aviz, în unanimitate. Ar fi frumos ca și noi să aprobăm această inițiativă, în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Florian, microfonul 1.

## Stimați colegi,

Atâta timp cât cetățenii sunt obligați să cunoască legislația țării, s-o respecte, neputând să invoce necunoașterea legii, având în vedere că cetățenii plătesc prin taxe și impozite ca legislația să existe, din banii lor sunt plătite salariile funcționarilor, inclusiv ale noastre, ale parlamentarilor, care suntem aici pentru a face legi..., așa că nu văd niciun motiv pentru ca cetățenii să fie puși să plătească suplimentar pentru a vedea rodul muncii noastre aici, în Parlament.

Nu văd de ce se restricționează dreptul cetățenilor de a cunoaște legea propriei țări.

Această propunere legislativă a mai fost pe ordinea de zi a Senatului, anul trecut, majoritatea PSD votând împotrivă. Un motiv era acela că e nevoie de această taxă pentru a funcționa în continuare Monitorul Oficial și, țin să subliniez, inițiatorul a specificat, doar vizualizarea este gratuită în continuare, partea electronică și cea tipărită vor fi supuse abonamentului. Un al motiv de respingere invocat de către colegii de la PSD era că nu este corect față de cei care plătesc acum abonament la Monitorul Oficial ca alții să beneficieze gratuit de aceste informații, și vă întreb retoric: este corect și în avantajul celor care astăzi plătesc abonament să plătească în continuare pentru un serviciu care ar trebui să fie gratuit sau cel puțin netaxat suplimentar?

Consider că inițiativa este una de bun-simț, de respect față de dreptul cetățenilor de a-și cunoaște propriile legi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Doamna senator Anghel. Urmează domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Doamna senator Anghel, eu am spus clar. Microfonul 3.

Scuze, domnule președinte! Nu am fost atentă, discutam.

Se întâmplă, se întâmplă.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Pot să spun un lucru fără să fie cu supărare? Eu m-am săturat de această Comisie juridică. Este cea mai abuzivă comisie din acest Parlament.

Așa e!

Pur și simplu, nu vrem noi și pentru asta nu dăm aviz. În acest regulament, care este făcut de nu știu cât timp, cu care eu nu sunt de acord, dar pentru că totuși există, trebuie să-l respectăm – da? –, se spune că avizul trebuie să fie motivat. Vreau și eu motivarea acestei respingeri. Vreau și eu un singur argument juridic și legal pentru care spui tu, Comisie juridică și de drepturi, și de imunități, că respingi o asemenea inițiativă legislativă. Ce înseamnă banii când este vorba de dreptul cetățeanului? Vreau să văd motivarea. Să-mi citească doamna motivarea, dacă o are. Dacă nu, să meargă înapoi în comisie, să facă motivarea și apoi să vină în plen.

Dacă veți convinge un lider să facă această propunere, eu o supun la vot.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Stimați colegi,

Există diverse forme de a obstrucționa accesul cetățeanului la anumite informații. Una dintre formele..., obstacole ridicate în fața cetățeanului în a fi informat este taxa. Începând... Taxa cu care accezi, de exemplu, la justiție, și ea este prohibitivă; uneori, cetățeanul nu cere ajutorul justiției pentru că nu poate să plătească taxa.

Aici... nu poate să plătească taxa, nu are informația pe care o cere. E o formă de respect – e adevărat, totdeauna, înainte de orice, discutăm de costuri –, e o formă de respect față de cetățean. E o formă de manifestare a democrației să fii transparent, să arăți ceea ce dorește și, mai ales, de ce are nevoie cetățeanul.

Eu vă cer și cer Guvernului să respecte cetățeanul și să ofere această șansă prin schimbarea poziției față de acest text.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea. Vă rog. Microfonul central.

Nici nu mai știu ce să mai cred. Guvernul finanțează cu sute de milioane digitizarea și digitalizarea educației din preprimar, primar, cu buna intenție ca ai noștri copii să aibă acces la tehnologiile ce le sunt la îndemână, tehnologiile moderne, și, pe de altă parte, îi obligă să umble în arhiva sentimentală a bunicilor și să caute prin rafturi Monitorul Oficial din nu știu ce an, luându-le posibilitatea de a se informa în mediul în care ei excelează, mediul digital.

2. Cred că voi veni cu o inițiativă legislativă prin care să cerem bani grei Regiei Autonome „Monitorul Oficial” pentru că ei, dacă ar vinde hârtie..., costă 5 bani nu știu câte kilograme – hârtia. Ei vând informații pe care dumneavoastră, senatorii... Guvernul le oferă sub formă de produse oferite prin Monitorul Oficial. Cu ce drept ei iau bani din munca noastră? Și o să venim cu astfel de propunere, ca să vedeți ce prețioase lucruri publicăm, și să vă cerem cât n-aveți, și atunci să spuneți că vă facem pagubă în Monitorul Oficial.

În aceste condiții, chiar nu văd de ce generația cea mai reprezentativă a noastră, a copiilor de până la 30 și ceva de ani, nu beneficiază de tehnologia asta modernă. Este un abuz, iar cei care astăzi au venit cu argumente că ar pierde regia mai bine pierdeau tramvaiul cu care au venit la Parlament.

## Mulțumesc.

Din partea inițiatorilor..., vă rog. Inițiatorul. Vă rog, poftiți la microfonul central, nu, poftiți la microfonul central și țineți cont că ați avut tot timpul să vă susțineți inițiativa. Vă rog să nu repetați același lucru.

Trecând peste argumentele de ordin constituțional... și ale statului de drept... și privind democrația din România, vreau să dau o replică Guvernului sau să comentez ceea ce a spus Guvernul.

Legea Monitorului Oficial nu a fost înființată și Monitorul Oficial nu a fost înființat pentru a efectua activități economice generatoare de venit și profit. Această instituție a fost înființată pentru a publica legile României.

Am explicat că sunt trei tarife pe care va continua Monitorul Oficial să le încaseze în continuare, nu să taie toate finanțările Monitorului Oficial. Iar ceea ce se propune nu implică costuri și lasă doar accesul la varianta de vizualizare pe monitor. Nu cred că argumentele de ordinul scăderii veniturilor și a profiturilor Monitorului Oficial își au locul în această dezbatere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Alte puncte de vedere, vă rog? Nu există.

Declar dezbaterile închise.

Vot, mâine, orele 16.00.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru memoria și condamnarea totalitarismului comunist.

Inițiatorul este? Nu este.

**Domnul Sorin Ilieșiu**

**:**

Este!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Din partea Guvernului României este prezentă doamna...

## **Din sală:**

Este, este inițiatorul!

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:** Ilieșiu.

Păi, da... Excelența Voastră, vă rog să poftiți.

Iertați-mă, vă rog. Locul dumneavoastră..., locul dumneavoastră de inițiator.

Vă rog să vă susțineți inițiativa, pe scurt.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Îmi cer scuze că nu am retras în timp util acest proiect legislativ pe care l-am depus în mare grabă în octombrie. Între timp, am o altă viziune față de acest proiect legislativ. Beneficiez și de consilierea domnului președinte de ședință, domnul senator Ioan Chelaru, căruia îi mulțumesc din suflet.

În prezent, propunerea se află la președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Și dânsul vrea să contribuie la o formă optimă, ca să facem ceea ce trebuie făcut în acest sens.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

În aceste condiții, cred că Guvernul României nu are nimic de adăugat. Dumneavoastră...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Procedură, domnule președinte!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Pe procedură, maestre. Pe procedură, maestre.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Daaa...

Pe procedură, maestre! Vă rog, aveți cuvântul.

Dacă regulamentar se poate, pentru că, din câte știu eu, există o limită, care este a Biroului...

Așa este.

...depășită...

O să depunem..., o să vedem mâine, la ora 16.00, cum decidem.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Consiliul Legislativ a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

În ședința din 10 februarie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, un raport de respingere.

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Nicolae Vlad Popa și, după aceea, o să-mi permiteți și mie să mă înscriu la cuvânt.

Stimați colegi,

Ce am auzit..., și anume poziția unui minister, fără a avea o susținere din partea Guvernului, din punctul de vedere al activității noastre, nu este de acceptat.

1. Noi avem nevoie de poziția Guvernului.

2. Dacă și acești asistenți intră în avocatură fără examen este o mare, mare problemă, pentru că dânșii nu au activitate efectivă în domeniu necesară pentru a avea experiența cuvenită ca avocat.

Eu vreau să vă spun că au existat nenumărate discuții pe această chestiune a intrării fără examen.

Eu nu știu de ce unii oameni au o teamă față de un lucru elementar, un examen care te verifică, ești apt sau nu ești apt. Poți, ai dreptul sau nu ai dreptul. Oricine are această posibilitate. Ei, acești domni asistenți care..., dacă vă descriu ce fac domnii asistenți, o să spuneți că intru într-o zonă a ridicolului. Asta este realitatea. Deci au teamă pentru că ei nu au experiență în domeniu.

Cred eu că nu merită să susțineți nici ca minister o astfel de...

Inițiatorii sunt?

Nu sunt.

Ministerul..., vă rog, domnule secretar de stat Liviu Stancu, aveți cuvântul.

Nu suntem în posesia unui punct de vedere al Guvernului, însă Ministerul Justiției, în baza analizelor făcute, a discuțiilor avute cu Uniunea Națională a Barourilor din România, a constatat că s-ar putea aprecia că desfășurarea unei activități de asistent judiciar pe o perioadă de cel puțin cinci ani ar fi de natură a crea o situație compatibilă cu cea în care se află categoriile de profesii juridice vizate de art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995.

Ca urmare, acesta a fost punctul de vedere emis de către Ministerul Justiției. Repet, Guvernul încă nu a formulat propria sa viziune în legătură cu subiectul de față.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei, doamna Federovici. Vă rog.

Comisia pentru muncă a avizat favorabil propunerea legislativă, iar Comisia pentru drepturile omului a avizat-o negativ.

Păi, nu susțin.

Și este bine că în comisie a existat unanimitate pentru acest raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți cinci minute.

Dacă am fi curioși să facem o analiză a CV-urilor colegilor noștri din Senat, am constata cu plăcere, spun eu, că peste jumătate au, în afară de alte studii pe care le și profesează unii, și studii juridice.

Eu mărturisesc că de 37 de ani fac această profesie, mai puțin în ultimii ani, când preocupările de aici mi-au întrerupt activitatea. Două vreau să spun că sunt argumentele pe care vreau să le aduc, unul dintre ele pe fond.

În urmă cu opt ani, printr-un proiect pe care Uniunea Națională a Barourilor l-a promovat, s-a stabilit ca la toate profesiile juridice – și judecător, și procuror, și notar, și la avocați – accesul în profesie să se facă pe bază de examen, indiferent ce profesie ai practicat, chiar dacă ai practicat-o pe cea de judecător, procuror, notar sau alte profesii. Deci s-a creat cu acea ocazie o echitate între profesiile juridice.

Pentru că vreau să vă spun, suntem câteva zeci de mii de avocați în societatea românească, pe o piață care nu mai este așa ca altădată – știm toți foarte bine –, și trebuie să dăm posibilitatea celor care, respectând criteriile – e adevărat, severe – ale unui examen, au intrat în profesie și trăiesc din această profesie, cunoscând foarte bine regulile dreptului și aplicându-le.

2. Există înregistrat pe rolul Senatului un proiect de modificare a Legii nr. 51/1995 de organizare a avocaturii, promovat de Uniunea Națională a Barourilor, semnat cred că de toți avocații, indiferent de opțiuni politice, care va intra în dezbaterea Senatului luna viitoare.

Este un alt argument, în afară de cele care s-au adus în Comisia juridică, pe care și reprezentantul ministerului acolo și astăzi..., pentru a da un vot de respingere.

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, mâine.

Domnul... A! Scuzați-mă, domnule președinte. Eu... Domnul senator Oprea.

Nu, că voiam..., m-aș fi dezis, fiindcă am luat parte la toate propunerile venite din afara unui sistem să intre în sistem. Că aici la fel este: niște persoane care, în loc să meargă pe ușa centrală, prin examen, într-o profesie liberală, încearcă să intre pe ușa din dos. Și este chiar un atentat la statutul acestor profesii liberale.

În Parlament chiar mi-aș propune să respectăm legea asta, profesiile liberale au organisme de când istoria care să reglementeze modul de funcționare.

Mulțumesc tare mult. Declar dezbaterile generale închise.

Vot, mâine, ora 16.00.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii sunt?

Nu sunt.

Domnul ministru Vulcănescu, din partea Guvernului României.

Domnule ministru, vă rog, pe scurt, să susțineți propunerea legislativă.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că această propunere are în vedere modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul îmbunătățirii cadrului legislativ,

respectiv referitor la punctele care se referă la conducerea spitalelor, la trasabilitatea medicamentelor și dispozitivelor medicale, Guvernul susține inițiativa legislativă, în baza raportului de admitere, cu amendamente, al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Președintele Comisiei pentru sănătate, domnul senator profesor doctor Luchian. Vă rog.

He! He! He! Mulțumesc frumos.

Am greșit cu ceva?

M-ați făcut profesor. M-ați făcut profesor doctor și nu e adevărat.

Încă nu?

Se supără cei care au această titulatură.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 24.02.2015, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, prezente în anexă. Amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia pentru sănătate publică vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Oprea. Mă uitam spre domnul doctor. Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Foarte interesant punctul de vedere al Guvernului, pentru că, practic, pe scurt, se elimină actori principali neutri de un sistem care să dea credibilitate sistemului.

Iar dumneavoastră ce vă doriți? Acești experți sau auditori externi să dispară și să vă faceți dumneavoastră înșivă regulile de evaluare într-un cerc al dumneavoastră?

Nu este cea mai nimerită formulă.

2. Așteptam punctul de vedere al Guvernului, nu al dumneavoastră, fiindcă noi nu l-am avut.

Așteptam punctul de vedere al Consiliului Economic și Social. Și nu l-am avut.

Eu credeam că veți veni și veți explica de ce graba asta pentru un „da” la Comisia de sănătate, fără puncte de vedere ale unor instituții-cheie.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Vă rog, poftiți, domnule senator Bodog. Microfonul 3.

Aș dori doar să fac o precizare. În momentul de față, promovarea managerilor sau concursurile pentru manageri sunt blocate în toată țara din cauza faptului că nu există acești experți și acesta este motivul pentru care, în cadrul Comisiei pentru sănătate, am dat un vot pozitiv.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Sunt alte dezbateri, alte puncte de vedere de la grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Vot, mâine, ora 16.00.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Din partea inițiatorului, domnul senator Todirașcu. Vă rog, microfonul 5.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Șase.

Șase.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin efectul actualei Legi a reformei sănătății, medicii și personalul medical sunt obligați să plătească de două ori despăgubirile de malpraxis: o dată, când plătesc polița obligatorie de asigurări și, a doua oară, când plătesc către pacienții prejudiciați daunele stabilite prin sentință judecătorească.

În cele trei adrese pe care le am aici, primite în anii 2013 și 2014 de la Autoritatea de Supraveghere Financiară, se precizează că, din sumele colectate pentru asigurările de malpraxis, nivelul despăgubirilor pacienților prejudiciați în 2011 a fost de 6%, în 2012 de 5% și în 2013 de doar 2%.

Astfel, 98% din sumele colectate de la medici, conform afirmațiilor făcute chiar de reprezentantul ASF în cadrul Comisiei pentru sănătate, se transformă în venituri ale companiilor de asigurări și nu pot fi utilizate pentru despăgubirea pacienților prejudiciați în anii următori.

Astfel, în timp ce instanțele judecătorești emit sentințe definitive prin care medicii sunt obligați să plătească despăgubiri de sute de mii de euro, dar și solicită de la pacienți plata expertizelor medicale, adesea destul de costisitoare și imposibil de plătit de către pacienți, sute de mii de euro reprezintă obligațiile de plată, iar asiguratorii nu despăgubesc, conform actualei legi, conform prevederilor din actualele contracte de asigurări, pacienții prejudiciați.

Ceea ce se întâmplă în domeniul malpraxisului, în opinia mea, merită o atenție specială atât din partea DNA, cât și din partea celor care, inclusiv, definesc viitoarea ediție a Dicționarului explicativ al limbii române, unde ar trebui introdus un nou termen, numit „haiducie modernă”, adică inversă decât haiducia clasică, unde Ministerul Sănătății ia bani de la cei săraci, de la medici și personalul medical, și dă celor bogați, respectiv companiilor de asigurări.

Aceste lucruri se întâmplă grație complicității directe a Guvernului și Ministerului Sănătății, care, în 2006, au promovat Legea reformei sănătății prin asumarea răspunderii, unde n-a existat nicio dezbatere pe capitolul de malpraxis și au refuzat modificarea acesteia, inclusiv anul trecut, când a mai existat o astfel de inițiativă, chiar dacă la instalarea actualului ministru, în martie 2014, s-a emis o promisiune publică că, în două săptămâni, se va schimba actuala situație, dar până acum nu s-a întâmplat nimic.

Vă rog să sintetizați, domnule senator.

Erorile medicale vor fi judecate în funcție de condițiile de muncă, prin eliminarea responsabilității directe a medicilor atunci când malpraxisul s-a produs din cauza dotărilor insuficiente sau a condițiilor improprii de muncă, a infecțiilor spitalicești sau a viciilor ascunse ale dispozitivelor medicale, sarcina pentru despăgubire nefiind exclusiv a medicului, așa cum este acum.

Medicii vor putea fi asistați de către asiguratori în fazele ulterioare înțelegerii amiabile cu pacienții prejudiciați și se vor diminua cauzele antagonismelor absurde dintre medici și pacienți, readucând liniștea atât de necesară în relația dintre medici și pacienți.

Contractul de asigurare va fi elaborat de către arbitrul pieței, așa cum ar trebui să fie Ministerul Sănătății, și cum nu este astăzi, și 80% din pretențiile de despăgubire s-ar rezolva pe cale amiabilă, lucru pe care îl susțin foarte multe asociații din acest domeniu.

Îi mulțumesc domnului senator pentru...

Vă invit să susțineți prin vot această inițiativă legislativă.

...expunerea în detaliu, chiar foarte în detaliu și foarte bine a inițiativei.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului..., domnule ministru, aveți cuvântul.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că această propunere legislativă intră în contradicție cu reglementările legale în vigoare, respectiv norma stabilită prin Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, unde se statuează faptul că toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia, având în vedere faptul că exprimarea nu este conformă cu normele de tehnică legislativă, Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, vă rog.

Domnule doctor, poftiți, microfonul central.

A... Am omis comisia. Numai o secundă. Am omis comisia.

Vă rog.

Vă rog. Președintele Comisiei pentru sănătate.

## Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 24.02.2015, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Dezbateri generale.

Domnule profesor Popa, microfonul central, vă rog. Și domnul senator Oprea.

Sigur că inițiatorul ridică o problemă extrem de importantă. Sigur că Ministerul Sănătății, prin punctul de vedere exprimat, vorbește de niște nereguli legislative sau de alt gen, care l-ar face pe cel care să dea un aviz să spună „nu”. Dar există o problemă de fond la care ar trebui să reflectăm, să ne gândim.

Nu știu dacă textul actual, pe care l-am discutat în comisie, este chiar foarte bine scris sau foarte corect scris, dar inițiatorul are dreptate. Are dreptate în sensul că, prin lege, medicul este obligat să plătească asigurarea. A fost o discuție lungă: e obligat, nu e... Este obligat. Lucrând în spitalul public, doctorul este obligat să plătească la asigurări.

2. Asigurarea, în condițiile unei erori medicale... Greu de spus malpraxis. Malpraxisul e o chestiune mult mai completă, după părerea mea, și mult mai necesar a fi desfăcută și dezbătută, și clarificată.

Asigurarea nu se plătește. Companiile de asigurări au un câștig, așa cum bine a precizat domnul senator, luat pe nedrept, în sensul că, de când sunt în activitate, de foarte puține ori am văzut că cel care a suferit din cauza unui act medical, chiar incorect sau... nu voit dușmănos – că acest lucru nu există decât la criminali, lucrurile sunt clare din punctul acesta de vedere –, nu s-a plătit nimic din contul pe care medicii l-au creat companiilor de asigurări.

Așa încât ar trebui să reflectăm puțin mai serios și să vedem dacă noi putem să achiesăm la o creștere atât de mare a câștigurilor unor companii de cele mai multe ori din afara României, prin contribuția pe care medicii o dau forțat, obligat, ca asigurări de sănătate.

Eu îl felicit pe domnul senator pentru atenția cu care s-a aplecat asupra acestui element și cred că Senatul, în înțelepciunea sa, va ști să motiveze, într-un fel, situația aceasta, indiferent cum am numi-o, dar eu o consider anormală.

Nu cred că trebuie să trecem cu atâta ușurință peste astfel de inițiative.

Mă iertați și vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Motoc, vă rog, microfonul central.

## Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar liberal, datorită faptului că există anumite chestiuni de ordin juridic care nu au fost analizate în cadrul acestei inițiative legislative deosebit de importante și cu un conținut valoros, noi propunem retrimiterea la comisie pentru a fi luată în considerare și primirea unui aviz din partea Comisiei juridice, fiind vorba de chestiuni legate de drepturile pacientului și de erori în actul medical, respectiv malpraxis.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Am să

Nu durează decât 30 de secunde, ca formulă de adresare a domnului secretar de stat Vulcănescu.

Domnule secretar de stat, de regulă, propunerile legislative pentru amendamentele sau modificările unor legi intră în contradicție cu legile vechi.

Deci dumneavoastră ați venit cu o explicație: intră în contradicție cu o lege. Ăsta-i scopul nostru: să modificăm o lege existentă. Nu ați priceput că se face așa ceva?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră cererea Grupului parlamentar al PNL de retrimitere la comisie a raportului respectiv.

Vă rog să votați. Vă rog să votați. Mulțumesc. Domnule senator Oprea, vă rog să votați.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Am votat!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stând de vorbă cu ministrul... Eh, bine că puteți! 45 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere. Propunerea legislativă se retrimite la comisie. Vă atrag atenția, pentru o săptămână.

La Comisia juridică.

Dacă tot o trimitem la comisie, nu are rost să mai discutăm în contradictoriu. Veți discuta, dacă se pune problema, în contradictoriu – eu sper să nu – la comisie.

Propunerea legislativă, ultimul proiect, punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Inițiatorul?

Nu-l avem.

Din partea Guvernului României, domnul Radu Podgorean.

Este.

Microfonul 10, pe scurt.

Pe scurt, domnule ministru, pe scurt.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Vă mulțumesc.

Nu susținem această propunere legislativă. Sumele colectate pe această modalitate ar fi mult inferioare necesarului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru politică externă, președintele acesteia, domnul senator Petru Filip. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă și Comisia românilor de pretutindeni au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Comisia pentru buget a avizat negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, aviz negativ.

Aș mai vrea să fac o singură precizare. Subiectul sau obiectul acestei propuneri legislative a mai fost discutat în urmă cu ceva timp în plenul Senatului pe o altă inițiativă legislativă, pe care am tranșat-o în sensul în care cazurile la care face vorbire această propunere legislativă, ale celor decedați în străinătate, să cadă în răspunderea administrațiilor publice locale. Acel proiect de lege, probabil, în acest moment, este în dezbatere la Cameră.

De aceea am considerat că această temă are o soluție pe care am dat-o legislativ în cadrul Senatului. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnule senator Iovescu, vă rog.

Într-adevăr, colegul are dreptate. Există o soluție provizorie, care..., am trimis..., am spus că acele consilii... Consiliile locale pot să facă lucrul acesta, dar volumul mare de concetățeni ai noștri care lucrează și, din ăștia, mulți din aceștia rămân acolo și nu avem surse ca să-i aducem înapoi...

Eu cred că prin această inițiativă, de 1 euro adunat din taxele care se colectează... Nu-i nimic în plus. Dar e o propunere – și chiar rămân surprins, este o propunere de la putere, sunt colegii noștri de la PSD, pe care chiar i-am remarcat..., colegii noștri de la deputați au foarte multe propuneri pertinente – și nu înțeleg de ce nu am putea să ne aplecăm asupra acestei propuneri și să găsim o soluție în completarea cererii de care a pomenit colegul de la comisia de raport.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri?

Nu sunt. Le declar...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

## Domnul Oprea.

Domnule senator Oprea, vă rog. La acest proiect, da?

Credeți că este altul? De regulă, nu vorbesc cu trei subiecte înainte.

Mai făceam un proiect, dar asta e.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/12.III.2015

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Scurt.

Punctul de vedere al Guvernului este corect: doar 1 euro nu-i de ajuns.

Domnule Podgorean, mă așteptam să propuneți 5 euro la fiecare taxă.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile închise.

Vot, mâine, la ora 16.00.

Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că programul de mâine începe dimineață, la ora 9.00...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

La 10.30, că am schimbat programul.

Vor fi dezbateri în continuare pe celelalte proiecte de lege.

Aș ruga să fiți prezenți, pentru că, așa cum spuneam, sunt 25 de proiecte care împlinesc termenul de adoptare tacită pe 23–24.

Mâine după-amiază, ședință de plen: dezbateri. La ora 16.00 rog liderii grupurilor parlamentare să-i convoace pe colegi pentru o sesiune de vot.

Mulțumesc.

O după-amiază plăcută pentru toată lumea!

Declar închise lucrările Senatului.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

10.30.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813625]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 30/12.III.2015 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei