Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 18 mai 2015 · monitorul.ai

## Dragi colegi,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 388 de parlamentari și-au înscris prezența 106.

Conform art. 94 din regulamentul nostru, vă informez că aveți la casete următoarele documente: ordinea de zi de pe 20 mai, programul de lucru pentru 18–23 mai, lista rapoartelor depuse în perioada 13–20 mai de comisiile permanente sesizate în fond, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și informarea cu privire la inițiativele legislative.

În continuare, în conformitate cu prevederile art. 205 din regulamentul nostru, al Camerei Deputaților, noul regulament, și cu programul de lucru, astăzi avem „ora Guvernului” – dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar democrat și popular, cu tema „Impozitarea bacșișului, măsură prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative”.

Din partea Guvernului participă ministrul de resort, domnul Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice. Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc că timpul maxim stabilit de regulament pentru fiecare participant este următorul: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea are 5 minute pentru a prezenta tema, reprezentantul Guvernului – 5 minute pentru a răspunde, reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea – 3 minute pentru lămuriri suplimentare. Celelalte grupuri parlamentare au câte 3 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are dreptul la 5 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere. Reprezentatul deputaților neafiliați are un minut pentru a prezenta punctul de vedere. Reprezentantul Guvernului încheie cu 5 minute la final. Dau cuvântul domnului deputat Ștefan Burlacu. Domnule Burlacu, aveți cuvântul.

Ștefan Burlacu

#3430

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru, mulțumim pentru invitație. Bună ziua, dragi colegi!

Mă bucur că avem astăzi ocazia, la inițiativa Grupului parlamentar democrat și popular, format din membrii PND, PSRO și PMP, să discutăm cu domnul ministru Teodorovici un subiect care a creat confuzii și a atras proteste din partea lucrătorilor vizați. Zilele acestea a intrat în vigoare o lege care a fost făcută parcă să omoare în fașă domeniile serviciilor, impozitarea bacșișului, și tot zilele acestea a fost anunțată renunțarea la ea dar nu imediat, așa cum Guvernul s-a grăbit s-o impună prin ordonanță de urgență, ci prin propunerea de respingere în Parlament, în momentul în care PL-x 210/2015 va ajunge în plenul Camerei Deputaților.

Nu putem să nu observăm un stil pompieristic de a lua măsuri cu efecte economice fără studii de impact și de renunțare la ele în urma unor discuții cu reprezentanții serviciilor, întâlnire care trebuia să aibă loc, într-o logică a normalității, înainte, nu după adoptarea unor măsuri controversate.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015, ce prevede introducerea obligativității emiterii unui bon fiscal separat pentru bacșiș, sunt afectați cei care încasează cu numerar sau prin utilizarea cardurilor ori a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație. Ne referim la categoria de angajați care sunt încadrați cu salariul minim pe economie, cei care zilnic intră în contact cu alți oameni și de la care avem cu toții pretenții să ne ofere servicii de calitate, fie când ne ducem la frizer, la un restaurant, în taxi, la un hotel etc., iar pentru aceste servicii, noi, ca și clienți, le oferim în mod deliberat o sumă modică, bacșișul fiind o dovadă a mulțumirii față de serviciile oferite, a recunoștinței pentru cum am fost tratați, cum ni s-a vorbit, cum am fost serviți, pentru un profesionalism plătit prea puțin, pentru performanțele neapreciate, pentru calitățile și cunoștințele acumulate într-o viață, pe care statul român nu este capabil să le răsplătească la adevărata valoare.

De peste trei săptămâni, agenții ANAF fac controale pentru a descoperi nereguli, numai că aceste măsuri sunt contestate atât de societate, clienții refuzând să ceară bon fiscal pentru bacșișul oferit, considerând că statul nu are dreptul să impoziteze această sumă mai mare sau mai mică oferită de fiecare, cât și de operatorii economici, care se regăsesc în situația de a-și aglomera activitatea cu registre și noi evidențe, căci acesta este efectul, în loc să încurajăm și să educăm cetățenii în spiritul recunoștinței pentru servicii de calitate și recompensarea acestora, noi tăiem absolut orice elan al acestui domeniu.

Personal, consider abuzivă măsura de permitere ca inspectorii ANAF să verifice banii pe care un angajat îi are la el. Împingem oamenii ca, din nevoie, să recurgă la ilegalități, îi condamnăm să stea cu frica în sân că vine ANAF-ul și-i controlează în buzunare. Îi condamnăm la umilință și le luăm astfel plăcerea de a-și face meseria, așa cum ne dorim cu toții.

De asemenea, subiectivismul introdus în lege, prin posibilitatea operatorilor economici de a distribui bacșișul salariaților sau de a-l păstra, va produce nemulțumiri în rândul acestor angajați, care au nevoie disperată de bacșiș pentru a-și completa veniturile și așa reduse.

Suntem conștienți că există evaziune fiscală la nivelul operatorilor economici, dintre care o parte nu emit pentru toate bunurile sau serviciile comercializate un bon fiscal, iar acest lucru trebuie sancționat. Dar, pentru a înțelege necesitatea impozitării bacșișului, trebuie făcut un studiu de impact.

Valeriu Ștefan Zgonea

#8250

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Da, îmi pare rău, trebuie să învățăm să vorbim.

Domnule ministru Eugen Teodorovici, aveți cuvântul, 5 minute.

**Domnul Eugen Orlando Teodorovici** _– ministrul finanțelor publice_ **:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Foarte scurt. Înainte de orice, vă invit să ne aducem aminte de unde a pornit această idee a impozitării bacșișului. Știm foarte bine cu toții, această idee a fost lansată încă din anul 2012 de către reprezentanții HORECA, deci nu de o zi, de două sau de 10 zile, ci chiar de câțiva ani de zile. Măsura a fost adoptată de Ministerul Finanțelor Publice în acest an, în contextul bine cunoscut al controalelor ANAF, mai exact, atunci când inspectorii fiscali găseau în casele de marcat diferențe de bani nefiscalizați. Întreaga piață era nemulțumită de închiderea firmelor, așa că, la cerere, am optat pentru această soluție.

Foarte important este faptul că nu a fost o măsură luată pentru a mări încasările la buget, ci pentru a rezolva o problemă punctuală. Implementarea măsurii în forma convenită cu reprezentanții industriilor de profil a ridicat însă și alte nemulțumiri. Pentru a le rezolva, am organizat o nouă consultare la sfârșitul săptămânii trecute și am încercat să găsim împreună soluții alternative care să lucreze în beneficiul ambelor părți.

Concluzia întâlnirii a fost aceea de a renunța la bacșișul reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015. Au fost voci în cadrul acestei întâlniri care au susținut păstrarea măsurii într-o formă opțională. Însă, pentru că în practică apar diferite situații care nu pot fi reglementate, am decis să renunțăm definitiv la această măsură. Impozitarea bacșișului a fost o soluție convenită cu piața, iar renunțarea la impozitarea bacșișului a fost, de asemenea, o decizie luată de comun acord. A fost o experiență, și nu un eșec, pentru că, ar trebui să nu uităm, aceasta înseamnă democrație, dialog și consultare, nu măsuri arbitrare. Evident, opoziția a știut să înlocuiască aceste principii cu speculații și cu atacuri politice.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vă invit să ieșim din acest cerc vicios al speculației. Dacă vom continua să ne atacăm între noi doar în numele puterii, nu vom reuși să construim cu adevărat niciodată, iar românii și România au nevoie, mai mult ca oricând, să vadă că ne putem așeza civilizat la aceeași masă și că putem dialoga în numele unor idei, nu în numele unor interese de partid. Vă mulțumesc foarte mult.

Maria Andreea Paul

#15673

Tupeu și aroganță, așa aș defini intervenția de astăzi a ministrului de finanțe Teodorovici, din Parlamentul României. Să vii în fața parlamentarilor și să dai vina pentru propria ta greșeală pe opoziție, pe opoziție și pe HORECA, mi se pare tupeu și aroganță. Nu uitați că ați introdus 40 de taxe noi și impozite majorate, ați venit cu un nou proiect de Cod fiscal și de procedură fiscală. Am crezut că v-ați făcut bine temele, dar fals. Nici de data asta nu ați lucrat cum trebuie. Am crezut că nu veniți cu modificarea modificării Codului fiscal și iată-vă din nou aici, scuzându-vă și acuzându-vă în fiecare secundă. PNL cere demisia ministrului Teodorovici și restituirea sumelor din impozitarea bacșișului, integral. Introducerea și retragerea impozitului pe bacșiș sunt dovada Guvernului fără busolă, amețit și incompetent.

Suntem singura țară europeană care, pentru o singură plată, cere două bonuri fiscale, o aberație care duce la costuri de administrare mai mari decât încasările efective la buget, pentru că nu s-a prevăzut un prag sub care bacșișul nu trebuie impozitat. Să nu urmărești marii evazioniști, dar să gonești după micul bacșiș, este semnalul clar al complicității specifice a unui guvern, cum este PSD, cu frauda și corupția. Să nu uităm că însuși modul în care s-a aplicat această nouă impunere fiscală de către PSD a deschis o fereastră fenomenală pentru albirea banilor murdari, imposibil altfel de justificat și de reintrodus în circuitul economic corect.

Din nou avem de-a face cu măsuri luate la disperare, cu o secundă înainte ca revolta cetățenilor să explodeze. Retragerea impozitului pe bacșiș oprește o serie de aberații funcționale care stârneau hohote de plâns agenților economici torturați de haosul fiscal și hohote de râs spectatorilor la circul fiscal al PSD. Ce s-a întâmplat de când bravul ministru ne trimitea să mai facem un drum până la punctul de livrare pizza pentru a cere bonul de bacșiș, până astăzi, când nu mai vrea impozitarea bacșișului? Nu știe cum să o aplice? Dar când a propus-o, știa?

Dorește oare cu o veste bună să acopere o altă veste rea adusă de vicepremier pentru partidul său? Nu există rău mai mare pe care să-l poată face un ministru de finanțe decât acela de a face modificări pe genunchi ale Codului fiscal. Cine plătește? Noi toți, firmele, angajații, tot răul se adună la cetățeni. Ministrul Teodorovici nu are acum decât o singură soluție: demisia. Oriunde în lume, cu siguranță în partea aceea de lume cu care vrem să ne comparăm, demisia era deja anunțată. Spun asta pentru că este singura soluție normală. Avem prea mulți miniștri fără simțul normalității. Cum altfel, cu un premier ca Ponta și nenumăratele sale gafe enorme, este groaznic modul în care ministrul de finanțe și premierul au înțeles să folosească Codul fiscal ca pe un instrument politic, ca pe un instrument de amortizare a șocurilor de imagine ale PSD.

Efectele scontate...

Marian Neacșu

#20060

Evident că e o temă dragă pentru dumneavoastră. După zgomotele pe care le faceți în sală, dovediți, o dată în plus, că vă interesează subiectul. Poate acum mai puțin, dar cred că v-a interesat la o anumită vreme mult mai mult decât atât. Mă bucur că renunțați, e cam târziu totuși. Stimați colegi,

În momentul în care ne-am propus să facem un soi de reformă internă în ceea ce privește regulamentul și să revoluționăm într-un fel sau altul relația dintre Guvern și Parlament, am sperat ca aceste ore dedicate discuțiilor constructive pe care parlamentarii să le aibă cu miniștrii, pe care parlamentarii să le aibă cu prim-ministrul, vor căpăta greutate și consistență.

Din păcate, nu constatăm decât că am făcut sau n-am făcut altceva decât să dublăm șirul acelor declarații politice pe care oricum nu le ascultă nimeni și nu-i deloc în regulă. Ne-am propus... și ne-am propus atunci când am discutat lucrurile astea să venim aici, la aceste evenimente, să le transformăm în evenimente, să ridicăm probleme serioase, să căutăm, să găsim soluții împreună.

O dată în plus, se pare că nu reușim să vă ducem într-o astfel de zonă, pentru că, mă rog, atât de prinși de demagogie, evident că nu reușiți să construiți nimic serios, veniți doar să ne citiți o înșiruire, mai mult sau mai bine însăilată de cuvinte, care adesea n-au foarte multe... sau n-are foarte multă relevanță în realitate.

Mă așteptam ca astăzi, aici, o temă, care este importantă pentru națiune, pentru că așa au decis cei care au solicitat această temă, să fie tratată de toată lumea cu interes, cu dorința de a găsi soluții, evident că, acolo unde este cazul, și cu acuze fundamentate, dar nimic din toate astea nu s-a regăsit aici. Mă rog, admit că este doar prima astfel de ședință și că o să începem ușor, ușor să ne rulăm, o să începem ușor, ușor să ne găsim cuvintele, o să începem ușor, ușor să învățăm să ne ascultăm și să ne respectăm unii pe alții, să avem conlucrări, să avem schimb de opinii, să putem să aducem aceste discuții acolo unde le-am gândit inițial, să fie profitabile nu neapărat pentru noi, nu neapărat pentru Guvern, cât pentru cetățenii, cât pentru cetățenii care așteaptă lucrurile importante și serioase de la noi, și nu o bătălie sterilă și demagogică. Cred că asta și ăsta ar fi trebuit să fie semnalul, ăsta ar fi trebuit să fie mesajul, dar eu sunt o persoană optimistă prin definiție și sunt convins că, pe măsură ce înaintăm în astfel de exerciții, altminteri extrem de benefice și de democratice...

Florin Iordache

#26731

Continuăm partea a doua a ședinței noastre, consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Din partea Ministerului Învățământului participă domnul secretar de stat Király András și avem un răspuns pentru domnul deputat Gheorghe Florin – „Parteneriatele funcționale între universități și licee și mediul de afaceri.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației și Cercetării Științifice_ _**:**_

## Mulțumesc frumos, domnule președinte. Domnule deputat,

În conformitate cu prevederile art. 351 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere și orientare în carieră a tuturor elevilor, studenților și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Totodată, conform prevederilor art. 352 din legea sus-menționată, pentru consilierea și orientarea în carieră, informarea, consilierea cu privire la carieră, consilierea pentru angajări și sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, ca beneficiar și în parteneriat, derulează o serie de proiecte finanțate din fonduri structurale europene, oferă informații și consiliere în domeniul integrării active și eficiente pe piața forței de muncă.

De asemenea, în vederea realizării unui set de măsuri pentru creșterea șanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, pentru dobândirea de către acestea a statutului de persoane ocupate, Ministerul Educației și Cercetării Științifice a încheiat un protocol de colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, vizând inițierea și desfășurarea unor campanii de informare și consiliere pentru adaptarea activă a educației la cerințele pieței muncii. Curriculumul pentru învățământul profesional și tehnic, pregătirea de specialitate și pregătirea practică au la bază standarde de pregătire profesională validate de comitetele sectoriale și aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.

Proiectarea curriculumului pentru filiera tehnologică a liceului respectă principiile de proiectare ale curriculumului național și are în vedere asigurarea premiselor pentru angajarea pe termen lung a absolvenților, prin dobândirea competențelor profesionale necesare.

În ceea ce privește parteneriatele desfășurate la nivel național dintre angajatori și școlile tehnice, au fost cuprinse în proiectele planurilor de școlarizare pentru anul școlar 2015–2016 solicitările unui număr de 3.770 de operatori economici cu care unitățile de învățământ au încheiat contracte pentru formarea profesională a elevilor.

Prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.081/2014 au fost constituite trei grupuri de lucru româno-germane și un comitet de coordonare pentru cooperarea în învățământul profesional și tehnic dintre România și landul Baden-Württemberg, care vizează, printre altele, formarea de formatori și modificarea curriculumului pentru meserii cerute de piața muncii, pentru care există cofinanțare de la firme.

În conformitate cu prevederile art. 150 alin. (4) din Legea educației naționale, în cadrul studiilor universitare de licență este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Universitățile au obligația de a asigura un minim de 30% din...

Király András György

#32886

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Întrebarea este deosebit de complexă și de actualitate. Este un răspuns destul de lung și de data aceasta. Încerc să sintetizez.

În ceea ce privește susținerea învățământului rural, putem menționa asigurarea sporului de izolare pentru cadrele didactice, sporul de predare simultană și decontarea navetei, conform legislației în vigoare.

Reducerea până la eliminare a situațiilor de organizare a formațiunilor de studiu în regim simultan este una din preocupările ministerului, fiindcă în aceste situații unitățile de învățământ nu funcționează la nivelul cerințelor standardelor naționale de acreditare. Însă avem în vedere încă o serie de situații în care avem nevoie de această formă de învățământ.

Pentru încurajarea participării școlare și a reducerii abandonului, Ministerul Educației și Cercetării Științifice a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice. Astfel, menționăm câteva: introducerea în legislație a programului „A doua șansă” la nivelul învățământului obligatoriu; organizarea clasei pregătitoare începând cu anul școlar 2012–2013 într-un mod mult mai flexibil, având în vedere condițiile specifice fiecărei comunități; asigurarea de rechizite școlare gratuite pentru elevii din învățământul primar și gimnazial proveniți din grupuri dezavantajate; protecția socială a copiilor și elevilor cu nevoi educative speciale, prin instituții adecvate, clase, grupe cu nevoi speciale; măsuri pentru stimularea participării la educație a copiilor și tinerilor de etnie romă; implementarea unor programe de intervenție, de susținere financiară externă, în scopul constituirii sau al reabilitării unor unități de învățământ preuniversitar.

Ministerul Educației și Cercetării Științifice a elaborat Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, care propune patru piloni și șase programe reprezentative, compuse din măsuri de prevenire.

Ana Birchall

#34951

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Vă mulțumesc pentru răspuns, domnule secretar de stat. Am semnalat neajunsurile sistemului de învățământ din mediul rural, în mod particular, deoarece consider că îmbunătățirea sistemului educațional din mediul rural trebuie să reprezinte o prioritate, și nicidecum o opțiune, iar lipsa mijloacelor de transport, lipsa unei infrastructuri corespunzătoare și scăderea calității actului educațional în mediul rural sunt factori determinanți ai ratei de abandon școlar. Și eu cred că este datoria noastră să promovăm atât în mediul rural, cât și la oraș un act educațional care să le permită copiilor și tinerilor să dobândească cunoștințele necesare pentru a-și forma un viitor aici, acasă.

Cred că nu trebuie să pedepsim un copil pentru că are neșansa să se nască la țară, la sat, într-un sat din colegiul meu din Vaslui, sau șansa să se nască la oraș. Pentru că eu consider că un copil, indiferent unde se naște, are dreptul, constituțional, la un act de educație performantă. Și tocmai de aceea am susținut deciziile Executivului de a demara lucrările de renovare la peste 500 de școli, de conectare la internet a circa 2.500 de școli din mediul rural și urban și de achiziționare a peste 1.200 de microbuze școlare – vă spun că de microbuzele acestea școlare au beneficiat inclusiv copiii din Colegiul meu nr. 5 din Vaslui –, precum și decontarea transportului elevilor și profesorilor.

Și eu vă felicit, domnule secretar de stat, pentru aceste măsuri cu titlu de exemplu, care într-adevăr ajută fiecare copil, indiferent unde se naște, să poată să aibă acces la o educație performantă, pentru că, așa cum am spus de fiecare dată, accesul copiilor la educație nu este o favoare, ci este un drept constituțional al lor.

Eu vă mulțumesc și sper ca în continuare să aveți aplecare și asupra copiilor din mediul rural, în mod special, pentru că realmente fac eforturi, să știți, merg prin lapoviță, prin vânt, prin soare, prin viscol ca să ajungă la școală. Mulțumesc.

Florin Cristian Tătaru

#37729

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei ministru Grațiela Gavrilescu.

- Subiectul: situația defrișărilor din județul Maramureș. Doamnă ministru,

Baia Mare s-a alăturat celorlalte orașe din România care au protestat față de defrișările ilegale ce se petrec în fiecare an.

Așa cum s-a precizat și la posturile de televiziune naționale, Maramureșul se află și el, din păcate, pe lista județelor unde pădurea se taie ilegal.

Procurorii DNA au început unele anchete în județele vecine, ca de exemplu Bistrița-Năsăud, în mai multe dosare de corupție, pentru perioada 2009–2014, care au avut ca obiect defrișările masive, ilegale, de păduri.

Guvernul României a sesizat, de asemenea, 52 de fapte posibile de natură penală, după o serie de verificări în județele Bistrița-Năsăud, Maramureș, Mehedinți, Suceava, Neamț. Controlul a vizat perioada martie 2009 – decembrie 2012 și arată că membrii Consiliului de administrație al Romsilva au adoptat, cu depășirea competențelor legale, un regulament privind vânzarea masei lemnoase recoltate anual din fondul național forestier, regulament care stabilea că documentația de preselecție depusă de firmă nu mai trebuia să conțină și certificatul de bonitate financiară sau acte privind lipsa datoriilor bugetare.

În altă ordine de idei, presa maramureșeană precizează de ceva vreme faptul că județul Maramureș reprezintă raiul tăierilor ilegale. Doar în primele luni ale anului au fost tăiate ilegal în Maramureș peste 220 de hectare, situând acest județ în topul județelor cu cele mai multe defrișări ilegale, prejudiciul ridicându-se doar pentru aceste luni de început de an 2015 la aproximativ suma de 6,7 milioane de lei.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveți amabilitatea să ne răspundeți la următoarele întrebări:

Care este numărul de hectare defrișate ilegal pe fiecare ocol silvic în parte, începând cu anul 2009? La această întrebare vă rugăm să vă referiți strict doar la ocoalele silvice aparținând județului Maramureș.

Câte dosare de cercetare penală pentru defrișări ilegale au fost constituite cu specificație pentru județul Maramureș? Ce măsuri a întreprins ministerul pentru recuperarea prejudiciilor generate de defrișările ilegale din județul Maramureș?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vasile Popeangă

#42008

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Ioan Rus, ministrul transporturilor, și are ca obiect să-mi explice care sunt motivele pentru care nu au fost incluse și județul Gorj și zona Olteniei în Masterplanul general de transport.

Domnule ministru,

Am urmărit cu mare interes zilele trecute Masterplanul de transport convenit cu Uniunea Europeană.

Se poate observa că ținta 2020 o reprezintă autostrăzile și drumurile expres.

Ca să nu se rămână în urmă, baza pare a fi pusă tot pe centurile ocolitoare, urmând ca la finele perioadei toate reședințele de județ să posede măcar așa ceva.

Deranjant este însă că, deși se recunoaște la toate nivelurile ca fiind o problemă deosebită, nici măcar un drum expres, ca să nu mai zicem de o autostradă, nu străbate partea sud-vestică a țării, respectiv județul Gorj.

Mai mult decât atât, dumneavoastră înșivă ați recunoscut că mai există încă probleme în proiectul elaborat de ministerul pe care îl conduceți, însă promiteți că veți căuta soluții.

Spuneați dumneavoastră: „Nu este rezolvat cum se cuvine sud-vestul României și sperăm să găsim o soluție în perspectivă”, ați menționat în cadrul ședinței Comisiei pentru transporturi și infrastructură.

Întotdeauna totul trebuie să fie în viitor, niciodată astăzi, nici măcar primul pas. Până și proiectele mai vechi, ale lui Ceaușescu, vizau o autostradă între Craiova și Deva, ca o alternativă la cea de pe Valea Oltului, dar viziunea politicienilor de la Ministerul Transporturilor este, se pare, diferită.

Ce este mai rău este că s-a instalat o mentalitate mai mult decât distructivă în Ministerul Transporturilor. Vor fi orașe, ca, de exemplu, Timișoara, care în masterplan are centură ocolitoare la patru benzi, față de un oraș reședință de județ, cum este Târgu Jiu, care are centură ocolitoare la două benzi, pentru că în acest moment dezvoltarea economică, traficul impun doar două benzi. Cerc vicios!

S-a ajuns la o dezindustrializare dezastruoasă și un colaps economic într-o zonă cu milioane de români, pentru că drumurile au fost lăsate de izbeliște, nemaiavând nicio dezvoltare, iar acestea rămân minuscule, pentru că nu mai este activitate economică în zonă.

În acest sens, vă interpelez, domnule ministru, să-mi spuneți de ce Gorjul și zona Olteniei nu sunt prinse în Masterplanul general de transport până în 2020.

Față de cele prezentate, precizez că aștept un răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților

Dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar democrat și popular, cu tema „Impozitarea bacșișului, măsură prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative”

Răspunsuri la întrebările orale adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice

Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului