Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 27 septembrie 2016, și vă anunț că timpul repartizat pentru declarații politice grupurilor parlamentare este de: 37 de minute – pentru Partidul Social Democrat; 30 de minute – pentru Partidul Național Liberal; pentru liberal-conservatori – 9 minute; UDMR – 4 minute și senatori neafiliați la grupuri parlamentare –10 minute.

Avem primul client, domnul senator Grigoraș.

Vă rog să vă prezentați declarația politică. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi, 27 septembrie 2016, am intitulat-o „Drumurile noastre toate”.

În iunie 2016, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași declara că: „Județul Botoșani, în materie de drumuri naționale de legătură cu celelalte județe, stă foarte prost. Drumul Târgu Frumos–Botoșani trebuia să fie făcut demult, pentru că proiectul exista de ani buni.”

La sfârșitul anului 2015, Guvernul Ponta a scos de la finanțare din bugetul pe 2016 modernizarea acestui drum, cunoscut și sub numele de „european”, „Europa 58”, sau DN 28B. Refacerea covorului asfaltic, promisă pe o porțiune de 73 de kilometri în 2016, între Târgu Frumos și Botoșani, s-a realizat pe o lungime totală de, atenție!, doi kilometri! Un kilometru, Deal–Zăicești, un kilometru, Deal–Buda. Mai pot fi contrazis, că nu s-a încheiat anul calendaristic. Mă îndoiesc. Dar cine știe?

Șoseaua cu pricina se află pe locul șase în lista de priorități în domeniul infrastructurii rutiere regionale, lucrarea fiind evaluată la 36,5 milioane de euro. A fost elaborată și expertiza tehnică. S-a reactualizat și studiul de fezabilitate,

pentru care s-a încasat frumoasa sumă de 240 de mii de lei, fără TVA, de către o firmă din Bacău, câștigătoarea licitației, de altfel.

DN 28B Botoșani–Târgu Frumos este unul cu trafic internațional și face parte din drumul european E58 Austria–Slovacia–Ucraina, intră în România pe la Halmeu, Dej–Bistrița–Suceava–Botoșani–Târgu Frumos–Iași– Sculeni–Republica Moldova, din nou în legătură cu Ucraina și se termină în Rusia.

Județul Botoșani este rupt de civilizație și din cauza stării deplorabile a acestei șosele. Și, pentru ca tacâmul să fie complet, un nou masterplan general de transport, la care lucrează Ministerul Transporturilor, arată că la Botoșani nu se va moderniza niciun drum european sau național până în 2031. Și-atunci, mă întreb: cum e posibil?!

Lovit de o secetă cumplită, județul Botoșani rămâne izolat, agățat precum harta în cui și catalogat a fi polul sărăciei din Uniunea Europeană.

- Drumurile noastre, poate, vor fi reparate vreodată... Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Așteptăm alți colegi care au declarații politice.

Dau cuvântul domnului senator Bodog Florian Dorel, pentru a-și prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Medicamente mai ieftine pentru români”. Stimați colegi,

În intervenția mea de astăzi aș dori să mă refer la un subiect extrem de sensibil pentru funcționarea sistemului de sănătate din țara noastră. Pe cât de sensibil, subiectul este pe atât de problematic pentru actuala conducere a Ministerului Sănătății. Mă refer la problema prețului medicamentelor vândute în România, mai exact la aplicarea sau nu, mai bine zis la neaplicarea Ordinului nr. 75/2009.

Pentru a-i pune în temă pe toți cei mai puțin familiarizați cu funcționarea sistemului nostru de sănătate, trebuie să vă spun că acest ordin al ministrului sănătății a fost dat în februarie 2009 de către ministrul PSD al sănătății, domnul Ion Bazac. Prin acesta se urmărea ca prețurile medicamentelor comercializate în România să scadă la cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Ordinul nu a fost însă aplicat până în 2015, când un alt ministru PSD, domnul Nicolae Bănicioiu, l-a pus în vigoare. După schimbarea Guvernului din toamna anului trecut, miniștrii tehnocrați au decis să amâne aplicarea acestuia până la sfârșitul lui 2016.

Astăzi, Ministerul Sănătății are o mare dilemă: să aplice sau să nu aplice Ordinul nr. 75/2009? Problema pentru Ministerul Sănătății și domnul ministru Vlad Voiculescu este că, dacă ar aplica Ordinul nr. 75/2009, care permite micșorarea prețului la medicamente, intervine pericolul exploziei exportului paralel de medicamente. Foarte multe medicamente ar dispărea efectiv din farmacii, pentru producători și distribuitori fiind mult mai profitabil să le vândă în alte țări pentru un profit mai mare. Pacienții români ar fi direct afectați și ar avea mult de suferit.

Apropo de producătorii de medicamente, dacă ordinul din 2009 s-ar aplica astăzi, potrivit unor estimări făcute de specialiști, companiile farmaceutice ar pierde câteva sute de milioane de euro. Prin neaplicarea în 2016 a acestui ordin, românii plătesc aproximativ 400 de milioane de euro în plus din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Unde se duc acești bani? Cred că nu este greu de ghicit pentru nimeni: în profitul companiilor internaționale producătoare de medicamente.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, pentru a-și prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi are titlul „România, dominată de fenomenul «unii sunt mai presus de lege»”.

Tratamentul diferit al cetățenilor în fața legii denotă că încă avem mari probleme în privința maturizării democratice, deși au trecut atâția ani de la Revoluția din decembrie ’89. Grav este că Parlamentul, ca for legislativ, a fost, din păcate, în ultima perioadă, exemplul negativ în această privință. Ultima reprezentație lamentabilă din Senat nu este singura prin care s-a profitat de puterea conferită de titlul deținut. Sunt prea multe cazuri când unii demnitari sau persoane cu influență politică, economică sau juridică se folosesc de funcția deținută și reușesc să amâne începerea acțiunilor în instanță, în contextul în care nevinovăția abia acolo poate fi demonstrată.

Chiar dacă, uneori, cei vizați de justiție poate nu au solicitat clemență din partea colegilor..., dar aceștia uită prea ușor că toți oamenii sunt egali în fața legii, indiferent dacă sunt parlamentari, miniștri, mari oameni de afaceri și altele.

Pentru majoritatea românilor este nedrept să asiste mereu la acțiuni prin care se demonstrează că unii pot fi deasupra legii. Imunitatea nu trebuie să fie un zid de apărare împotriva legii și a justiției. Ceea ce vedem astăzi este rezultatul deteriorării, de ani de zile, a climatului politic, sub oblăduirea PSD și a acoliților, care și-au făcut un crez din împiedicarea justiției.

Suntem într-un moment în care ar trebui să oferim dovezi clare privind intrarea în normalitatea democratică, iar favorizarea unor persoane în fața legii să devină istorie. Parlamentul este obligat să ia măsurile necesare prin care imunitățile, de orice fel, să fie eliminate. Altfel, pe termen lung, România va rămâne etichetată ca o țară care își protejează corupții.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

E în regulă.

Are cuvântul domnul senator Agrigoroaei Ionel, pentru a-și prezenta declarația politică.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Voi aborda astăzi o temă pe care am formulat-o și asupra căreia m-am documentat după ce am primit mai multe sesizări de le zeci de persoane cu venituri foarte mici și care privește mai multe avertismente din zona economică reală a României.

Titlul declarației este „Schimbarea în lei a creditelor acordate prin programul «Prima casă»”.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

- Stimați colegi,

În ultimii șapte ani, peste 90% din creditele ipotecare acordate de băncile din România au fost prin programul „Prima casă”. Statul a dat garanții de aproape 17 miliarde de lei pentru aproape 200.000 de români. Practic, întreaga piață imobiliară a fost susținută prin acest program. La prima vedere pare un program cu un succes răsunător, însă e departe de a fi așa, pentru că forma lui ascunde o criză de proporții, care, în mod sigur, va lovi zeci de mii de beneficiari, din două mari motive:

1. Primul motiv este limita maximă impusă, adică de 60.000 de euro. Cine a impus această limită maximă, care sunt motivele pentru care a fost stabilită și la ce nivel s-a hotărât acest lucru? Pentru că singurii avantajați sunt vânzătorii de apartamente. În acest fel, piața imobiliară a fost din nou, ca și înaintea crizei financiare, menținută artificial la o cotă ridicată, departe de valoarea reală. Pentru că e foarte simplu: dacă limita maximă ar fi fost stabilită la 45.000 de euro, prețurile s-ar fi aliniat în jurul acestei sume. Așa, am creat, practic, o nouă bulă imobiliară.

2. Al doilea motiv, cu un impact mult mai grav, este acordarea creditului în euro. Avem, practic, același scenariu ca în cazul creditelor acordate în franci elvețieni. Închipuiți-vă un scenariu extrem de probabil. În cazul unei crize financiare, care în mod sigur va veni la un moment dat, euro ar putea crește cu 50%, iar salariile în lei vor scădea. Ce se va întâmpla cu toate ratele din „Prima casă”? Vor exploda. Iar beneficiarii care au luat creditul vor intra în incapacitate de plată, iar, în acest timp, valoarea apartamentului, bineînțeles, va scădea.

Cred că se impune de urgență o schimbare majoră a programului „Prima casă”. În primul rând, avem nevoie de o recalculare a plafonului maxim, eventual etapizat pentru mai multe categorii de cetățeni. În al doilea rând, cred că se impune schimbarea creditului din euro în lei. Prin trecerea numai pe lei, românii vor fi expuși numai la riscuri de dobândă la lei și vor scăpa de riscul valutar.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Dacă dintre dumneavoastră mai are cineva de prezentat vreo declarație politică, îl rog să se anunțe.

## DUPĂ PAUZĂ

Având în vedere că nu mai sunt solicitări pentru a prezenta declarații politice, vă anunț că au depus declarații politice următorii senatori:

– Silistru Doina, Bădălău Niculae, Lazăr Sorin Constantin, Frătean Petru Alexandru, Mohanu Nicolae, Crețu Gabriela, Filip Petru, Coca Laurențiu Florian – din partea Grupului parlamentar al PSD;

– din partea Grupului parlamentar al PNL – Nicoară Marius Petre, Pașcan Marius, Luchian Dragoș, Cristina Ioan, Igaș Traian Constantin, Ghilea Gavrilă și Tătaru Nelu;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator – Chiru Gigi și Niță Mihai;

- din partea senatorilor independenți – Marian Valer,

- Saghian Gheorghe și Vochițoiu Haralambie. Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice și, peste câteva minute, intrăm în următoarea fază, de legiferare.

Vă mulțumesc.

## _Declarații politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:_

Declarația politică se intitulează „Arta comunicării tehnocrate”.

Au curs tone de „cerneală virtuală”, în ultimul an, cu privire la guvernarea tehnocrată. Și va mai curge până după alegerile parlamentare, din păcate. Însă trebuie să spunem că mai multă s-a consumat pe arta comunicării decât pe arta guvernării.

Am tot scris în declarațiile politice despre responsabilitatea vorbelor de la înălțimea funcției publice, criticând derapajele verbale ale unor membri ai Guvernului. Dar degeaba. Se pare că nu poți schimba caracterul unui guvern care se comportă ca un administrator îngust cu sarcini clare trasate deja, fără prea mare autonomie politică și lipsit de empatie față de nevoile sociale și economice ale românilor. Caracterul unui guvern, precum cel al omului, nu se schimbă, indiferent cât de frumos este prezentat sau cât de mult se încearcă acoperirea cu tehnici inutile de PR. Acesta rămâne constant. Cu alte cuvinte, degeaba încearcă premierul Dacian Cioloș să se prezinte ca un premier tehnocrat responsabil, lipsit de sfori politice, care încearcă să vândă bine imaginea acestui guvern, dacă oamenii de sub el spun exact ce gândesc, într-o cheie nu foarte subiectivă pentru români.

O nouă lovitură, care confirmă arta comunicării tehnocrate, este cea dată de șeful Corpului de control al Guvernului, Valentin Mircea, care ne spune cu subiect și predicat că instituțiile statului român sunt inutile și că nu au capacitatea de a interveni în cazul unui dezastru major. Astfel, acesta concluzionează cu nonșalanță și fără pic de responsabilitate că „(...) instituțiile statului român au note maxime la simpozioane și umflat mușchii, dar nu vă bazați pe ele când va lovi un mare cutremur (...)”. Ce mesaj este acesta, transmis de către un oficial al Guvernului? Ce exemplu poate fi pentru societate, când, practic, decredibilizezi statul român, chiar dintr-o funcție publică? Când orice politician ar fi fost supus oprobriului public și cu siguranță ar fi demisionat pentru o astfel de declarație, iată că acest oficial, protejat și susținut de către premier, nu va pleca, ci va rămâne. Este absolut revoltător! Să spui că statul român nu-și poate proteja cetățenii și să mai și rămâi în funcție pare a fi o situație de domeniul fantasticului.

Declarația politică este intitulată „Ce bine se trăiește prost! Fără griji și dileme!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Încă de acum 10 ani, Ministerul Educației și Cercetării a vrut să interzică cadrelor didactice folosirea materialelor didactice auxiliare, cum ar fi caietele tipizate, culegerile sau alte materiale care vin în sprijinul activității instructiveducative.

La momentul acela s-a propus ca utilizarea acestora să fie permisă doar la recomandarea inspectorilor școlari și cu acordul părinților. Luarea unei asemenea măsuri viza învățământul primar, ca urmare a plângerilor venite din partea părinților și a inspecțiilor MEdC.

Astfel, inspectorii au constatat că o parte din aceste materiale conține erori grave și că utilizarea lor duce la supraîncărcarea și demotivarea elevilor.

Această măsură a revenit. În 2016 vorbim despre eliminarea auxiliarelor în diferite județe. Totul este lăsat la libera alegere a inspectoratelor.

Se pune problema în felul următor: „Gata cu auxiliarele, culegerile...” Stau și mă gândesc că va veni timpul în care nu se știe însă dacă vom mai avea nevoie de școli. Ce bine se trăiește prost! Fără griji și fără dileme!

Cum să interzici părinților să achiziționeze aceste tipizate? Cum să ceri cadrelor didactice să își desfășoare orele fără manuale, fără materiale didactice, în condițiile

în care știm destul de bine că părinții susțin financiar, „benevol”, școlile sau grădinițele?

Într-adevăr, Legea educației interzice comerțul de orice fel în școli. Dar de ce să limitezi dreptul comitetului de părinți de a achiziționa auxiliare pentru a veni în sprijinul activității instructiv-educative și, practic, în interesul superior al copilului?

De ce oare trebuie să reformăm sistemul prin luarea unor măsuri excesive? Nu cumva ar trebui să luăm măsuri în ceea ce privește reglementarea atât a auxiliarelor, cât și a opționalelor în mediul școlar?

De cele mai multe ori se vorbește de faptul că instituțiile școlare nu sunt agenți economici, că nu au voie să presteze activități aducătoare de venituri, că nu se pot colecta sume de bani de la părinți.

Declarația politică se intitulează „România Start-up: prioritatea programului de guvernare social-democrat pentru antreprenoriat”.

Antreprenoriatul este un motor important al inovării, al competitivității și al creșterii economice, fiind o sursă-cheie pentru afaceri dinamice și inovație. Antreprenoriatul poate să apară în orice sector și tip de activitate și contribuie la crearea de locuri de muncă, contribuind, de asemenea, la promovarea coeziunii economice și sociale.

Abilitățile și atitudinile antreprenoriale oferă beneficii societății pe termen lung, iar start-up-urile și IMM-urile sunt din ce în ce mai mult recunoscute ca fiind o forță motrice pentru inovare, spirit antreprenorial și competitivitate. Construirea unei societăți antreprenoriale depinde de modul de implicare al fiecăruia, iar un prim pas trebuie să fie atitudinea pozitivă față de inițiativele antreprenoriale. În plus, un mediu favorabil pentru începerea și dezvoltarea firmelor este determinant.

În acest context, Partidul Social Democrat propune ca prioritate în cadrul viitorului program de guvernare sprijinirea directă a inițiativelor antreprenoriale prin Programul național de dezvoltare antreprenorială. România Start-up este prima componentă a Programului național de dezvoltare antreprenorială și avem ca obiectiv înființarea unui număr serios de start-up-uri și creșterea competitivității acestora, care să aibă ca efect imediat noi locuri de muncă. Măsura de sprijin constă într-o schemă de ajutor din partea statului pentru start-up-uri: acordarea unei sume de până la 200.000 de lei pe proiect și o finanțare pentru 10.000 de start-up-uri. Alte obiective concrete în cadrul acestui program vizează un SRL gratuit, un leu capital social, o zi pentru înființarea firmei, o semnătură electronică gratuită și un cont bancar gratuit. Programul de guvernare al PSD are în vedere și înființarea de incubatoare de afaceri și de licee cu profil antreprenorial în fiecare județ din România, conștienți fiind de faptul că educația în această direcție este la fel de importantă. Iată că, prin această propunere, PSD rămâne consecvent politicilor sale pentru cei mulți și continuă seria acțiunilor care vin în sprijinul oamenilor.

Declarația politică este intitulată „Demersurile României ca urmare a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană”.

Stimați colegi,

Referendumul din iunie din Marea Britanie prin care britanicii au solicitat ieșirea Regatului din Uniunea Europeană a provocat o serie de probleme în rândul statelor europene.

Aceste probleme trebuie soluționate și ameliorate prin măsuri politice, astfel încât ele să nu devină prevalente. Măsurile economice adoptate de Uniunea Europeană, precum și criza emigranților au dus la exacerbarea unor tendințe naționaliste și la dezvoltarea unor facțiuni antieuropene.

În acest context, au apărut mai multe formațiuni politice de extremă dreaptă, care revendică mai multă putere pentru statele lor și, eventual, ieșirea din Uniune.

De aceea, liderii țărilor europene au început să caute soluții care să avantajeze statele lor, atât prin modificarea sau reformarea modului în care funcționează Uniunea Europeană, cât și prin negocieri bilaterale cu Marea Britanie pentru susținerea propriilor cetățeni și interese.

Soluțiile nu sunt nici simple și nici nu există o majoritate clar definită cu privire la acestea. În aceste condiții, mă miră că Președinția și Ministerul Afacerilor Externe nu au niciun punct de vedere asupra modului în care va trebui să funcționeze Uniunea după ieșirea Marii Britanii.

Deși este un moment crucial în istoria Uniunii Europene, România pare că nu vrea să aibă niciun fel de rol, chiar dacă ar urma să fie a șaptea țară ca mărime din UE. Acest aspect a devenit foarte clar la sfârșitul lunii august, când prim-ministrul Poloniei, doamna Beata Szydlo, a fost în România și a expus poziția țării sale chiar în cadrul unei conferințe de presă alături de Dacian Cioloș.

Doamna Szydlo a declarat că Polonia sprijină o modificare a tratatelor Uniunii Europene, prin care statele să primească mai multă putere, iar Comisia să aibă un rol diminuat, în condițiile în care aceasta a devenit mult prea politizată.

Domnul prim-ministru Dacian Cioloș a părut a fi prins pe picior greșit și nu a știut efectiv ce să spună. A menționat doar că România nu dorește modificarea tratatelor, dar că există anumite aspecte care pot fi modificate în funcționarea UE în marja tratatelor existente. Practic, domnul Cioloș a spus cam așa: „Să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic.”

Declarația politică se intitulează „Pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației”.

Săptămâna trecută, Institutul Național de Statistică a dat publicității studiul „Condițiile de viață ale populației în anul 2015”. Vreau să-l aduc în discuție prin prezenta declarație politică, deoarece ne aflăm într-o perioadă de precampanie, când partidele politice își compun programele legislative și de guvernare pentru următorii patru ani. Sunt convins că aceasta ar putea fi una din temele importante ale campaniei de alegeri pe care o vom desfășura pe 11 decembrie. Totodată, consider că un capitol important al programelor de guvernare și o preocupare majoră a viitorului guvern va fi tocmai îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor români.

Nu voi rezuma aici cuprinsul studiului Institutului de Statistică, el poate fi consultat pe site-ul instituției sau în mediile economice. Rețin totuși din această cercetare faptul că românii sunt nevoiți să cheltuie foarte mult pe întreținerea locuinței, plata utilităților, abonamente la telefoane și internet, rate și altele. Studiul arată că o treime din gospodării nu reușesc să acopere din veniturile lunare aceste cheltuieli. Ca urmare, se înregistrează mari restanțe la plata acestora. Cele mai frecvente restanțe la plată, la peste 50% din gospodăriile cu datorii, s-au înregistrat în anul trecut la plata energiei electrice, abonamentul radio și întreținerea locuinței. Restanțe mai mari, la peste 34% din gospodăriile care nu-și pot acoperi cheltuielile, se constată și la plata abonamentului telefonic. Fenomenul restanțelor este, de asemenea, mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii și, mai ales, al celor monoparentale (48,8%) sau în cazul gospodăriilor de doi adulți cu trei sau mai mulți copii în întreținere (46%).

Știm bine că sărăcia este una din problemele grave ale țării noastre. O parte a explicației acesteia stă și în faptul că cheltuielile de felul celor amintite mai sus consumă o parte mult prea mare din venitul lunar al românilor. La nivel individual, fiecare își administrează veniturile și cheltuielile după cum poate sau cum crede că este mai bine pentru familia sa. La nivel național, consider că viitorul legislativ și viitorul guvern vor fi chemate să găsească soluții atât pentru creșterea veniturilor românilor, cât și pentru reducerea costurilor, a tarifelor și abonamentelor la care sunt supuși concetățenii noștri. Cu atât mai mult se impun noi măsuri pentru reducerea poverii cheltuielilor cu utilitățile și întreținerea locuinței, deoarece sunt domenii în care concurența este slabă și, în multe cazuri, scapă de sub controlul instituțiilor statului, iar simplul cetățean este bun de plată, fie că are de unde, fie că nu. Iată doar câteva considerente pentru care îmbunătățirea condițiilor de viață ale românilor constituie un obiectiv politic de actualitate, căruia merită să-i consacrăm eforturi și resurse.

Declarația politică este intitulată „Haideți să fim echipa națională a României”.

Domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

Ne aflăm la câteva săptămâni de la încheierea Jocurilor Olimpice de la Rio și, așa cum am mai atras public atenția, am să revin asupra necesității modificării cadrului legislativ în ceea ce privește Legea nr. 69/2000 – Legea educației fizice și sportului.

Voi reitera în fața dumneavoastră argumentele care stau la baza necesității modificării actului normativ care statuează și reglementează activitatea sportivă din România. Sportivii își stabilesc obiective proprii, obiective ale echipelor din care fac parte sau obiective de care noi, eu, dumneavoastră, suntem mândri.

În ultimii 20 de ani, această lege a suferit nenumărate modificări, fără niciun fel de viziune de ansamblu. Trebuie să stabilim un cadru de finanțare unitară a sportului și de către autoritățile administrației publice locale și centrale. Problematica educației fizice și sportului trebuie privită în mod unitar și cu o viziune integratoare în actul de formare a membrilor unei națiuni viguroase.

Modificarea Legii educației fizice și sportului trebuie să fie adaptată noilor cerințe economice și sociale și trebuie să stea la baza elaborării unei strategii naționale în domeniul educației fizice și sportului.

Trebuie să avem în vedere sportul de înaltă performanță, sportul cu aplicații în domeniul siguranței naționale și profesional, sportul ca element al formării și educării tinerei generații și sportul de masă.

Toate aceste elemente formează pachetul educațional pe care trebuie să și-l însușească fiecare membru al societății.

Pentru a realiza aceste obiective prioritare, trebuie să găsim soluțiile optime pentru finanțarea activității sportive, trebuie să stabilim un cadru unitar de finanțare a educației fizice, cu componenta ei aplicativă și vizibilă – sportul.

Avem, astfel, de stabilit modul de finanțare a activităților sportive pentru zona bazei materiale și pentru zona remunerării, atât a specialiștilor în educație fizică și sport, cât și ca sistem de prime și stimulente pe care trebuie să le asigurăm sportivilor noștri de performanță care participă la competiții interne și internaționale, aducând un aport substanțial de imagine țării noastre.

Declarația politică se intitulează „Clubul exclusivist al mediocrităților care (ne) conduc...”.

Domnule președinte,

Distinși colegi,

În ultimii patru ani, am avut prilejul să analizez pe îndelete cauzele pentru care România nu progresează așa cum s-ar cuveni, pe măsura potențialului său și a posibilităților sale reale. Vulnerabilitățile țării privesc prioritar degringolada, haosul ierarhiilor din sectorul resurselor umane. Sunt promovate, ajung în fruntea instituțiilor statului, cel mai adesea, personaje susținute politic, care s-au făcut remarcate îndeobște pentru că au plimbat cu zel mapele partidelor, au lipit afișe sau au dat cu trompeta electorală și i-au lingușit pe liderii acestora. Competențele, profesionalismul, experiența, calitățile care se cuvin să compună un performer redutabil pentru instituția pe care ajunge să o conducă și reprezinte trec înspăimântător de frecvent pe locul doi. Intoxicând, suprasaturând instituțiile statului cu astfel de politruci, cărora, mai apoi, li se adaugă, rând pe rând, rubedeniile în căutare de locuri de muncă „călduțe”, avem o imagine de ansamblu a conjurației mediocrităților care (ne) conduc.

Unii au perseverat zelos în șoapte dulci pe la urechi simandicoase de prin capitală, și-au arătat îmbelșugat prinosul de recunoștință față de binefăcătorii ierarhici și, astfel, au sărit, au „ars” la apelul bocancilor cuvenitele etape ale pregătirii, ale promovării profesionale. Au fost numiți direct secretari de stat sau miniștri, prefecți, șefi de agenții ale statului sau servicii deconcentrate ale ministerelor, generali cu stele de prin culisele nopții, toți gravitând cu osârdie în jurul bugetului statului și al banului public. O hoardă de profitori care pradă și pustiesc...

Unii dintre aceștia ne-au reprezentat sau ne reprezintă și azi interesele naționale pe la curțile europene. Ei sunt cei care au negociat pentru România acceptând vânzarea resurselor energetice ale țării (gaz, petrol, ciment și altele), vânzarea către concernele economice multinaționale a industriei și distrugerea restului, batjocorirea țăranului român prin acordarea celor mai mici subvenții pentru suprafața agricolă și animale din Uniunea Europeană, măsuri și scheme de ajutor european și guvernamental nesincronizate cu realitățile naționale, asumate pripit încă de pe scara avionului, exportul pădurilor și comisionarea oneroasă a tot ce mai mișcă profitabil în economia noastră. Tot ei sunt apatrizii lipsiți de sentimente naționale care permit vânzarea pământului țării bucată cu bucată, că doar „nu-l cară nimeni în afara țării”, nu-i așa?! Dar că ajungem desțeleniți, dezmoșteniți și sclavi moderni pe propriile pământuri strămoșești, această problemă, din păcate, nu-i preocupă, fiindcă lăcomia i-a lăsat fără de conștiință.

Declarația politică se intitulează „Lecția de politică reală!”. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute, pe lângă scandalul creat de votul din Senat privind cazul Gabriel Oprea, am avut parte de o declarație a președintelui de onoare al PNL, Mircea Ionescu-Quintus, care prezenta real scena politică actuală din perspectiva mentalității organizatorice a partidelor politice, în special a Partidului Național Liberal.

Domnia Sa afirma că liberalii stau bine din punct de vedere organizatoric în județe, dar o problemă este puterea decizională a forurilor de conducere, pentru că aici se află oameni care nu au ce căuta în Parlament, pentru că „mulți dintre ei nu știu bine în ce partid se găsesc”.

„Am hotărât în interiorul partidului că eu nu mai fac declarații, dar aș vrea să vă spun că eu, așa cum cunosc partidul, eu sunt mulțumit. Eu cunosc starea organizațiilor noastre județene și acolo este forța partidului nostru, nu la niște vorbăreți pe la televiziuni sau mai știu eu pe unde. Nu vorbăreții fac treabă în partid. Avem organizații județene bune, cu oameni foarte capabili.”

„Adevărul este că, fără să pretindem că putem câștiga alegerile parlamentare, noi stăm foarte bine. Din păcate, eu am văzut acum, de câteva ori, când am fost, componența biroului nostru politic, făcut din peste 150 de persoane, majoritatea parlamentari, nu președinți de organizații județene, care s-au ales atunci pe USL și, Doamne ajută!, mulți dintre ei nu știu bine în ce partid se găsesc și dacă ei fac declarații în necunoștință de cauză sau din speranța de a se mai alege. După părerea mea, șansele unor asemenea oameni de a reprezenta partidul, că ei nu-l reprezintă, sunt mici. Adevărații liberali muncesc, nu vorbesc”, a mai precizat Mircea Ionescu-Quintus.

Experiența politică a domnului Mircea Ionescu-Quintus reprezintă o dovadă de care ar trebui să țină seama noua generație de politicieni liberali care își doresc să fie în fruntea partidului sărind anumite etape și trepte de carieră și de devotament public.

Pilda domnului Quintus este elocventă mai ales atunci când menționează propunerea făcută de către Constantin I.C. Brătianu în 1947: „M-a plăcut atunci Brătianu, fie iertat și odihnit, și mi-a propus să fiu pe locul doi pe listă. Am refuzat,

Declarația politică este intitulată „Cererea de urmărire penală a domnului Gabriel Oprea – caz de obstrucționare a justiției!”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Votul din Senatul României din data de 19 septembrie 2016 privind solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Gabriel Oprea, fost ministru al afacerilor interne și viceprim-ministru pentru securitate națională, în Dosarul nr. 905/P/2015 al Direcției Naționale Anticorupție, demonstrează un mod de obstrucționare a justiției din partea coaliției PSD+ALDE – și, mai nou, în această alianță intră și „noul PMP” (format din oamenii domnului Băsescu și ai generalului Oprea).

Senatorii Partidului Național Liberal, printre care și subsemnatul, au votat pentru ridicarea imunității și pentru cererea de urmărire penală față de domnul Oprea.

Din păcate, moartea tânărului polițist Bogdan Gigină și inclusiv evenimentul din clubul „Colectiv” nu au trezit conștiința și așa-zisa moralitate a senatorilor socialdemocrați și foști uneperiști legată de schimbarea mentalităților, inclusiv atunci când sunt cereri de ridicare a imunității pentru anchetele justiției.

Este de neconceput că există aceste diferențe în raport cu cetățeanul de rând, care ar trebui să aibă drepturi egale cu parlamentarul. Eliminarea imunității parlamentare vine din nevoia de transparență. În momentul în care ești votat ca parlamentar, populația se așteaptă să știe ce votezi, cum votezi și pentru ce votezi, ce inițiative parlamentare ai și cum interesul național este deasupra interesului personal.

În acest sens, consider că votul de obstrucționare a anchetei în cazul senatorului Gabriel Oprea versus Bogdan Gigină este imoral și reprezintă o nouă pată pe obrazul Senatului României.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „România trebuie să răspundă înțelept noilor provocări”.

Stimați colegi,

În 27 septembrie 1999, România a depus la Bruxelles „Programul național anual de pregătire a aderării la NATO”.

Peste doi ani, la aceeași dată, Guvernul României a adoptat Planul național de aderare la NATO, având ca scop admiterea României la Summitul de la Praga din 2002. În Declarația de politică generală a Guvernului privind bilanțul primului an de guvernare din 18.12.2001 se spune că „Guvernul și Parlamentul au demonstrat că România înțelege să își asume, deopotrivă cu membrii Alianței, responsabilitatea față de valorile în numele cărora dorește să adere la NATO”. În urma acestui summit, România a fost invitată să adere la Alianța Nord-Atlantică, devenind membru în 2004. Summitul de la Praga a reprezentat un moment definitoriu pentru NATO și pentru Europa. Deciziile adoptate de către liderii Alianței au pus capăt definitiv diviziunilor care au marcat Europa în secolul al XX-lea și au generat un proces de modernizare.

La summitul din 2002, liderii NATO au invitat șapte state să înceapă convorbirile de aderare: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.

## Stimați colegi,

România este membru NATO de 12 ani și membru UE de 9 ani. Cele două construcții au evoluat, contextul internațional s-a modificat și apar discuții și abordări ale liderilor NATO și UE la care România trebuie să răspundă cu înțelepciune!

În ultimele săptămâni s-a discutat neobișnuit de mult despre dimensiunea de securitate și apărare a Uniunii Europene. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul privind starea Uniunii, ținut în plenul Parlamentului European, a spus răspicat: „Europa nu-și mai permite să stea pe spinarea puterii militare a altora sau să lase Franța singură să-i apere onoarea în Mali.”

Se vorbește despre noul Schengen al apărării, așa cum este denumit în spațiul public, despre o apărare europeană comună sau despre o clonare a NATO. Ideea apărării comune europene nu este nouă, dar securitatea Europei occidentale a fost, practic, garantată de Statele Unite, prin intermediul Alianței Nord-Atlantice, în perioada postbelică.

Declarația politică este intitulată „Gustul amar al siropului de arțar...”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Deși progresele realizate de România în privința respectării criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească pentru ridicarea vizelor de călătorie au fost sesizate și apreciate deopotrivă de oficiali europeni și canadieni,

nu a fost încă dat publicității un calendar ferm asumat al acestui proces.

Așteptările cetățenilor români au fost deosebit de mari, mai ales după ce, în vara acestui an, comisarul UE pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a moderat la Bruxelles o întrevedere a reprezentanților României, Bulgariei și Canadei pe acest subiect.

Mass-media a citat la acea vreme declarațiile ministrului canadian al imigrației, John McCallum, care a transmis, la finalul reuniunii, că rezultatele evaluărilor României și Bulgariei, efectuate în lunile iunie–iulie 2016, vor fi anunțate abia în toamnă, tot atunci existând și posibilitatea stabilirii unui calendar pentru eventualitatea eliminării vizelor de călătorie în Canada pentru cetățenii celor două țări.

Între timp însă, s-au alimentat speculațiile privind viitorii beneficiari ai acestei facilități, unii analiști susținând că printre aceștia s-ar regăsi doar cetățenii români posesori în ultimii 10 ani ai unei vize canadiene, precum și cei care dețin o viză validă de intrare în Statele Unite ale Americii.

Din acest punct de vedere, eventualitatea adoptării unei asemenea măsuri ar fi chiar mai periculoasă decât amânarea _sine die_ a întregului proces decizional.

Eliminarea vizelor turistice nu trebuie să fie doar un privilegiu cuvenit anumitor categorii sociale, ci trebuie să-i trateze în mod absolut egal, nediscriminatoriu, pe toți cetățenii români.

Nici în cadrul recentei întâlniri dintre premierul Dacian Cioloș și omologul său canadian, Justin Trudeau, care a avut loc în această lună la New York, cu prilejul participării la cea de-a 71-a sesiune a Adunării Generale a ONU, nu s-a asumat vreo foaie de parcurs pentru adoptarea unei decizii favorabile cetățenilor români, reținându-se doar că „există perspective bune pentru ridicarea vizelor într-un viitor apropiat”.

Declarația politică se intitulează „Consecințele inevitabile ale scăderii ratei vaccinării”.

Anul trecut spuneam că scăderea ratei vaccinării poate duce la reapariția unor boli deja eradicate prin imunizare, precum poliomielita, rujeola, difteria, hepatita etc. Iată că acel moment a venit mai devreme decât ne doream. Anul trecut, în 2015, au fost șapte cazuri confirmate de rujeolă și niciun deces; doar în primele opt luni ale acestui an au fost confirmate aproape 700 de cazuri de rujeolă și trei decese. Toate aceste boli pe care le-am amintit, printre care și rujeola, nu au mai reprezentat un pericol tocmai datorită imunizării. Cum curentul antivaccinare a căpătat proporții îngrijorătoare și imunizarea a scăzut dramatic, acum ne confruntăm cu consecințele directe – o epidemie de rujeolă.

Atunci când vorbim despre vaccinare și, în special, de refuzul părinților de a vaccina, sunt cel puțin două dimensiuni care trebuie explorate – strategia deficitară a ministerului și mișcarea antivaccinare, care este foarte puternică pe internet. Având în vedere că, de multe ori, refuzul părinților de a vaccina copiii vine după ce consultă site-uri obscure, fără legătură medicală, sau diverse forumuri, este evidentă nevoia unei strategii articulate de informare din partea autorităților care să contracareze valul de opoziție și informație periculoasă de pe internet. În ciuda tuturor legendelor urbane, medicii specialiști au dat asigurări că vaccinurile care se regăsesc în Programul național de imunizări sunt cunoscute, evaluate și de bună calitate. Astfel, informarea și educarea populației cu privire la riscurile neimunizării copiilor trebuie intensificate pentru ca părinții să înțeleagă faptul că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile.

Dincolo de o campanie de informare completă făcută de autoritățile competente, acoperirea vaccinală trebuie să fie una dintre prioritățile Ministerului Sănătății, pentru că inutil recâștigi populația spre vaccinare, dacă nu există serurile. De asemenea, sunt două legi care bat pasul pe loc – Legea prevenției în sănătate, o inițiativă PNL blocată de ALDE-PSD din evidente orgolii de partid, și Legea vaccinării, o inițiativă a Ministerului Sănătății, care întârzie să intre în dezbatere publică.

Declarația politică este intitulată „Pe cine apără legile din România?”.

Această întrebare – „Pe cine apără legile din România?” – este legitimă și, dacă urmărim ce se întâmplă în ultimii ani de zile, observăm că de multe ori anumite legi sunt făcute împotriva cetățenilor. Putem da exemple din aproape toate domeniile de activitate, fie că este vorba de sănătate, fie că este vorba de fiscalitate sau chiar de justiție. În esența ei, legea ar trebui să fie o prelungire a libertății, un scut al cetățeanului și o armă pentru dreptatea socială.

Chiar dacă par ușor de rostit aceste cuvinte și nu au niciun fel de ecou în societatea dezbinată a prezentului, societatea are nevoie de un imbold, de o motivare că lucrurile în această țară pot merge bine. Există nenumărate exemple în care legea a fost de partea celor puternici și împotriva celor slabi. Roadele acestor nedreptăți le culege atât clasa politică, cât mai ales cetățeanul simplu.

Nu sunt un optimist incurabil, nici un pesimist întunecat, însă sunt un om încrezător că legile, în această țară, ar trebui să fie aliatul cetățenilor în îndeplinirea drepturilor, pentru a avea o viață fericită. Nu este greu să constați că legile acestei țări nu îl apără pe profesor, nu sunt de partea doctorilor, nici de partea pacienților care stau la coadă sau așteaptă cu zilele tratamentul, nici de cea a angajatorilor, așa cum nici salariații nu se pot bucura de avantajele unei legislații corecte. Evident că astăzi România are nevoie de o redefinire a libertății și a rolului legilor în această țară. Este obligatoriu ca acest fapt să fie cuprins în proiectul constituțional.

## Stimați colegi,

Astăzi, România are nevoie de un proiect constituțional, de o nouă constituție și de legi clare și cuprinzătoare, care, în esența lor, vor fi de partea cetățeanului, a contribuabilului și vor crea un echilibru între stat și cetățean, între angajat și angajatori, între sfera publică și sfera privată și, de asemenea, vor crea o apropiere între om și societate.

Ca o concluzie, legea ar trebui să vină în ajutorul cetățenilor și să îi apere de uzurpatorii fericirii. Legile sunt arme cu care cetățenii își fac dreptatea și își conservă demnitatea umană și libertatea.

Declarația politică se intitulează „Noaptea cercetătorilor – îndemn la rațiune”.

Noaptea de 30 septembrie va fi și anul acesta „Noaptea cercetătorilor europeni”, un eveniment care va fi marcat în 250 de orașe din Europa și în 15 orașe din România. Este vorba despre organizarea unor acțiuni menite să apropie publicul larg de fascinanta lume a cercetării. Personalități proeminente ale științei, din diverse domenii, vor oferi participanților voluntari șansa să devină „cercetători pentru o zi”, prin implicarea interactivă în demonstrații științifice distractive și diverse concursuri tematice. Vor fi expuse principii din fizică, astronomie, chimie, arhitectură, geografie, biologie și geologie. Cercetătorii din numeroase domenii vor prezenta cele mai noi invenții și rezultatele proiectelor de cercetare.

Proiectul este cofinanțat de Comisia Europeană, prin acțiunile Marie Sklodowska-Curie. Sunt invitați să participe toți cei interesați, indiferent de vârstă, în orașele București, Alba Iulia, Arad, Bacău, Brașov, Constanța, Cugir, Deva, Galați, Oradea, Piatra Neamț, Suceava, Târgoviște, Tulcea și Zalău. Edițiile anterioare s-au bucurat de un mare succes, peste 1,5 milioane de oameni celebrând până acum ziua dedicată promovării științei.

Găsesc oportun acest prilej pentru a readuce în atenția demnitarilor răspunzători pentru viitorul acestei țări să participe și să promoveze evenimentul, de importanță majoră mai ales pentru țara noastră, recunoscută în lume pentru inteligența și creativitatea cercetătorilor săi. Reiterez, cu aceeași ocazie, că una dintre cele mai bune șanse de emancipare a României o constituie investiția masivă în domeniul cercetării. Avem un patrimoniu național remarcabil în această privință, purtând pecetea unor oameni de știință ale căror descoperiri au revoluționat omenirea. Avem nevoie imperioasă de a ne păstra inteligențele acasă, printr-o stimulare convingătoare, concretizată în condiții de muncă și viață la standardele meritate.

Nu de mult ne-a părăsit, într-o nefirească discreție, inginerul Iustin Capră, savantul care, împreună cu Henri Coandă, reușise aducerea la starea de imponderabilitate a unui obiect de oțel, aplicație ce avea în vedere crearea unor aparate de zbor care să zboare fără aripi sau elice. Fascinantă descoperire a timpului nostru, aparținând unor oameni pe cât de străluciți, pe atât de modești. Grav dezinteres din partea statului român față de un om care declara, cu profundă convingere: „De meserie, eu sunt român, iar la asta eu nu voi renunța niciodată. Am ceva de făcut aici, nu pot pleca. Haideți să încercăm cu toții, cei rău văzuți, să devenim modele demne de urmat.”

Declarația politică se intitulează „Rolul asociațiilor de părinți”.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Asociațiile de părinți sunt parteneri cu drepturi depline în viața școlară. Există asociații ale părinților și federații naționale în toate statele membre ale Uniunii Europene, însă nu sunt structurate pe același model, reprezentativitatea este diferită, la fel și modul de coordonare.

De 40 de ani, comitetele de părinți au aceleași atribuții: de a sprijini conducerile instituțiilor de învățământ, diriginții, învățătorii și educatoarele în realizarea acțiunilor întreprinse pentru îmbunătățirea continuă a activității de instruire și educare a elevilor și copiilor preșcolari, frecventarea și absolvirea cu rezultate cât mai bune a școlii de către toți elevii. În acest scop, conducerile instituțiilor de învățământ și cadrele didactice consultă comitetele de părinți asupra planului general de muncă al școlii, informează părinții asupra procesului instructiv-educativ, a rezultatelor la învățătură și asupra modului de comportare a copiilor în școală, în familie și societate, analizează și stabilesc împreună măsuri în vederea obținerii unor rezultate cât mai bune în pregătirea și educarea elevilor.

Apoi, aceste comitete de părinți ajută conducerile școlilor în organizarea și desfășurarea activităților tehnico-productive cu elevii. În acest scop, ele sunt consultate asupra programului de pregătire tehnico-productivă și de instruire practică; sprijină acțiunea de patronare și de dotare a școlilor de către unitățile economice și participă, alături de organele de specialitate, la efectuarea controlului asupra respectării normelor de igienă, protecție și securitate a muncii în toate locurile în care se desfășoară activități cu elevii și copiii preșcolari.

De cele mai multe ori, în lipsă de fonduri suficiente de la bugetul statului, părinții donează benevol sume de bani pentru acoperirea unor capitole de cheltuieli curente. Aceste fonduri sunt gestionate de asociații de părinți, înregistrate ca organizații neguvernamentale.

Acolo unde statul nu reușește, învățământul este și trebuie susținut sub orice formă de părinți.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Declarația politică este intitulată „Defrișările din Parcul Național Retezat”.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Județul Hunedoara este cunoscut ca o zonă verde pe harta României, bogăția peisagistică, naturală fiind una apreciată de specialiști.

Una din principalele bogății naturale și, nu în ultimul rând, cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaților românești este Retezatul.

Parcul Național Retezat, perla naturală a României verzi, a apărut în anul 1935, la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, și a lui Emil Racoviță. În prezent, parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca rezervație a biosferei din anul 1979.

Constituirea Parcului Național Retezat a vizat tocmai protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic.

Putem spune despre Retezat că este o lume care freamătă de viață și merită să fie protejat, pentru că aici trăiesc 185 de specii de păsări, există 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute în alte locații, natura a avut mai puțin de suferit din cauza intervenției oamenilor, multe plante rare sau aflate în pericol încă mai pot fi admirate, pot fi găsite 1.190 de specii de plante – peste o treime din speciile de plante din România –, există un echilibru între carnivore și ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuți urși, lupi și râși, dar și capre negre, cerbi, căprioare, mistreți, iepuri și multe alte viețuitoare. Această minune a naturii trebuie văzută și de urmașii noștri.

Trăim vremuri în care corupția și lăcomia înving, astfel că ultima pădure virgină, cel mai vast templu din Europa, suferă defrișări masive. Conform criteriilor științifice, un peisaj forestier intact (PFI) măsoară cel puțin 50.000 de hectare de sălbăticie și are lățimea de cel puțin 10 km. În zona de climă temperată a Europei nu mai există niciunul. Peisajul forestier intact Retezat măsura 101.000 de hectare în anul 2006. De atunci, el a fost sistematic ciopârțit. Firma Holzindustrie Schweighofer a cumpărat lemn exploatat de către diverse firme în zona Râu-Șes și Câmpușel. La Câmpușel, firma austriacă chiar deține teritorii din peisajul forestier intact (PFI) care i-au fost vândute ilegal de composesoratul Câmpu lui Neag. Pădurea, un amestec natural de fag și conifere, este certificată de Asociația pentru Certificări Forestiere (ACF) și a fost exploatată sistematic începând cu anul 2006, imediat după achiziție.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală pentru a începe ședința de plen, suficient de încărcată și astăzi.

Îl rog pe domnul secretar Oprea să facă o trecere succintă în revistă a colegilor senatori, poate reușim să ne mobilizăm pentru a începe ședința mai repede. Mulțumesc.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina|prezent| |---|---| |Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina|| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|| |Bădălău Niculae|prezent|

|Bălu Marius|| |---|---| |Belacurencu Trifon|| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |Boagiu Anca Daniela|| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent<br>prezent| |Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Coste Marius|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin<br>Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică|prezent<br>prezent| |Dobra Dorin Mircea|învoire| |Dobrițoiu Corneliu|| |Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru<br>Federovici Doina Elena<br>Fifor Mihai Viorel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Filip Petru|prezent| |Florian Daniel Cristian<br>Frătean Petru Alexandru|prezent<br>prezent| |Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghilea Găvrilă|prezent| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent| |Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin|| |Ioniță Dan Aurel|prezent| |Iovescu Ioan|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|| |Jipa Florina Ruxandra|prezentă| |Klárik László Attila|prezent|

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/5.X.2016

<br>Vă rog să poftiți, colegii care au ridicat cartelele.<br>59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abțin<br>Rog toți colegii care sunt prezenți...<br>Domnule Badea!<br>Rog să luați loc, să repetăm votul.

**:**| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon|prezent|Am fost la miting.

| |Rădulescu Cristian||**Domnul Ioan Chelaru:**| |Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Matei<br>Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna|prezent<br>prezent<br>delegație<br>prezentă<br>prezent|70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abțin<br>Mulțumesc.<br>Programul de lucru pentru astăzi: 10.30–13.00, lucrăr<br>plenul Senatului; vot final – și aș ruga liderii grupur<br>parlamentare să invite în mod special colegii care nu p<br>prezenți la dezbateri pentru vot final –, la ora 12.00;<br>13.00, lucrări în comisiile permanente.<br>Sunt intervenții legate de program?<br>**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**| |Tămagă Constantin||Procedură am cerut...| |Tătaru Dan<br>Tătaru Nelu|prezent|**Domnul Ioan Chelaru:**| |Teodorovici Eugen Orlando||Am pus o întrebare. Dacă vă referiți la această întreb| |Toma Ion||dacă nu, discutăm de procedură după ce terminăm.|

Mulțumesc tare mult domnului secretar Oprea pentru efortul făcut.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 27 septembrie.

Vă anunț că, din totalul de 156 de senatori, și-au înregistrat prezența 85, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 79 de senatori.

Ședința plenului Senatului de astăzi este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Rotaru.

Ordinea de zi pentru ședința plenului v-a fost distribuită. Sunt comentarii?

59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Rog toți colegii care sunt prezenți... Domnule Badea!

Rog să luați loc, să repetăm votul.

Îi rog pe toți colegii care sunt prezenți să-și ridice cartelele pentru a vota.

Programul de lucru pentru astăzi: 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; vot final – și aș ruga liderii grupurilor parlamentare să invite în mod special colegii care nu pot fi prezenți la dezbateri pentru vot final –, la ora 12.00; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Am pus o întrebare. Dacă vă referiți la această întrebare, dacă nu, discutăm de procedură după ce terminăm. Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul de astăzi.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

O ridic după.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu, întâi o ridicați și după aceea invocați procedură.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

„Doamna senator”, dacă doriți.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 3–8 octombrie 2016.

Biroul permanent a analizat și vă propune următorul program:

Luni, 3 octombrie – îi rog pe toți colegii să fie atenți: activități în colegiile electorale. Probabil e deschiderea anului universitar. Nu probabil, sigur.

Marți, 4 octombrie: orele 9.00–11.00, activități în comisii; 12.30, ședință pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot pe legi organice la ora 17.00; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Miercuri, 5 octombrie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final pe legile cu caracter organic la ora 12.00; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Joi, 6 octombrie: lucrări în comisiile permanente, de la 9.00 la 14.00.

Vineri, 7 octombrie, și sâmbătă, 8 octombrie: activități în circumscripțiile electorale.

Sunt intervenții legate de programul pentru săptămâna viitoare?

Nu sunt.

Mulțumesc frumos.

Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege: Legea privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică, procedură de urgență.

Așa cum bine știți, termenul pentru sesizare este de două zile în cazul unui asemenea act normativ.

Doamna senator Cristiana Anghel, pe procedură, vă rog.

Pe procedură, domnule președinte. Eu nu întârzii de obicei și știți lucrul ăsta...

Știu, știu!

Nici nu chiulesc... nu de obicei. Nu chiulesc! M-am întâlnit...

Știu și asta!

M-am întâlnit cu oamenii de la Sanitas, care protestează pentru Legea salarizării și pentru Ordonanța nr. 20. Am stat de vorbă cu ei, mi-au spus ce doleanțe au, le-am dat datele mele de contact, astfel încât să-i susțin în Comisia pentru muncă, și vă rog să faceți același lucru și dumneavoastră, pentru că oamenii au dreptate.

Acesta este motivul pentru care am intrat cu întârziere de 10 minute.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

La scurta mea experiență de 12 ani de parlamentar, o asemenea chestiune de procedură n-am mai întâlnit, dar, știți cum e, practica ne învață și altceva.

Mulțumesc, doamna Anghel.

Intrăm pe programul legislativ, inițiative legislative.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale.

Fiind vorba de un proiect de lege, vine, de la Guvern, doamna Carmen Elian.

Sunteți, da? Microfonul 8.

Doamna ministru, pe scurt, vă rog, prezentați proiectul de lege.

## **Doamna Carmen Elian** _– secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de Guvern nr. 27/2016 au fost aduse o serie de modificări Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2013, care transpune în legislația națională Directiva nr. 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 1997.

Pe scurt, prin această ordonanță de modificare s-au propus următoarele modificări legislative:

– actualizarea unor definiții, avându-se în vedere necesitățile identificate în practică, precum și interesele persoanelor cu dizabilități;

– modificarea principiilor de reglementare a tarifelor aferente serviciilor din sfera serviciului universal, prin stabilirea unor plafoane tarifare pentru furnizorii de servicii universale;

– modificarea mecanismului de compensare a costului net aferent furnizării serviciului universal, și anume prin aplicarea unei prevederi din directiva menționată, de stabilire a fondului de compensare prin colectare de la furnizorii de servicii...

Concluzia, doamna ministru, concluzia.

Așa..., și unele reglementări privind acordarea... privind angajarea pe perioada de concediu de odihnă al personalului angajat.

Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională susține raportul comisiei sesizate în fond, cu amendamentele aduse.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Cristiana Anghel.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru dezvoltare și strategie economică a transmis un aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, doamnă senator.

Dezbateri generale.

Puncte de vedere, grupurile parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere...

A, ora 12.00!

Aveți dreptate. Aveți dreptate! Întotdeauna Senatul are dreptate!

Punctul 2, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 25 martie – Ziua națională a pădurilor.

Inițiatorul?

Este prezent.

Domnule senator Bumbu Octavian Liviu, vă rog să vă prezentați, pe scurt, inițiativa.

Mulțumesc, domnule președinte.

În anul 2012, în 21 decembrie, Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin Rezoluția 21, a declarat ziua de 21 martie – Ziua internațională a pădurilor.

Noi, prin Legea nr. 46/2008, prin Codul silvic, avem declarată Luna plantării pădurilor, de fapt, inițiativă venită din 1902, prin activitatea..., sau pornită de la Spiru Haret, care era ministrul instrucțiunilor publice și cultelor.

Noi, prin această propunere legislativă, având în vedere acest context, propunem ca ziua de 25 martie să fie declarată Ziua națională a pădurilor.

Mulțumesc tare mult inițiatorului.

Din partea Guvernului, prezentă, doamna Olimpia Negru, secretar de stat.

Doamna Negru, aveți cuvântul, vă rog.

## **Doamna Simona Olimpia Negru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, vă rog, domnul senator Motoc, Comisia pentru mediu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea Zilei naționale a pădurilor, începând cu 2017, în data de 25 martie, zi aflată în intervalul Lunii plantării de arbori, 15 martie – 15 aprilie.

Potrivit expunerii de motive, această sărbătoare își are începuturile la noi încă din 1902, organizată de către Spiru Haret, pe atunci ministru al instrucțiunii publice și cultelor.

Comisia pentru mediu supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu trei amendamente admise, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Puncte de vedere, grupurile parlamentare? Domnul senator Rotaru.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că inițiativa este bună, dar ar trebui să constituie acest lucru un semnal de alarmă pentru tot ceea ce înseamnă pădurile României. Aș vrea să dau un singur exemplu: faptul că noi avem o lege, nr. 289/2002 privind perdelele forestiere, care nu și-a produs efectele aproape deloc nici până astăzi, 27 – sau cât este – septembrie 2016. Și am să vă dau un exemplu concret: în județul Brăila se identificaseră, după elaborarea acestei legi, suprafețe de teren de circa 8.000 de hectare pentru a fi împădurite cu perdele forestiere. Până la această oră s-au realizat doar câteva zeci de hectare și ne aflăm în continuare în situația gravă în care protecția solului nu este asigurată, a digurilor, a localităților, a căilor de acces, antieroziune și așa mai departe. Exemplele pot continua.

Și subliniez acest lucru, că este imperios să ne aplecăm cu toată atenția asupra acestui aspect care înseamnă înființarea perdelelor forestiere, plantarea de arbori, tot ceea ce protejează solul și generează microclimatul, pentru că am văzut că ne confruntăm cu perioade destul de agresive de secetă, ne confruntăm cu perioade în care căldura excesivă generează efecte devastatoare asupra agriculturii, sistemul de irigații nu funcționează sau este aproape inexistent, iar acest lucru, care înseamnă păduri, perdele forestiere, ar veni și ar compensa în mare măsură acest fenomen cu care ne confruntăm și care este din ce în ce mai pregnant și mai abrupt.

Eu susțin această inițiativă, dar, pe lângă ea, trebuie să funcționeze toate celelalte lucruri. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Stimați colegi,

Zi de zi luăm act, prin intermediul imaginilor sau chiar prin simțurile noastre, dacă călătorim prin țară, că pădurile românești sunt atacate, atacate de ceea ce se numește „tăieri ilegale”. Am reușit, am înființat o gardă înarmată care să lupte cu acest flagel și totuși vedem imagini cu abuzuri în pădurile românești. Nu se poate să nu reacționăm!

E bine-venită o astfel de zi, în care trebuie dezbateri, trebuie rapoarte, trebuie să știm ce s-a făcut în fiecare an. N-aș vrea să se ajungă, așa cum, în România, din păcate, se ajunge, la mese festive, la cheltuieli care nu au niciun rost, pentru că, într-adevăr, trebuie să punctăm situația pădurilor din România. Nu se mai poate continua în acest fel!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de măsuri pentru redimensionarea ecologică și economică pe sectorul românesc al Luncii Dunării în vederea adaptării la schimbările climatice.

Prețios titlu! Să vedem dacă și reușim să-l facem lege. Inițiatorul este?

Nu este.

Din partea Guvernului României, prezent, domnul Attila György.

Vă rog, pe scurt, domnule ministru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune un program de măsuri pentru redimensionarea ecologică și economică a Luncii Dunării, prin care să se realizeze condiții mai favorabile de scurgere a apelor mari, refacerea caracteristicilor ecologice ale unei părți a Luncii Dunării, realizarea îndiguirilor prin propuneri de schimbare a destinației și scopului actual al incintelor existente.

Menționez că punctul de vedere al Guvernului este în curs de elaborare.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Motoc, care este, și la propriu, și la figurat, acasă în Delta Dunării.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare punerea în practică a punctului III – Implementarea rezultatelor studiului Hotărârii de Guvern nr. 1.208 din 6 septembrie 2006 pentru aprobarea Programului de redimensionare ecologică și economică în sectorul românesc al Luncii Dunării și a finanțării acestuia, soluția găsită fiind inițierea unei propuneri legislative.

Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii și servicii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt dezbateri, puncte de vedere ale grupurilor parlamentare?

Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 4, Proiectul de lege privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară.

Guvernul României este reprezentat de domnul Victor Micula.

Domnule ministru, pe scurt, vă rog prezentați proiectul de lege.

## **Domnul Alexandru Victor Micula** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege stabilește o serie de reglementări pentru finanțarea și implementarea activităților de cooperare internațională și asistență umanitară.

Sunt stabilite proceduri specifice de finanțare, care rezolvă problemele ridicate de aplicarea în acțiunile externe de cooperare a Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitățile non-profit de interes general. Totodată, noua legislație va facilita prezența externă a operatorilor economici români.

Proiectul de lege înființează o nouă instituție în subordinea MAE – Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, cu ajutorul căreia se va îmbunătăți coordonarea instituțiilor românești care oferă asistență pentru dezvoltare și va crește vizibilitatea României în țările Parteneriatului Estic, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu și Nordul Africii.

Drept urmare, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Petru Filip.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a analizat și a avizat favorabil, dând un raport de admitere, cu un amendament respins.

Subiectul proiectului de lege, într-adevăr, este cel legat de gestionarea mai eficientă – printr-o structură nou realizată, administrativă, organizată la nivelul Ministerului de Externe – a acestor fonduri care, în acest moment, pe orizontală, au mai mulți titulari de gestionare a lor în plan internațional.

Avizele obținute sunt avize favorabile, atât de la comisiile de aviz, cât și de la Consiliul Legislativ. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

La dezbateri generale, amendamentul respins este susținut?

Nu este susținut. ## Supun...

În aceste condiții, declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate.

Suntem nedezmințiți în talentul de a avea titluri de legi pe care este imposibil să le mai ții minte după aceea.

Declar dezbaterile generale asupra propunerii legislative deschise.

Inițiatorul este prezent? Nu este.

Din partea comisiei...

Iertați-mă. Din partea Guvernului este prezent domnul ministru Victor Micula.

Vă rog, domnule ministru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, din următoarele motive:

La art. 2, modificarea propusă creează o contradicție cu Legea nr. 299/2007, art. 12, și creează un handicap regiunilor cu comunități istorice românești unde mediul asociativ nu este încă suficient de dezvoltat sau nu are resursele necesare pentru a acoperi o contribuție proprie de 10% sau a susține din fonduri proprii un proiect cu decontul la final.

La art. 4, modificarea ar putea duce la îngreunarea activităților comisiei, și Consiliul Românilor de Pretutindeni nu s-a înființat încă.

În ceea ce privește art. 8, modificarea reduce posibilitatea de a folosi avansul de 30% până la finalizarea proiectului și riscă să plaseze decontul final după încheierea anului bugetar. Nicio acțiune nu va mai putea avea loc în lunile noiembrie și decembrie ale fiecărui an.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Comisia de specialitate, domnul senator Petru Filip, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, ținând cont de toate argumentele, aduse atât de Ministerul de Externe, cât și legate de pozițiile comisiilor avizatoare, care toate au fost negative (mă refer aici la Comisia pentru buget, Comisia pentru cultură, Comisia românilor de pretutindeni), iar Consiliul Legislativ, sigur, a avizat favorabil, ținând cont de forma de prezentare și, sigur, încadrarea în condițiile constituționale și legislative.

De aceea, Comisia pentru politică externă vă propune un raport de respingere a propunerii legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Puncte de vedere, grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

## Inițiatorul?

Nu este niciunul prezent sau nu dorește să ia cuvântul. Din partea Guvernului, domnul ministru Victor Micula. Vă rog, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, având în vedere următoarele considerații:

Din punctul de vedere al tehnicii legislative, obiectul de reglementare al propunerii legislative în cauză nu corespunde Legii nr. 198/2008. Având în vedere instituțiile și veniturile diferite pe care le vizează, apreciem că legea aceasta nu poate servi drept sediu al materiei pentru inițiativa legislativă.

Totodată, precizăm că aplicarea prevederilor prezentei inițiative legislative generează o creștere a cheltuielilor bugetelor locale, iar, potrivit prevederilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exercițiului bugetar pentru care au fost aprobate bugetele locale respective.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, vă rog, din partea comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o propunere legislativă care a mai fost... a mai avut același obiect o altă propunere, pe care am gestionat-o prin vot pozitiv la vremea respectivă.

Conform acestei propuneri legislative care astăzi vine sub această formă în dezbaterea Senatului... Deci este vorba de acoperirea cheltuielilor legate de repatrierea corpurilor celor decedați, românilor decedați în exteriorul României, și trecerea în răspunderea posibilă a bugetelor locale, în funcție de situația socială, și nu numai, și de procedurile pe care consiliile locale le hotărăsc, a acoperirii acestor cheltuieli.

Este un... de ce am încercat să vă explic clar acest subiect? Pentru că este un subiect delicat, un subiect care a constituit subiect de dezbatere publică atât în spațiul politic, cât și în spațiul public obișnuit și, de aceea, cred că această prevedere reluată de către inițiatorii mai vechi ai celuilalt proiect de lege este bine-venită.

Comisiile avizatoare, respectiv Comisia pentru drepturile omului și Comisia românilor de pretutindeni, au dat un aviz favorabil. De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

De aceea, Comisia pentru politică externă a adoptat un raport de admitere, cu patru amendamente admise, amendamentele referindu-se, de fapt, la chestiuni mai degrabă de formă, decât de conținut.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Puncte de vedere, grupurile parlamentare? Doamna senator Câmpeanu, vă rog.

## Stimați colegi,

Un singur lucru vreau numai să-l precizez în legătură cu adoptarea acestei propuneri legislative.

Este imperios să adoptăm acest lucru, pentru că la nivelul Ministerului Afacerilor Externe este aproape imposibil să se ocupe cu acest lucru și fondurile respective ar fi, poate, insuficiente. Dar există comunități locale care au vrut să-și ajute concetățenii și să ajute familiile respective să-și repatrieze corpurile celor care au decedat în străinătate și nu au avut cadru legal.

Deci nu este obligație, nu este o imixtiune în administrația locală, ci... să creăm un cadru legal, atunci când se poate și vor să-și ajute concetățenii din comunitate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, doamna senator. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43 din 15 mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor.

Domnul Tánczos Barna nu este, ca inițiator, nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Domnule ministru, vă rog, pe scurt.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Programul Național de Dezvoltare Rurală, așa cum a fost aprobat de Comisia Europeană, cu modificările ulterioare aprobate prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2016) 862 final din 9.02.2016, reflectă modificarea dimensiunii economice a fermei de familie, stabilită inițial de la 8.000 la 250.000 SO, la dimensiunea cuprinsă între 8.000 și 12.000 SO, aspect corelat cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013.

Apreciem că inițiatorul trebuia să aibă în vedere necesitatea inserării unor soluții pentru toate situațiile tranzitorii determinate de intrarea în vigoare a noii reglementări.

Ca atare, având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, vă rog, doamnă președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această propunere legislativă a fost luată de Comisia pentru agricultură în dezbatere în data de 20 septembrie și majoritatea senatorilor prezenți din comisie au hotărât să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis.

Vă supunem, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Stimați colegi,

Eu nu sunt..., n-am această specializare de care se vorbește astăzi, dar știu că ceea ce se încearcă este profund greșit, și anume nu poți modifica o ordonanță... modifici o lege. Deci din punctul acesta de vedere cred eu că a greșit inițiatorul și intră într-o zonă în care o să aibă probleme în momentul în care ea este reglementată la Camera Deputaților.

Deci cred că..., nu știu, eu trag un semnal de alarmă: nu putem modifica ordonanțe decât prin legea de aplicare.

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Pașcan. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

La rândul meu, nu sunt specialist în domeniul agricol, dar cunosc din experiența de prefect că, adeseori, măsuri de finanțare, scheme de finanțare pe agricultură nu corespund realităților românești și cred că de aici a pornit și colegul Tánczos Barna, care este un specialist în domeniu.

Și eu v-aș putea da exemple. La noi, mare parte din terenurile agricole aparțin unor familii, sunt ferme, de fapt, de subzistență, iar, atunci când s-au negociat cu Uniunea Europeană finanțări pe măsura 1.1.2 și altele privind susținerea acestor ferme de subzistență, acele condiționări nu corespundeau realităților românești. Se prevedea, între altele, ca familia sau tânărul în cauză să dețină teren, să aibă animale, să fie în proprietatea lui și să mai aibă și școală agricolă în domeniu, ceea ce era ireal. Practic, era pus în imposibilitatea de a avea acces la acele finanțări.

Prin urmare, eu cred că cei care vin de jos, de acolo, din agricultură și care au contactul direct cu agricultorul pot să ajute ministerul și pot să corecteze anumite chestiuni, anumite normative care nu corespund specificităților românești.

De aceea, fără discuție, eu susțin acest proiect. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Dacă nu există alte puncte de vedere, declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.00. Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Domnul Cristina Ioan, dacă vrea să-și susțină proiectul. Nu este.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, domnul Răzvan Florescu, da?

Este, da?

## **Domnul Răzvan Adrian Florescu** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

Da, da.

Microfonul 9, vă rog.

Vă rog, domnule Florescu, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare are ca scop reglementarea raporturilor juridice dintre operatorii economici în vederea comercializării produselor alimentare. Prin modificările propuse se introduc prevederi menite a susține producătorii români.

Dispozițiile sunt deja reglementare în Legea nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, încălcându-se astfel prevederile Legii nr. 24/2000 referitoare la dubla reglementare.

Față de cele mai sus menționate, susțin raportul comisiei, de respingere.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Din partea comisiei, doamna senator Doina Silistru, președintele comisiei de specialitate.

Vă rog, doamnă președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisii raportoare au fost Comisia pentru agricultură și Comisia economică. Ambele comisii s-au întrunit și au dezbătut această propunere legislativă și, după cum spunea și reprezentantul Guvernului, prevederile acestei propuneri legislative sunt preluate în Legea nr. 150/2016 și, astfel, membrii celor două comisii au votat, cu majoritate de voturi, un raport comun de respingere.

Legea, ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declarăm închise.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Declarăm dezbaterile generale deschise.

Inițiatorul este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezent pentru acest proiect, domnul Valentin Marian Ionescu, da?

## **Domnul Valentin Marian Ionescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Da.

Aveți cuvântul. Vă rog. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă simt onorat că sunt astăzi prezent în rândurile dumneavoastră.

Aș vrea să fac următoarele precizări: intervenția legislativă este nobilă, dar prezintă câteva probleme, drept care Guvernul nu este de acord cu această propunere legislativă.

Sunt două aspecte pe care aș vrea să le semnalez...

Vă rog.

...și anume o alocare ineficientă de resurse, dat fiind faptul că Programul Operațional Capital Uman prevede în mod generos o sumă de 284 de milioane alocate pentru următorii ani exact pentru obiectivul care face subiect de reglementare, mă refer la antreprenoriat. Și, atunci, nu are sens să existe prevederi în bugetul de stat, respectiv la poziția „buget asigurări de șomaj”, pentru că asta încarcă în mod inutil bugetul asigurărilor sociale de stat. Deci asta înseamnă o alocare ineficientă.

În al doilea rând, prevederea este superfluă și din alt motiv, pentru că avem instrumente de intervenție deja. Mă refer la Programul Operațional Capital Uman. Acum, s-a aprobat recent Programul de garanție pentru tineret, care este, de fapt, a doua generație de intervenție după cea anterioară, din Guvernul trecut. Drept care, cum vă exprimam mai devreme, noi nu susținem această propunere legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru. Comisia de specialitate, domnul senator Frătean. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Menționez faptul că avem avize negative de la toate comisiile avizatoare: economică, egalitatea de șanse, drepturile omului.

Comisia pentru muncă a analizat, contextual și din punct de vedere tehnic, toată situația și vă propune plenului Senatului un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul senator Oprea. Vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Este o ocazie să lansăm o invitație școlilor și celor care urmăresc îndeaproape statutul absolvenților școlii.

A trecut perioada în care fiecare absolvent trebuia să fie raportat statistic la categoria „și-au găsit un loc de muncă”. Trendul mondial este: câte locuri de muncă poate să creeze un absolvent?

Mai nou, subscriu ideii formulate de reprezentantul Guvernului, pentru că sunt 315 miliarde de euro, în perioada 2014–2020, pentru antreprenoriatul digital. Deci ca o mănușă pică tinerei generații. Așa că îi îndemnăm să purceadă rapid la reorientarea găsirii de finanțare, mai ales că asta este din fonduri europene – 315 miliarde de euro.

Mulțumesc.

Miliarde.

Doamna senator Câmpeanu. Vă rog. Sper că nu se pune probleme unei alte poziții.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Aș vrea să mai aduc un argument în plus pentru a demonstra că această propunere legislativă nu-și are rostul.

Mai există o prevedere legală pentru a ajuta tinerii absolvenți, indiferent de ciclul pe care-l absolvă, să facă practică pe o perioadă, pentru a căpăta experiență.

Acolo, se subvenționează tot așa, în funcție de ciclul pe care l-au terminat. Nu mai țin minte exact cifrele: 500, 700 – parcă – și 1.200 de lei din salariul pe care-l dă, iar după această perioadă, dacă o persoană, un elev, un absolvent de facultate a făcut undeva o practică și a căpătat experiență cu ajutorul programelor enumerate aici și al fondurilor europene, categoric că mult mai ușor își va găsi un loc de muncă.

Deci problema... Undeva există o rezolvare pentru angajarea tinerilor în prima etapă, după o anumită absolvire a unui anumit ciclu de învățământ.

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi, Declar dezbaterile generale închise. Vot, marți, ora 17.00.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Nu sunt inițiatorii.

Din partea Guvernului este prezentă doamna Corina Pop. Da?

Vă rog.

Microfonul 10.

Doamna ministru, vă rog să ne spuneți punctul de vedere al Guvernului cu privire la propunerea legislativă. Vă rog. Aveți cuvântul.

## **Doamna Corina Silvia Pop** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

E deschis? Stimați...

E deschis, e deschis. La noi, întotdeauna e deschis, să știți.

Da? Vă mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.

Mai greu la Ministerul Sănătății, dar la noi este deschis.

Vă mulțumesc. Stimate domnule președinte, Stimate doamne și domni senatori,

Potrivit alin. (1) al art. 230 din Legea nr. 95/2006, republicată, și cu completările ulterioare, „asigurații beneficiază de pachetul de servicii de bază, în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului și până la vindecare, în condițiile stabilite de prezenta lege, de asemenea, de contractul-cadru și de normele sale de aplicare”.

Prin pachetul de servicii medicale de bază se înțelege, conform lit. c) alin. (1) al art. 221 tot din Legea nr. 95/2006... „Pachetul de servicii de bază se acordă asiguraților și cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătății, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și alte servicii la care au dreptul asigurații și se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.

Menționăm și faptul că din pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționare în ambulatoriu face parte fotoliul rulant, acordat pe o perioadă nedeterminată – de exemplu, cu antrenare manuală sau electrică sau triciclu pentru copii – sau pe o perioadă determinată.

Pachetul de bază este un pachet social, în condițiile în care unul din principiile asigurărilor sociale de sănătate este acordarea unui pachet de servicii, în mod echitabil și nediscriminatoriu, oricărui asigurat.

Având în vedere cele mai sus prezentate, Guvernul nu susține Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna ministru. Comisia de specialitate, domnul senator Frătean. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Menționez faptul că avem avize negative de la toate comisiile avizatoare.

Sigur, au fost multe argumente și discuții în comisie. În urma acestora, cu majoritate de voturi, comisia propune

Senatului României raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Frătean.

Doamna senator Câmpeanu se referea – sunt convins – la participarea la ședința de plen și la dificultatea unui acces în ședința de plen, în sala ședinței de plen.

Domnule Frătean, aveți cuvântul.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna senator Câmpeanu. Eram convins. Vă rog. Microfonul central.

Stimați colegi,

Eu vreau numai să vă pun o singură întrebare: dacă la viitoarele alegeri parlamentare, pe listele oricărui partid – așa cum am auzit, de exemplu, la PSD – vor fi și persoane cu handicap locomotor, vreți să-mi spuneți și mie cum vor participa la ședințele plenului Senatului sau Camerei Deputaților?

Eu cred că, înainte de a veni cu alte propuneri la lege, ar trebui să găsim o măsură să controlăm aplicarea legilor deja existente, care ne obligă să creăm condiții pentru ca aceste persoane să poată fi încadrate în muncă.

Cum poate să participe la o sesiune parlamentară o persoană cu handicap locomotor în Parlamentul României? Măcar atâta lucru ar trebui să facem pentru aceste persoane: să avem grijă ca măcar instituția etalon a țării să poată să aplice legile.

Știți bine câte discuții au fost ca să se facă intrarea de acces, pentru că nici nu puteau să urce scările și nu aveau absolut pe unde să intre în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Eu vreau să vă spun că la Senat nimic nu este imposibil. Dacă va fi și națiunea va decide să aleagă colegi, viitori colegi, care au un asemenea handicap, eu sunt convins că Secretariatul general, Biroul permanent vor găsi soluții pentru a participa la ședințele de plen și la ședințele de comisii în mod firesc.

Doamna senator Anghel. Microfonul 3. Aveți cuvântul.

Cu tot respectul, domnule președinte, se vede că nu v-a preocupat nici pe dumneavoastră, nici pe doamna Câmpeanu lucrul acesta, drept care există o asemenea platformă, la A3. Există, pentru că a fost o angajată a Senatului care a avut probleme – a murit, săraca, Dumnezeu s-o ierte! –, și există posibilitatea ca cineva care muncește aici să ajungă. Deci se urcă pe platformă, ajunge la parter, se urcă în lift. Deci poate să facă lucrul acesta.

Asta nu înseamnă că persoanele cu handicap locomotor și, oricum, persoanele cu handicap, în această țară, au drepturi egale cu un om. Nu, nu susțin lucrul acesta. Dar, dacă cineva, care are o problemă în acest sens, vrea să muncească aici, are posibilitatea și acum. Vă duceți la A3 și vedeți că există acea platformă.

Mă simt obligat să fac câteva precizări. Eu am înțeles foarte bine ce a spus doamna Câmpeanu și, sigur, are dreptate. Însă aș dori să elimin o posibilă confuzie în urma acestor discuții. Propunerea legislativă este discriminatorie și sunt multe motive pentru care a fost respinsă.

În primul rând, ea se referă la faptul că să se asigure scutere electrice specializate de la stat persoanelor cu handicap locomotor cu un venit mai mic de 800 de lei. Deci, dacă s-ar aplica legea, nici într-un caz niciun senator n-ar fi beneficiat de această propunere, pentru că, iată, o discriminare legată de un venit al acestor persoane...

De asemenea, nu ține cont de faptul că o serie din copiii noștri, din nefericire, cu probleme de dizabilități locomotorii, n-ar putea beneficia, pentru că n-au permis de conducere, n-au dreptul să conducă scutere electrice, conform altor legi absolut corecte.

Deci, din acest punct de vedere, noi apreciem preocuparea pentru rezolvarea acestor probleme, susțin punctul de vedere al doamnei Câmpeanu, în sensul că instituțiile chiar trebuie să rezolve problema definitiv, și nu prin asemenea măsuri care par foarte frumoase la prima vedere, însă, în fond, sunt discriminatorii total.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi, Declar dezbaterile generale închise.

Vot, marți, ora 17.00.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Inițiatorii, doamna Nichita Cristina, domnul Solomon Adrian, nu sunt prezenți.

Guvernul României este reprezentat de domnul ministru Valentin Ionescu.

Domnule ministru, pe scurt. Vă rog frumos. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în fața unei construcții legislative ușor dezechilibrate, pentru că, pe de o parte, se intervine pentru punerea în acord a art. 52 alin. (1) lit. b) cu o decizie a Curții Constituționale din 2015, 279.

Pe de altă parte, se intervine și pe textul art. 60 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, care este în contradicție cu o decizie a Curții Constituționale și cu dispoziții ale Constituției României.

Din acest motiv, Guvernul României nu susține această propunere legislativă.

Se putea face separarea celor două articole, dar s-a preferat păstrarea acestei unități și, din această cauză, noi nu susținem această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Să vedem și poziția comisiei de specialitate. Domnul senator Petru Frătean. Vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Comisia a dezbătut foarte serios această problemă și această propunere legislativă și a găsit-o justificată.

Vreau să fac câteva precizări. E greu de invocat poziția Curții Constituționale din 2015, câtă vreme în 2003 a dat un aviz favorabil aceleiași măsuri.

Eu sunt absolut convins că nu este înțeleasă corect această măsură. Dacă va fi cazul, în urma discuțiilor, voi da o explicație. Dar în Comisia pentru muncă s-a adoptat un raport de admitere a acestei propuneri legislative și vă supunem dezbaterii și adoptării acest raport.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nefiind, le declar închise. Vot, marți, ora 17.00.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Inițiatorii, domnul senator Bumbu Octavian Liviu. În calitate de inițiator – microfonul 5 –, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă rog să nu o considerați _a priori_ ca o propunere legislativă populistă, cum sunt multe în aceste momente... Prin această propunere noi dorim reconsiderarea nivelului de salarizare al personalului Agenției de Zonă Montană, și mă refer la 17–25 de persoane. Am spus acest număr variabil, pentru că așa fluctuează, de fapt, și numărul personalului, având o instabilitate foarte mare, tocmai din cauza nivelului de salarizare.

Această agenție, absolut necesară, a fost desființată, zic eu, brutal, într-o guvernare trecută, a fost reînființată foarte greu, prin eforturi mari, este absolut necesară, are delegate activități de gestionare a fondurilor europene din... prin PNDR. Ei, practic, ar fi plătiți în aceste condiții din FEADR, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, și, parțial, de la bugetul de stat.

Noi dorim deci reconsiderarea salariului și anterior, adică pornind de la înființare, din 2015. Este vorba de sume foarte mici de la bugetul de stat, având în vedere personalul și procentul cu care participă Guvernul României. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014.

Având în vedere că această ordonanță și-a încetat aplicabilitatea la 31 decembrie 2015, nu susținem această inițiativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Din partea comisiei.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc frumos. Stimați colegi,

Menționez faptul că avem avize negative de la comisiile avizatoare, inclusiv Comisia pentru agricultură și Comisia pentru administrație publică.

Noi am analizat această problemă și, în principiu, am fost de acord că nu poate exista o zonă de personal care are atribuții asemănătoare cu alte... din APIA, spre exemplu, care să aibă salarizare diferită, pentru că, până la urmă, fac același lucru, însă nu putem da un raport de admitere acestei legi, câtă vreme ea deja e caducă din punctul de vedere al referirii la rezolvarea acestei probleme.

Recomandăm cu căldură inițiatorilor... și poate chiar noi o să facem o asemenea inițiativă de reglare, câtă vreme Ordonanța nr. 57 este încă la Cameră, Ordonanța nr. 20 va pleca mâine... săptămâna viitoare, cred că, din Senatul României, mai este Ordonanța nr. 43, care se referă la reglarea unor asemenea elemente, și haideți să încercăm să rezolvăm problema legal, pentru că problema este reală, însă această lege...Nu am putut da un raport de admitere din aceste motive tehnice și legislative.

Așa că, dați-mi voie să vă supun, spre dezbatere și adoptare, raportul de respingere a acestei propuneri legislative.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc tare mult.

Dezbateri generale, dacă există, dacă sunt puncte de vedere ale grupurilor parlamentare.

Nu sunt.

Le declar închise dezbaterile generale.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 105/1999.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului, domnul ministru Valentin Ionescu. Vă rog, domnule ministru. Microfonul 8.

## Și eu.

Din partea Guvernului României, domnul Attila György. Vă rog, domnule ministru. Microfonul 9.

## Vă mulțumesc.

Considerăm că inițiativa legislativă nu are obiect – și dintr-un motiv foarte simplu, pentru că există dispoziții exprese în hotărârea care pune în aplicare Legea nr. 105/1999, mă refer la art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 127/2002, care enumără înscrisurile, actele doveditoare, precum și declarația cu martori.

Din acest motiv, textul care este propus este superfluu și este și din punctul de vedere al tehnicii legislative redactat în mod defectuos.

Acestea sunt motivele pentru care nu susținem această inițiativă legislativă.

Mulțumesc. Comisia, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Probabil că colegii noștri de la Guvern nu au citit și amendamentele la această lege, pentru că amendamentele rezolvă exact această problemă.

În consecință, am ținut cont de recomandările Consiliului Legislativ, am ținut cont de realitatea din viața de zi cu zi a susținerii unor asemenea drepturi, în consecință, comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declarăm închise.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul 14, Propunerea legislativă privind Programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse.

Declar dezbaterile generale deschise.

Inițiatorii, domnul Ghișe sau domnul Mihai Alfred Laurențiu Antonio?

Nu.

Guvernul României este reprezentat de domnul ministru secretar de stat Attila György.

Domnule ministru, microfonul 9, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune introducerea unei taxe de solidaritate socială în cuantum de 1% din profitul anual aplicată operatorilor economici a căror cifră anuală de afaceri este mai mare de un milion de euro, iar sumele astfel colectate să se constituie venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat și să fie utilizate pentru majorarea pensiilor mai mici decât salariul minim pe economie.

Având în vedere că această inițiativă legislativă creează discriminare între categoriile de pensionari ale căror pensii se diferențiază prin raportarea la salariul minim pe economie, fără a fi luat în considerare principiul contributivității, Guvernul nu susține inițiativa.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu foarte mult.

Comisia de specialitate, domnul președinte Frătean, vă rog.

Mulțumesc frumos.

Consiliul Economic și Social, aviz nefavorabil.

Comisiile avizatoare ale Senatului României au dat avize nefavorabile. Discuții pot fi foarte multe pe o temă care pare generoasă la prima vedere, însă, în practică, este și cum a spus Guvernul României. Noi am ținut cont de toate aceste aspecte, drept care propunem Senatului României un raport de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt. Le declar închise.

Vot, marți, ora 17.00.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Guvernul?

Iertați-mă! Inițiatorul este prezent? Nu este.

Guvernul României. Domnul ministru Valentin Ionescu. V-ați obișnuit acum...

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## Vă mulțumesc încă o dată.

Noi am analizat cu chibzuință această inițiativă legislativă și am constatat că majoritatea prevederilor din corpul său sunt prevăzute deja în normele metodologice de aplicare a legii. Din acest motiv, aproape în majoritate, dispozițiile din această propunere legislativă se regăsesc în legislație și, din acest motiv, noi nu susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnule președinte, vă rog.

## Stimați colegi,

Toate comisiile avizatoare au dat un aviz negativ. Dezbaterile au fost destul de aprofundate la comisie, puteți citi în raport toate argumentele pentru care membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să dea un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supunem, spre dezbatere și adoptare, raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Dezbateri generale. Puncte de vedere, grupurile parlamentare. Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Legea are caracter organic. Vot, marți, ora 17.00. Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 62, 101 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Inițiatorul, domnul deputat Sava, este? Nu este.

Din partea Guvernului, sau domnul Attila György, sau domnul Valentin Ionescu, care dintre...

Domnul Attila György, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Conform expunerii de motive, inițiativa legislativă este o măsură socială de sprijin pentru copii în condițiile decesului unui părinte care își exercită dreptul de pensie și, totodată, ca o conexiune cu acordarea alocației de stat pentru copii, care este reglementată ca venit neimpozabil.

Menționăm că nu s-a realizat calculul impactului bugetar pentru a putea determina sustenabilitatea financiară a inițiativei.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, domnul senator Viorel Arcaș, Comisia economică... Comisia pentru buget...

Pentru buget.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și, după lungi dezbateri, au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexă.

Ca atare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le decar închise.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Stimați colegi, rog liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sală și vă rog să nu mai părăsiți sala. Ne apropiem de ora 12.00. Suntem la dezbaterea ultimului proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi.

Insistăm să veniți la vot.

Îi rog pe toți liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii în sala de plen. Probabil că vom intra un pic mai devreme pe procedură de vot, dacă o să aprobați acest lucru. Dacă nu, la ora 12.00, așa cum am anunțat.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile.

Inițiatorul?

Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul George Vușcan – să nu vă botez, domnule ministru –, de la Ministerul Transporturilor.

Microfonul 8.

**Domnul George Dan Vușcan** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține forma actuală a acestei propuneri legislative și susține raportul comisiei raportoare. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Comisia de specialitate. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 14 septembrie 2016, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru transporturi și energie supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Nu sunt.

Stimați colegi,

Declarăm dezbaterile generale închise.

Vot, peste 10 minute.

Insist la liderii grupurilor parlamentare pentru ca la 12.00 să convoace toți colegii.

Îl rog pe domnul senator Oprea să strige încă o dată catalogul, poate îi avem pe toți în sală, pentru a intra pe procedură de vot.

Îi rog pe toți colegii care sunt prezenți în Senatul României, în birouri sau la comisii, să poftească în sala de plen, pentru ora 12.00.

|Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|prezent<br>prezentă<br>prezentă<br>prezent| |---|---| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|| |prezentă|Marian Valer|prezent| |---|---|---| ||Marin Nicolae|prezent| ||Markó Béla|| |prezent|Mazăre Alexandru|| |prezent|Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| ||Mihai Cristian Dănuț|| |prezent|Mihai Neagu|| |prezent|Miron Vasilica Steliana|| |prezent|Mitu Augustin Constantin|| |prezent|Mocanu Victor|prezent| ||Moga Nicolae|| |prezent|Mohanu Nicolae|prezent| ||Motoc Octavian|prezent| |prezentă|Nasta Nicolae|| |prezent|Năstase Ilie|prezent| ||Neagu Nicolae|| ||Neculoiu Marius|prezent| |prezent|Nicoară Marius Petre|prezent| |prezent|Nicolae Șerban|| |prezent|Nistor Vasile|| |prezent|Niță Mihai|prezent| |prezent|Obreja Marius Lucian|| |prezent|Oprea Dumitru|prezent| ||Oprea Gabriel|| ||Oprea Mario Ovidiu|prezent| |prezentă|Oprea Ștefan Radu|prezent| |prezent|Pașca Liviu Titus|prezent| ||Pașcan Emil Marius|prezent| |prezent|Pavel Marian|prezent| |prezent|Păran Dorin|prezent| |prezent|Păunescu Teiu|prezent| |învoire|Pelican Dumitru|| ||Pereș Alexandru|prezent| |prezent|Pop Gheorghe|prezent| |prezent|Pop Liviu Marian|prezent| |prezent|Popa Constantin|| ||Popa Florian|| ||Popa Ion|delegație| |prezent|Popa Mihaela|| |prezent|Popa Nicolae Vlad|prezent| ||Popescu Corneliu|| ||Popescu Dumitru Dian|| |prezent|Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| ||Purec Ion Simeon|prezent| |prezent|Rădulescu Cristian|| |prezent|Rogojan Mihai Ciprian|prezent| ||Rotaru Ion|prezent| ||Saghian Gheorghe|prezent| ||Savu Daniel|| ||Severin Georgică|delegație| ||Silistru Doina|prezentă| |prezent|Stuparu Timotei|prezent| |prezent|Suciu Matei|| |prezent|Șova Dan Coman|| |prezent|Tánczos Barna|| |prezent|Tămagă Constantin|| |prezent|Tătaru Dan|| ||Tătaru Nelu|prezent| ||Teodorovici Eugen Orlando|prezent| |prezent|Toma Ion|| |prezent|Todirașcu Valeriu|| |prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|| |prezent|Țapu-Nazare Eugen|delegație| ||Valeca Șerban Constantin|| ||Vasiliev Marian|prezent|

Mulțumesc, domnule secretar.

O să insist încă o dată la colegii care sunt prezenți pe hol să poftească în sală. Înainte de a intra în procedura de vot, o să-i dau cuvântul doamnei senator Andronescu, la cererea dumneaei.

Vă rog, doamnă senator, microfonul central. Domnule senator Burlea, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În aceste zile au părăsit această lume trei mari personalități. Este vorba de deputatul Niculae Mircovici, de actorul Sebastian Papaiani și de artistul Ioan Gyuri Pascu. Vă cer să păstrăm un moment de reculegere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumim și noi și dumneavoastră, și colegilor senatori. Stimați colegi, avem cvorum de ședință. Au mai venit între timp câțiva din colegi.

Intrăm în procedura de vot pe legi cu caracter ordinar. Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului.

Îl

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Punctul 2, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 25 martie – Ziua națională a pădurilor.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului de măsuri pentru redimensionarea ecologică și economică pe sectorul românesc al Luncii Dunării în vederea adaptării la schimbările climatice.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative. Îl

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament care a fost respins și nu a fost susținut în plen. Îl

Sigur, supun și legea.

82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin (1) lit. b) din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Îl

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43 din 15 mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Îl

88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Adoptată.

Vă aduc la cunoștință, stimați colegi senatori, că avem musafiri, un grup de cetățeni din municipiul Brașov, în vizită la Parlament, la invitația domnului senator Chiriac. Sunt prezenți să asiste și la votul din plenul Senatului.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 105/1999.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Îl

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

- pentru modificarea art. 62 și 101.

-

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

- Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

- Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea

- legislativă a fost respinsă.

Stimați colegi, declar închise lucrările sesiunii de astăzi.

- Ne revedem la comisii după-amiază, de fapt, de la ora

- 13.00, și la ședința de plen de marți, ora 16.00. Vă doresc o zi bună

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943810]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 137/5.X.2016 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei