Stenogramă plen

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind Documentul de reflecție privind viitorul apărării europene..., COM 315.

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pe nota Ministerului Afacerilor Externe, pe rezoluțiile Parlamentului European (2016) nr. 2.052, 2.067, 2.035 și 2.343 și pe discuțiile care au avut loc în cadrul comisiei noastre.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene a subliniat că instituțiile Uniunii Europene și statele membre ar trebui să-și adapteze acțiunile în materie de securitate și apărare dorinței dovedite statistic a cetățenilor Uniunii de a avea o Uniune care să-i poată proteja, iar aceasta se poate realiza doar prin promovarea unei politici de securitate și apărare comune, care să conducă la constituirea unei veritabile Uniuni Europene a apărării, oferind astfel statelor membre garanții și capabilități superioare celor naționale.

Comisia pentru afaceri europene a semnalat totuși că definirea treptată a unei politici de apărare comune a Uniunii este influențată de limitele actuale ale sistemului de decizie, bazat pe unanimitate.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene și-a exprimat susținerea pentru aplicarea art. 42 alin. (6) din Tratatul Uniunii Europene, prin participarea statelor membre la cooperarea structurată permanentă pentru instituirea unui consiliu al miniștrilor apărării, care să asigure conducerea politică permanentă și care să coordoneze crearea unei Uniuni Europene a apărării, pentru instituirea unui format permanent pentru reuniuni dedicate miniștrilor apărării ai statelor membre implicate în aprofundarea cooperării în materie de apărare.

Comisia și-a exprimat susținerea pentru dezvoltarea complementarității NATO–UE, ca fiind cea mai potrivită formulă pentru creșterea sinergiilor, în scopul realizării răspunsului rapid și al evitării duplicărilor în procesul de dezvoltare a capacităților militare.

Comisia a semnalat că, pentru ca diversele formate de cooperare să poată fi realizate, ar trebui să existe încredere între statele membre și între acestea și instituțiile Uniunii Europene, ca să se poată asigura confidențialitatea informațiilor sensibile, și a solicitat Comisiei Europene prezentarea de soluții în acest sens.

În final, domnule președinte, vreau să menționez că în cadrul comisiei noastre s-a menționat importanța modificării strategiei de comunicare a Uniunii, astfel încât mesajele transmise opiniei publice europene cu privire la acțiunile, meritele și realizările politicii de securitate și apărare comune să fie recepționate în mod adecvat.

Opinia noastră, domnule președinte, a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 26 septembrie 2017, în prezența a 14 dintre cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

În acest context, supunem aprobării Camerei opinia, în forma prezentată.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Da.

Grupul PNL, doamna Roberta Anastase. Vă rog, doamnă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Documentul de reflecție completează activitatea în curs referitoare la pachetul privind aprobarea, adoptat de Consiliu în decembrie 2016, ce constă în punerea în aplicare a Strategiei globale a Uniunii Europene în sectoarele securității și apărării, a Planului de acțiune european în domeniul apărării și a cooperării cu NATO.

Cele trei componente de bază sunt transpuse în prezent în acțiuni concrete. Ele vizează reformarea structurilor politicilor de securitate și apărare comună, dezvoltarea capabilităților și a instrumentelor civile și militare, aprofundarea cooperării europene în materie de apărare și consolidare a parteneriatelor cu țările și cu organizațiile partenere.

Documentul descrie principalele tendințe și provocări care vor influența viitorul european în materie de securitate și de apărare și definește opțiunile disponibile, în cadrul a trei scenarii diferite, care nu se exclud reciproc, bazate pe niveluri diferite de ambiție, de a acționa împreună în acest domeniu la nivelul Uniunii Europene.

În proiectul de opinie elaborat, Comisia pentru afaceri europene subliniază importanța unei abordări comprehensive a viitorului Uniunii Europene post-Brexit și atrage atenția cu privire la modul în care statele membre trebuie să se raporteze cu privire la acest subiect.

Având în vedere cele menționate, Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt? Nu sunt. Trecem la dezbateri. Dacă la titlu sunt observații? Nu. Adoptat. Preambul. Observații? Nu. Adoptat. La articolul unic, dacă sunt observații? Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final, pentru mâine. Următorul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a dezbaterilor noastre, în care împreună cu invitații am discutat toate lucrurile vizavi de tematica pe care COM 240 o incumbă, vreau să vă prezint documentul de reflecție și opinia noastră, a Comisiei pentru afaceri europene, asupra Documentului de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare. Este vorba de COM-ul 240. Ne-am întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru industrii și servicii, pe proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe și pe discuțiile pe care le-am avut cu invitații din domenii de relevanță pentru COM-ul de astăzi pe care i-am avut la comisie.

Astfel, noi am salutat viziunea generală promovată în documentul Comisiei Europene, ne-am exprimat susținerea asupra necesității semnalate de Comisia Europeană pentru completarea sistemului de norme la nivel internațional, pentru a putea valorifica mai bine oportunitățile oferite de globalizare.

Comisia noastră a remarcat abordarea insuficientă a Comisiei Europene cu privire la soluțiile și la pașii care trebuie parcurși pentru a putea modela globalizarea. În acest sens, am recomandat elaborarea și actualizarea, în permanență, a unor ghiduri și manuale de bune practici pentru cetățeni, precum și promovarea unei cooperări aprofundate între statele membre și instituțiile europene și a unei cooperări articulate cu organisme terțe cu atribuții pe plan internațional.

Comisia noastră a semnalat nevoia dezvoltării și/sau a consolidării de mecanisme și instrumente de protejare și salvgardare a valorilor europene și a proceselor democratice în statele membre, precum și în statele partenere ale Uniunii, evidențiind necesitatea unei conduite echilibrate a Comisiei, care să acționeze ca intermediar față de pozițiile tuturor statelor membre.

Comisia pentru afaceri europene a subliniat beneficiile economice și comerciale ale globalizării, recomandând diversificarea și aprofundarea acordurilor comerciale negociate cu parteneri externi, cu precizarea că este necesară menținerea unei conduite potrivite pentru negocierea și încheierea unor astfel de acorduri, prin care să se asigure protejarea drepturilor fundamentale și a tuturor valorilor europene și democratice.

În încheiere, vreau să spun, domnule președinte, că în cadrul comisiei noastre s-a atras atenția asupra efectelor nocive ale curentelor naționaliste antiglobalizare ale cetățenilor, evidențiind necesitatea unei informări comprehensive a cetățenilor europeni și a asigurării accesului complet și transparent la informații reale și în timp real, precum și nevoia de contracarare a diferitelor instrumente specifice războiului informațional la care recurg terții cu scopul slăbirii Uniunii Europene.

Domnule președinte,

Opinia pe care am prezentat-o a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 26 septembrie, fiind adoptată în unanimitate.

În acest context, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Grupul PNL, doamna Roberta Anastase. Vă rog.

Mulțumesc, încă o dată, domnule președinte.

Documentul de reflecție propus de Comisia Europeană lansează o dezbatere cu privire la modul în care Uniunea Europeană poate să valorifice la maximum oportunitățile oferite de globalizare, dar, în același timp, și să răspundă la provocările care vin odată cu ea.

Pornind de la premisele arhicunoscute, stabilirea de conexiuni cu persoane din alte țări și continente, până la riscurile pe care le ridică globalizarea – pierderea locurilor de muncă, nedreptatea socială, standarde scăzute în materie de mediu, de sănătate și de protecție a vieții private –, documentul de consultare identifică, ia în considerare și confruntă aspectele indicate de cetățenii europeni ca fiind problematice.

Contribuția noastră, la nivelul comisiei, vizează câteva aspecte problematice, printre care aș aminti: riscurile și vulnerabilitățile de securitate care derivă din acest fenomen al globalizării, precum și necesitatea direcționării continue de fonduri la nivel european pentru asigurarea unei structuri cibernetice sigure.

În acest context, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota acest proiect de hotărâre. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Începem dezbaterea proiectului de hotărâre. La titlu.

Dacă sunt observații? Nu.

Preambul. Observații? Nu.

La articolul unic. Dacă sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final, mâine dimineață. Următorul.

4. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Proiectul a fost distribuit. Dacă sunt obiecții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu sunt observații? Nu.

La preambul. Observații? Nu.

La articolul unic. Observații? Nu.

Rămâne la votul final, pentru mâine, la ora 12.00.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de membru al Comisiei pentru IT, și exprim și opinia Grupului Partidului Social Democrat, ne pare rău că n-am avut posibilitatea să dezbatem, nici în comisie și nici în plen, această ordonanță, pe care o considerăm foarte importantă pentru autoritatea care reglementează o piață extrem de mare în România – piața telecomunicațiilor.

Mai degrabă nu s-a putut face acest lucru din cauza unor încurcături birocratice, chestiuni de interpretare.

Totodată, pe lângă faptul că mult discutata Ordonanță nr. 33 abia pune în niște limite normale relația dintre Parlament și o autoritate care, conform primei teze a legii de funcționare, este sub control parlamentar..., dar Parlamentul nu avea nicio atribuție, nici în numirea, nici în demiterea președintelui, și, atunci, nu înțeleg cum a fost închipuit, în 2009, că se realizează acest control; deci ordonanța abia aduce pe un făgaș normal lucrurile. Am fi avut totuși și niște amendamente, pe care, sper eu, colegii din Senat să le poată introduce, ca să primească o formă care este acceptată și care este normală, după cum considerăm noi.

Mulțumesc.

Domnul Drulă.

## Stimați colegi, Stimate coleg,

Acest proiect de lege a fost dezbătut și în comisie, a avut raport votat, a fost dezbătut și în plenul Parlamentului, dar s-a votat reîntoarcerea la comisie. L-am avut în comisie pentru raportul suplimentar, dar majoritatea nu a vrut să voteze raportul suplimentar, în ultima zi când constituțional se putea face acest lucru. Acesta este motivul pentru care termenul constituțional a fost depășit.

S-a găsit acest artificiu, prin care plenul votează o prelungire a termenului, care e prevăzut imperativ în Constituție. Am solicitat Biroului permanent discutarea acestei situații, pentru că încalcă Constituția. S-a trimis Comisiei juridice, care nu a oferit un aviz timp de 3 luni pe această temă. Prin urmare, merge la Senat.

Domnul Popescu, Grupul PNL.

L-am auzit pe colegul meu care, alături de noi, a lucrat în Comisia pentru IT.

Și aș vrea să nuanțez puțin ceea ce ați spus dumneavoastră.

Dumneavoastră ați spus că această ordonanță are rolul de a pune, în sfârșit, dreptate în relația dintre Parlament

și Autoritatea Națională de Reglementare a Comunicațiilor..., da, care este, într-adevăr, sub raport parlamentar.

Vreau să vă spun, și știți și dumneavoastră, pentru că ați fost acolo, că această autoritate națională trece în aceste zile printr-un proces foarte negativ, cu care nu s-a confruntat niciodată în ultimii ani. Și aceasta din cauza faptului că acel om care a fost numit în fruntea instituției a stat în fața mea și în fața dumneavoastră și în fața colegilor dumneavoastră și s-a purtat cu o nesimțire ieșită din comun. A ciuntit tot ceea ce înseamnă această organizație, a nenorocit toate structurile organizației, a dat oameni afară, a adus 40 de oameni în structura organizației, pe modelul „Ali Baba și cei 40 de hoți”. Și, acum, însuși partidul dumneavoastră, alături de toți cei care l-ați votat președinte pe acest om, încearcă să rezolve această problemă.

Discutați despre aceste lucruri? Le-ați spus colegilor dumneavoastră că vă aflați, prin modificările pe care le-ați adus prin acest OUG, într-o situație cu care n-ați fi vrut să aveți de-a face?

De aceea, Partidul Național Liberal a depus... va depune, de fapt, săptămâna aceasta, la Senat, amendamente prin care să revenim la forma inițială, prin care Președintele României – vorbim aici de domnul Klaus Iohannis – este cel care va avea rolul principal în numirea președintelui acestei organizații.

Niciodată în istoria ei această organizație nu a fost tratată de un președinte așa cum a fost tratată în ultimele luni. Și niciodată o comisie nu a fost tratată, în Parlamentul României, așa cum a fost tratată de domnul președinte.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

N-aveți drept la replică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ion Cîmpeanu, secretar de stat, Ministerul Mediului.

Obiectul ordonanței de urgență supuse aprobării îl constituie suspendarea aplicării prevederilor art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 57/2007, până la data de 1 mai 2017, ca urmare a neadoptării actului normativ prevăzut la art. 3 alin. (2) din respectiva lege, care ar fi trebuit să reglementeze structura organizatorică, atribuțiile și competențele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Guvernul susține prezentul proiect de lege, respectiv raportul întocmit de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc. Raportul comisiei, vă rog. Comisia pentru mediu? Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate, respectiv suspendarea aplicării prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Legea nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, până la data de 1 mai 2017, ca urmare a neadoptării actului normativ prevăzut la art. 3 alin. (2) din respectiva lege, care ar fi trebuit să reglementeze structura organizatorică, atribuțiile și competențele Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituția României, republicată, în data de 20 februarie 2017.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a examinat proiectul de lege în ședința din 19 septembrie 2017.

Din numărul total de 17 membri ai Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, au fost prezenți la dezbatere 13 deputați.

Vă mulțumesc. Sunt cinci amendamente...

Numai puțin. Mai rămâneți puțin; propuneți-ne timpul de dezbatere. Sunt cinci amendamente.

E procedură de urgență; un vorbitor de grup.

- 3 minute. Câte un minut pe fiecare grup.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. 3 minute, am înțeles.

Acum, la dezbaterea proiectului, un vorbitor. Este procedură de urgență; un vorbitor. Domnul Alexe, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. O să fiu foarte scurt.

Stimați colegi,

Așa cum bine cunoaștem, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate – ANANP – a fost înființată anul trecut, prin Legea nr. 95/2016, ea având rolul de a asigura administrarea unitară și un management instituțional, adecvat al rețelei de arii naturale protejate.

Însă, la data intrării în vigoare a legii, structura agenției nefiind pe deplin funcțională, Guvernul Dacian Cioloș, prin ordonanța pe care o dezbatem, a suspendat, până la 1 mai 2017, dispoziția art. 1 alin. (4) și (5) din Legea de înființare a ANANP. Acest lucru a fost necesar pentru deblocarea aplicării legislației privind managementul ariilor naturale protejate, asigurând în acest fel, odată cu operaționalizarea ANANP, cadrul pentru preluarea directă a drepturilor prevăzute prin lege.

Aș vrea să vă spun că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestei legi. Vă mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Domnule Olar, vă rog. Corneliu Olar.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vorbim de o agenție națională, înființată cu un an în urmă, care n-a funcționat niciodată, însă a avut un impact negativ asupra proprietarilor de terenuri. Proprietarii de terenuri, la ora actuală, nu primesc subvențiile de stat, nu primesc nici compensatoriile. Vă pot spune ce fac austriecii, vizavi de o țară care este tot în Uniunea Europeană, care plătesc și pădurile de stat, prin compensații, cu 70 de euro pe an pe hectarul de pădure, pe când, în zonele de munte, oamenii, la ora actuală, nu-și iau nici subvențiile. Poate că, prin lege și prin ce facem noi azi..., să reparăm o mare greșeală care apare împotriva proprietarilor de terenuri din România.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt. Avem cinci amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu. La articolul unic, dacă sunt observații? Nu.

La 3 marginal, art. I. Observații? Nu. Art. II? La 5 marginal, dacă sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final, cu propunerea de adoptare; caracter ordinar.

Următorul.

Mulțumesc. Comisia pentru buget? Vă rog, domnule vicepreședinte.

Raport comun – Comisia pentru buget și Comisia pentru mediu.

Să ne propuneți și timpul, că e procedură de urgență, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 3 aprilie 2017.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare posibilitatea rambursării, ulterior elaborării raportului final de control aferent programului de către autoritatea de audit, a cheltuielilor solicitate de către beneficiarii de proiect, respectiv crearea mecanismului instituțional și procedural menit a conduce la recuperarea sumelor rambursate necuvenit, prin plată voluntară.

Membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în ședința din 5 septembrie 2017, iar cei ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci în ziua de 19 septembrie 2017.

La dezbaterile celor două comisii au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor externe nerambursabile, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timpul de dezbatere – 3 minute.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare posibilitatea rambursării cheltuielilor solicitate de beneficiarii de proiect, respectiv crearea mecanismului instituțional și procesual menit a conduce la recuperarea sumelor rambursate necuvenit. Aceste măsuri vor duce la stimularea absorbției de fonduri externe nerambursabile.

Pentru aceasta, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota forma adoptată de Senat.

Domnule Bichineț, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Sunt singurul reprezentant al Partidului Mișcarea Populară din Comisia pentru mediu. Am studiat această Ordonanță nr. 19 a Guvernului și mi s-a părut a fi mai bună decât Ordonanța nr. 13.

Am susținut-o cu argumente și eu, și toți colegii noștri din comisie, și cei din Comisia pentru buget, pentru că, astfel, prin adoptarea ei, se dă posibilitatea celor care lucrează cu fonduri europene să poată să le acceseze mai ușor. Și vom susține întotdeauna toate proiectele de lege care dau posibilitatea întreprinzătorilor români să aducă în țară fonduri de la Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final, neavând amendamente. Următorul.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spațiul Economic European 2014–2021 și Mecanismului financiar norvegian 2014–2021; procedură de urgență.

Vă rog, doamnă ministru.

Guvernul are cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prezentul proiect de act normativ vizează mecanismul financiar instituit pentru gestionarea financiară a fondurilor externe, prin Mecanismul spațiul Economic European 2014–2021 și Mecanismul financiar norvegian 2014–2021.

În această perioadă de programare, România va beneficia de o finanțare externă nerambursabilă în valoare totală de 502,5 milioane de euro, respectiv 275,2 milioane de euro prin Mecanismul financiar Spațiul Economic European și 227,3 milioane de euro prin Mecanismul financiar norvegian.

Granturile SEE și cele norvegiene au ca scop reducerea disparităților sociale și economice dintre țările din spațiul economic european și consolidarea cooperării dintre statele donatoare, respectiv Norvegia, Islanda și Liechtenstein, și țara beneficiară. Acestea vor fi sprijinite direct, prin 12 programe, în domenii importante pentru dezvoltarea României, stabilite prin memorandumurile de înțelegere semnate între Guvernul României și statele donatoare, la 13 octombrie 2016, precum și prin fondul de asistență tehnică și un fond pentru relații bilaterale.

Fiecare program va fi gestionat de un operator de program, în cele mai multe cazuri acesta fiind o instituție publică românească sau o organizație neguvernamentală.

Absorbția acestor fonduri reprezintă o prioritate pentru România. Alocarea substanțială făcută de statele donatoare în actuala perioadă de programare trebuie valorificată optim, reprezentând o sursă-cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt și mediu a României.

Conform procedurilor specifice acestor fonduri, finanțarea din partea statelor donatoare este asigurată pe bază de avansuri și prefinanțare, pe întreg parcursul implementării programelor și proiectelor. Aceste fonduri reprezintă o facilitate importantă pentru beneficiari și, implicit, duc la evitarea încărcării bugetului de stat.

Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2017 creează cadrul legal și procedural pentru gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente acestor două mecanisme.

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei economice. Domnul președinte Nistor. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare _,_ Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spațiul Economic European 2014–2021 și Mecanismului financiar norvegian 2014–2021, transmis cu adresa PL-x 233 din 19 iunie 2017, înregistrată sub nr. 4c-1/171 din 19 iunie 2017.

Actul normativ a fost adoptat în vederea asigurării unui management financiar eficient al fondurilor aferente Mecanismului financiar Spațiul Economic European 2014–2021 și aferente Mecanismului financiar norvegian 2014–2021.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare _,_ membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă menționată mai sus în ședința din data de 26 septembrie 2017.

Din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, au fost prezenți la dezbateri 16 deputați, fiind votată în unanimitate. Mulțumesc.

Vă rog să ne propuneți și timpul; are procedură de urgență; un vorbitor pe fiecare grup. Vă rog.

5 minute.

## **Domnul Florin Iordache:**

Timpul de dezbatere – 5 minute, un vorbitor pe grup. Grupul PNL, domnul deputat Palăr. V-ați înscris. Nu?

Bun.

Mai departe. Domnul deputat Gheorghe. Vedeți că ați apăsat, domnule Palăr! Ați apăsat... Domnul Gheorghe, Grupul PNL, și apoi doamna Mînzatu, PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dat fiind faptul că este o ordonanță de urgență care deja a dat naștere la consecințe juridice, dat fiind faptul că avem de pus în aplicare niște normative europene cu privire la atragerea fondurilor nerambursabile din Spațiul Economic European și dat fiind faptul că vorbim de o serie de norme, proceduri și reguli care să permită atragerea acestor fonduri pe piața românească, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestei ordonanțe și va da un vot favorabil, așa cum am spus.

Dar aș dori să mai fac o scurtă mențiune. Se vorbește de toate aceste granturi norvegiene, de fonduri norvegiene și vreau să spun un lucru, că aceste granturi norvegiene... în România, funcționează o rețea de ONG-uri, o rețea, nu una singură, ci mai multe grupuri de ONG-uri, care promovează o serie de idei care nu sunt întocmai în consonanță cu valorile culturale, spirituale și identitare ale poporului român.

Fondurile acestea norvegiene, de multe ori, stau la baza anumitor structuri asociative care, în România, fie vor să promoveze relativismul moral și cultural și ideologia genurilor, desprinsă din revoluția neomarxistă a anilor ʼ60, fie vin pur și simplu să promoveze globalismul, secularismul și alte elemente.

Eu cred că aceste fonduri norvegiene sau de altă culoare care intră în România nu ar trebui să aibă conotație ideologică și nu ar trebui să fie gândite să schimbe pur și simplu mentalitatea, matricea culturală a poporului român sau pur și simplu să dea curs unor elemente care să destabilizeze siguranța națională, prin atacuri la identitatea națională.

De aceea, cred că Guvernul României și toate organele statului ar trebui să aibă mai mare grijă unde se duc, cum circulă și de unde ajung și cu ce scop aceste fonduri norvegiene.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnișoara Mînzatu Roxana.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu o să fiu de acord cu antevorbitorul meu. Granturile norvegiene și cele provenite din Islanda și Liechtenstein, așa cum au fost implementate în anterioara perioadă de programare, au reprezentat un real succes și beneficiarii, care nu sunt doar ONG-uri, sunt instituții publice – puteți să mergeți să verificați la Muzeul Astra din Sibiu ce s-a putut face, de exemplu, cu granturi norvegiene –, sunt și companii private și puteți să discutați și cu acestea ce au putut retehnologiza cu granturi norvegiene. Au lucrat extraordinar de bine cu instituțiile publice din România, cu ministerele care au operat fondurile de la statele donatoare.

De la tribuna Parlamentului, trebuie să subliniem că este un succes că s-a dublat bugetul pentru noua perioadă de programare la 500 și ceva de milioane de euro, că trebuie să valorificăm această oportunitate, pentru că, după 2020, odată cu Brexitul, nu putem ști pe ce sume ne putem baza pe zona de fonduri structurale, și trebuie să încurajăm foarte mult toți actorii publici și privați din România de bună-credință să acceseze aceste programe de finanțare, pentru că se acoperă zone neacoperite de fonduri structurale, cum ar fi zona de cultură și de infrastructură culturală, foarte, foarte importantă pentru anul centenarului.

Vă mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc. Repet, un singur vorbitor pe grup. Domnul Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Sunt de acord cu ce a exprimat colega noastră. Așa este! Am avut privilegiul să merg în Norvegia, de mai multe ori, în Suedia. Sunt țări bune, trăiesc bine, au bani mulți și pot, o parte din ei, să fie atrași în România pentru proiecte culturale.

Acum, îngrijorarea colegului nostru de la PNL pare îndreptățită. Nu e rău ca Guvernul să fie atent cum se cheltuiesc banii care intră în România. Eu consider că orice ban venit de oriunde din lume și atras aici este benefic pentru noi și am considerat întotdeauna că este o îndatorire patriotică, chiar, să aducem banii Europei în România.

O singură modalitate am respins – acei bani care vin în țară aduși de o serie de compatrioți ai noștri care operează în zona Place Pigalle și Turnul Eiffel. În rest, toți banii sunt bine-veniți acasă!

Mulțumesc. Grupul USR. Domnul Stanciu sau Barna? Stanciu sau Barna, care? Hotărâți-vă! Domnule Barna, vă rog.

## **Domnul Ilie Dan Barna:**

Pentru tentația unor declarații politice spectaculoase, poate e bine să încercăm legătura cu realitatea.

Fondurile norvegiene sunt una dintre componentele de care statul român a beneficiat în mod nemijlocit în dezvoltare. Alături de fondurile structurale care au ajutat România – și știți foarte bine lucrul acesta –, fondurile norvegiene, la rândul lor, au avut acest impact. Și, probabil, după Brexit, este de anticipat că vom avea și fondurile britanice, pentru că aceste fonduri norvegiene sunt, de fapt, costul pe care țările care nu sunt în Uniunea Europeană în mod formal îl plătesc pentru accesul la piața unică, deci sunt o resursă care este necesară și o resursă de care organizațiile românești, și publice, și private, și societatea civilă, care nu ne e tuturor dragă, se pare, au beneficiat foarte bine în ultimii ani.

Deci ideea că acestea distrug rădăcina noastră națională este o idee cel puțin ridicolă și protestăm foarte clar împotriva acestui gen de viziune și de abordare.

USR va susține acest act normativ, pentru că este un act de normalitate în ceea ce privește resursele de care statul nostru încă beneficiază, pentru că guvernanța nu se ridică la promisiunea resurselor pe care le-am văzut pe acele cartonașe electorale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Grupul UDMR. Domnule Korodi, vă rog. Un singur vorbitor.

## **Domnul Korodi Attila:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sper ca reprezentantul Partidului Național Liberal să nu fi vorbit în numele Partidului Național Liberal, pentru că ar fi șocant!

## Stimați colegi,

Fondurile norvegiene au fost construite pe linii de finanțare ca fonduri care să suplimenteze marile investiții europene pe infrastructura critică importantă în România.

Fondurile norvegiene au reușit să suplimenteze fondurile naționale pe domenii-nișă, și acelea sunt foarte importante, și este bine că s-a întâmplat așa și sper să și continue. Și sper, din nou, ca reprezentantul Partidului Național Liberal să nu fi vorbit în numele unui partid important care a participat inițial la pornirea programului pe fonduri norvegiene. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Mulțumesc. Trecem la discuții. La titlul legii, dacă sunt observații? Nu.

Avem 156 de amendamente. De la 2 la 20 dacă sunt observații? Nu.

De la 21 la 50 dacă sunt observații? Nu.

De la 51 la 100 dacă sunt observații? Nu.

De la 101 la 156 dacă sunt observații? Nu.

Mulțumesc.

Rămâne la votul final.

Doamnă lider, la procedura de urgență, cred că știți mai bine, regulamentul prevede un vorbitor de grup. Vă rog.

Domnule președinte,

30 de secunde, pe procedură, să-i clarific și pe colegii noștri de la USR, și de la UDMR, și de la restul partidelor.

Poziția partidului, aici, este una pozitivă și vom vota pentru.

Vorbesc din rolul meu de președinte al Grupului de prietenie norvegiano-român. Am stat 5 ani în Norvegia, am avut inclusiv cu Parlamentul norvegian o întâlnire vineri, în Oslo, și vreau să vă asigur că aceste fonduri nu au decât un impact pozitiv și, așa cum spuneau și alți colegi, sunt fondurile care sunt plătite pentru relaționarea Norvegiei cu țara noastră.

Problema stă în felul următor: suntem suficient de deștepți ca, în contextul în care ne lipsește componenta investițională, în aceste zile, prin aceste fonduri, să aducem know-how-ul de care dispun țările scandinave, în speță Norvegia? Suntem suficient de inteligenți...

Vă mulțumesc.

...să creăm proiecte bune, care să aducă un adevărat impact în societate, prin aceste fonduri?!

Și aș vrea să-l mai contrazic pe unul dintre colegi, care spunea că sesiunea trecută a fost una de succes. Din păcate, n-a fost una atât de plină de succes – și aceasta nu este opinia mea, ci este opinia lor.

Vă mulțumesc.

Sper ca următoarea să fie!

Și eu vă mulțumesc.

Doamna președinte Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ.

Vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa

Comisia noastră a primit spre dezbatere, în fond, proiectul respectiv.

S-a analizat, în acest sens, avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă; de asemenea, avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege prevede modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea convenției menționate, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010.

La momentul semnării Convenției, costurile au fost estimate la 1.027 de milioane de euro, la care se adaugă costurile legate de locație, în valoare de 95 de milioane de euro, suportate doar de Germania. Contribuția României a fost, inițial, de 11,87 milioane de euro, raportată la prețurile din anul 2005, eșalonată până în anul 2017. Realizarea Centrului FAIR a întâmpinat dificultăți serioase în activitățile de pregătire și construcție, riscuri de implementare a proiectului de execuție, iar, în urma evaluării realizate de conducerea FAIR, s-a ajuns la concluzia că valoarea și eșalonarea inițială nu au fost corect și realist stabilite.

Din aceste considerente, s-a stabilit un nou calendar și o actualizare a costurilor.

Prezentul proiect de lege majorează contribuția României la 14,77 milioane de euro, prelungind perioada efectuării plății până în anul 2022. Suplimentarea contribuției României permite păstrarea procentului de acțiuni deținute de România.

Totodată, având în vedere domeniul de activitate al ministerelor și obiectul convenției, se schimbă denumirea autorității statului român desemnate să reprezinte România în convenție. Inițial era Ministerul Educației Naționale, înlocuit acum cu Ministerul Cercetării și Inovării.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

A fost adoptat acest proiect cu unanimitate de voturi, ținând cont de importanța cercetării științifice, atât în domeniul științelor fundamentale, cât și în al celor aplicate, și rolul României, ca partener, în acest context important și implicarea cred că este absolut necesară.

De aceea, îl propunem pentru vot. Raportul este favorabil. Mulțumim.

## Mulțumesc.

Doamna Cherecheș, Grupul PNL, dezbateri generale.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege care se referă la suplimentarea contribuției României la construirea Centrului de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor din Europa, proiect semnat în 2010 în Germania.

Acest centru este unul dintre cele mai mari proiecte cu acceleratoare din lume pentru științe fundamentale și aplicate, care va deschide oportunități noi de cercetare în fizica nucleară, un proiect absolut unic, și este o mândrie pentru țara noastră că este stat fondator în acest proiect.

Partidul Național Liberal va vota pentru acest proiect, pentru a permite României păstrarea procentului de acțiuni deținute și participarea la un proiect de o asemenea anvergură.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Neavând amendamente, rămâne la votul final.

Încheiem aici prima parte a ședinței noastre.

Urmează, în 5 minute, sesiunea dedicată răspunsurilor la interpelări.

## PAUZĂ *

* * DUPĂ PAUZĂ

Continuăm cu ședința consacrată răspunsurilor la întrebări.

Prima. Pentru domnul Nistor, vă rog să prezentați, referitor la programul de construcții de locuințe pentru tineri. Ministerul...

Domnul Nistor e prezent? Nu.

Vă rog să-i comunicați în scris domnului Nistor răspunsul la întrebare.

Următoarea.

Domnul Simionca.

Este?

Da.

Doamna Coman, din partea ANPD-ului.

Vă rog să prezentați răspunsul pentru domnul Simionca. Înțeleg că reprezentantul Ministerului Muncii nu este prezent, da?

O rog pe doamna Gabriela Coman, președintele ANPD-ului, să prezinte răspunsul pentru domnul deputat Simionca, protecția copiilor din serviciile de tip rezidențial. Vă rog, doamnă președinte. Apăsați, vă rog.

## **Doamna Gabriela Coman** _– președintele Autorității Naționale pentru Drepturile Copilului și Adopție_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Simionca este deja scris de către noi.

Foarte pe scurt. La întrebarea dumnealui privind existența în cadrul serviciilor de tip rezidențial, adică a centrelor de plasament, de cabinete medicale stomatologice, răspunsul nostru a fost că nu.

Deci cabinete medicale stomatologice nu funcționează pe lângă aceste centre, dat fiind că aceste centre nu fac decât să găzduiască copiii. În rest, acești copii, ca toți ceilalți, ca toți copiii din România, beneficiază de servicii medicale oferite în baza prevederilor Hotărârii nr. 161/2016, cea care aprobă pachetele de servicii și contractul-cadru care reglementează condițiile acordării de asistență medicală.

De altfel, tot prin lege, există obligativitatea ca și acești copii, cei din centrele de plasament, deci din centrele de tip rezidențial, să fie obligatoriu înscriși la medicul de familie, ca toți ceilalți copii cu vârste între 0 și 18 ani. Mulțumesc.

Da..., nu este domnul Lovin Dumitru, vă rog să comunicați răspunsul.

Nu este domnul deputat prezent.

O să dau citire răspunsului de la Ministerul Sănătății. Răspunsul complet o să vi-l transmită. Și, de asemenea, dacă veți avea nevoie de informații suplimentare, vi le vor transmite tot colegii de la Ministerul Sănătății.

Astfel, referitor la întrebarea dumneavoastră privind tratamentul stomatologic al copiilor din serviciile de tip rezidențial, vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 196/139/2017 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare în anul 2017 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016–2017, serviciile de sănătate stomatologică de care beneficiază copiii, inclusiv cei din serviciile de tip rezidențial, incluse în cadrul pachetului de servicii de bază pentru medicina dentară care sunt decontate de CAS cu 100% din tariful stabilit în lei sunt următoarele:

– consultație – include modelul de studiu, după caz, controlul ortodontic și igienizarea; se acordă o consultație la 6 luni pentru copiii de până la 18 ani;

– tratamentul cariei simple, obturația dintelui după tratamentul afecțiunilor pulpare sau al cangrenei, chiuretaj alveolar și tratamentul hemoragiei, reducerea luxației articulației temporo-mandibulare, reconstituirea coroanei radiculare, șlefuirea în scop ortodontic, sigilarea dintelui – o procedură decontată la 2 ani.

De asemenea, în final, fac precizarea: mai multe servicii care sunt decontate veți găsi în răspunsul complet al Ministerului Sănătății.

În încheiere, fac precizarea că, în anul 2017, fondurile sunt aprobate în sumă de 85.623,52 mii de lei, cu 5% mai mult decât cele aprobate și realizate în anul precedent. Vă mulțumesc.

Domnul Simionca. Vă rog.

Și eu vă mulțumesc. Vă rog să o dați domnului deputat. Mergem mai departe.

Din partea Ministerului Agriculturii și a Ministerului Apelor...

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am adresat aceste întrebări deoarece unul dintre prietenii mei, un medic dentist, mi-a adus la cunoștință faptul că acești copilași nu beneficiază de niciun fel de tratamente dentare. Și el nu era în cunoștință de cauză, cum poate să îi ajute pe acești copii din casele de copii, făcându-mi o comparație, că, în penitenciare, deținuții beneficiază de tratamente stomatologice, în schimb, acești copii nevoiași, fără familie, nu.

O să discutăm restul detaliilor în viitor. Mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc.

Mergem mai departe.

Doamna Natalia Intotero, la Ministerul Transporturilor, are o întrebare referitoare la autostrada Sibiu–Pitești.

Ați primit-o, da, doamnă deputat? Sunteți mulțumită? Vă mulțumesc. Și ultima.

Tot la Ministerul Transporturilor, Botond Csoma, „Risipa banului public”.

Ați primit-o și dumneavoastră, da? Ați primit-o, da? Vă mulțumesc. Alte intervenții sunt? Nu sunt.

Trecem la partea a doua a ședinței noastre, cea care vizează interpelările.

Domnul Cristian Buican are trei interpelări depuse. Domnul Corneliu Bichineț, o interpelare. Vreți s-o prezentați? E depusă... Vă rog.

## Domnule președinte,

Profit de faptul că sunteți dumneavoastră aici, la pupitru, și sunteți om elastic. Întrebările, interpelările adresate de către noi membrilor Guvernului cred că n-au niciun sens. Pentru că ori vin răspunsurile foarte, foarte târziu, ori răspunsurile sunt halucinante – noi întrebăm una și dumnealor răspund alta.

De exemplu, am adresat o interpelare, întrebări, de două ori, ministrului sănătății în legătură cu Spitalul Orășenesc Negrești, dacă se va mai deschide vreodată. Răspunsul este unul tulburător: n-a fost închis niciodată; deși el este închis de 5 ani de zile.

Asta am vrut să spun.

Dacă nu, ne vedem de treabă. Și legăm și noi, ca acela de la PNL, plăcuța de gât, aici. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Mai departe.

Andrei Alexandru Ioan, PSD.

Da, vă rog, aveți un minut. Ați depus o interpelare... depusă.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Adresez prezenta interpelare domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

## Stimate domnule ministru,

La începutul lunii iulie, în Penitenciarul Giurgiu era înregistrat un incident grav. Unul dintre angajații instituției era atacat de un deținut. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu urmări grave, pentru că în apropiere mai erau atunci și alți colegi ai gardianului, care au intervenit rapid. Totul pornește însă de la deficitul acut de personal din Penitenciarul Giurgiu.

La câteva zile după acest incident, la solicitarea liderilor de sindicat, am avut o întâlnire cu reprezentanții sindicatului, precum și cu conducerea Penitenciarului Giurgiu, la întâlnire fiind prezent și unul dintre directorii adjuncți ai ANP, comisarul-șef Răzvan Coțofană.

Concluziile acestei discuții au fost că cea mai importantă problemă cu care se confruntă instituția este lipsa de personal. Asta în condițiile în care, potrivit normativelor stabilite pentru un penitenciar de maximă siguranță, cum este cel din Giurgiu, ar trebui să aibă 625 de angajați. Statul prevede 479 de posturi, iar, efectiv, aici lucrează 413 oameni.

Iar cea mai dificilă situație este exact în locul cel mai fierbinte, sectorul operativ. Acolo unde, teoretic, un gardian ar trebui să supravegheze trei deținuți. Practic, la Giurgiu sunt 1.200 de deținuți și doar 240 de angajați pe acest sector. Așa că, nu de puține ori, un singur gardian trebuie să supravegheze circa 130 de deținuți, condamnați, să nu uităm, în regim de maximă siguranță.

Dacă mai adăugăm la asta și faptul că mulți dintre cei încarcerați la Giurgiu sunt deținuți violenți, unii au afecțiuni psihice, alții – 45 la număr – sunt bolnavi de SIDA, iar 40 sunt condamnați pe viață, este lesne de înțeles în ce condiții lucrează oamenii din Penitenciarul Giurgiu.

De altfel, lipsa acută de personal a dus la acumularea a sute de ore suplimentare nerecuperate, a sute de zile de concediu de odihnă neefectuate, ceea ce până la urmă se răsfrânge asupra stării psihice a angajaților de aici. Oamenii mi-au mai spus că, deși...

Vă rog să concluzionați, domnule deputat, că ea e depusă în integralitate.

Da, da.

De aceea, cred că este de datoria noastră, a tuturor, să asigurăm acestor oameni condiții sigure de muncă. Iar asta se face, în primul rând, prin suplimentarea posturilor din Penitenciarul Giurgiu.

Angajații mi-au mai vorbit și despre alte probleme cu care se confruntă – lipsa autospecialelor pentru transportul deținuților, condițiile în care sunt nevoiți să lucreze, numărul mic de angajați din grupa de intervenție –, iar lista este foarte lungă.

De aceea, vă întreb, domnule ministru: ce știți despre situația particulară a Penitenciarului Giurgiu și despre problemele de aici și ce măsuri se iau, la nivelul ministrului justiției, pentru rezolvarea numeroaselor dificultăți...

Vă mulțumesc, domnule coleg.

...cu care se confruntă angajații Penitenciarului Giurgiu? Ce intenționați să faceți pentru reducerea deficitului de personal, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale angajaților din Penitenciarul Giurgiu?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Următorul.

Am rugămintea la dumneavoastră să vă încadrați în timpul pe care îl avem alocat. Sunt 40 de colegi. Dacă fiecare..., ieșim din timp.

Următorul.

Domnul Constantin Codreanu.

Aveți cinci interpelări. Prezentați una dintre ele, pe care o vreți, pe scurt, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dintre cele cinci, o s-o aleg pe cea mai importantă. Este, practic, ultimul episod dintr-o bătălie pe care o purtăm de la începutul anului 2017. Face referire la Ordonanța de urgență adoptată pe 21 septembrie a.c., Ordonanța de urgență nr. 65/2017, care soluționează ceea ce este cunoscut ca fiind dosarul „minorilor non-cetățeni”.

Pe această cale, vreau să mulțumesc tuturor colegilor de la Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, de la Direcția Generală de Pașapoarte, de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, împreună cu care am reușit soluționarea acestei probleme și am elaborat textul acestei ordonanțe de urgență.

Obiectul interpelării mele de astăzi, adresate Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe, este modalitatea prin care această ordonanță le-a fost comunicată atât instituțiilor din interiorul României, cât și reprezentanțelor noastre diplomatice din afara României. Pentru că au existat cazuri când persoanelor vizate li s-a refuzat perfectarea noilor acte de identitate pentru că în reprezentanțele noastre diplomatice sau pe teritoriul României nu e cunoscut textul acestei ordonanțe de urgență.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Următorul.

Ovidiu Raețchi – două interpelări depuse în scris. Florin Roman – o interpelare depusă în scris. Bogdan Huțucă – o interpelare depusă în scris. Claudiu Năsui, USR – patru interpelări depuse. Cristina Trăilă – o interpelare. Viorica Cherecheș – o interpelare. Sorin Bumb, PNL – o interpelare. Daniel Olteanu – o interpelare. Aurel Robert Boroianu – o interpelare. Nicolae Neagu. Vă rog. Aveți o interpelare. Vă rog să o prezentați, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte pe scurt. E depusă interpelarea, dar, pentru că sunteți și dumneavoastră aici, am să prezint scopul și motivul interpelării.

Era în atenția domnului prim-ministru Tudose. Sper că și dumneavoastră sunteți de acord, știți evenimentele din media. Primarul din Copșa Mică, din județul Sibiu, care a făcut un marș pe jos, 300 de kilometri, pentru a atrage atenția asupra problemei cu care se confruntă, prin nefinalizarea unui contract de apă-canal.

Prin urmare, vreau să vă spun că acest contract, încheiat de Ministerul Mediului, vine ca urmare a unei ordonanțe de Guvern date în 2006. Motivul era: pentru a obține acordul de aderare, Guvernul României, prin Ministerul Mediului, trebuia să închidă negocierile cu Comisia Europeană, iar cele două puncte fierbinți pe harta României – Copșa și Zlatna – aveau prevăzute în ordonanță..., în lege, în acel moment, mai multe elemente de mediu, printre care și apă, și canal.

Din păcate, guvernele ulterioare, începând cu 2012, n-au mai prorogat termenele. Contractele s-au încheiat, nu sunt finalizate, cam..., numai 90%, cel puțin la Copșa Mică.

Iar dorința noastră, și a mea, este ca premierul să aibă aplecare asupra acestei probleme și să ne răspundă cum putem rezolva problema finalizării acestui contract pentru Copșa Mică.

Mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc. Mergem mai departe.

Constantin Șovăială – o interpelare depusă în scris. Marius Sorin Bota – o interpelare depusă în scris. Camelia Gavrilă.

Vă rog, doamnă deputat. Aveți două interpelări. Prezentați, pe scurt, una dintre ele.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ambele interpelări se referă la problema dezvoltării activităților infrastructurii programelor naționale și a interesului pentru bibliotecile comunale și căminele culturale.

Dacă din punct de vedere conceptual și al implicării pe probleme naționale răspunsurile trebuie să vină de la Ministerul Culturii, în ceea ce privește investiția în infrastructură așteptăm un punct de vedere din partea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, către care relatez succint și interpelarea de față.

Plecând de la ideea că educația prin cultură este extrem de importantă – pentru tineri, pentru comunitățile de elevi și pentru comunitățile rurale, în general – și o abordare a satului în perspectiva dezvoltărilor de secol XXI înseamnă o tratare sistemică, inclusiv pe programe sociale, educaționale, economice, dar și culturale, constatăm că așa cum erau altădată bibliotecile comunale și căminele de cultură – spații de cultură, forme de acces la informații, la evenimente artistice, locuri de socializare, de generare de dezbateri – sau cum ar trebui să fie... acestea nu mai sunt demult acest lucru. Fie că nu există personal calificat, de specialitate, fie că infrastructura este deteriorată, fondul de carte învechit sau inexistent. Există și o anumită conotație negativă și o asociere cu moștenirea comunistă a acestora.

De aceea, revigorarea și resemantizarea acestora ar trebui să se producă.

Iar întrebările mele se referă la: reperele strategiei Ministerului Dezvoltării pentru inițierea unui plan de revitalizare a acestor instituții culturale din lumea satului; dacă există o bază de date – și aceasta ar trebui să existe, inclusiv referitoare la modul în care arată aceste instituții, aceste clădiri; gradul de modernizare și posibile programe naționale, regionale, europene, prin care se pot reabilita; dacă nu ar trebui cumva abordată transministerial această problemă, prin colaborări între ministerele culturii, al educației și al dezvoltării regionale și ce fonduri au fost alocate în ultimii 5 ani, pentru a vedea în ce măsură a existat o preocupare; câte și care sunt ideile de viitor ale miniștrilor pe care i-am menționat.

Și eu vă mulțumesc. Mai departe. Marilen Gabriel Pirtea – o interpelare. Sorin Dan Moldovan – o interpelare. Robert Turcescu – o interpelare, depusă în scris. Marius Pașcan – trei interpelări. Vă rog, domnule coleg, prezentați, pe scurt, una dintre ele.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru Răzvan Cuc, și privește o îngrijorare legată de autostrăzile care traversează județul Mureș.

În mass-media au fost reflectate pe larg aspecte ale lucrărilor care privesc autostrăzile ce urmează să parcurgă județul Mureș. Presa a caracterizat drept incompetență crasă referința la modul în care sunt gestionate și se desfășoară aceste lucrări privind autostrăzile A3 Câmpia Turzii–TârguMureș și A8 Iași–Târgu-Mureș, care, teoretic, ar putea revoluționa infrastructura județului Mureș.

Astfel, la autostrada A8, autoritățile s-au blocat la studiul de fezabilitate, iar la A3 construcția a avansat destul de mult, dar problemele nu au întârziat să apară: lipsa autorizației de construcție, pentru anumite sectoare, dificultăți cu exproprierea terenurilor etc.

Am să comprim. Și vă informez că pe site-ul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere se arată că autostrada Târgu-Mureș–Iași are studiul de fezabilitate în curs de realizare. Dar, culmea, în august, compania a anunțat că nu va mai face studiu de fezabilitate pentru autostrada Iași–Târgu-Mureș și va folosi studiile vechi. Acestea indicau un cost uriaș, de 9 miliarde de euro, motiv pentru care a și fost respins proiectul, în trecut.

Domnule ministru,

Acestea sunt doar câteva dintre problemele grave identificate de media și societatea civilă în privința stadiului lucrărilor la autostrăzile care sunt proiectate să parcurgă județul Mureș.

În acest sens, vă solicit să analizați aceste probleme semnalate și să mă informați oficial care este poziția Ministerului Transporturilor cu privire la aceste constatări și ce demersuri veți întreprinde pentru necesara dinamizare a lucrărilor respective.

Totodată, vă solicit să mă informați în privința calendarului asumat realist de către Ministerul Transporturilor pentru finalizarea acestor obiective.

Vă mulțumesc.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Mulțumesc. Adrian Todoran – două interpelări. Nu. Marius Bodea – o interpelare. Valeriu Steriu – două interpelări depuse în scris.

Petru Movilă – una, depusă în scris. Cătălina Bozianu – o interpelare. Nicușor Dan – o interpelare. Tudor Vlad Benga – o interpelare. Silviu Dehelean – patru interpelări. Csoma Botond – o interpelare depusă. Vă rog, vreți s-o prezentați, da? Vă rog.

Interpelarea e adresată domnului Liviu Marian Pop, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării este „Deficitul de posturi de personal didactic auxiliar și nedidactic la Liceul Teoretic cu Predare în Limba Maghiară Gherla”.

Domnule ministru,

Liceul Teoretic cu Predare în Limba Maghiară Gherla funcționează din anul școlar 2016–2017, având personalitate juridică, în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Unitatea funcționează cu un efectiv de 452 de elevi, repartizați în 19 clase, din care cinci la nivel primar, șase clase la nivel gimnazial și opt clase la nivel liceal. Numărul sălilor de studiu este de 21.

Am fost contactat la biroul meu parlamentar de către conducerea Liceului Teoretic cu Predare în Limba Maghiară. În urma discuțiilor, mi-a fost semnalat faptul că unitatea școlară funcționează cu un deficit de mai multe posturi de personal didactic auxiliar și nedidactic, activitatea în această instituție având grav de suferit.

În prezent, în statul de funcții sunt aprobate următoarele posturi: un post de secretar, jumătate de post de administrator financiar, un post de îngrijitor și o jumătate de post de muncitor de întreținere.

Conform precizărilor din Legea educației naționale nr. 1/2011, precum și celor ale Notificării din anul 1999 privind normativele actualizate de personal didactic auxiliar și nedidactic, nivelul liceal, unitatea ar fi îndreptățită să beneficieze de următoarele posturi: un post de secretar, un post de administrator financiar, un post de administrator de patrimoniu, un post de informatician, un post de muncitor calificat, un post de paznic sau portar și 6,94 posturi de îngrijitor. Suprafața de curățenie este de 4.860 mp, fără curte, teren de sport și spațiu de joacă.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să analizați situația prezentată. Ni se pare că este discriminatoriu ca o școală sau un liceu maghiar să nu beneficieze de aceleași drepturi de care beneficiază școlile românești din județul Cluj. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Victor Paul Dobre – o interpelare. Iulian Bulai – o interpelare. Antal István – o interpelare. Vă rog, domnule deputat. Vă rog să prezentați, pe scurt, dacă...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată Ministerului Tineretului și Sportului, în atenția domnului ministru Marius Dunca. Este vorba de activitatea fundațiilor pentru tineret.

În anul 1990 s-a emis un decret-lege prin care averea UTC-ului a trecut în administrarea acestor fundații pentru tineret.

A urmat o serie de acte normative. Cel mai important – Legea nr. 146/2002, care instituie, _expressis verbis_ , interdicția înstrăinării bunurilor preluate de către fundație din patrimoniul UTC.

Potrivit art. 60 din această lege, în forma sa de bază, Ministerul Tineretului și Sportului are obligația de a elabora un regulament de punere în aplicare, în termen de 60 de zile. S-a amânat de mai multe ori. Nici până în prezent nu a fost aprobat regulamentul de punere în aplicare a legii.

Urmează o serie de acte normative care încearcă să reglementeze, dar activitatea principală a acestor fundații pentru tineret în niciun județ – sau cu foarte puține excepții – nu este în favoarea tinerilor.

Am constatat faptul că Fundația Județului Constanța nu s-a administrat în conformitate cu Legea patrimoniului, în ultimii 5 ani, nu a desfășurat activități pentru tineret. Sediul fundației a fost închiriat în mod nelegal; urmează să se deschidă sală de jocuri, bar.

Adresez următoarele întrebări:

Domnule ministru, când veți adopta regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 146/2002?

Cum se va proceda la realizarea Registrului fundațiilor județene pentru tineret?

Când veți efectua acest registru al fundațiilor județene pentru tineret?

Dacă există un registru al bunurilor care au aparținut vechii UTC în momentul înființării acestor fundații?

Și dacă există unități din fostul patrimoniu UTC care au fost înstrăinate sub administrarea acestor fundații?

Din datele contabile de la ANAF, am aflat că majoritatea acestor fundații, în bilanț, prezintă cheltuieli mari și încasări minime.

- Antal István, deputat de Constanța. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Mergem mai departe.

Anișoara Radu, PSD – o interpelare depusă. George Gabriel Vișan – o interpelare. Corneliu Ștefan – două interpelări depuse. Costel Alexe – două interpelări.

Ioan Sorin Roman – două interpelări. Cătălin Cristache – o interpelare.

Cornel Mircea Sămărtinean – o interpelare. Cristian Ghinea – o interpelare. Oana Bîzgan – o interpelare. Cristian Seidler – o interpelare. Emanuel Ungureanu – o interpelare. Matei Adrian Dobrovie – patru interpelări. Nicolae Velcea – două interpelări. Acestea fiind spuse, vă mulțumesc. Declar ședința închisă.

- Ne vedem mâine-dimineață, la 8.30.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083917]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 136/11.X.2017 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei