Stenogramă plen

## Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența 230 de deputați.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de 30 și 31 octombrie; programul de lucru pentru perioada 30 octombrie – 3 noiembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 24–30 octombrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, la ora 17.00 avem răspunsuri la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Înainte de a trece la ordinea de zi, sunt intervenții pe procedură.

Grupul USR, vă rog.

Apoi domnul Munteanu și domnul Gheorghe... imediat.

## **Domnul Cristian Gabriel Seidler:**

## Stimați colegi,

Exact acum doi ani, aici, în București, se întâmpla o tragedie care a lăsat o rană deschisă unei nații întregi și în urma căreia 64 de persoane și-au pierdut viața.

O să vă rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria lor.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Munteanu,vă rog.

## **Domnul Ioan Munteanu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă solicit ca Proiectul de lege aflat pe poziția 4, PL-x 238/2017

, să se întoarcă pentru două săptămâni la comisiile sesizate, Comisia pentru buget și Comisia pentru industrii, pentru că sunt câteva neclarități în ceea ce înseamnă vulnerabilitatea persoanelor.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Da.

Deci este vorba, stimați colegi, de PL-x 238 – să se întoarcă la Comisia pentru buget și la Comisia pentru industrii.

Termen – două săptămâni. Da?

Următorul, domnul Gheorghe, Grupul PNL. Nu mai vrea...

Grupul UDMR, domnul Szabó Ödön. Păi...

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, dorim să retrimitem comisiei punctul 8 – are raport de respingere – Proiectul de lege privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului, din 12 iulie 2016, de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne. Punctul 9... s-a modificat...

## **Domnul Florin Iordache:**

## Da. Bun.

Grupul UDMR. Vă rog, domnule coleg. Szabó Ödön.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Solicit retrimiterea la comisie a punctului 11, Pl-x 254/2017 _[Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011]_ , și a următorului, punctul 12, Pl-x 181/2017 _[Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 alin. (21) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale]_ , pentru o săptămână.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Le luăm pe rând.

Propunerea colegului nostru a fost adoptată.

Cea de-a doua modificare... este vorba de reîntoarcerea

la Comisia pentru învățământ a Pl-x 181/2017.

Cele două propuneri s-au reîntors la Comisia pentru învățământ.

Alte intervenții dacă mai aveți, stimați colegi, pe procedură? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Raportul privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2016. Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților. Este Proiectul de hotărâre nr. 85/2017.

Domnul deputat Seres Dénes.

Domnule chestor, vă rog, prezentați raportul.

Raportul privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2016

I. Bugetul Camerei Deputaților, în sumă de 340.772.000 de lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015. După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 14/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016 și ale art. 54 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele definitive au fost stabilite la suma de 315.826.000 de lei.

Din această sumă, 1.503.000 lei s-au repartizat Institutului pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocațiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaților, conform legii.

Plățile totale efectuate în anul 2016 au fost de 294.876.776 de lei, din care 1.083.502 de lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăților la finele anului 2016, cheltuielile curente au fost în sumă de 279.964.658 lei, iar cheltuielile de capital au fost de 14.912.118 lei.

A. Cheltuielile curente, în sumă de 279.964.658 lei, au reprezentat 94,8% față de creditele bugetare aprobate

și s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri și servicii, contribuții și cotizații la organismele internaționale și asistență socială, după cum urmează:

1. Cheltuielile de personal, în sumă de 215.462.993 lei, reprezentând 96,6% din prevederi, s-au efectuat pentru plata indemnizațiilor deputaților și a salariilor personalului din serviciile Camerei Deputaților, a indemnizațiilor de delegare, a colaboratorilor externi și pentru contribuțiile pentru asigurări sociale de stat, asigurări de șomaj, asigurări sociale de sănătate, asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale și pentru concedii și indemnizații. Tot la acest capitol sunt cuprinse cheltuielile cu diurna de deplasare, suma forfetară destinată desfășurării activității deputaților în circumscripțiile electorale și alte drepturi acordate conform prevederilor legale.

Din totalul cheltuielilor de personal, suma de 865.992 lei este aferentă activității Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Da. Vă mulțumesc. A fost prezentat. Dacă la titlu sunt observații? Nu.

La preambul? La articolul unic? La anexa nr. 1? La anexa nr. 2? Am încheiat dezbaterile. Rămâne la votul final. Mulțumesc. Mergem mai departe.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru Programul operațional sectorial Mediu 2007–2013; caracter ordinar; procedură de urgență; PL-x 259/2017.

Guvernul? Vă rog.

## **Doamna Mihaela Virginia Toader** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

Mulțumim frumos, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2017 pentru completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2013 stabilește regulile în care, pentru proiectele fazate din cadrul Programului operațional Infrastructură Mare, pot fi preluate pe bugetul de stat sumele aferente corecțiilor pentru proiectele care au avut corecții din cauza achizițiilor publice. Este vorba de acele proiecte fazate preluate deja spre finanțare.

În absența acestui act normativ, practic, autoritatea de management pentru Programul operațional Infrastructură Mare nu ar putea prelua din titlul 58 aceste corecții prin bugetul de stat.

Având în vedere toate acestea, vă rugăm să aprobați proiectul de act normativ în forma adoptată de Senat. Vă mulțumim.

Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru. Comisia pentru buget sau Comisia juridică? Domnul vicepreședinte al Comisiei pentru buget.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină

și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru Programul operațional sectorial Mediu 2007–2013, trimis cu adresa PL-x 259 din 1 septembrie 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din data de 26 iunie 2017.

Obiectul de reglementare al proiectului de act normativ îl reprezintă stabilirea condițiilor de suportare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru proiectele a căror finanțare este eșalonată în două perioade de programare, cuprinzând faza I, implementată în cadrul Programului operațional sectorial Mediu 2007–2013, și faza a II-a, implementată în cadrul Programului operațional sectorial Infrastructura Mare 2014–2020.

În urma examinării, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice pentru Programul operațional sectorial Mediu 2007–2013 în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Este procedură de urgență. Vă rog să ne propuneți timpul de dezbatere.

Trei minute, domnule președinte.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Avem un singur amendament...

Păi, la dezbateri generale... dacă nu se înscrie nimeni... Nu aveți cartela la dumneavoastră? Așa este. Bine.

Grupul PNL.

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

Grupul PNL a votat pentru aprobarea acestui proiect de lege, având în vedere că Ordonanța nr. 36/2017 vine să corecteze ordonanța Guvernului din 2013, în sensul în care, pentru Programul operațional sectorial de Mediu, atât pentru exercițiul financiar 2007–2013, cât și pentru exercițiul financiar în curs, 2014–2020, aplicarea corecțiilor financiare beneficiarilor – și aici vorbim de instituțiile publice locale și de operatorii regionali, așa cum sunt ei definiți de reglementările în vigoare –, deci corecțiile aplicate pentru anumite încălcări în domeniul achizițiilor publice să fie suportate de la bugetul de stat.

Vine ca o corecție la ceea ce s-a reglementat în 2013 și este firesc să se întâmple acest lucru, cu atât mai mult cu cât vorbim de operatori regionali și de instituții publice locale. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Altcineva dacă dorește să intervină? Nu.

Există un singur amendament respins. Dacă se susține? Nu.

La titlul legii, observații? Nu.

La restul articolelor, observații? Nu.

Rămâne la votul final, în forma propusă de cele două comisii.

Următorul.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 și a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social – PL-x 185/2017; procedură de urgență; caracter organic.

Guvernul?

Doamnă secretar de stat, vă rog.

## **Doamna Ștefania Bîrlibescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Prin modificările propuse de proiectul de act normativ supus dezbaterii, s-a dorit a se asigura o bună desfășurare a atribuțiilor ministeriale ale Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social și evitarea blocajelor juridice care puteau surveni în aplicarea actelor normative modificate și, de asemenea, în gestionarea problemelor de interes pentru partenerii sociali și societatea civilă.

Față de cele prezentate, vă rugăm să acordați un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii. Mulțumim.

Și eu vă mulțumesc. Raportul? Comisia pentru muncă? Vă rog, doamnă deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa PL-x 185/2017, din 8 mai 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 și a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare armonizarea dispozițiilor Legii dialogului social nr. 62/2011 și ale Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social cu atribuțiile conferite Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social, respectiv corelarea cu noua structură ministerială dispusă de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2017, prin înlocuirea în cuprinsul celor două legi a sintagmei „Ministerul Muncii și Justiției Sociale” cu sintagma „Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social”, precum și a sintagmei „ministrul muncii și justiției sociale”, cu sintagma „ministrul consultării publice și dialogului social”.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, mai rămâneți puțin. Propuneți-ne timpul de dezbatere. Este procedură de urgență.

15 minute.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Nu intervine nimeni la dezbateri generale.

Neavând amendamente, rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2017 pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român – PL-x 298/2017; caracter ordinar; procedură de urgență.

Guvernul? ## **Domnul Ciprian Pandea** – _secretar de stat_

## _la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Așa cum știți, în prezent, RAPPS trece printr-un proces complet de eficientizare și restructurare, care a demarat prin crearea cadrului legal pentru vânzarea imobilelor cu destinația de locuințe, concomitent cu restrângerea bazei materiale destinate activității de reprezentare și protocol.

De asemenea, regia se confruntă cu situația în care imobilele cu destinația de reședință atribuite persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român necesită lucrări de reparații capitale, care implică indisponibilitatea temporară a utilizării acestora.

În acest sens, prin prezentul proiect, se prevăd următoarele schimbări.

Persoanele care au avut calitatea de șef al statului român beneficiază pe durata vieții de folosința gratuită a unei locuințe de protocol, cu destinația de reședință, precum și de folosința gratuită a unui spațiu cu destinația de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar, ambele cu destinația de reședință, crearea cadrului legal pentru atribuirea unei locuințe provizorii, pentru o perioadă de maximum 12 luni, în suprafață de maximum 200 de metri pătrați, în perioada executării reparațiilor capitale la imobilul atribuit cu destinația de reședință persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. Locuința atribuită temporar are același regim juridic cu cea atribuită pe durata vieții.

Având în vedere toate aceste aspecte, susținem adoptarea prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc. Comisia juridică?

Vă rog, domnule deputat, prezentați raportul. Domnul Dunava.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în sensul prevederii ca foștii șefi de stat să beneficieze și de folosința gratuită a unui spațiu cu destinația de cabinet de lucru, pe lângă reședința de protocol.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2017 pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Sunt intervenții? Doamna Trăilă, Grupul PNL.

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Grupul PNL votează pentru aprobarea acestui proiect de lege.

În mod evident, RAPPS se află într-o perioadă de reorganizare și, prin acest proiect de lege, se pune la dispoziția foștilor președinți, pe o perioadă de maximum 12 luni, o locuință cu destinația de reședință, tocmai în vederea executării de lucrări de reparații la imobilele existente.

În acest sens, votul nostru este unul favorabil. Mulțumesc.

Vă mulțumesc mult. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

8. Proiectul de lege privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1.164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L193/1 din data de 19 iulie 2016; PL-x 289/2017; procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Comisia pentru buget? Domnul vicepreședinte. A, inițiatorul. Vă rog. Domnul Popescu. Vă rog.

## Domnule președinte,

Dragi colegi,

Proiectul de lege vrea să reglementeze și să transpună în legislație Directiva nr. 1.164/2016 a Comisiei Europene, cu privire la impozitarea veniturilor companiilor în statele unde acelea funcționează, și nu în statele-mamă, unde au sediile firmele-mamă.

Sincer să fiu, eu nu vă înțeleg de ce ați dat acest raport de respingere și de ce Guvernul a dat un aviz negativ.

Noi am depus acest proiect încă de anul trecut, în legislatura trecută, în octombrie, iar majoritatea din Biroul permanent al Senatului de anul trecut a dat raport de clasare.

Am revenit cu el anul acesta. Observ că acum majoritatea și Guvernul nu sunt de acord.

Pe de altă parte, clamați public că nu sunt bani la buget, companiile... că băncile nu plătesc impozit pe profit, că fentează bugetul statului. Vine Guvernul și ne spune, în raportul prin care nu este de acord cu acest proiect de lege, că o să facă alt... Ministerul de Finanțe lucrează la alt proiect de lege de aprobare a directivei.

Păi, cine să vă mai creadă? Pe de o parte, nu sunt bani la buget, clamați că multinaționalele fentează bugetul statului, că fac optimizări fiscale, iar, pe de altă parte, refuzați un proiect de lege care tocmai în sprijinul acesta vine, să reglementeze o dată pentru totdeauna regimul prețurilor de transfer.

Domnilor de la PSD și ALDE, înțelegeți, e nevoie de această lege. Votați împotriva acestui raport de respingere și haideți să aprobăm această directivă de transpunere. Mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Comisia? Domnule vicepreședinte, vă rog. Comisia pentru buget. Un raport de respingere.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L193/1 din data de 19 iulie 2016, transmis cu adresa PL-x 289/2017.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat tacit. Membrii Comisiei pentru buget, finanțe...

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016, care are drept obiectiv combaterea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale și transferul profiturilor, stabilind norme în șase domenii specifice, printre care: deductibilitatea dobânzii, impozitarea la ieșirea activelor, trecerea de la scutirea fiscală la acordarea de credite, norme privind societățile străine controlate, precum și o normă generală antiabuz.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat proiectul de lege menționat mai sus, în ședința din 17 octombrie 2017.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege privind transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L193/1 din 19 iulie 2017, deoarece acesta reprezintă o preluare fidelă a dispozițiilor directivei și are nevoie de o adaptare a normelor în raport cu realitățile naționale existente. Este de menționat faptul că Ministerul Finanțelor Publice a inițiat deja demersurile necesare

## Și eu vă mulțumesc.

Este procedură de urgență, un singur vorbitor de grup. Este vorba de un vorbitor de grup la Grupul PNL. S-au înscris și doamna Trăilă, și domnul Gheorghe. Care vorbește?

Da. Domnul Gheorghe.

Domnule președinte, Stimați colegi, Această directivă trebuia transpusă în legislația românească de multă vreme.

Dar anul trecut, după ce noi, PNL-ul, am depus-o, ne-am descoperit, așa, cu o clasare, la sfârșit de an.

Colegii noștri au redepus-o, în cursul anului 2017, și iată că s-a tot amânat, s-a tărăgănat, până când a primit acest raport de respingere. Un raport care nu este motivat pe ceea ce înseamnă o perspectivă asupra economiei naționale și ceea ce înseamnă impactul cheltuielilor bugetare pe acest an și nevoia de bani la buget, ci este, pur și simplu, motivat pe criterii pur tehnice, pur formale, chestiuni legislative și detalii procedurale.

Cred că această directivă este o urgență pentru România.

Anual se estimează că între 8 și 10 miliarde de euro, în medie, părăsesc, prin mijloace de optimizare fiscală, România. Sunt zeci și zeci de milioane de euro care, în loc să meargă în școli, în spitale, în autostrăzi, merg în paradisuri fiscale. Există un climat economic anticoncurențial, un climat economic în care o serie de companii, fie transnaționale, fie care își delocalizează profiturile și și le ascund prin sisteme de tip suveică, până în nu știu ce insule, reușesc să creeze o disproporție de șanse pe piața economică românească.

Nu înțeleg de ce insistați, ba cu taxa de solidaritate, ba cu Split TVA și tot, tot, tot tragem de timp și nu facem nimic în această direcție.

Bun. Să spunem. Înțeleg, se dă un raport de respingere, n-o fi scrisă bine această propunere, cum spuneau reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, se mai amână. Dar, haideți, să vină acest Guvern al României, cu domnul Mișa, pe care l-am rugat chiar acest lucru, săptămâna trecută, aici, să vină de urgență cu o ordonanță care să transpună directiva. Pentru că nu se mai poate! Noi nu știm cum să plimbăm banii dintr-un buzunar în altul al bugetului public și în același timp neglijăm, neglijăm miliarde de euro care se pot recupera. Firme românești intră în faliment din cauza acestor lucruri. O serie de companii nu sunt rentabile și pleacă de pe piața românească.

Haideți să nu mai avem o dublă măsură. Și haideți, domnilor, să transpunem această directivă. Este legislație europeană, pur și simplu nu este nimeni deranjat, este o chestiune vitală pentru economia națională. Dacă cumva vrem să mai avem o economie națională în România, vrem ca resursele să fie gestionate în interesul cetățeanului român și al țării noastre sau dacă, pur și simplu, vrem să externalizăm capitalurile și profiturile și să avem... să arătăm, pur și simplu, ca o țară dintr-asta din lumea a treia, unde toată lumea vine să facă un profit rapid, apoi se pleacă și lasă terenul gol, pustiit.

Domnul deputat Borza.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Sincer să fiu, mă surprinde și pe mine poziția colegilor din PSD. Și o să vorbesc cu îngăduința și generozitatea liderilor de grup, să-mi dea câteva minute. De la ALDE am deja două minute, probabil și de la PSD.

Într-adevăr, e o realitate. Avem o reală problemă în ceea ce privește colectarea veniturilor bugetare. Din 254 de miliarde de lei, prognozate pentru anul fiscal 2017 ca venituri, am colectat, la șase luni, doar 117 miliarde de lei. Cu vreo 10 miliarde de lei mai puțin decât jumătatea acestei sume de 254 de miliarde de lei.

Ca să recuperăm nerealizatul primelor șase luni, ANAF-ul ar trebui să colecteze cu 17% mai mult – misiune imposibilă. Am angajat cheltuieli de 278 de miliarde de lei, care sunt sigure.

În Legea bugetului de stat estimăm undeva la vreo 22 de miliarde de lei și fonduri europene, care nu o să vină decât vreo jumătate.

Și atunci, evident, de unde acoperim aceste deficite și aceste găuri de la buget, generate în primul rând de majorarea cheltuielilor de personal și a celor de asistență socială cu 22 de miliarde de lei? De la 57 la 69 de miliarde de lei, pe capitolul „Cheltuieli de personal”, adică un 12 miliarde de lei în plus, de la 81 la 91 de miliarde de lei, pe „Asistență socială”, încă 10 miliarde de lei în plus.

Directiva europeană 1.169 e cu dezlegare de la stăpânire. Nu văd de unde această timiditate a PSD-ului. Pentru că, vedeți, noi avem o anumită timiditate, ca să nu spun un complex de inferioritate, când e vorba să cerem. Dar suntem foarte voluntari când e vorba de a da. De a da orice – 2% din PIB pentru Apărare, de a da hidrocarburile țării, de a da resursele țării pe nimica toată – pe redevențe mici, foarte mici.

Păi, dragii mei, e o chestiune elementară de piață. Atenție, aici noi nu vorbim de ingerințele unui stat comunist în economie. Sunt regulile economiei de piață, unanim acceptate, în orice țară civilizată, să plătești impozit acolo

unde exploatezi resursele – fie umane, fie naturale –, unde generezi venit.

Și acum, dragii mei, anul trecut, cifra de afaceri a României a fost de 1.263 de miliarde de lei. Impozitul pe profit a fost de doar 15 miliarde de lei. Asta înseamnă mai puțin de 2% din PIB. Acesta este impozitul pe care peste 600.000 de firme active îl plătesc la bugetul de stat... _peanuts_ ... – firimituri – 15 miliarde de lei. Din acești 15 miliarde de lei, cât este impozitul plătit de multinaționale, care dețin 53% din cifra de afaceri a României, undeva spre 700 de miliarde de lei, și care au poziții de cvasimonopol pe sectoarele-cheie ale economiei românești – fie că vorbim de hidrocarburi, că vorbim de industria energetică, industria bancară, comerțul modern, agricultură, industrie prelucrătoare? 2 miliarde de lei! Acesta este impozitul pe care îl plătesc multinaționalele.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

...printr-un comportament, până la urmă, absolut firesc și normal, de a-și plăti dările.

Avem nevoie de capitalul firmelor străine, dar în primul rând avem nevoie de acea cultură antreprenorială sau de acel know-how care încă ne lipsește multora dintre noi.

Eu vă mulțumesc.

Dar una e una și alta este această obligație minimală de a plăti impozit pe cifra de afaceri.

Bine.

Domnul Simionca.

Da, domnule Munteanu. După domnul Simionca, sigur.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi o să votăm pentru respingerea acestui proiect legislativ, pentru că vizează transpunerea în principal a directivei și neadaptarea la contextul juridic.

Problema aceasta o întâlnim și în ce înseamnă fonduri europene. Vedeți, noi suntem mai catolici decât Papa. Am îngreunat legislația de atâtea ori și așa de mult că acum a devenit aproape un impediment să-ți mai faci un proiect pe fonduri europene și lumea nu mai are curaj.

Eu sunt de acord că noi trebuie să ne recuperăm banii pentru țara noastră și firmele trebuie să-și plătească datoriile către stat. Dar în același timp trebuie să lăsăm oamenii de afaceri să prospere. Că altfel noi nu putem să prosperăm, ca popor.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Munteanu, Grupul PSD. Vă rog.

## **Domnul Ioan Munteanu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Având în vedere numărul mare de nemulțumiri care au reieșit din luările de cuvânt ale colegilor noștri, de la toate grupurile parlamentare, vă propun reîntoarcerea la comisie, pentru o săptămână.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

Există o propunere de reîntoarcere la comisie, termen o săptămână.

Două săptămâni, da.

117 voturi pentru. Cu unanimitate de voturi, a fost reîntors la comisie.

Și ultimul proiect de astăzi.

9. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranței, securității și serviciilor la partidele de fotbal și alte evenimente sportive, adoptată la Saint-Denis la 3 iulie 2016, semnată de către partea română la Budapesta la 29 noiembrie 2016, precum și pentru aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției europene privind violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal, adoptată la Strasbourg, la 19 august 1985. Este vorba de PL-x 334/2017.

## Guvernul?

Vă rog.

## **Domnul Cosmin Răzvan Butuza** – _secretar de stat_

_în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

Bună ziua, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Cosmin Butuza, secretarul de stat din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului.

Textul noii Convenții a Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranței, securității și serviciilor la partidele de fotbal și alte evenimente sportive încorporează principiile de bază pentru reducerea și combaterea eficientă a riscurilor de siguranță și securitate pe care le prezintă evenimentele sportive. În centrul său se află abordarea integrată a celor trei piloni: siguranță, securitate și servicii, ceea ce presupune o cooperare între toate organizațiile implicate în asigurarea bunei desfășurări a evenimentelor sportive.

Textul subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării dialogului cu comunitățile locale și suporterii și scoate în evidență faptul că sportul poate avea un rol semnificativ în promovarea valorilor de bază ale Consiliului Europei, precum coeziunea socială, toleranța și lupta împotriva discriminării.

Având în vedere aceste aspecte, susținem aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna președinte a Comisiei pentru învățământ, raport fără amendamente.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-o sinteză, pentru a ne încadra în timp. Raportul se referă la Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranței, securității și serviciilor la partidele de fotbal și alte evenimente sportive, adoptată la Saint-Denis în 2016, semnată de către partea română la Budapesta în noiembrie 2016, precum și pentru aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției europene privind violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal, de la Strasbourg, din 1985.

Deci comisia a dezbătut în fond proiectul de lege menționat, cu toate detaliile pe care le-am precizat, s-au analizat avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul are ca obiect, pe de o parte, ratificarea convenției Consiliului Europei semnate la Saint-Denis și, apoi, evident, denunțarea celei anterioare, adoptată la Strasbourg în 1985, pentru că prevederile textului anterior deja erau depășite, existau multe contradicții, multe aspecte contradictorii.

Noua convenție încorporează principiile de bază pentru reducerea și combaterea eficientă a riscurilor de siguranță și securitate pe care le prezintă evenimentele sportive, având ca fundament trei piloni: siguranță, securitate și servicii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Și avizul a fost în unanimitate, cu voturile celor prezenți, propunând spre adoptare proiectul de lege, în forma inițiatorului.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Romanescu, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege care ratifică o Convenție a Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranței, securității și serviciilor la partidele de fotbal și la alte evenimente sportive, adoptată la Saint-Denis la 3 iulie 2016. Pe de altă parte, denunță Convenția europeană privind violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal.

Având în vedere că textul convenției din anul 1985 și-a pierdut în multe privințe actualitatea, unele dintre prevederile sale fiind chiar contradictorii cu abordarea bazată pe experiențe și bune practici a anilor recenți, a fost necesară revizuirea acesteia.

În centrul său se află abordarea integrată a celor trei piloni – siguranță, securitate și servicii –, ceea ce presupune o cooperare între toate organizațiile implicate în asigurarea bunei desfășurări a evenimentelor sportive. Conținutul noii convenții reflectă, prin urmare, experiența europeană, care evidențiază faptul că atenția exclusivă asupra riscurilor de securitate nu furnizează un mijloc adecvat pentru reducerea riscurilor sau asigurarea unei atmosfere sigure și primitoare pe stadioane.

Textul subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării dialogului cu comunitățile locale și suporterii și scoate în evidență faptul că sportul poate avea un rol semnificativ în promovarea valorilor de bază ale Consiliului Europei, precum coeziunea socială, toleranța și lupta împotriva discriminării. Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru adoptare.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt? Nu mai... Domnule Movilă, vă rog, Grupul PMP.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este important faptul că România adoptă această convenție.

Însă, de asemenea, este important să precizăm și faptul că s-au făcut pași importanți până acum în sportul românesc în ceea ce privește combaterea violenței pe stadioane, în ceea ce privește asigurarea serviciilor medicale în timpul competițiilor sportive.

Iar acest act normativ vine să completeze sau să oblige, dacă vreți, România, pe decizii corecte, astfel încât competițiile sportive, de la nivel internațional până la nivel local, în comunități mici, să se desfășoare într-un mediu de fairplay și mai ales de siguranță și securitate, și pentru sportivi, dar și pentru spectatori.

Partidul Mișcarea Populară va vota pentru. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bine faceți. Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final.

Încheiem aici prima parte a ședinței noastre.

Urmează partea a doua, consacrată răspunsurilor la întrebări și interpelări.

Mulțumesc mult.

## PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 30 octombrie 2017, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători

ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Dau, pentru început, cuvântul deputatului PSD, domnul Rădulescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Stimate domnule ministru,

Mass-media, în diferite publicații și site-uri, dar și televiziunile din România au prezentat, în zilele de 13–16 octombrie, arătându-se foarte îngrijorate, știrea potrivit căreia DNA-ul a achiziționat aparatură pentru a controla absolut orice activitate existentă pe telefoanele românilor, pe orice tip de PC sau server, cu orice sistem de operare, aceste softuri achiziționate având inclusiv rolul de a sparge parole și să decripteze date, inclusiv recuperarea datelor șterse.

Din datele prezentate de mass-media reiese că DNA-ul va localiza, cu ajutorul GPS-ului din telefon, fiecare cetățean, va monitoriza orice activitate de pe Facebook, Google Chat, Skype, nu numai a celor pe care îi monitorizează, dar și a prietenilor din liste.

DNA-ul va clona orice tip de SIM, va folosi propriile telefoane ale cetățenilor României, nu doar pentru a le asculta, ci și pentru a face poze acestora; DNA-ul va extrage datele informatice existente pe toate dispozitivele mobile și dispozitivele de stocare de tip card de memorie; DNA-ul va efectua copii, în mai multe modalități – va realiza clone pentru SIM, va decoda și converti informațiile despre geolocație și va face posibilă accesarea pe hartă din software direct, va extrage date din agenda telefonică, lista de mesaje SMS, calendar, jurnal de apeluri, date acumulate în _browser_ de internet și alte fișiere.

Pentru calculatoare, DNA-ul, prin acest sistem, va recunoaște și va analiza sistemele de fișiere; va recunoaște, va analiza și va putea decripta discuri cu criptare totală; va recunoaște, va analiza și va decripta fișiere criptate; va indexa, procesa și va analiza multiple tipuri de fișiere cu structuri complexe, cum sunt containerele de tip e-mail, fișiere de tip arhivă.

Și, stimate domnule ministru,

Întrucât consider că tot acest sistem achiziționat de DNA depășește orice fel de sistem de spionaj performant pentru terorism și depășește cu mult granițele legale ale interceptărilor audiovideo conferite de lege, ieșind în afara legii și afectând în mod grosolan drepturile și libertățile omului și interferând flagrant cu viața privată a cetățenilor, nefiind supus niciunui fel de control, vă solicit urgent să-mi precizați:

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Ministerului Sănătății, pentru a prezenta răspunsul, domnului Dan Dumitrescu, secretar de stat.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – s _ecretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind situația clinicii de chirurgie plastică și arsuri din Iași, vă comunicăm următoarele.

Ministerul Sănătății derulează Proiectul privind reforma sectorului sanitar – îmbunătățirea calității și eficienței sistemului sanitar, finanțat prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, proiect nr. 8362-Ro, ratificat prin Legea nr. 179, la data de 16.12.2014.

În cadrul componentelor proiectului este planificat a se achiziționa, prin licitații competitive, o serie de echipamente destinate unor diverse structuri spitalicești, printre care și centre de mari arși. Aceste echipamente urmează a se achiziționa în funcție de specificul unității sanitare, de nivelul de competență, de distribuția națională și de alte criterii și, nu în ultimul rând, de resursele financiare disponibile realizării acestor investiții.

Infrastructura existentă la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași este adecvată pentru realizarea unui centru de mari arși, iar specialiștii din cadrul Unității de management al proiectului Băncii Mondiale estimează că suma necesară în vederea dotării centrului de la Iași este de aproximativ 17.231.000 RON, inclusiv TVA.

Vă comunicăm că lansarea achiziției în vederea dotării centrului de arși este preconizată pentru începutul lunii noiembrie a anului în curs.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim foarte mult.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Ministerului Transporturilor, doamnei secretar de stat Maria Magdalena Grigore.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră formulată în ședința Camerei Deputaților, nr. 1.576A/2017, având ca obiect „Planul de dezvoltare al TAROM pentru destinația Suceava”, vă comunicăm următoarele.

Companiei Naționale de Transporturi Aeriene Române TAROM i se aplică prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, iar Ministerul Transporturilor, în conformitate cu art. 4 alin. (1) al acestui act normativ, în calitate de autoritate tutelară, nu poate interveni în activitatea de administrare și conducere a acestei companii.

Totuși, am solicitat Companiei TAROM un punct de vedere avizat cu privire la întrebarea dumneavoastră.

Dorim să vă informăm despre faptul că TAROM analizează această solicitare, ținând cont de disponibilitatea flotei TAROM, dar și de eficiența economică a operațiunilor propuse.

În acest context, TAROM vă invită la o discuție în cadrul companiei, pentru evaluarea potențialului de trafic pentru zborurile menționate de dumneavoastră, dar și pentru alte posibile operări externe.

Dorim să vă mulțumim pentru atenția acordată și vă asigurăm de tot sprijinul nostru cu privire la dezvoltarea destinației Suceava.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamnă secretar de stat.

Dacă vreți și în continuare, pentru domnul Petru Movilă... tot dumneavoastră aveți acolo... pentru mutarea Regionalei Moldova CFR Marfă de la Iași la Suceava...

În legătură cu mutarea Regionalei Moldova a CFR Marfă de la Iași la Galați vă comunicăm următoarele.

Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă este o societate comercială care derulează activități de transport feroviar de marfă, pe o piață puternic concurată, fiind în competiție directă cu alte societăți feroviare cu capital privat, întregul sistem de transport feroviar fiind el însuși în competiție cu celelalte moduri de transport, cel mai important fiind sistemul de transport auto, care deține ponderea cea mai mare în ceea ce privește volumul mărfurilor transportate.

Pentru a rămâne competitivă, CFR Marfă a trebuit să se adapteze permanent condițiilor de piață, să crească calitatea serviciilor, să reducă costurile.

În realizarea acestor cerințe, compania a implementat o serie de măsuri de reducere a costurilor, în toate sectoarele de activitate.

Ca urmare a analizei efectuate la nivel central, pe baza indicatorilor din activitatea de exploatare, și anume tone transportate, parcursul trenurilor, parcursul mărfurilor, se constată că activitatea Centrului zonal de marfă Galați este superioară comparativ cu activitatea Sucursalei Moldova, astfel că s-a impus modificarea structurii organizatorice a Centrului zonal de marfă Galați prin încadrarea la nivel de sucursală, cu denumirea „Sucursala Galați”, respectiv modificarea structurii organizatorice a Sucursalei Moldova, prin încadrarea la nivel de centru zonal de marfă, și anume Centrul zonal de marfă Iași, conform organigramelor care au fost aprobate în Adunarea generală a acționarilor CFR Marfă.

Din punct de vedere organizatoric, nu sunt deosebiri între cele două structuri, și anume între sucursală și centru zonal de marfă, însă, din punct de vedere funcțional, managerul semnează, împreună cu directorul sucursalei, balanța de venituri și cheltuieli a centrului zonal de marfă, iar, din punctul de vedere al salarizării, managerul, față de directorul sucursalei, este salarizat cu o clasă mai puțin, iar indemnizația de conducere este mai mare cu 10% și șeful de oficiu economic față de contabilul-șef este salarizat cu o clasă mai puțin, iar indemnizația de conducere este mai mică cu 10%.

## **Domnul Ben Oni Ardelean:**

Mulțumim, doamnă secretar de stat. Dau, în continuare, cuvântul...

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă ministru secretar de stat.

Apreciez răspunsul dumneavoastră, însă de la mutarea activității de comandă de la Iași la Galați în spațiul public au fost multe afirmații, din zona guvernamentală și chiar din partea ministrului transporturilor demisionar, că, într-un timp foarte scurt, regionala va reveni la Iași.

Este un lucru important pentru Iași. Sigur că argumentele economice sunt importante, dar aceste măsuri puteau fi luate și dacă regionala și comanda rămâneau la Iași. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnului secretar de stat Daniel Robert Marin – răspuns tot pentru domnul deputat Petru Movilă.

## **Domnul Daniel Robert Marin** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați domni și stimate doamne deputați,

În legătură cu întrebarea domnului deputat Petru Movilă având ca obiect deschiderea Stației SMURD Podu Iloaiei, județul Iași, precizăm următoarele.

La nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență și al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se caută soluții pentru elaborarea unui proiect de act normativ care să permită preluarea personalului care activează în cadrul echipajelor

SMURD de prim ajutor calificat, actualmente finanțat de autoritățile administrației publice locale, de serviciile profesioniste pentru situații de urgență.

În acest sens, IGSU a realizat o inventariere, la nivel național, a personalului angajat în cadrul serviciilor voluntare pentru situații de urgență, rezultând că dintr-un total de 319 persoane 296 de persoane și-au exprimat acordul de principiu pentru a fi preluate de structurile IGSU.

Totodată, precizăm că la acest moment nu mai există situații similare celei de la Podu Iloaiei.

Vă mulțumesc pentru interesul dumneavoastră și vă stau la dispoziție cu alte clarificări. Mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Movilă, aveți cuvântul.

Domnule ministru secretar de stat, Mulțumesc mult pentru răspuns.

Într-adevăr, modul de funcționare a Serviciului SMURD Podu Iloaiei este unul dintre puținele rămase în viață în România, prin finanțarea, în parteneriat, a administrațiilor publice locale.

Este important ca Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență să găsească soluția corectă, astfel încât, de la 1 ianuarie 2018, să fie preluate activitatea SMURD de la Podu Iloaiei, dar și personalul, astfel încât cetățenii din zona orașului Podu Iloaiei și cei ai celorlalte comune arondate să poată beneficia în continuare de servicii medicale de urgență asigurate de SMURD, în parteneriat cu Serviciul de Ambulanță Iași, substația Podu Iloaiei.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule deputat.

Dacă este în sală domnul Petrețchi Nicolae Miroslav? Nu este.

Atunci, vă rog frumos, din partea Ministerului Educației Naționale, domnule secretar de stat Petru Andea, să depuneți în scris acest răspuns.

De asemenea, domnul Petru Movilă este în sală și a avut o întrebare. Tot din partea Ministerului Educației Naționale, dau cuvântul domnului secretar de stat Petru Andea.

A... dorește în scris... bun. O așteptăm în scris, atunci. Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale... Dacă este în sală domnul deputat Laurențiu Nistor? Nu este în sală.

Vă rog, de asemenea, să depuneți în scris, din partea ministerului, acest răspuns.

Am epuizat, în momentul acesta, răspunsurile date din partea ministerelor.

Trecem la interpelările care sunt depuse astăzi. Primul pe listă este Iulian Bulai, USR. Nu este în sală.

Domnul Andrei Gheorghe, din partea PNL?

Vă rog, domnule deputat, să citiți una dintre interpelări.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am depus cinci interpelări – una la Ministerul Transporturilor, cu privire la o pasarelă pietonală în localitatea Corbeanca; alta la Ministerul Muncii și Justiției Sociale, cu privire la pensia de urmaș a soțului supraviețuitor; de asemenea, am depus două interpelări – una la Ministerul Sănătății, cu privire la problemele apărute recent cu medicii rezidenți.

Cea pe care o voi prezenta astăzi vizează pasajul de la centura București–Domnești–Clinceni. Este adresată domnului ministru al transporturilor.

Domnule ministru,

Vă rog să îmi comunicați de ce este întârziată începerea lucrărilor de pe centura București, în zona Domnești–Clinceni.

Din câte știu eu, licitația a fost câștigată și, din momentul câștigării acesteia, există un termen de 42 de zile pentru a emite ordinul de începere a lucrărilor. Dar acest termen a fost cu mult depășit.

Doresc să îmi comunicați o dată preconizată pentru începerea lucrărilor în această direcție, deoarece centura capitalei este unul dintre cele mai aglomerate drumuri din România și are nevoie urgentă de descongestionare și fluidizare a traficului rutier.

Considerați că după doi ani de contestații și procese anevoioase, legate de construcția pasajului, mai aveți nevoie de timp pentru a reuși concretizarea începerii acesteia?

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

De asemenea, mai am o interpelare, care se adresează domnului ministru al educației naționale și vizează programa din manualele școlare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Sunteți trecut aici cu cinci interpelări depuse, doar să menționez pentru stenogramă.

Din partea USR, domnul Nicolae Daniel Popescu? Nu este. Are trei interpelări depuse. Doamna Viorica Cherecheș? Le-a depus în scris. Domnul Daniel Vasile, din partea minorităților? Domnul Constantin Codreanu, PMP?

Aveți trei interpelări. Vă rog să citiți una dintre ele.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea, una dintre cele trei, este adresată domnului Mihai Viorel Fifor, ministrul apărării naționale.

Obiectul interpelării este: „Reînhumarea rămășițelor pământești ale militarilor români căzuți în luptele de la Stalingrad și Cotul Donului”.

Stimate domnule ministru,

Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federației Ruse și al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, din 8 noiembrie 2005, prevede, în art. 5, intitulat „Chestiuni privind asigurarea financiară și materială”, următoarele:

„1. Cheltuielile pentru întreținerea și îngrijirea mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României revin părții contractante române.

2. Cheltuielile privind întreținerea și îngrijirea mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federației Ruse revin părții contractante ruse.

3. Fiecare parte contractantă poate, de asemenea, să efectueze din proprie inițiativă, pe contul său, lucrări

de întreținere a mormintelor militare aflate pe teritoriul celeilalte părți contractante.

4. Cheltuielile pentru amenajarea mormintelor militare se află în sarcina părții contractante interesate.”

În cazul ceremoniei din 29 octombrie 2017, de reînhumare în Cimitirul Militarilor Români de la Rossoșka, Federația Rusă, a rămășițelor pământești ale celor 345 de militari români căzuți în al Doilea Război Mondial, în luptele de la Stalingrad și Cotonul Donului – Rostov pe Don –, în toamna-iarna anilor 1942–1943, presa din țară a relatat că reînhumarea osemintelor eroilor români s-a făcut în cutii de carton, fapt calificat ca nedemn.

În sensul acordului interguvernamental din 8 noiembrie 2005, citat mai sus, partea contractantă interesată în amenajarea mormintelor este partea română, respectiv Ministerul Apărării Naționale, care are în subordine Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, ca organism guvernamental specializat.

Ținând cont de cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați următoarele:

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului Florin Roman, din partea PNL.

Nu este.

Domnul Petru Movilă, din partea PMP? Nu este.

Domnul Robert Nicolae Turcescu, din partea PMP? Nu este.

Domnul Marius Pașcan, din partea PMP? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată Ministerului Energiei, domnului ministru Toma Florin Petcu, și privește o situație litigioasă între Consiliul Local și Primăria Comunei Corunca și Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz Mediaș.

Consiliul Local Corunca a aprobat încă din anul 2013 proiectul de modernizare a 3,5 kilometri de drumuri comunale, din zona Vațman. Două porțiuni de drum sunt tranzitate de o conductă care aparține SNGN Romgaz – SA. Din acest motiv, Romgaz refuză eliberarea unui aviz pentru asfaltarea respectivelor secțiuni de drum.

Petenții consideră că este inadmisibil ca respectiva societate comercială să boicoteze o investiție publică realizată din banii contribuabililor comunei Corunca doar din dorința egoistă, probabil, a reprezentanților acestei companii de stat de a nu efectua cheltuieli suplimentare, care le-ar reduce profitul.

Societatea Romgaz exploatează milioane de metri cubi de gaz din subsolul comunei Corunca, fără ca riveranii să beneficieze de vreun folos sau cotă din redevență. Folosesc de zeci de ani în mod gratuit aceste drumuri, cu autovehiculele utilizate la foraje sau mentenanța infrastructurii de sonde și conducte. În schimb, proprietarii de terenuri și de imobile din Corunca au parte doar de blocaje și restricții, din cauza sondelor și a conductelor de gaz.

Au trecut trei ani de când riveranii din zona Vațman își distrug mașinile și inhalează praf, ca urmare a refuzului nejustificat al unei societăți de stat de a reglementa traseul unor conducte care afectează regimul juridic și economic al terenurilor publice ori private aflate în vecinătatea lor.

Vă solicit, așadar, domnule ministru, să dispuneți o verificare cât mai grabnică a situației sesizate și să mă informați în legătură cu cele constatate și ce anume veți dispune în sprijinul comunității locale din comuna Corunca. Vă mulțumesc pentru atenție. Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Nicolae Neagu, din partea PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru al României, Mihai Tudose.

Subiectul interpelării – „Pilonul II de pensii și noua Lege a pensiilor”.

Stimate domnule prim-ministru,

În spațiul public, în ultimele luni, au apărut extrem de multe controverse pe tema pilonului II de pensii și a Legii pensiilor.

Conform Legii nr. 411/2004, contribuția pilonului II de pensii urma să crească până la 6% din salariu, până în anul 2016. Suntem în 2017, acest lucru nu s-a întâmplat și această lege nu este respectată.

Vă rog să îmi comunicați în scris, pe adresa biroului meu parlamentar din Sibiu, Str. Nicolae Bălcescu nr. 34, județul Sibiu, poziția dumneavoastră, ce anume intenționați să faceți cu pilonul II de pensii și dacă măsura pe care o veți lua va afecta sau nu legea nouă a pensiilor, care înțeleg că va intra în curând în dezbatere publică.

Cu deosebit respect, deputat al PNL Sibiu, Nicolae Neagu.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului Eugen Tomac, din partea PMP.

Nu este.

Doamna deputat Oana Bîzgan, din partea USR? Nu este.

Domnul deputat Dănuț Bica, din partea PNL? Nu este.

Domnul deputat Ioan Cupșa, PNL? Nu este.

Domnul deputat Adrian Claudiu Prisnel, din partea USR? Nu este.

Doamna deputat Cristina Iurișniți, din partea USR? Nu este.

Domnul deputat Claudiu Năsui, din partea USR? Nu este.

Domnul deputat Silviu Dehelean, din partea USR? Nu este.

Domnul deputat Lucian Bode, din partea PNL? Nu este.

Domnul deputat Mihăiță Vîrză, din partea PSD? Nu este.

Domnul deputat Nicolae Velcea, din partea PSD? Nu este.

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, din partea PSD? Nu este.

Domnul deputat Matei Dobrovie, din partea USR? Vă rog, domnule deputat.

Da, una dintre cele șase interpelări pe care le-ați depus...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este legată de situația școlilor din București, mai precis din sectorul 5. Este vorba de situația privind obținerea avizului pentru protecția împotriva incendiilor pentru toate cele 60 de instituții de învățământ preuniversitar aflate pe raza sectorului 5 din București.

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenției lipsa de transparență cu privire la situația privind obținerea avizului pentru protecția împotriva incendiilor pentru instituțiile de învățământ preuniversitar.

Pe raza sectorului 5, București, există un număr de 60 de instituții de învățământ, dintre care școli – 25, grădinițe – 23, licee – 9, o școală specială, un club sportiv școlar și un club al elevilor.

Obținerea avizului pentru protecția împotriva incendiilor este extrem de importantă pentru a asigura siguranța copiilor noștri.

Colegii mei consilieri locali de la nivelul Consiliul Local al Sectorului 5 au solicitat Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București–Ilfov lista cu unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza sectorului 5 care îndeplinesc normele de securitate la incendiu, conform prevederilor legale, deținând autorizația de funcționare ISU.

Potrivit răspunsului primit de la inspectoratul pentru situații de urgență de către colegii mei, până în prezent acele școli din sectorul 5 care se încadrează în categoria de construcții și amenajări care necesită obținerea autorizației de securitate la incendii nu au solicitat sau nu au obținut aceste documente.

Numărul mic de școli din România care dețin autorizație de securitate la incendii reprezintă rezultatul haosului legislativ existent de-a lungul timpului.

Legea nr. 307/2006 prevede atribuții și cerințe specifice pentru administrația publică centrală, pentru administrația publică locală și pentru conducătorii instituțiilor. Majoritatea clădirilor în care funcționează instituțiile de educație sunt construite în urmă cu 50 de ani sau mai mult. În acest timp au beneficiat de lucrări de reparații, modernizare sau construcții și amenajări foarte multe dintre instituțiile de învățământ.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul doamnei Valeria Schelean, din partea PNL.

Nu este.

Domnul Adrian Octavian Dohotaru, din partea USR? Nu este.

Domnul deputat Mihai Cătălin Botez, din partea USR? Nu este.

Doamna deputat Roxana Mînzatu, din partea PSD? Nu este.

Domnul deputat Daniel Olteanu, din partea PNL? Nu este.

Domnul Lucian Ovidiu Heiuș, din partea PNL? Nu este.

Domnul Virgil Popescu, din partea PNL? Nu este.

Domnul Antal István János, din partea UDMR? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Interpelarea este adresată Ministerului Tineretului și Sportului, în atenția domnului ministru Marius Dunca.

Obiectul interpelării – „Administrarea păguboasă a averii biroului de turism BTT”.

În materialul pe care l-am depus este o scurtă istorie despre cum s-a înființat Biroul de Turism pentru Tineret, cum au apărut în diferite județe obiective importante, discoteci, hoteluri, în fiecare reședință de județ... sediu...

În 1990, Guvernul de atunci a transformat Biroul de Turism pentru Tineret în Compania Autonomă de Turism. În prezent, managementul BTT este cel puțin discutabil, având în vedere că această companie de stat încasează sume derizorii din închirierea a sute de vile și terenuri, iar cifrele arată că activitatea companiei duce la pierderi enorme.

Statisticile din 2014 arată că BTT avea pierderi uriașe. În continuare sunt trecute cifre concrete, pe care eu, în calitate de membru al Comisiei pentru petiții... am primit o sesizare la Biroul parlamentar din Constanța...

Cea mai însemnată pondere din BTT o reprezintă activitatea sucursalei din Costinești.

Astfel, dacă societatea la care Ministerul Tineretului și Sportului are 87,92% din acțiuni este proprietar al unor terenuri din București, Piatra Neamț, Covasna, Pârâul Rece, Sibiu, Deva cu o suprafață totală de 95.000 de metri pătrați, Costinești deține nu mai puțin de 329.356 metri pătrați de teren.

Valoarea totală de inventar a acestor terenuri este de 41.482.187.000 de lei, din care 30.000.000 de lei numai cele de la malul Mării Negre.

În continuare, raportul Curții de Conturi arată că în 1994 BTT a ieftinit din pix 22 de clădiri din patrimoniul său și apoi le-a transferat unei societăți-apendice.

Astăzi, BTT Costinești este într-o stare catastrofală. Mai are în Costinești un singur hotel funcțional, Hotelul „Forum”, și încă 73 de corpuri de clădire, majoritatea închise, iar unele sunt ruine. BTT dorește să le închirieze în continuare.

Consider că se impune o anchetă complexă în acest caz, care să stabilească valoarea reală a prejudiciului cauzat statului și să se identifice persoanele responsabile, concomitent cu reactivarea patrimoniului public și realizarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.

## **Domnul Ben Oni Ardelean:**

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului Emanuel Ungureanu, din partea USR.

Nu este.

Doamnei Cristina Mădălina Prună, din partea USR. Nu este. ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/3.XI.2017

Doamnei Lavinia Corina Cosma, din partea USR. Nu este.

Domnului Tudor Rareș Pop, din partea USR. Nu este.

Domnului Doru Petrișor Coliu, din partea PMP. Nu este.

- Doamnei Roberta Anastase, din partea PNL. Nu este.

- Domnului Tinel Gheorghe, din partea PNL. Nu este.

- Doamnei Raluca Turcan, din partea PNL. Nu este.

- Domnului Vasile Gudu, din partea PNL. Nu este.

- Doamnei Adriana Săftoiu, din partea PNL. Nu este. Domnului Dan Rădulescu, din partea USR. Nu este.

- Doamnei Beatrice Tudor, din partea PSD. Nu este. Domnului Florinel Stancu, din partea PSD. Nu este.

- Doamnei Oana Florea, din partea PSD. Nu este.

Domnului Alin Vasile Văcaru, neafiliat. Nu este.

Domnului Cristian Buican, din partea PNL. Nu este. Doamnei Tudorița Lungu, din partea PNL. Nu este. Doamnei Cătălina Bozianu, din partea PMP. Nu este. Domnului Ion Tabugan, din partea PMP. Nu este. Doamnei Anișoara Radu, din partea PSD. Nu este. Domnului Gabriel Marilen Pirtea, din partea PNL. Nu este. Domnului Cornel Zainea, din partea USR. Nu este. Domnului Adrian Mihăiță Todoran, din partea PMP. Nu este. Domnului Ioan Sorin Roman, din partea PSD. Nu este. Doamnei Cristina Dinu, din partea PSD. Nu este.

Așadar, acestea fiind prezentate, închid aici ședința pentru interpelări din data de 30 octombrie 2017, care a început la ora 17.00. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084099]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 154/3.XI.2017 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei