Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice de astăzi... Am intitulat-o sugestiv:

„Toleranță zero față de violența asupra femeilor”.

## Distinși colegi,

Cu câteva zile în urmă, mai exact în data de 25 noiembrie, a fost Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Cred că acest eveniment nu trebuie să treacă neobservat și din acest motiv adresez astăzi plenului Senatului această declarație politică. Nu o fac doar pentru că sunt femeie și senator în Parlamentul României, ci mai ales pentru că România este membră a Organizației Națiunilor Unite, iar prin aceasta își asumă să ducă la îndeplinire prevederile din Declarația ONU nr. 48/104 din 20 decembrie 1993 privind eliminarea violenței împotriva femeilor.

Potrivit acestei declarații, violența împotriva femeilor reprezintă o manifestare a unei relații istorice de putere inegală dintre femei și bărbați, care a condus de-a lungul secolelor la numeroase abuzuri și forme de discriminare a femeilor. De asemenea, se mai spune în declarația ONU că violența împotriva femeilor este un obstacol în înfăptuirea egalității, dezvoltării și păcii.

Dar ceea ce consider că este chiar mai important decât atât e că în declarația citată se enumeră o serie de obligații pe care și le asumă toate statele membre ale ONU. Nu le voi menționa aici pe toate, pentru că lista este destul de consistentă. M-aș rezuma doar la faptul că statele semnatare trebuie să includă în bugetele publice resurse corespunzătoare pentru activitățile lor în privința eliminării violenței împotriva femeilor. Așadar, România trebuie,

în primul rând, să-și definească politici clare de combatere a violenței împotriva femeilor, iar apoi să prevadă și resursele bugetare ca aceste politici să nu rămână doar vorbe frumoase pe hârtie.

În ce privește ceea ce s-a făcut până acum în România în acest domeniu, consider că sunt mai multe progrese, destul de vizibile. Avem prevederi în Codul penal și în legislația împotriva discriminării, prevederi clare sau circumstanțe agravante pentru faptele care vizează actele violente împotriva femeilor sau de discriminare pe criterii de gen.

Putem observa, de asemenea, că femeile au un acces mai bun la funcțiile de demnitate publică. În acest Parlament avem semnificativ mai multe femei decât în legislaturile din anii de după 1990. Există instituții care condamnă discriminarea și actele de violență împotriva femeilor. Avem, pe de altă parte, pentru prima dată, o femeie în funcția de primar general al capitalei, ceea ce reprezintă cu siguranță o evoluție în planul mentalității publice față de femei.

În același timp însă, trebuie spus că încă mai sunt enorm de multe lucruri de făcut. Mai ales în mediul rural, în mediile tradiționale, putem vedea încă multe acte de violență împotriva femeilor, iar reacțiile reprezentanților instituțiilor statului sunt întârziate sau neadecvate.

Cred însă că aici, în Senatul și în Parlamentul României, putem face multe în această privință și profit de această ocazie, a Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, pentru a face un apel către toate colegele din Senat și din Camera Deputaților, dar și către colegii noștri parlamentari ca măcar în această privință să lăsăm deoparte lupta politică și interesele de partid, pentru a colabora în elaborarea unui cadru legal care să combată mai eficient actele de violență împotriva femeilor, care încă sunt prezente în societatea românească.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

## Mulțumim, stimată colegă.

Îl rog să vină la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan.

Bună dimineața! Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declarație politică cu titlul „În județul Giurgiu, țintele Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Giurgiu sunt îndeplinite pentru anul 2017 în proporție de 120%”.

Se văd efectele politicilor publice coerente și ambițioase ale Partidului Social Democrat. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a reușit un grad de absorbție de 30% din alocarea de 8,12 miliarde de euro a Uniunii Europene, sumă disponibilă până la finele anului 2023.

Prin AFIR, România și mediul rural românesc – fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale – au beneficiat de plăți în valoare totală de 1,73 de miliarde de euro anul acesta, cea mai mare performanță a agenției de până în acest moment și cel mai ridicat nivel al plăților efectuate într-un an prin PNDR, programul 2014–2020. 1,56 miliarde de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene, iar restul de 164 de milioane de euro reprezintă contribuția bugetului de stat pentru plățile aferente proiectelor de investiții finanțate prin PNDR 2020, precum și valoarea plăților compensatorii pentru măsurile de climă și mediu, măsuri delegate Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură spre implementare.

În județul Giurgiu, structura teritorială a AFIR este Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Giurgiu. 623 de proiecte, cu o valoare totală de 16,6 milioane de euro, ajutor nerambursabil de la Uniunea Europeană, sunt oglinda activității desfășurate în ultimii ani de Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Giurgiu, structură teritorială a AFIR, care, în același timp, reflectă rezultatele obținute de către fermieri, întreprinzători privați și autorități publice din județul Giurgiu care au înțeles că merită efortul de a se angrena în accesarea de fonduri europene FEADR.

Pe parcursul anului 2017, Oficiul Județean Giurgiu a instrumentat dosarele cererilor de plată aferente proiectelor PNDR 2014–2020, implementate de beneficiarii privați.

Din totalul portofoliului de proiecte depuse pe PNDR s-au plătit 403 proiecte, în valoare de 11,467574 de milioane de euro. Ponderea valorică este deținută de investițiile pe măsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, 2,4 milioane de euro, și măsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, 8,097 de milioane de euro, rezultat al nevoii firești a agriculturii românești pentru modernizare și eficientizare, respectiv pentru creșterea valorii adăugate a produselor obținute în ferme.

Segmentul public a finalizat nouă proiecte.

În ceea ce privește axa LEADER, în județul Giurgiu acționează șase grupuri de acțiune locală.

În baza Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 2.228/23.10.2015, emis în conformitate cu capitolul 19.1, „Dispoziții tranzitorii”, din cadrul PNDR 2014–2020, 153 de proiecte acceptate la finanțare în perioada de programare 2007–2013, în valoare de 1,444 milioane de euro, au primit acceptul de finalizare în cadrul noului program.

Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Giurgiu acordă un rol deosebit procesului de implementare a proiectelor, vizând finalizarea acestora, în beneficiul tuturor părților implicate, pentru a susține dezvoltarea durabilă a mediului rural.

Potențialilor beneficiari li se oferă consiliere la completarea cererilor de finanțare și documentelor justificative anexate la acestea, informații pentru procesul de evaluare, ulterior informații despre condițiile contractuale aplicabile cererilor de finanțare selectate, activități care se desfășoară continuu, pe toată perioada implementării PNDR.

În județul Giurgiu, interesul major este ca banii să nu se ducă pe apa sâmbetei, astfel că țintele legate de atragerea fondurilor europene sunt îndeplinite de către Oficiul Județean

pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în proporție de 120% pentru anul 2017.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule coleg, domnule senator Goțiu Remus Mihai, să poftiți la microfon.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimate colege și stimați colegi,

După cum probabil știți, la începutul acestei săptămâni, luni, 27 noiembrie, pe ordinea de zi a plenului Senatului au ajuns nu mai puțin de 37 de proiecte de lege al căror termen de adoptare tacită se împlinea în acea zi. Asta după ce numai în urmă cu doar o săptămână prin Senat a trecut, fără dezbatere, prin adoptare tacită, scandalosul proiect de lege prin care se viza blocarea societății civile.

Pentru a nu se mai repeta situația de atunci, când majoritatea senatorilor PSD și ALDE au părăsit ședința la semnalul inițiatorului proiectului de lege amintit, domnul Șerban Nicolae, exact când proiectul urma să intre în discuție, în Biroul permanent de luni s-a luat decizia schimbării programului de lucru obișnuit, ședința de plen din această săptămână urmând să înceapă la ora 15.00, nu la ora 16.00, ca de obicei. Ședința a început însă doar la ora 15.20. Ce a cauzat întârzierea? Faptul că domnul Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului și cel care urma să prezideze ședința, avea de făcut declarații de presă. Ce avea de anunțat atât de urgent încât nu mai suferea amânare? Faptul că pe 9 decembrie la Craiova se va organiza un miting de susținere al PSD. Nu mai e un secret că 16 proiecte de lege de pe ordinea de zi nu au mai ajuns să fie dezbătute, ședința nemaifiind prelungită, la ora 18.00, nici măcar cu acele 20 de minute de întârziere cauzate de importantul anunț pentru țară făcut de domnul Manda.

Stimate colege și stimați colegi,

Ieri a devenit publică informația conform căreia primăria capitalei, condusă de doamna Gabriela Firea, va organiza în Piața Victoriei, locul predilect al protestelor civice din acest an, un târg de Crăciun. Nu sunt singurul care susține că e vorba de o inițiativă cu dedicație, pentru a avea pretext de împiedicare a manifestațiilor. Sincer, chiar dacă pe unii dintre protestatari i-a revoltat această decizie, pe mine mă distrează.

Mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră: credeți că le pot interzice doamna Firea, doamna Carmen Dan, domnii Dragnea ori Tăriceanu oamenilor să meargă în târg? Dacă zeci de mii de cetățeni vor vrea să meargă în târg în aceeași zi și la aceeași oră, ce or să facă? Vor băga jandarmii călare printre tarabe? Sau vor pune tunurile cu apă pe cei care vin în Târgul de Crăciun? Și, dacă cei care vin în târg vor să transmită mesaje de Crăciun vecinilor din Palatul Victoria, ce vor face jandarmii? Se vor apuca să-i fugărească printre chioșcurile cu ceai cald, prăjituri și cadouri?

## Stimate colege și stimați colegi,

Mă adresez îndeosebi celor care susțineți coaliția de guvernare: chiar credeți că puteți bloca vocile critice din societate prin legi abuzive, după modelul celor din Rusia lui Putin, Turcia lui Erdoğan ori Ungaria lui Viktor Orbán, prin organizarea de contramanifestații pe model stalinist sau prin șmecherii de genul Târgului de Crăciun din Piața Victoriei?

Chiar nu înțelegeți că zecile de mii de cetățeni care au ieșit în stradă duminică și cu alte ocazii nu au ieșit pe bază de convocator de partid, nu au semnat condică de prezență, nu au primit câte un sandvici cald ori un ceai de la vreun partid? Că dacă am fost și politicieni în piețele din România am făcut-o în virtutea calității noastre de cetățeni și nimic mai mult? Chiar e așa greu de priceput că epoca de aur a contramanifestațiilor a trecut? Că mesajul transmis de 100.000 ori de 200 000 de oameni adunați cu autocarele și convocator nu are și nu va avea vreodată puterea mesajului celor 10.000 de clujeni care au mărșăluit pe străzile orașului înfruntând ploaia și frigul ori al celorlalți zeci de mii de români care au protestat în București și în alte localități din țară, convinși doar de propriile valori și principii?

Stimate colege și stimați colegi,

Legitimitatea nu se obține băgând autobaza ori Târgul de Crăciun în piață, ci prin măsurile pe care le luați aici, în Parlament, și la Palatul Victoria. Iar progresul și evoluția unei societăți nu se pot obține prin blocarea vocilor critice, a zecilor și a sutelor de mii de voci critice, care se manifestă pe diferite canale, inclusiv în stradă, ci prin ascultarea lor și a argumentelor lor.

Am mai spus un lucru la acest microfon și îl repet: România se schimbă, indiferent câte contramanifestații și câte târguri de Crăciun veți organiza. E opțiunea dumneavoastră cum veți fi consemnați în istorie: ca parte a acestei schimbări ori ca cei care ați încercat, zadarnic, să o blocați. Cel mult veți reuși să o mai amânați o vreme. Alegerea e a dumneavoastră.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Mulțumim, stimate coleg. Stimați colegi,

M-am consultat din priviri cu domnul coleg Salan și este de acord s-o rugăm pe doamna Stocheci să poftească la microfon.

Mulțumesc pentru înțelegere, stimate coleg Salan.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doar un an ne mai desparte de centenar. Suntem astăzi în pragul unui veac de la Marea Unire. Și „unire” trebuie să fie cuvântul-cheie în această solemnă zi națională, dar și în toate celelalte zile ale anului, în care prea des lăsăm diferențele dintre noi să ne dezbine. Unire înțeleasă ca solidaritate, ca vindecare a rănilor trecutului și colaborare de bună-credință între toți românii, pentru atingerea unor idealuri comune, pentru bunăstarea fiecăruia în parte și a tuturor împreună, pentru recimentarea unei identități românești, crăpată de timp și de încercările istoriei.

Nu doresc ca această solidaritate să fie doar un cuvânt frumos și gol pe dinăuntru, o formă fără fond, pe care o scoatem din cutie doar la zi mare. Ceea ce îmi doresc pentru neamul nostru este să găsim puterea de a o trăi și de a o înțelege în modul cel mai personal cu putință, iar această înțelegere trebuie să aibă la bază adevărul fundamentat

că țara e mai mult decât pământul pe care călcăm. Sunt oamenii care ne-au creat, sunt oamenii care ne-au format, cei care ne sunt mereu aproape, datorită cărora și pentru care ne trăim viața.

Românii nu sunt o noțiune abstractă, un popor care poate fi definit ușor, prin câteva trăsături bune sau rele, după percepția și intenția privitorului. Ei sunt bunicii care ne-au spus povești, în viața lor plină de râsete și lacrimi, de trudă și, în final, de seninătate, ei sunt părinții care ne-au crescut cu dragoste și sacrificiu, așa cum s-au priceput mai bine. Ei sunt prietenii vechi cu care am descoperit viața în tinerețe și cu care ne depănăm amintirile cu drag și acum, sunt profesorii pe care i-am respectat și sunt copiii și nepoții noștri, pentru care cu toții, indiferent de ideologie, de orientare, de meserie sau de categorie socială, ne dorim ce are viața mai bun de oferit. Românii sunt viețile care au făcut-o posibilă pe a noastră și cei ale căror vieți e datoria noastră să le facem mai bune.

Sigur că nu suntem un popor perfect, așa cum omul nu poate fi atins de perfecțiune, dar destinele noastre sunt unite de firul indestructibil al unui trecut care ne-a modelat, de asemănările pe care le recunoaștem privindu-i pe cei de lângă noi, de familiaritatea reconfortantă a unei culturi comune și de aspirațiile de a trăi în pace și prosperitate în locul din care ne tragem rădăcinile.

A fi român nu este ceva ce ți se poate lua sau la care poți renunța. E mai mult decât o naționalitate, mai mult decât o cetățenie, e o parte a identității noastre. Aș vrea să înțelegem că a încerca să-ți renegi originile românești înseamnă a-ți renega o parte din tine, lăsând în urmă un gol ce nu poate fi umplut.

Istoria noastră a fost una tumultoasă. Cu unii a fost puțin mai blândă, pe alții i-a lovit nedrept și greu. Ce contează cel mai mult în aceste vremuri tulburi pentru România, pentru Europa și pentru lumea în întregimea ei este ca noi, românii, să învățăm să ne punem deoparte diferențele care ne dezbină și să încercăm să ne dăm unul celuilalt o șansă, în virtutea lucrurilor care ne unesc. Să ne vedem propria imagine în celălalt și să exersăm încrederea, umanitatea și toleranța, începând cu cei de lângă noi. Să nu ne temem să dialogăm, să ne întrebăm, să ne cunoaștem, să nu fim atât de preocupați încât să uităm să întindem o mână de ajutor celor aflați în dificultate, să nu fim prea mândri pentru a ne sfătui cu ceilalți despre lucrurile care ne privesc sau prea orgolioși pentru a lucra împreună cu semenii noștri pentru a ne transforma visele în realitate.

Trecutul dur i-a făcut pe români niște supraviețuitori. Suntem un popor puternic, rezistent, muncitor, creativ și ambițios, dar suntem încă marcați de o lipsă oarecum naturală de încredere în noi și în ceilalți. Pentru viitorul nostru, al tuturor, trebuie să încercăm să depășim aceste bariere invizibile și să ne permitem să devenim forța care putem să fim doar împreună.

Așadar, de această zi națională, ne doresc tuturor să ne regăsim solidaritatea. Și sunt convinsă că, odată cu ea, Centenarul Marii Uniri de anul viitor ne va găsi mai optimiști, mai prosperi, mai bine integrați și, mai presus de toate, mai mândri de poporul din care facem parte.

La mulți ani, dragi români!

La mulți ani, România!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, stimată colegă Stocheci Cristina Mariana.

Dați-mi voie ca, în numele dumneavoastră, să-i mai mulțumesc o dată domnului Salan Viorel pentru înțelegere. Vă rog, poftiți la microfon, domnule senator Salan.

Vă mulțumesc.

„1 Decembrie este ziua cea mai importantă din istoria României”

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum spunea cândva Nicolae Bălcescu, istoria este cartea de căpătâi a oricărei nații. Și în această carte națională 1 Decembrie rămâne pentru noi, și va rămâne și pentru generațiile care vin, fila cea mai importantă din istoria României. Este ziua în care aspirația noastră ca neam și țară s-a împlinit. Sărbătorim în această zi biruința luptei naționale, Marea Unire și România Mare.

Dar să nu uităm niciodată că România Mare s-a clădit prin jertfă și suferință, pe un pământ plin de oseminte și sânge tânăr românesc. Să nu uităm niciodată că Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 nu este un act singular, izolat, ci finalul apoteotic al luptei și jertfei seculare, al războiului care încheie în chip dramatic epopeea națională a unității, inclusiv bătăliile pierdute, campania dureroasă a anului 1916, amputarea trupului țării. Și să ne amintim mereu că noi, ardelenii, am plănuit-o cu mult timp înainte și am îndurat așteptarea ei răbdători, decenii la rând, iar conflagrația mondială de la începutul secolului XX a reprezentat doar ocazia de a realiza un vis național. În mijlocul unui război mondial, noi, românii, am găsit calea de a înfăptui întregirea ca neam, punând totul în joc: viața și existența noastră ca națiune. Și am biruit pentru că am înțeles din lecțiile istoriei că adevărul și libertatea nu ne pot fi oferite pe tavă de cineva din afară. Adevărul se cere trăit, iar libertatea cucerită prin luptă și menținută cu prețul unei vigilențe permanente.

Faptul că am reușit și că România deplină, cum o numea Iorga, a fost și este soluția la istorica problemă românească și soluție europeană la geopolitica acestei părți a continentului dovedește că Marea Unire a fost mersul firesc al istoriei. Pentru că nimeni nu poate contesta acest lucru evident, marcăm și un prim secol de stabilitate românească în Transilvania, Bucovina și Basarabia.

Există însă o condiție a stabilității naționale, dincolo de dimensiunea culturală și spirituală. Această condiție este menținerea integrității și suveranității teritoriale a statului român. Este o condiție importantă, dacă nu cea mai importantă, și doar în acest spațiu vitalitatea și identitatea națiunii se pot exprima liber. Putem fi cu adevărat noi înșine, putem fi cu adevărat români.

Anul viitor vom sărbători vârsta centenară a României Mari, a statului național unitar român. Faptul că istoricul act de la 1 Decembrie nu a fost un episod efemer, a dăinuit este cea mai bună dovadă a legitimității lui juridice, politice și istorice în fața lumii, iar aniversarea centenarului va fi pentru noi, ca națiune, nu numai un prilej de sărbătoare, dar și un examen în fața istoriei și a Europei.

Va fi prilejul cel mai potrivit de a ne aminti și de a ne retrăi românitatea, de a ne aminti și de a redefini, dacă vom simți nevoia, ce este patriotismul și ce înseamnă cu adevărat a fi patriot în ziua de azi. România este în prezent membră a Uniunii Europene. Am devenit o națiune europeană și patriotismul nu mai este doar o chestiune de afirmare a atașamentului față de o istorie și o cultură comune. Orice cetățean se simte mândru dacă țara lui este recunoscută. Iar ceea ce definește în primul rând această recunoaștere de către ceilalți este stabilitatea instituțiilor sale, calitatea sistemului educațional, pacea socială care predomină, performanța economiei, eficacitatea armatei.

Cum putem arăta lumii cine suntem cu adevărat noi, românii? Făcându-ne datoria! Fiecare dintre noi este un ostaș în slujba neamului. Dorim să ne fie bine? Atunci, avem responsabilitatea să luptăm pentru acel bine, să dăm și noi tot ce avem mai bun în domeniul în care activăm! Fiecare cărămidă pusă la temelia neamului va garanta trăinicia acestuia în veac, iar toate acțiunile noastre la un loc formează România.

Și aș mai avea o rugăminte: cine nu vrea să lupte pentru ridicarea țării sale să aibă măcar bunul-simț să nu o denigreze!

Dar, chiar și așa, am convingerea fermă că ne putem privi cu încredere viitorul. Avem o societate bazată pe principii democratice, garanție pentru o evoluție continuă și armonioasă către o viață mai bună. Să ne unim în cuget și în simțiri și să arătăm cine suntem și care ne este rolul pe care ni-l dorim pentru a face lumea în care trăim mai bună. Nu pentru noi, ci pentru copiii noștri, pentru a lăsa generațiilor următoare o moștenire pe care să o păstreze și o viziune pe care să o continue.

Trăiască România mare, puternică și unită! La mulți ani, România! Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, stimate coleg.

Se simte că o viață întreagă ați trăit sub drapel.

Vă rog, domnule coleg Wiener Adrian, să poftiți la microfon.

Mulțumesc tare mult.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fac o declarație politică intitulată „România (in)securității sociale”.

Articolul 3 al Tratatului Uniunii Europene prevede, printre altele: „Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția socială.” În același spirit, pilonul european al drepturilor sociale, inițiativă lansată de președintele Juncker în urmă cu doi ani și adoptată de Consiliul Europei la 23 octombrie 2017, cuprinde 20 de principii și drepturi privind echitatea și funcționarea adecvată a piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. Pilonul reprezintă, de asemenea, și o referință pentru un proces reînnoit de convergență, și perspectiva îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă în statele membre ale UE.

Codul european pentru securitate socială, instrument care standardizează minimal protecția socială, recomandă stabilirea nivelului diverselor prestații sociale astfel încât să confere beneficiarului accesul la coșul zilnic. În egală măsură, Carta europeană socială, revizuită, prevede, la articolul 12, dreptul unitar la securitate socială. Mai mult, Strategia „Europa 2020”, adoptată și de România, prevede, printre altele, și măsuri active pentru reducerea numărului de persoane aflate în sărăcie și risc de excluziune socială cu peste 20 de milioane de oameni. România are și ea obiectivul ei de scoatere a peste 560.000 de oameni din pragul sărăciei.

În ciuda creșterii economice din ultimii șase ani din România, disparitățile se accentuează. Acest fapt obiectiv denotă o creștere economică ce nu este incluzivă. O creștere economică incluzivă este cea care creează oportunități pentru toate segmentele populației și care distribuie echitabil beneficiile creșterii prosperității, în termeni monetari și nonmonetari.

Așadar, creșterea economică din România este însoțită de o accentuare constantă a inegalității veniturilor, ceea ce denotă faptul că inechitatea rămâne ridicată și foarte sensibilă la variațiile ciclului economic, reflectând caracterul de economie emergentă, încă, a României. Astfel, indicele inegalității veniturilor – raportul dintre veniturile primilor 20% față de ultimii 20% – a crescut, de la 6,7 în 2009 la 7,2 în 2016, fiind, de altfel, cel mai mare din Uniunea Europeană, unde media este de 5,1. 20% dintre români beneficiază, practic, de 80% dintre resurse. În fapt, această situație se regăsește și în sistemul de pensii, unde 100.000 de beneficiari de pensii speciale însumează venitul a 4 milioane de pensionari obișnuiți.

În ceea ce privește redistribuția resurselor prin taxe și transferuri, statul român se dovedește incapabil de a uza eficient de acest instrument al sistemului de asigurări sociale. De altfel, și din punctul de vedere al cheltuielii cu protecția socială, România, cu 15,4 euro _per capita_ în 2014, se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, unde media este de 28,6 euro _per capita_ .

În ceea ce privește accesul la serviciile de bază, inechitățile sunt la fel de marcate. Astfel, doar 2% dintre elevii din mediul rural își completează educația cu ciclul terțiar, acela al învățământului superior, iar accesul la sănătate este profund inegal, existând peste 600 de localități în mediul rural care nu au medic de familie și ai căror locuitori nu au acces la medicina primară. Una din cinci sarcini din România este evaluată medical pentru prima dată la momentul nașterii, 14% dintre români nu au nicio formă de asigurare medicală, iar în cadrul populației rome acest procent ajunge la 50%.

Sistemul asigurărilor sociale din România rămâne, din păcate, un instrument electoralist, de fidelizare a grupurilor sociale vulnerabile, dependente transfuzional de prestația socială. Statul social – care este impregnarea tuturor măsurilor economice, politice, culturale cu conținut social, care să creeze premisa egalității de șansă și accesul la exprimarea libertăților fundamentale – rămâne o utopie. Disparitățile pe care le constatăm de-a lungul tuturor liniilor tectonice ale societății românești se accentuează.

Adrian Wiener, senator, Circumscripția nr. 2 Arad.

Mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim, domnule coleg Wiener Adrian. Îl rog să poftească la microfon pe domnul senator Ion Marcel Vela.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică este despre un record înregistrat în România, un record absolut, care nu s-a mai înregistrat până în acest an.

Din păcate, declarația politică pe care o fac astăzi nu este despre sportivii care ne fac cinste, despre cercetătorii care ne reprezintă țara cu succes, despre programatorii și IT-iștii cunoscuți în lumea întreagă sau alți români în măsură să doboare recorduri mondiale. Declarația mea politică este despre incompetență, stimați colegi, despre suficiență și sfidare a principiilor economice normale care guvernează un stat civilizat în anul de grație 2017.

Ei bine, aflați că anul acesta a stat sub semnul modificărilor legislative în domeniul economic. Un studiu relevă faptul că s-au operat nu mai puțin de 261 de modificări ale Codului fiscal. La nivel european, media modificărilor tehnice este de maximum 50 pe an. La noi se modifică în mod fundamental prevederi fiscale, care intră în vigoare în câteva luni, fără studii de impact, fără respectarea avizelor negative care vin de la instituțiile avizate, fără o minimă corelare cu ceea ce se întâmplă efectiv în piață.

Dezbaterea și dialogul cu partenerii sociali în privința impactului noilor măsuri pe care le pregătește Guvernul s-au redus și ele sau sunt mimate de dragul respectării procedurilor. Suntem obligați cu toții să asistăm la modul în care Guvernul legiferează, Guvernul execută. Suntem puși în fața faptului împlinit, în absența unui minim efort de a avea o relație interinstituțională corectă.

Recordul absolut negativ despre care vorbesc astăzi îl reprezintă cele zero zile timp de implementare a unei măsuri, cum este în cazul Ordonanței de urgență pentru modificarea Legii dialogului social, de exemplu. Nu s-a întâmplat în nicio altă societate pretins civilizată, guvernată de legi clare și în spiritul unei abordări raționale a economiei naționale.

În fața acestei noi Românii, în care predictibilitatea a dispărut și a fost înlocuită de suficiența miniștrilor și a secretarilor de stat, care resping pe bandă rulantă proiectele parlamentarilor, dar inventează legi noi aplicabile peste noapte, vreau să știu de ce România a devenit atât de ostilă antreprenorilor din punct de vedere legislativ și cum susține antreprenoriatul și inițiativa privată altfel decât declarativ. Aștept răspunsul urgent al premierului României, premier pe care l-am interpelat la sesiunea de întrebări și interpelări. Vă mulțumesc.

Senator Marcel Vela, Partidul Național Liberal.

Mulțumim, stimate coleg.

O rog pe doamna senator Sbîrnea Liliana să poftească la microfon.

## Bună ziua!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi poartă numele „Ziua Națională a României și a interesului național”.

Repetiția pentru parada militară de 1 Decembrie a avut loc sâmbătă, 25.11.2017, în Piața Arcul de Triumf din capitală, paralizând circulația – pentru prima dată fără să se protesteze pentru aceasta – și bucurându-i pe copiii însoțiți de părinți sau bunici, aflați la plimbare pe marile artere ale Bucureștiului. Deși doar în faza de repetiții, marea paradă se anunță, după toate aparențele, un eveniment grandios, la care vor lua parte peste 3.500 de specialiști din MApN, MAI și SRI și vor fi rulate peste 350 de mijloace tehnice, din care 50 de aeronave.

Un număr semnificativ de militari din țări aliate sau partenere și-au anunțat de asemenea prezența și vor participa la defilare alături de militarii români. Vor avea loc depuneri de coroane și jerbe de flori la diverse obiective istorice, simbolice pentru sărbătorirea celor 99 de ani de la Marea Unire.

## Stimați colegi,

Dacă vorbim de Ziua Națională a României, nu putem să nu vorbim de interesul național și, dacă abordăm un subiect atât de generos, nu putem trece cu vederea rolul Parlamentului, al nostru, al parlamentarilor, la apărarea acestui interes. Nu suntem doar o instituție, printre altele, care are pe ordinea de zi interesul național de votat, sub egida lui stau toate activitățile noastre: de la exercițiul democratic al votului nostru la luările de poziție împotriva unor potențiale abuzuri și verificarea acestora prin constituirea comisiilor de anchetă parlamentare.

Sunt voci care contestă eficacitatea acestor comisii de anchetă sau care încearcă să le demonetizeze, criticând exercitarea acestui drept de către noi. Că le convine sau nu unora dintre colegii de Parlament, suntem majoritari și suntem conștienți de rolul majorității în Parlament. După cum spunea John Rourke în lucrarea sa „Politici internaționale pe scena lumii”, „majoritarismul este ghidul primar pentru selectarea scopurilor politicii naționale”, iar de aceste scopuri vor beneficia toți cetățenii unui stat, în cazul ideal, iar, în situația în care nu vor putea fi beneficiari în proporție de 100%, măcar vor maximiza rezultatele pozitive și le vor minimiza pe cele negative pentru majoritate.

În acest moment putem vorbi despre patru comisii de anchetă comune ale Senatului și Camerei Deputaților, aflate în diverse stadii de evoluție. Într-una dintre ele, cea referitoare la verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial, sunt și eu membru, din data de 11.10.2017. În acest moment se poate vorbi despre un raport parțial, care va fi supus votului Birourilor permanente reunite și plenului reunit. Dar nu acest aspect este important, ci faptul că rezultatele au întârziat să apară și din cauze care țin de obstrucționarea dreptului constituțional al parlamentarilor de a fi în serviciul poporului, potrivit art. 69 alin. (1) din Legea fundamentală, de către cei chemați să respecte legea și să se prezinte în fața noastră la audieri.

Și din acest moment revin la ceea ce spun experții în analiză politică despre interesul național și valențele

acestuia. Se vorbește despre rata de schimb a aproximării, care ar însemna capacitatea de a crea coeziune socială și angajarea în îndeplinirea strategiei de guvernare. Despre ce fel de rată a aproximării putem vorbi în situațiile descrise, în care nu ne putem face datoria?

## Stimați colegi,

Solidaritatea parlamentară este, poate, un mod prea pretențios și prețios de a exprima un ideal nerealizabil. Se înțelege că rolul opoziției este acela de a încerca să detroneze puterea spre a ajunge la putere – o teorie simplă, cunoscută de la filozofii Thomas Hobbes, John Locke sau Jean-Jacques Rousseau încoace. Nu înțeleg însă mijloacele prin care se continuă un permanent boicot al încercărilor de a ne face datoria aici, în forul legislativ al țării. Ați încercat fără succes moțiuni simple, moțiuni de cenzură, mimând astfel preocuparea pentru soarta țării, în loc să puneți umărul să legiferăm, ca să facem cu adevărat ceva pentru binele țării.

## Dragi colegi,

Unii dintre noi nu vor mai avea șansa unui al doilea mandat și poate este mai bine așa, din multe puncte de vedere. Nu împărtășesc nici părerea unora că un parlament trebuie să fie alcătuit din juriști eminenți în primul rând. Parlamentul este alcătuit din politicieni, nu din cei care nu se hazardează să intre în acest rol și să și-l asume responsabil până la capăt. Diversitatea concepțiilor și pregătirii noastre intelectuale se pliază pe matricea tehnicii legislative și de elaborare a actelor normative. Pe noi ne interesează să fim aici pentru cei care ne-au votat și să-i reprezentăm cu cinste. Insist că putem face lucrurile să meargă și este de dorit să promovăm, în numele celor care s-au jertfit pentru țară, interesul național. Statul nu este nici PSD, nici ALDE, nici PNL, nici USR, nici alt partid. Statul este recipientul în care se păstrează interesul național.

Din păcate, așa cum se spunea despre unica televiziune de stat că are programe create artificial ca să-i țină pe angajați agățați de un loc de muncă stabil, tot așa se poate spune că există și tentația pervertirii interesului național, dacă facem din el doar un surogat menit să justifice orice acțiune politicianistă în derulare; și în aceste acțiuni colegii noștri din opoziție au suficientă expertiză.

Acum, în preajma sărbătoririi Zilei Naționale, de noi depinde să demonstrăm că avem sentimente naționale și să ne prezentăm în fața națiunii uniți, păstrând un moment de reculegere în memoria înaintașilor noștri, pentru care patria a însemnat ceea ce ar fi trebuit să însemne pentru fiecare dintre noi: pământul acesta, steagul nostru național, limba română și marea familie de români, din care cu toții facem parte.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Vă mulțumesc și eu, stimată colegă Sbîrnea.

Îl salut și pe domnul Ion Ganea și îl rog pe domnul senator Mihail Radu Mihai să poftească la microfon.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bulacu Romulus.

## Stimați colegi,

Mă autodenunț: sunt cetățean al statului paralel, sunt sorosist și am ieșit duminică la protest! Am fost printre zecile de mii de români care au cerut în stradă o justiție independentă, sprijin pentru societatea civilă, nu blocare, și măsuri economice coerente, pentru că statul de drept, democrația pe care am reușit să o construim până acum în România, uneori și cu eforturi individuale, trebuie apărate: de hoți, de mincinoși, de politicieni cinici și iresponsabili.

Aici suntem în iarna lui 2017, într-un moment crucial pentru țară, când renunțarea la această luptă poate fi gravă. Aici suntem, aici ne-au adus guvernanții noștri. Când alte națiuni vorbesc despre strategii de dezvoltare economică, de inovare sau de provocările celei de-a patra revoluții industriale, noi aproape că ne întoarcem 27 de ani în urmă și ieșim în stradă pentru democrație. Cât de departe suntem de mersul firesc al lumii și cât de aproape de erdoganizare!

În statul paralel, vă spun, stimați colegi, că partenerii internaționali sunt cu ochii pe noi: atât instituțiile europene, interesate de mersul democrației și al stabilității economice, cât și statele partenere, care au nevoie de o Românie stabilă.

Săptămâna trecută am avut privilegiul să fac o vizită în Germania, unde am discutat cu reprezentanții instituțiilor care activează în zona anticorupției, afacerilor interne și administrației publice: Parchetul General Berlin, Parlamentul Federal, Ministerul Federal de Interne sau Ministerul Federal al Afacerilor Externe. Invariabil s-a discutat despre lupta anticorupție și modernizarea statului, și în Germania, și în România. Trebuie să vă spun că mesajul clar care ne-a fost transmis peste tot este unul singur: România trebuie să rămână un stat de drept, unde justiția este o putere independentă de ingerințele politice.

Este inacceptabil pentru orice partener extern ceea ce se întâmplă în zilele acestea în România, în Parlamentul României: legi făcute cu dedicație de o mână de oameni ale căror interese rămân propriul bine. Aseară am primit cu toții un mesaj foarte dur din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Am văzut unele voci vorbind de ingerințe, de suveranitate. Nimic surprinzător. Același discurs. Sunt aceiași pentru care suveranitatea echivalează cu „facem ce vrem noi”.

Nu, domnule Dragnea! Nu, domnule Tăriceanu! Nu faceți ce vreți dumneavoastră, pentru că nu puteți întoarce România din drumul său! Oricât ați vrea, nu puteți face din Parlamentul României moșia proprie! Nu puteți face din România un stat nefrecventabil, aruncat la periferia lumii! Dacă aveți senzația că ați făcut un troc cu americanii, gen bani pentru rachete contra justiție aservită, vorbiți în nume propriu, nu vorbiți în numele meu sau în numele colegilor mei. Nu mă reprezentați nici pe mine, nici pe zecile de mii de oameni care ajung să-și petreacă noaptea în stradă.

Domnule Tăriceanu,

Domnule Dragnea,

O Românie a rămas consternată la țopăiala și izolaționismul dumneavoastră. Ce nu înțelegeți nici acum e că România nu e nici Teldrum, nici Teleorman ori vreo instituție în care v-ați așezat vătafi, și că vom rămâne aici, să luptăm pentru stat de drept și democrație. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Titlul declarației politice: „PSD, paralel cu realitatea românească”.

Moțiunea a picat, Guvernul Tudose rezistă. În continuare vom asista la același spectacol ridicol. Dacă justiția încearcă să-și păstreze independența, avem stat paralel. Dacă au crescut prețurile produselor la raft, sunt de vină comercianții. Dacă oamenii ies în stradă, este de vină Soros. Dacă a crescut ROBOR-ul, așa trebuia să se întâmple, pentru că se afla la minimum istoric. Dacă în 2018, după trecerea poverii fiscale de la angajator la angajat, scad salariile, este de vină patronul. Guvernarea PSD are o singură strategie, bazată pe minciună, lașitate, manipulare și diversiune.

Oamenii ies în stradă pentru că s-au săturat de ipocrizie și iluzia prosperității! Prețurile au crescut din cauza inflației mărite de măsurile Cabinetului PSD–ALDE! ROBOR a crescut din cauza proastelor decizii financiare, a împrumuturilor de la bănci și a retragerii dividendelor la mijlocul anului făcute de Guvern, din disperarea de a găsi bani pentru pensii și salarii! Prețurile produselor la raft au crescut din cauza măririi accizei la carburanți și a facturilor la energie și gaze! Salariile în mediul privat vor scădea, pentru că angajatorul este copleșit de povara fiscală!

Trecerea contribuțiilor este doar un alt plan mârșav, gândit în laboratoarele PSD, pentru aplicarea unei legi proaste: cea a salarizării. Beneficiile unei creșteri economice substanțiale au fost anulate de măsurile populiste și haotice luate în economie de cuplul de economiști de renume mondial Dragnea–Tudose împotriva mediului de afaceri și a contribuabililor onești din această țară; un premier-marionetă cu bani la ciorap și un președinte-păpușar cu sechestru pe conturi.

PSD a luat la începutul anului frâiele guvernării cu economie stabilă, cu perspective bune și sănătoase. Leul era solid, iar inflația aproape de zero făcea ca puterea de cumpărare să fie una reală. Dobânzile erau mici, datoria statului la fel, creșterea economică promițătoare. Toate premisele erau bune. Astăzi, România este sufocată din cauza agendei paralele cu realitatea cotidiană pe care actualul Guvern se încăpățânează să o urmărească.

Singurul stat paralel este cel creat de guvernarea autistă a PSD, care își îmbracă dezastrul actului de guvernare în lupta cu inamicii fantomatici. Statul paralel nu este altceva decât promovarea corupției la rang de virtute. Statul paralel nu este decât minciuna în care se complace PSD, într-o țară în care deciziile luate de urmăriții sau condamnații penal au devenit o stare de normalitate.

Romulus Bulacu, senator PNL de Vâlcea. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Bulacu Romulus. Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Ziua Națională și 99 de ani de la Marea Unire”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Suntem foarte aproape de momentul în care vom marca Centenarul Marii Uniri, una dintre cele mai importante pagini din istoria României. În această săptămână vom sărbători Ziua Națională, dar și 99 de ani de la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Pentru că faptele și evenimentele actuale se scurg cu foarte multă repeziciune și nu mai avem timpul necesar să zăbovim așa cum ar trebui, poate, și să-i cinstim pe cei care au scris atunci aceste file de istorie națională, aș vrea să fac o scurtă evocare a momentelor din preajma datei de 1 decembrie 1918.

Prima provincie românească care s-a unit cu România a fost Basarabia. În fața amenințărilor Rusiei și Ucrainei, Basarabia își proclama independența, în data de 6 februarie 1918, iar la 9 aprilie, Sfatul Țării, care cuprindea reprezentanți ai tuturor naționalităților, a adoptat, cu majoritate de voturi, hotărârea Basarabiei de a se uni cu România. Iașiul, și atunci, ca și acum, a avut rolul unui factor transfrontalier determinant în crearea, menținerea și consolidarea relațiilor României cu Basarabia și Republica Moldova.

Al doilea moment important în procesul de reîntregire națională a statului unitar român a avut loc la 28 noiembrie 1918, când Congresul general al Bucovinei, format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Bucovina, a hotărât în unanimitate, așa cum se scria în documentele vremii, „unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

În același timp, în toamna anului 1918, în urma pierderii războiului de către Puterile Centrale și a prăbușirii Imperiului Austro-Ungar, mișcarea națională a românilor din Transilvania s-a amplificat, iar în data de 12 octombrie 1918 a fost adoptată Declarația de autodeterminare națională, document redactat de Vasile Goldiș. Declarația făcea referire la statutul celor aproximativ 3,5 milioane de români din Transilvania, care și-au proclamat atunci dreptul de a se poziționa printre națiunile libere și de a trata și hotărî treburi care se referă la situația politică a națiunii române în cadrul unei adunări naționale.

Consiliul Național Român Central sau Sfatul Național Românesc, înființat la 31 octombrie 1918, a lansat, în data de 20 noiembrie 1918, un manifest prin care îi chema pe toți românii să fie „mari la suflet în ceasurile acestea grele ale anarhiei”. Sfatul Național Românesc a înaintat Consiliului Național Maghiar o notă ultimativă, prin care cerea „puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal și Țara Ungurească”, însă tratativele au eșuat. Motivat de aceste negocieri nefinalizate, Consiliul Național Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iași, unde se refugiaseră Guvernul român și familia regală, și a trecut la organizarea adunării care să confirme voința de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. În manifestul de convocare a Marii Adunări Naționale se invoca

dreptul popoarelor la autodeterminare. „Națiunea română din Ungaria și Transilvania are să-și spună cuvântul său hotărâtor asupra sorții sale și acest cuvânt va fi respectat de întreaga lume”, se menționa în document.

Marea Adunare Națională, convocată pentru data de 1 decembrie 1918, a fost considerată decisivă pentru unitatea națională a tuturor românilor. Toate evocările vremii au subliniat importanța istorică a actului ce urma să se decidă la Alba Iulia: „Veniți cu miile, cu zecile de mii. E ziua când se va hotărî asupra sorții noastre pentru o veșnicie. Veniți și jurați că nedespărțiți vom fi și uniți rămânem de aici înainte cu frații noștri de pe cuprinsul pământului românesc.”

Poporul român a reușit să valorifice contextul politic al acestor vremuri și a consfințit propria eliberare și unire în Rezoluțiunea Adunării Naționale.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare. Au venit 1.228 de delegați oficiali, din toate cele 130 de cercuri electorale și din toate cele 27 de comitate românești, episcopi, oameni de cultură, care au proclamat la unison „deplina libertate națională”, „votul obștesc, direct și egal”, „libertatea presei”, dar și reforme în mai multe domenii ale vieții. Pe lângă oficialități, au venit români de peste tot, de peste Carpați, cu trenul, cu căruțele, călare, pe jos, îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore, cu table indicatoare ale comunelor ori ale ținuturilor de unde proveneau. S-au adunat peste 100.000 de oameni spre a fi de față la actul cel mare, măreț al istoriei noastre, la „visul de aur al României”, așa cum afirma Regina Maria. Marea Unire a tuturor românilor a fost împlinită în ziua de 1 decembrie 1918, când cele 1.228 de semnături s-au așternut peste cele nouă puncte din Rezoluția Adunării Naționale.

Închei spunând că în 1990, la 27 iulie, Parlamentul României a hotărât ca ziua de 1 decembrie să devină Ziua Națională a României. Sunt 27 de ani de când România a făcut pași importanți spre Europa, spre democrație, spre dezvoltare și modernizare.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc, domnule coleg Lupu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Ganea.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „1 Decembrie, Ziua Națională a României”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vineri, 1 decembrie, este o zi de sărbătoare pentru tot neamul românesc. Ziua Națională este o zi specială, care ne amintește că, începând cu primii ani ai secolului al XX-lea, provinciile istorice românești au devenit istorie, iar România, un stat unitar și indivizibil, a apărut pe harta lumii.

În fapt, ziua de 1 decembrie 1918 semnifică unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu Regatul României. Alipirea ultimei bucăți de pământ românesc, cuprinsă între Mureș, Tisa și Dunăre, a reprezentat continuarea firească a demersurilor de unire a tuturor provinciilor românești, începute la jumătatea secolului al XIX-lea. Atunci, la 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Moldovei și al Țării Românești, era începutul marelui eveniment istoric al spațiului carpato-danubiano-pontic, Marea Unire, care a cunoscut înfăptuirea câțiva ani mai târziu, în 1 decembrie 1918. De la această dată, poporul român a putut răsufla ușurat, visul se împlinise, și anume cu toții se aflau sub oblăduirea aceluiași stat – statul român. Frați în cuget și simțire, în limbă vorbită, cultură, tradiții, obiceiuri și sărbători, românii puteau circula liberi și nestingheriți pe pământurile vechiului regat dacic și pe cel vremelnic al lui Mihai Viteazul.

Cu ocazia acestei zile speciale, vă îndemn să ne gândim la cei care și-au dat viața pentru țară și să ne rugăm pentru ei, să purtăm în suflet această zi ca pe una deosebită, să fim mai generoși cu noi înșine și unii cu alții.

La mulți ani, România!

La mulți ani, români de pretutindeni! Vă mulțumesc.

Senator de Tulcea, Ion Ganea.

Mulțumim, domnule coleg Ganea.

O invităm la microfon pe stimata colegă, doamna senator Arcan Emilia.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Pentru o politică de creștere a puterii de cumpărare”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute au apărut mai multe date și comentarii despre puterea de cumpărare a cetățenilor din țara noastră. Politica Partidului Social Democrat, pusă în practică de Guvernul PSD–ALDE, se focalizează pe creșterea veniturilor românilor. Noi am declarat încă din campania electorală că dorim să schimbăm modul economic bazat pe salarii mici cu unul în care munca să fie răsplătită și plătită mai bine românilor din această țară. Și acest lucru l-am făcut pe parcursul acestui prim an de guvernare și-l vom face în continuare pe toată durata acestui mandat.

Este cel mai curios că, în timp ce noi luăm măsuri de creștere a salariilor și pensiilor, adversarii noștri fac moțiuni de cenzură împotriva Guvernului și își îndeamnă simpatizanții să manifeste în stradă. Liderii opoziției și susținătorii lor vin cu argumentul că o așa creștere a puterii de cumpărare a românilor nu este sustenabilă. Noi am dovedit că pe baza creșterii economice se justifică și creșterea veniturilor. Chiar mă întreb: dacă atunci când avem un record la creșterea economică nu mărim și puterea de cumpărare, atunci când să o facem?! Dacă opoziția dorește să guverneze prin scăderea puterii de cumpărare a românilor, atunci s-o spună clar românilor, să știe și cetățenii din această țară ce să înțeleagă și de ce se manifestă în stradă.

Cât despre creșterea reală a puterii de cumpărare, nu noi, ci niște instituții abilitate spun că puterea de cumpărare

a crescut în acest an cu 14% la pensii și cu 12% la salariați. Iar când s-a făcut această analiză, s-a luat în seamă și creșterea prețurilor.

Românii pot constata că ceea ce s-a petrecut în acest an cu sporirea puterii de cumpărare nu este un episod izolat, întâmplător, ci constituie o constantă bine fundamentată a politicii Partidului Social Democrat de creștere a calității vieții tuturor românilor. Cu datele pe masă ni se demonstrează că puterea de cumpărare a salariaților a sporit cu 20 de puncte procentuale, în condițiile în care remunerarea forței de muncă a crescut de la 9% din media Uniunii Europene, în anul 2000, la 22% din media Uniunii Europene, în anul 2016. În același timp, nivelul prețurilor a evoluat de la 40% din media Uniunii Europene, în 2000, la 52% din media Uniunii Europene, în anul 2016. Analiza aparține Consiliului Concurenței, care mai precizează că: „Faptul că majoritatea prețurilor bunurilor de consum sunt mai reduse în România comparativ cu media europeană este explicat atât de puterea de cumpărare mai redusă a consumatorilor români, cât și de faptul că firmele beneficiază de costuri cu forță de muncă mai mici.” Se recunoaște că avem un decalaj al puterii de cumpărare în raport cu media europeană, ceea ce înseamnă că există în continuare suficient spațiu de creștere. Avem aici confirmarea faptului că politica noastră de creștere a puterii de cumpărare, departe de a fi una riscantă, dimpotrivă, este oportună, necesară și pe deplin justificată.

Este libertatea politicienilor din opoziție să propună politici de diminuare a veniturilor și a puterii de cumpărare a românilor, în concordanță cu viziunea lor despre guvernarea unui stat precum România de astăzi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

Domnul senator Vela dorește un drept la replică.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

## Domnule președinte, Dragi colegi,

Ascultând cu foarte mare atenție declarația politică a colegei noastre, am sesizat că a spus oarecum că este preocuparea opoziției să scadă veniturile populației și, ca reprezentant al opoziției, aș dori să fac o precizare. Nu este o asemenea preocupare a opoziției – scăderea nivelurilor și veniturilor și tot ceea ce ține de nivelul de trai al populației. Nici nu vreau să intru acum, în această săptămână frumoasă, într-o polemică și o discuție contradictorie, vreau doar s-o invit pe doamna senator într-un magazin, undeva, într-o alimentară și să compare prețurile din acest an cu cele de anul trecut și, evident, să discutăm cu altă ocazie cât și cum au crescut veniturile, cât și cum a crescut nivelul de trai al populației.

## Mulțumesc mult.

Doamna colegă Arcan dorește și Domnia Sa un drept la replică.

Vă rog, doamna Arcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să dau un răspuns la ceea ce a spus colegul nostru senator PNL. Trebuie să respectăm și Regulamentul Senatului, având în vedere că nu i-am pronunțat, în primul rând, numele.

În al doilea rând, dacă chiar doreați dumneavoastră, distinse domnule coleg, să nu faceți polemică pe această declarație politică, având în vedere că această săptămână este importantă pentru toți românii din această țară, ar fi trebuit să vă abțineți de la acest comentariu.

Este adevărat, românii trebuie să trăiască mai bine. Avem un program de guvernare bine definit și noi nu facem altceva decât trebuie să-l punem în aplicare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domul senator Hadârcă Ion să poftească la microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte al ședinței.

Cu declarația mea politică aș vrea să revenim în contextul festiv, deoarece poartă titlul „Lecțiile Marii Uniri din 1918”.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

De câteva zile, națiunea română a intrat în linia dreaptă a Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Numeroase organizații ale societății civile și-au anunțat deja predispoziția angajării lor în manifestări de elogiere a personalităților care au făcut posibilă Marea Unire, de comemorare a jertfelor eroilor, de recitire a lecțiilor istoriei. De aici încolo, în anul și în lumina Centenarului, toate declarațiile, deciziile și acțiunile noastre vor avea o semnificație cu totul deosebită. În această lumină se vor împlini înfrățiri, adunări vibrante, conferințe, simpozioane, emisiuni și concerte în cadrul cărora, sper, se vor lansa idei noi, se vor dezbate situații, se vor evalua consecințele și se vor trage învățăminte.

În acest spirit înălțător și mobilizator, acțiunile noastre trebuie să pornească numaidecât de la conștiința faptului că România de astăzi este continuatoarea de drept și moștenitoarea de suflet a României anului 1918. „Biruit-a dreptatea!” anunța la Alba Iulia, 1918, un mare preot patriot. Prin urmare, credem că șansa victoriei se poate repeta dacă vom fi drepți, dacă toate inițiativele și lecțiile înaintașilor vor fi asumate plenar de întreaga clasă politică românească, indiferent de culoare și mandat.

Prima acțiune pe care vreau s-o lansez este ca noi, partidele parlamentare, să semnăm până la sfârșitul acestui an o convenție pe modelul Declarației de la Snagov din ʼ95, care să ateste acordul forțelor politice pentru crearea unei strategii naționale de dezvoltare și de reîntregire a României, o strategie axată pe două paliere, fiecare din ele cu obiectivele anulării a două consecințe istorice nefaste pentru țara noastră.

Primul obiectiv privește România în granițele ei actuale și ține de zonele defavorizate ale Moldovei din partea de est și nord-est a României. Această parte a țării a purtat pe umerii ei cele mai grele încercări ale războiului de reîntregire, a fost teatrul devastator în cel de al Doilea Război Mondial și zonă marginală preponderent agrară în anii comunismului.

Este în puterea României de azi să desfășoare programe și proiecte prioritare de modernizare a estului și nord-estului țării, în conformitate cu politicile naționale și comunitare europene.

În prim-plan e nevoie să punem proiectele de dezvoltare a infrastructurii, urmate de investiții publice majore, care să atragă, la rândul lor, investiții internaționale, creând noi servicii și locuri de muncă bine plătite.

De exemplu, extensiunea vitală și pentru Chișinău a gazoductului Iași–Ungheni sau inițiativa legislativă susținută și de subsemnatul, de investiții prioritare în autostrada Iași–Târgu-Mureș, Autostrada Unirii, cu mari conotații strategice, prin deschiderea ei către Republica Moldova și chiar Ucraina.

În calitatea mea de senator de Vaslui, insist pe acestea și pe alte prioritizări în stare să impulsioneze dezvoltarea regiunii și să oprească depopularea intensivă a zonei, cu toate consecințele benefice pentru ea.

Ar fi bine ca bugetul pentru anul viitor, la care se lucrează acum, să includă elementele noii strategii. Obiectivele unificatoare de modernizare economică, proiectele cu potențial cultural istoric de importanță națională și europeană urmează a fi parte a acestei strategii.

Al doilea obiectiv trebuie să includă Republica Moldova, cel de al doilea stat românesc, precum îi zicem noi, parte din Basarabia istorică, cea care la 1918 a pus începutul reîntregirii pământurilor românești.

Republica Moldova este o consecință directă a Pactului Ribbentrop–Molotov din ʼ39, pact de agresiune care trebuie, în numele umanității, anulat și de facto, nu doar de jure. Deși apărută după destrămarea Imperiului Sovietic, grație mișcării de eliberare națională de la finele secolului XX, Republica Moldova n-a fost condusă niciodată de exponenții acestei mișcări. Centrele imperiului reciclat au reușit să impună Republicii Moldova guvernări obediente, mare parte din ele antinaționale și antiromânești. Clasa politică apărută la Chișinău după 1991 s-a dovedit a fi mai mult decât afectată de cei 46 de ani de ocupație rusească sovietică decât cea de la 1918, după ocupația țaristă de 106 ani. Lucidă și abilă politic, dar și exemplar determinată național, acea eminentă echipă de politicieni și intelectuali a parcurs în patru luni de zile calea de la ședința de constituire a Sfatului Țării, la 21 noiembrie 1917, iată, acum un veac, la ședința de unire din 27 martie, stil vechi, 1918, care a votat unirea cu patria-mamă. A fost o alegere pe cât de dreaptă pe atât de vizionară, având în vedere consecințele instaurării în Rusia a statului bolșevic al terorii și genocidului.

La confluența secolelor XX–XXI condițiile sunt puțin diferite. Prăbușirea Imperiului Sovietic n-a provocat, din fericire, un al treilea război mondial, Rusia a adoptat alt regim, dar nu s-a pocăit pentru crime, agresiune, pentru genocid. Evenimentele din Ucraina demonstrează aceleași politici agresive și militariste.

Cel mai grav lucru în această istorie este că la Chișinău, sub presiunea colosului răsăritean, încă n-a apărut acea guvernare decentă și responsabilă care ar conștientiza că ieșirea din acest calvar dilematic este doar unirea cu țara. Mai mult, conștientizarea generală a reunificării celor două maluri de Prut este mult mai anemică decât dodonismul adversarilor noștri, ce-și promovează acolo politicile de separatism național și segregare interetnică.

Apreciind consecvența în susținerea cursului european al Republicii Moldova, nu pot trece cu vederea și anumite derapaje venite, cu regret, dinspre București. Cu tot respectul față de instituția prezidențială, mulți dintre votanții de peste Prut ai actualului președinte rămân consternați atunci când Președintele României declară la Bruxelles că: „O scurtătură via unirea cu România cred că nu este o cale foarte fezabilă în acest moment.” N-aș vrea să intru în polemici contraproductive de interpretare a nuanțelor, dar scurtătura din 27 martie 1918 chiar s-a dovedit a fi una foarte fezabilă și cu consecințe faste pentru națiune.

Ca membru al Parlamentului României, nu pot trece cu vederea și lipsa unui cadru sistemic de promovare a dezideratului de reîntregire. O strategie națională asumată de întreaga clasă politică, sprijinită de crearea unui fond național al reîntregirii, ar suplini restanțele la acest capitol și ar mobiliza întreaga societate, de aici și de dincolo de Prut, sub flamura aceluiași unic ideal. Îndemnul nostru către toată clasa politică este să demonstrăm națiunii că suntem oameni de cuvânt și de faptă, vrednici de moștenirea precursorilor noștri de la 1918.

Cu prilejul Zilei Naționale a României, aducem felicitări tuturor românilor, oriunde s-ar afla, acasă sau pretutindeni pe meridianele globului.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Dumnezeu să binecuvânteze poporul român! Vă mulțumesc pentru atenție.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim și noi pentru frumoasa declarație, domnule coleg Hadârcă Ion.

Îl rog pe domnul Vela, pe procedură.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Pentru că am fost certat de doamna senator Arcan Emilia pentru un drept la replică, precizându-se că n-a fost pronunțat numele și nu era dreptul meu să fac acea replică, vreau să-i citez doamnei din regulament, secțiunea a 6-a, Declarații politice, art. 172 alin. (3): „În raport cu conținutul lor, declarațiile politice sau alte intervenții ale senatorilor pot da dreptul la replică senatorilor, grupurilor parlamentare și autorităților vizate.” În declarația Domniei Sale a fost vizată opoziția cu un lucru incorect și, în mod normal, aceste lucru incorect a necesitat un drept la replică, în pace, bunăvoire și cu colegialitate.

Mulțumesc.

## **Domnul Cornel Popa:**

## Doamnelor și domnilor,

Înainte să declar închisă sesiunea declarațiilor politice de astăzi, 29 noiembrie 2017, pentru stenograma ședinței,

dați-mi voie să-i citesc și pe colegii care au depus declarațiile Domniilor Lor la secretariatul de ședință.

Pe lângă colegii care au citit la microfon declarațiile, care și-au prezentat la microfon declarațiile, menționez că au depus la secretariatul ședinței declarațiile politice: doamna Pațurcă Roxana Natalia, Brăiloiu Tit Liviu, Bodog Florian Dorel, Trufin Lucian, Țuțuianu Adrian, Iordache Virginel, Bădălău Niculae, Smarandache Miron Alexandru, Rotaru Ion, Mihu Ștefan, Botnariu Emanuel Gabriel, Nicoară Marius Petre, Cristina Ioan, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Pîrvulescu Eugen, Popa Cornel, Lungu Dan, Ghica Cristian, Baciu Gheorghe și Bădulescu Dorin Valeriu.

Acestea fiind zise, dați-mi voie să declar închisă sesiunea declarațiilor politice de astăzi, 29 noiembrie 2017. O zi bună!

Rog liderii de grup să invite colegii în sală, pentru a începe ședința de plen.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 29 noiembrie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ion Marcel Vela.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în prezent, și-au înregistrat prezența un număr de 78 de colegi senatori.

Ordinea de zi a ședinței plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci,

Domnule președinte de ședință,

Aș vrea să îl chemați pe domnul președinte al Senatului, domnul Popescu-Tăriceanu, la serviciu, pentru că de două luni de zile...

Domnule senator, domnule senator...

...nu mai conduce ședințele Senatului...

Domnule senator...

Și cred că intră în atribuțiile de serviciu...

Domnule Alexandrescu....

...ale Domniei Sale...

Atrag atenția că am o colegă care a cerut să intervină pe ordinea de zi și i-ați refuzat punctul de vedere. Da? Nu cred că este corect.

Am înțeles atenționarea dumneavoastră.

Faptul că faceți remarci privind modul în care noi abordăm un subiect sau altul nu cred că intră în atribuțiile dumneavoastră. Atribuția dumneavoastră era să-i dați cuvântul colegei mele.

Mulțumesc.

Domnule senator Alexandrescu, am o rugăminte...

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

...să conducă ședințele Senatului, nu să dea declarații în numele Senatului când nu are voie.

Domnule senator, atribuția mea este să dau cuvântul celor care intervin la ordinea de zi.

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Alexandrescu, am o rugăminte. Dacă aveați o intervenție la ordinea de zi – eram înainte de a supune votului –, puteam; credeam că aveți astfel de intervenție, de a propune un punct pe ordinea de zi, de a scoate un punct de pe ordinea de zi.

Declarațiile politice nu se fac atunci când votăm ordinea de zi.

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Pe bune?!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

**:**

Am o intervenție pe ordinea de zi. M-ați ignorat.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Rog stafful să mă ajute să supun la vot. Am văzut ce poziție are USR când vorbește de ordinea de zi.

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Vreau să vorbesc despre ordinea de zi.

## **Domnul Radu Mihai Mihail**

**:**

Procedură!

Cu 50 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost adoptată.

Domnule senator Mihail, înțeleg că aveți o intervenție pe procedură.

Microfonul 2.

Pe ordinea de zi voiam să...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am avut un coleg al dumneavoastră...

Am avut un coleg al dumneavoastră care a solicitat o intervenție în calitate de vicelider pentru ordinea de zi și am văzut care este intervenția.

Înțeleg, doamna senator Presadă, că doriți să aveți o intervenție la ordinea de zi, da? După vot.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamna senator Presadă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Nu puteți aplica pedepse colective unui grup parlamentar. Dacă dumneavoastră vi se pare...

Domnule senator...

...că un coleg de al nostru a luat o anumită atitudine...

Domnule senator Mihail...

## **Domnul Radu Mihai Mihail:**

...nu înseamnă că trebuie să interziceți celorlalți colegi să vorbească pe un subiect concret cum este ordinea de zi. Și doamna Presadă va vorbi pe acest subiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule avocat al doamnei Presadă. I-am dat cuvântul doamnei Presadă.

Aveți cuvântul, doamna senator Presadă.

Vă rog să încetați cu remarcile amuzante.

Domnule Manda, vă rog foarte mult să...

Facem duet.

...ne limităm la ceea ce discutăm aici, fără a adăuga păreri personale despre o intervenție sau alta.

Vă rog.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Intervenția mea, într-adevăr, era la ordinea de zi. Dacă mi-ați fi dat cuvântul, aș fi propus să discutăm despre declarația dată ieri de domnii Tăriceanu și Dragnea cu privire la poziția Parlamentului României ca răspuns la comunicarea Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. Cred că era necesar să includem acest subiect pe ordinea de zi și să-l discutăm.

Având în vedere că această comunicare în numele Parlamentului, așa cum susțin domnii Dragnea și Tăriceanu, a fost făcută publică fără ca ea măcar să fi fost discutată în cele două Camere, cred că era necesar ca acest lucru să fie inclus pe ordinea de zi, să vedem cum s-a întâmplat acest lucru. Pentru că în acest moment eu stau și mă întreb: cu ce drept domnii Tăriceanu și Dragnea și în baza cărei proceduri și în baza cărui regulament au dat publicității acel comunicat în numele Parlamentului României? În numele cui a dat domnul Tăriceanu acel comunicat? În numele cui a dat domnul Dragnea acel comunicat? În niciun caz nu în numele meu. Eu nu am fost aici când s-a adoptat acea comunicare – cred că nici colegii mei – și cred că ceea ce au făcut acești doi domni se numește abuz în serviciu.

Mulțumesc.

decizii în Comitetul liderilor, introducerea pe ordinea de zi a unui astfel de subiect.

Stimați colegi, avem...

Imediat, domnule Goțiu, dar mai sunt încă patru colegi care au ridicat mâna înaintea dumneavoastră.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Aveam o problemă pe procedură.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Toți colegii noștri au ridicat mâna tot pe procedură.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Nu avem cvorum în acest moment în sală. Ordinea de zi s-a votat fără cvorum în sală.

Vă rog să verificați, să faceți apel nominal, pentru că s-a votat ordinea de zi fără cvorum.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, am înțeles intervenția dumneavoastră. O să vă rog să citiți cu atenție regulamentul și să vedeți dacă putem, atunci când aprobăm ordinea de zi, s-o facem cu voturile în cvorum.

În acest moment vă informez că erau, la începutul ședinței... 78 de colegi senatori și-au înregistrat prezența. Dacă dintre aceștia o parte nu au votat la votul pe ordinea de zi, nu este un lucru care să nu fie regulamentar.

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Nu au fost în sală, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Haideți să purcedem la ce avem înscris pe ordinea de zi. Înțeleg că sunt intervenții pe procedură.

Domnul senator Traian Băsescu, domnul senator Oprea, din partea fiecărui grup parlamentar.

Vă rog, domnule senator Traian Băsescu, intervenție pe procedură.

Microfonul central.

## **Domnul Traian Băsescu:**

## Și se pedepsește cu închisoare.

Vă mulțumesc pentru intervenție, doamna senator. Am înțeles intervenția dumneavoastră la ordinea de zi. Îmi dau seama că am făcut bine când nu v-am dat cuvântul, atunci când am supus la vot ordinea de zi.

Dacă doriți să introducem pe ordinea de zi, o să vă rog să ne spuneți articolul din regulament și care ar fi solicitarea. Un proiect de hotărâre a Parlamentului făcut acum, pe genunchi?

Nu știu. Puteți să... Dacă...

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

De fapt, demonstrați că ceea ce s-a întâmplat a fost neregulamentar. Hai să introducem subiectul pe ordinea de zi!

Dacă aveați o astfel de intervenție, procedurile regulamentare sunt așa: solicitare în Biroul permanent,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, probabil, va fi discutabilă intervenția mea, dar vreau să mă refer strict la mesajul celor doi șefi de Camere, transmis ieri ca replică la comunicatul Departamentului de Stat.

În primul rând, Partidul Mișcarea Populară respinge acest comunicat.

Doi. S-a încercat diminuarea importanței comunicatului Departamentului de Stat. Vreau să știți că această poziție este poziția oficială a Statelor Unite, de la președintele Trump până la orice demnitar al statului american.

În al doilea rând, vreau să știți ce reprezintă sau care este interpretarea corectă a acestui comunicat al Departamentului de Stat. El este expresia neîncrederii. Și cine crede că Departamentul de Stat este o instituție fără memorie instituțională se înșală.

De ce neîncredere? Păi, la Departamentul de Stat se știe când PSD-ul, alături de PNL, ce-i drept, defila cu sloganul „Nu avem toată puterea până când nu luăm și justiția.” La Departamentul de Stat se știe abuzul de la suspendarea din 2012. La Departamentul de Stat se știe că domnul prim-ministru la acea vreme, Tăriceanu, cerea retragerea trupelor din Irak, cum, de asemenea, la Departamentul de Stat se știe că o comisie specială nu este în firea funcționării Parlamentului și, când în vârful acestei comisii speciale care să discute legile justiției îl pui pe domnul Iordache, care și-a făcut o formidabilă etichetă în februarie, nu are cum să nu apară neîncrederea din nou.

De aceea, din aceste motive, vreau să atenționez: comunicatul Departamentului de Stat trebuie luat foarte în serios, pentru că exprimă neîncredere.

Și doi. Resping ideea că poziția celor doi șefi de Camere este și poziția mea sau a Partidului Mișcarea Populară.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule senator. Am înțeles că Partidul Mișcarea Populară se delimitează. Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul central.

Bănuiesc că aceeași intervenție pe procedură. Nu?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Este un anunț.

Vă rog, un anunț.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Grupul Partidului Național Liberal din Senat se delimitează de declarațiile domnilor Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, care s-au folosit de funcțiile pe care temporar le dețin pentru a face o declarație cu privire la partenerul nostru strategic.

Comunicatul remis de către cei doi președinți ai Camerelor nu reprezintă poziția Parlamentului României și în niciun caz a senatorilor liberali. Domnii Dragnea și Tăriceanu nu au dreptul să se exprime în numele Parlamentului, mai ales pe probleme de politică externă. Singurul organ care poate lua poziție în numele Legislativului este plenul reunit. Or, Parlamentul României nu a acordat vreun mandat pentru poziția exprimată de Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea în numele Legislativului românesc.

Partidul Național Liberal și-a afirmat și continuă să susțină în mod consecvent angajamentele euroatlantice ale României și va pleda pentru... întotdeauna pentru respectarea statului de drept, a drepturilor și libertăților cetățenești.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Procedură!

Procedură!

O să vă rog, dacă doriți să interveniți pe procedură, să-mi spuneți articolul din regulament pe care îl invocați. Domnul senator Mihail. Microfonul 2.

Art. 88 „Ordinea de zi poate fi modificată numai la propunerea Biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului, pentru motive bine întemeiate și urgente.”

Trei grupuri parlamentare, PMP, USR și PNL, au cerut, de facto, ca acest subiect să fie discutat. Mulțumesc.

## Stimate coleg,

Am impresia că înțelegem greșit ce se întâmplă. Atunci când am solicitat dacă sunt intervenții la ordinea de zi, exact asta am crezut, că vreun grup parlamentar dorește să modifice ordinea de zi.

Am avut de-a face cu intenția de a face doar o declarație politică. Dacă doriți să faceți o propunere de a introduce pe ordinea de zi acest subiect – și vă rog să ne spuneți ce solicitați: o hotărâre a Parlamentului ar trebui să existe într-un fel –, vă rog să faceți această intervenție de completare a ordinii de zi și o voi supune la vot.

Rog liderul grupului parlamentar..., dacă este din vreunul, de la partidele care au luat cuvântul.

Domnule Alexandrescu, sunteți lider de grup? Sunteți vicelider, da?

Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

## Domnule președinte de ședință,

Acest comunicat care a plecat în numele Parlamentului, mai precis în numele Senatului și al Camerei Deputaților, afectează destinul euroatlantic al României pe termen foarte lung. Este lucrul cel mai grav care s-a întâmplat în ultima perioadă în România.

Solicit... Partidul Uniunii Salvați România se delimitează strict de acest comunicat și solicit ca, acum, la ordinea de zi, să introducem acest punct, discuția despre acest comunicat, în ședința plenului Senatului.

Vă reamintesc că plenul este suveran. Deci este momentul să luăm aici decizia

, este momentul să luăm decizia de a discuta acest aspect care afectează relația noastră privilegiată cu Statele Unite ale Americii, singurul furnizor de securitate din regiune. Această declarație este de natură să pună sub semnul întrebării acest parteneriat și dorim ca partidele, senatorii să se poată exprima în plenul Senatului cu privire la acest punct de vedere care a fost asumat în numele nostru, cu violență și fără să fim întrebați, și fără să fim consultați.

Solicit introducerea la punctul 1 al ordinii de zi – discuția acestui comunicat care a plecat în numele nostru.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna senator Gorghiu, numai puțin. Avem o intervenție de procedură. A fost solicitat ceva, va trebui să supun la vot, după care, eventual, dacă doriți, să interveniți pe procedură.

Voi supune votului dumneavoastră solicitarea formulată în numele Grupului USR, de a introduce pe ordinea de zi dezbaterea..., punctul 1 pe ordinea de zi...

**Doamna Elena Lavinia Craioveanu**

**:**

Pe ultimul punct.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Solicitarea este pentru punctul 1.

Deci propun la vot completarea ordinii de zi cu introducerea ca punct 1 pe ordinea de zi – dezbaterea declarațiilor făcute în numele Parlamentului de către cei doi președinți ai Camerelor Parlamentului.

Cu 25 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, nicio abținere, completarea ordinii de zi nu a fost aprobată. Continuăm cu programul de lucru.

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Alina Gorghiu. I-ai promis că îi dai după vot.

**Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Listă! Listă!

Doamna senator Gorghiu, vă rog. Microfonul 2 sau microfonul central, cum doriți. A fost solicitată listă de vot?

Da!

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista votului.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu știu că e dimineață pentru unii și pentru alții e prilej să facă scandal în sală, dar vă spun un lucru: nu există alt loc decât plenul Senatului României unde un subiect de genul celui de ieri poate fi discutat. Nu poți să expediezi într-un comunicat pe care îl asumi în numele Parlamentului României o poziție, dacă nu ai discutat cu colegii. Iar eu mă simt jignită, împreună cu Grupul PNL, că nu ni s-a cerut părerea. Și vă invoc articolul din regulamentul comun, și anume art. 13 pct. 23 spune foarte clar: declarațiile, mesajele sau alte acte cu caracter exclusiv politic se discută, domnule președinte, stimați colegi, în plenul reunit.

Și, acum, procedură.

Eu vă întreb, domnule Manda, ca președinte de ședință: în temeiul cărui articol din regulamentul comun,

fără consultare cu plenul reunit, fără niciun fel de mandat din partea Parlamentului, cei doi domni (deputat și senator), Dragnea și Tăriceanu, și-au permis să dea acest comunicat? Vă rog să învederați plenului care este temeiul regulamentar în baza căruia și-au permis să facă cea mai mare inepție posibilă. În numele cui vorbesc și cu ce drept? Regulamentul trebuie respectat și vă rog să ne spuneți acum care a fost temeiul.

Dumneavoastră spuneți că pentru orice idee trebuie convocat Biroul reunit, trebuie să existe o solicitare. Nu a fost nicio o solicitare de poziție din partea niciunui grup, n-a fost niciun fel de reacție a Biroului permanent reunit, nu a existat un plen, și atunci cum? Domnii Dragnea și Tăriceanu au visat că trebuie să aibă această reacție și să dea un comunicat?

Deci vă rog insistent să ne răspundeți care este articolul în baza căruia și-au permis să emită acea depeșă care face România să fie într-o lumină extrem de proastă.

Și aștept răspunsul.

**Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:** Explicația votului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamne!

Am depășit momentul cu votul, domnule...

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:**

Explicația votului!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Stimată colegă,

Doamna senator Gorghiu, nu sunt aici...

Imediat, domnule senator Șerban Nicolae!

Nu sunt aici eu să dau consultații juridice, dar pot să vă spun următorul lucru: în Regulamentul Senatului, art. 39...

Stimată colegă, m-ați întrebat, pot să vă răspund.

În Regulamentul Senatului, art. 39 – „Președintele Senatului are următoarele atribuții:

f) reprezintă Senatul în relațiile cu Președinția României..., Președintele României, Camera Deputaților, Guvernul, Curtea Constituțională, precum și cu alte autorități și instituții interne ori internaționale”.

Nu există drept la replică, m-ați întrebat. Nu facem noi doi un dialog.

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Domnule președinte,

Am o rugăminte. Totuși, păstrând solemnitatea acestei ședințe și păstrând și programul adoptat, declarațiile politice au fost în prima parte a acestei zile, s-au terminat și ar trebui să intrăm în programul de legiferare.

Eu propun să supuneți votului sistarea oricăror dezbateri privitoare la ordinea de zi, astfel încât să intrăm în programul de legiferare.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Plângere penală, că de asta mi-e frică. Vă rog!

Explicația votului pe propunerea de completare a ordinii de zi?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Supune la vot.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

O să vă dau ocazia să faceți explicația votului pe acest vot.

Domnule senator Alexandrescu, vă rog, intervenție. Explicația votului.

Vă rog.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Invit liderii de grup la prezidiu.

Nu știu dacă de la PMP mai vine cineva.

Îl invit la microfon pe domnul senator...

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Ghinea, Cristian Ghinea.

...Ghinea, liderul Grupului USR, pentru...

Ghica!

Ghica, liderul Grupului USR. Microfonul central.

Domnule președinte,

Vă solicit o pauză de cinci minute pentru consultări. Mulțumesc.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

## Doamnelor și domnilor colegi,

În acest moment s-a dat un vot în plenul Senatului României împotriva unei... discuției unui comunicat care grevează puternic și pe ani de zile Parteneriatul strategic cu SUA.

Vă rog să luați act de faptul că Grupul parlamentar al senatorilor USR s-a pronunțat împotriva acestui comunicat, nu susține acest punct de vedere.

Vă atragem atenția că acest comunicat înseamnă direct îndreptarea României către Rusia și vă asumați

, în momentul de față, vă asumați...

Dar măcar prin Republica Moldova să fie.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

...cu votul dumneavoastră, orientarea geostrategică a României către Est. Noi nu dorim această orientare și ne desolidarizăm puternic, ferm de acest punct de vedere, care nu ne reprezintă.

Vă rog să notați în jurnalul dumneavoastră de senatori data de astăzi, când ați orientat România către Rusia.

Domnule senator Bădulescu, vă rog. Tot explicația votului? Microfonul 2.

Având în vedere că se refuză cu obstinație discutarea acestui subiect, Grupul PMP părăsește sala de ședință și rog colegii din opoziție să procedeze similar.

Vă mulțumesc.

De acord cu propunerea.

Cinci minute, pauză pentru consultări.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Cele cinci minute s-au încheiat.

Stimați colegi, reluăm lucrările plenului Senatului. Invit colegii să ia loc în sală. Stimați colegi de la PNL!

Îl invit la microfon pe liderul Grupului PSD, domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma discuțiilor, vă fac următoarea propunere: niciodată nu ne-am ferit de dezbateri, chiar dacă ele s-au transformat în suită de declarații politice în afara programului de declarații politice. De aceea, dacă ar fi existat un text, dacă aveți vreo propunere concretă, dacă aveți o variantă pe care să o supunem dezbaterii, oricând suntem dispuși să facem o asemenea discuție. De aceea, vă invit să ne comunicați dacă aveți un asemenea text, dacă aveți o asemenea declarație

Dacă vreți, putem să punem în dezbatere și declarația pe care cu greu a reușit să o articuleze colega noastră și să o scrie pe o foaie de hârtie, după mai multe încercări ratate.

De aceea, nu avem niciun fel de problemă, dar vă rog să faceți o propunere concretă în sensul ăsta, după ce vă treziți, și să veniți cu ea, să o supunem dezbaterii. Altminteri, văd că aveți o tendință de a fugi din sală și mă gândeam că făceați declarații politice repetate în legătură cu mine.

Vă rog să veniți cu o propunere oricând doriți dumneavoastră în interiorul programului de lucru, facem dezbateri și facem vot pe orice doriți dumneavoastră. Mulțumesc.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Să știți că nu veți putea prin vot majoritar să interziceți libertatea de exprimare aici, în Senat.

Imediat, imediat, să se liniștească spiritele! Imediat, doamna senator!

Bun. Înțeleg, din propunerea formulată de domnul senator Șerban Nicolae, disponibilitatea Grupului PSD de a introduce pe ordinea de zi, la orice punct, un text care să vină..., eventual, un proiect de hotărâre în care înțeleg că se dorește desolidarizarea de pozițiile exprimate de președintele Senatului, respectiv de președintele Camerei Deputaților.

Așteptăm acest text și vom supune introducerea pe ordinea de zi și completarea ordinii de zi, atunci când acest text este gata.

Vă rog, intervenție în numele Grupului PNL, doamna senator Gorghiu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Suntem cu toții..., mă rog, apreciem propunerea domnului senator Șerban Nicolae, dar nu are nicio legătură cu speța. Adică dezicerea, desolidarizarea – cum vreți dumneavoastră să o numiți – de cei doi domni, Tăriceanu și Dragnea, nu se poate face în plenul Senatului, pentru că asumarea acelei poziții s-a făcut în numele Parlamentului.

Motiv pentru care...

Motiv pentru care, domnule președinte...

Vă rog.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

...de ședință, vă pot spune un ultim lucru...

Știu că se țipă din sală, eu încerc să concentrez discuția...

Rog colegii să nu...

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Atâta vreme cât nu au luat niciun fel de decizie Domniile Lor așa cum era regulamentar, conform art. 13 alin. (23) – și o să repet până învață și domnul Tăriceanu, și domnul Dragnea Regulamentul comun al Camerei Deputaților și Senatului –, este necesară discuția în plenul reunit.

Motiv pentru care, astăzi, în semn de protest că nu v-ați pus măcar problema că acest subiect este vital măcar să fie

pus în dezbatere, apăi să nu dăm..., să semnăm hârtii fără să avem mandat, Grupul PNL va părăsi sala, împreună cu..., mă rog, nu o să-mi asum reacția în numele celorlalte grupuri, dar noi cu siguranță vom părăsi sala, în semn de protest, și vom face demersuri la Birourile permanente reunite pentru a pune pe agendă.

Și vă mulțumesc, că, înțeleg, în discuții informale cu liderii de grup, deja ați fost de acord să o dezbateți, pentru a avea un plen reunit în care să se discute această problemă.

Vă mulțumim.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Imediat, doamna senator Presadă, dar dacă...

Nu țineți chestia aia, că nu reușesc să citesc până acolo!

Imediat, domnule Șerban!

Înțeleg așa, poate mă lămuriți dumneavoastră, să nu fi înțeles greșit: a fost o intervenție din partea Grupului PMP – care a protestat și a plecat din sală –, Grupului PNL, Grupului USR de a introduce și dezbate pe ordinea de zi a Senatului acest subiect.

Imediat, dați-mi voie!

În contextul în care PSD își exprimă disponibilitatea de a discuta acest subiect, PNL-ul vine și ne spune că nu e de competența Senatului, ci este de competența plenului reunit...

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Păi, atunci, de ce au solicitat?

...conform art. 13 alin. (23).

Bun. Înseamnă că toată această solicitare și toată această discuție trebuia să se îndrepte către Birourile permanente reunite, ceea ce înțeleg că doriți să faceți și, în semn de protest că veți merge către Birourile permanente, părăsiți sala.

Caragiale curat!

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți o intervenție. Microfonul 2.

Domnule Manda, domnule președinte de ședință, Este clar că nu ați vrut să înțelegeți ceea ce trebuie să înțelegeți.

Ia ajutați-mă dumneavoastră, doamna senator!

Haideți, că reiau eu acum despre..., să clarificăm despre ce vorbim!

Reluați și în scris sau numai verbal?

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Mă lăsați să vorbesc?

Domnule Deneș, când ați votat dumneavoastră acea poziție asumată în numele Parlamentului României?

Domnule Breaz...

Nu, dar nu știu ce scrie acolo, că nu văd până acolo.

Doamna Presadă, mai aveți?

„NU în numele meu!”

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Și domnul Tăriceanu, mai ales!

Da, ar trebui să strigăm toată lista senatorilor...

Sigur nu în numele dumneavoastră!

Vă asigur că nu în numele dumneavoastră!

Parlamentul... Rezoluția adoptată ieri de către...

Doamna senator, vă asigur că nu e în numele dumneavoastră.

...de către domnii Dragnea și Tăriceanu nu a fost...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dacă doriți, facem o rezoluție să ne desolidarizăm de poziția dumneavoastră.

...adoptată în numele meu. Este trist că ajungem să ne desolidarizăm...

Vă ajutăm, vă dăm lista.

...ca fiecare să poată spune când a votat poziția adoptată în numele Parlamentul României, ca răspuns la comunicatul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Stimată colegă, este totuși o diferență între o rezoluție și un comunicat.

Am înțeles că vă desolidarizați de poziția exprimată de președinți. Vă spun că și președinții se desolidarizează de poziția dumneavoastră.

E în regulă... Poate...

Domnule Goțiu, vă duceți să dormiți?

Dumneavoastră!

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

...de o declarație luată de domnii Dragnea și Tăriceanu în numele Parlamentului, pe persoană fizică.

Acest lucru nu trebuia să se întâmple, așa că vă întreb, domnule Manda: când ați votat dumneavoastră în plen comunicatul emis ieri de către domnii Dragnea și Tăriceanu în numele Parlamentului României?

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

:

Drept la replică.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Păi, nu ați zis că plecați?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Dă-i cuvântul liderului Grupului UDMR, a cerut cuvântul. Nu, a cerut cuvântul liderul Grupului UDMR!

Mă întrebați când am votat?!

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Da. Când ați votat dumneavoastră acea rezoluție, acea poziție asumată în numele Parlamentului României?

Domnule Șerban Nicolae, când ați votat acea rezoluție adoptată în numele Parlamentului României?

Doamna Andronescu, când ați votat acel comunicat adoptat în numele Parlamentului României?

Domnule Cârciumaru, domnule Cazanciuc

, când ați votat dumneavoastră acel comunicat adoptat în numele Parlamentului României, ca răspuns la comunicatul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii?

Aș dori să-mi răspundeți fiecare, nominal, în parte.

Vă rog, domnule Goțiu. Microfonul 2.

Vreau să vă transmit pe această cale, cum v-am spus și dimineață – găsiți pe înregistrare: nu veți putea prin vot majoritar să interziceți ca în Parlamentul României să discutăm problemele României. Când a fost o problemă foarte importantă, domnul Șerban Nicolae și cu colegii majoritari din coaliția de guvernare au părăsit sala. Acum au votat că nu se poate discuta o problemă legată de relațiile internaționale ale României și de respectarea Regulamentului Senatului și a Parlamentului României.

Vă doresc o zi frumoasă în continuare!

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/7.XII.2017

Domnule senator Goțiu, nu ați înțeles nimic.

Am spus că suntem dispuși să discutăm inclusiv în Senat, în contextul în care aveți un text de proiect de hotărâre.

## **Din sală:**

Verificați votul!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dumneavoastră ați dorit să faceți doar scandal și, eventual, motive să ieșiți din nou în stradă.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan**

**:**

Domnule președinte...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

S-a exprimat liderul Grupului PSD că își exprimă disponibilitatea ca, atunci când există un text, să-l introducem oricând pe ordinea de zi și să-l dezbatem. Și am înțeles că PNL-ul pleacă din sală în semn de protest.

Domnul senator Attila.

Domnule senator Cseke Attila, doriți să interveniți. Nu?

Nu mai...

**Domnul Cseke Attila Zoltan**

**:**

Nu, ce să mai...

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru? Sunt?

Doamna senator Lavinia Craioveanu, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.

Nu? Nu doriți să interveniți? În regulă.

Vă rog, domnule senator Attila, aveți o intervenție. Microfonul... Cseke Attila!

Microfonul 2, da?

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere votul exprimat, solicit o verificare a cvorumului, să vedem dacă mai suntem în cvorum. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Rog secretarii să mă ajute și să-mi spună dacă avem cvorum.

**Domnul Marian Pavel**

**:**

53.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Continuăm lucrările plenului Senatului.

Programul de lucru de astăzi: orele 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește cvorumul...?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Sunt informat de colegii secretari că suntem în sală 53 de senatori, număr insuficient pentru a continua lucrările plenului, motiv pentru care încheiem ședința aici.

Rectificare, 55, dar tot insuficient.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084303]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 175/7.XII.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei