Stenogramă plen

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 328 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 211.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 20, și marți, 21 februarie 2017; programul de lucru pentru perioada 20–25 februarie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 2–20 februarie 2017 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În continuare, pe ordinea de zi avem înscrise dezbateri asupra unui proiect de hotărâre și inițiative legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă anunț că votul final va avea loc în ședința de mâine, marți, 21 februarie.

5. La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Proiectul a fost distribuit către dumneavoastră. Este vorba de solicitarea domnului deputat Prișcă Răzvan Sorin, aparținând Grupului parlamentar al PNL, care trece de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în calitate de membru.

Și supun proiectul de hotărâre acum votului dumneavoastră.

Pentru dezbateri? Nu sunt.

Așa că trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Titlul. Sunt obiecții la titlu? Nu sunt.

Mulțumesc. Se consideră adoptat.

La preambul dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Se consideră adoptat. La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Se consideră adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final. Trecem la dezbaterea inițiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea și începem de la poziția 39 a ordinii de zi.

39. Propunerea legislativă pentru completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Pl-x 190/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Adrian Solomon, Comisia pentru muncă și protecție socială.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 53 din Legea nr. 263/2010 cu un nou alineat, în sensul acordării pensiei pe familie, în situația în care nici soțul și nici soția nu îndeplinesc stagiul minim de cotizare reglementat de lege pentru a beneficia de pensie. Se propune ca acordarea pensiei să se facă în baza unui stagiu de cotizare constituit din cumularea stagiilor de cotizare ale celor doi soți.

Legea face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în 11 aprilie 2016. Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune respingerea.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Da, vă rog, domnule deputat Oprea.

Propunerea legislativă este respinsă din două considerente: o dată, dreptul la pensie este individual, iar în legea respectivă art. 2 spune foarte clar, la „principii de bază”, lit. i): este „principiul incesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial”..., nici în familie.

## Mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, rămâne pentru votul final de mâine. Mulțumesc.

Mergem mai departe.

40. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, PL-x 729/2015.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă și protecție socială, domnul președinte Adrian Solomon.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 263/2010, în sensul reglementării situațiilor generate de sumele încasate necuvenit de moștenitori, după data decesului pensionarului, precum și stabilirea modalităților de eliberare a adeverințelor care atestă încadrarea persoanelor, în funcție de activitatea desfășurată în grupele I și a II-a de muncă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. A fost adoptat de Senat în ședința din 19 octombrie 2015. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea inițiativei legislative întrucât reglementările propuse sunt de natură a genera probleme practice în aplicare.

De asemenea, s-a considerat că modificările propuse sunt de natură a afecta în substanță dreptul fundamental la pensie.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul? Tot domnul deputat Oprea. Vă rog.

Raportul comisiei este unul cu care am fost de acord, pentru respingere, dar, mai mult, prin inițiativa legislativă respectivă, la art. 158, după alin. (4), se adaugă două alineate, (5), respectiv (6).

Vă citez numai din alin. (5) și ascultați ce se propune: „Documentele întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001, pe baza cărora s-au eliberat adeverințele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I și a II-a de muncă și s-au efectuat înregistrări în carnetul de muncă, în vederea respectării legislației în domeniu, urmează a fi verificate.” Deci din Legislativ devenim judecători. Din 2001, orice fărădelege... instituțiile abilitate o descoperă, nu Parlamentul, printr-o astfel de propunere, motiv pentru care suntem total de acord cu respingerea.

Mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu.

Inițiativa legislativă rămâne pentru ședința de vot final. Mergem mai departe.

41. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, Pl-x 152/2016. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Îl invit pe domnul președinte al Comisiei pentru industrii și servicii, domnul deputat Iulian Iancu.

## Doamnă președinte,

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate pentru dezbaterea în fond cu actul normativ menționat.

Aș vrea să vă spun, stimați colegi, că Senatul a respins această propunere.

De asemenea, are aviz negativ de la Comisia pentru politică economică și nici Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative – este vorba de Guvernul anterior. Această propunere încerca să reglementeze Ordonanța nr. 34/2006, în sensul de a modifica expresia „contracte de achiziție publică”, care are ca obiect produse sau servicii cu caracter complex.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au propus plenului respingerea propunerii legislative, cu unanimitate de voturi, pentru că, așa cum bine știți, stimați colegi, Ordonanța nr. 34/2006 a fost abrogată prin pachetul legislativ privind achizițiile publice, adoptat de plenul Camerei Deputaților la 10 mai 2016, pachet legislativ care, de fapt, a transpus în integralitate Directiva 2014/24 a Uniunii Europene, a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice.

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Inițiativa legislativă merge la votul final.

42. În continuare, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și abrogarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, Pl-x 212/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, comisia sesizată în fond. Domnul președinte Leonardo Badea, Comisia pentru buget. Și mai este sesizată Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, pe raport comun.

Vă rog, domnule deputat.

## Doamnă președinte,

Avem raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate spre dezbatere, pe fond, în vederea întocmirii unui raport comun.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost supusă analizei în cadrul comisiilor reunite.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative întrucât cultele religioase desfășoară activități specifice – de educație, social-caritabile, culturale –, care nu urmăresc realizarea de profit în interes privat, vizează un interes public general sau interesul unor colectivități.

Legislația românească și cea europeană recunosc caracterul neeconomic al livrării de bunuri și servicii religioase, de aceea impozitarea specială se acordă cu îndeplinirea unor condiții legale referitoare la utilizarea veniturilor pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Inițiativa legislativă merge la votul final.

43. În continuare, Propunerea legislativă pentru completarea art. 16 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, Pl-x 37/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Raport comun, Comisia pentru muncă și Comisia pentru apărare.

Domnul președinte al Comisiei pentru muncă, domnul Solomon.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 16 din Legea nr. 223/2015 cu un nou alineat, alin. (3), astfel încât pentru specialiștii cu înaltă și/sau dublă calificare profesională, încadrați pe filieră externă, în vederea îndeplinirii atribuțiilor, vechimea în serviciu necesară pentru a beneficia de dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă să fie de cel puțin 10 ani.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în ședința din 15 februarie 2016. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisiile reunite propun plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative.

Mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale, dacă dorește cineva? Domnul deputat Ciuhodaru. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Sunt convins că acest proiect a fost inițiat cu bune intenții, dar, din păcate, vorbim despre o abordare lacunară și neunitară, care face ca aceste prevederi să devină discriminatorii.

În aceste condiții, susținem respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Mai sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule deputat Oprea.

Vin cu o completare la ceea ce a spus antevorbitorul meu, pentru că, pentru astfel de specialiști încadrați pe filieră externă, condiția pentru drept la pensie este de 10 ani, iar pentru aceiași specialiști care sunt pe filieră normală nu operează aceeași regulă, chiar dacă specialiștii pe filieră normală au o vechime în specialitate mult mai mare. Este o discriminare vizibilă, motiv pentru care votăm pentru respingerea propunerii.

Mulțumesc, domnule deputat.

Inițiativa legislativă merge la votul final.

44. În continuare, Propunerea legislativă pentru adoptarea Directivei Uniunii Europene în domeniul muncii – repausul săptămânal, Pl-x 735/2015.

Domnul președinte al Comisiei pentru muncă.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare stabilirea perioadei de repaus minim săptămânal la 24 de ore, care urmează unei perioade de repaus zilnic de 12 ore, prin transpunerea normei europene în domeniu, respectiv art. 5 paragraful 1 din Directiva 2003/88/CE.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Ea a fost respinsă de Senat în ședința din 19 octombrie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului respingerea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Ciuhodaru.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Este firesc ca această inițiativă să fie respinsă; o dată pentru că prevederile sunt transpuse deja în legislația din România și, în al doilea rând, este cel puțin ciudat să iei o directivă europeană și să o transpui în acest mod în legislație.

Din punctul meu de vedere, acest proiect trebuie respins și trebuie căutate alte soluții în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Inițiativa legislativă merge la votul final.

45. Continuăm cu Propunerea legislativă privind adoptarea zilei de 1 septembrie ca zi a comunităților defavorizate afectate de sărăcie, Pl-x 14/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, domnul președinte Solomon.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea zilei de 1 septembrie Ziua comunităților defavorizate, afectate de sărăcie.

Totodată, se propune instituirea în sarcina autorităților centrale și locale a obligației de a organiza manifestări de voluntariat, cu caracter social-educativ, consacrate eradicării sărăciei și incluziunii sociale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

A fost respinsă de Senat în ședința din 2 februarie 2016. Camera Deputaților este Cameră decizională. Comisia propune respingerea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Ciuhodaru.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Reamintesc plenului că există deja o zi internațională pentru eradicarea sărăciei, este 17 octombrie – am impresia că este de prin 1993 –, și cu astfel de zile nu s-a eradicat niciodată sărăcia. Este nevoie de măsuri concrete. Sunt convins că inițiatorii au avut în vedere ca în spatele acestei inițiative să vină și cu soluții, dar programul nostru de guvernare le oferă în totalitate; trebuie votat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Oprea.

Nouă ni se pare că propunerea legislativă, judecată și în Senat într-o sesiune anterioară, la care am participat și mi-am exprimat punctul de vedere și atunci, și o fac și acum... este un punct de vedere social-democrat când declari o zi a comunităților defavorizate afectate de sărăcie, iar noi, ca liberali, propunem o formă de salvare, de rezolvare a problemei, chiar dacă există trimitere la ziua de 17 octombrie, Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei. Cu propunerea de față nu am fost de acord și liberalii nu susțin o astfel de inițiativă.

Mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Inițiativa legislativă merge la votul final.

46. În continuare, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 88 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, republicată, Pl-x 734/2015.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Petru Movilă:**

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

## Mulțumesc mult.

Obiectul de reglementare este modificarea alin. (1) al art. 88 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în vederea eliminării unei discriminări în ceea ce privește salariații români, angajați de agenți de muncă temporară din România, care își desfășoară activitatea pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene față de salariații străini care își desfășoară activitatea în țara noastră.

Există diferențe clare de tratament, cum spuneam, în Uniunea Europeană, față de cetățenii români care lucrează în străinătate și cetățenii din alte țări ale Uniunii Europene care lucrează în România. Modificarea se referea la precizări foarte clare, ce înseamnă agent de muncă temporar, salariat temporar.

Deci articolul sună: „Munca prin agent de muncă temporar este munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția utilizatorului pentru a lucra temporar, sub supravegherea și conducerea acestuia din urmă, în condițiile detașării.”

Din nefericire, Comisia pentru muncă a considerat că este reglementat acest lucru – eu vă spun că nu este, nu are influență bugetară și ar fi fost un proiect de lege care să vină în ajutorul muncitorilor români cu activitate temporară în străinătate.

Avem o precizare foarte clară că este reglementată prin transpunerea unei directive europene, dar acest lucru nu se vede la încheierea contractelor de muncă.

Eu

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, comisie sesizată în fond, domnul președinte Adrian Solomon.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 88 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în vederea eliminării unei discriminări în ceea ce privește salariații români, angajați de agenți de muncă temporară din România, care își desfășoară activitatea pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene față de salariații străini care își desfășoară activitatea în țara noastră.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în ședința din 19 octombrie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei deoarece Directiva Parlamentului

European și a Consiliului nr. 96/71/CEa fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, doamnă deputat.

## Mulțumesc frumos.

Așa cum a explicat și domnul președinte al comisiei, în ceea ce privește detașarea lucrătorilor în cadrul „prestări servicii”, reglementată potrivit Directivei Parlamentului nr. 96/71, aceasta a fost deja transpusă în legislația națională prin Legea nr. 344/2006.

Partidul Național Liberal susține respingerea, considerând că această prevedere ar trebui să facă obiectul unui alt act normativ, distinct.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, doamnă deputat Calista. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Inițiativa legislativă merge la votul final.

47. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, Pl-x 471/2013.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, domnul vicepreședinte Varga.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu actul enunțat de dumneavoastră.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemelor minorităților naționale, Comisia parlamentară a revoluționarilor din Decembrie 1989, ambele comisii, de asemenea, au dat un aviz negativ.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu susține inițiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 alin. (1) lit. h) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

## Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, inițiativa legislativă care este la poziția 46 merge la votul final.

48. Continuăm cu poziția 48 – Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, Pl-x 302/2014.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, domnul vicepreședinte Varga. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu actul normativ enunțat de dumneavoastră.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a dat un aviz negativ.

De asemenea, Guvernul, prin punctul său de vedere transmis, nu susține adoptarea acestei inițiative.

Doar Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 alin. (2) din Legea recunoștinței față de eroii martiri și luptători care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în sensul înlocuirii sintagmei „salariul mediu brut pe economie folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” cu sintagma „câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, preconizându-se majorarea indemnizației lunare reparatorii.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

## Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Inițiativa legislativă de la poziția 48 merge la votul final. Continuăm cu poziția 49.

49. Propunerea legislativă privind recuperarea datoriilor istorice ale unor state față de România, Pl-x 525/2015.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică?

Vă rog, domnule vicepreședinte Varga. A, doamna vicepreședinte Oana Florea.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind recuperarea datoriilor istorice ale unor state față de România

Camera Deputaților este Cameră decizională.

- Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins

- propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri în scopul recuperării datoriilor istorice ale unor state față de România.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative. Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ. Comisia pentru politică externă a avizat negativ. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât,

- cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

- Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Inițiativa legislativă de la poziția 49 merge la votul final. Continuăm cu poziția 50.

50. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 155/2010 a poliției locale, republicată, Pl-x 166/2016.

- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond – Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare?

Comisia pentru administrație.

Vă rog, domnule deputat.

## Vă mulțumesc.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 155/2010 a poliției locale, republicată

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a respins inițiativa legislativă, în calitate de primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat negativ inițiativa legislativă. Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.

Guvernul României nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Comisiile sesizate în fond pentru dezbaterea acestei propuneri legislative au hotărât să înainteze plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Inițiativa legislativă rămâne pentru votul final. Poziția 51 de pe ordinea de zi.

51. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, PL-x 341/2011.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, comisie sesizată pe fondul inițiativei legislative, vă rog.

Doamna vicepreședinte Oana Florea.

## Mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească raport de respingere asupra proiectului de lege.

Acesta face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Inițiativa legislativă merge la votul final. Continuăm cu poziția 52 a ordinii de zi.

52. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, Pl-x 242/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică?

Doamna vicepreședinte Oana Florea, Comisia juridică.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul a apreciat că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei propuneri legislative.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil.

Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a hotărât avizarea favorabilă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015, în sensul majorării numărului de mandate de senatori de la 2 la 6 și a celor de deputați de la 4 la 12 pentru Circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării.

În ședințe separate, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative. Aceasta deoarece inițiatorul nu prezintă o justificare a soluției concrete propuse prin expunerea de motive, care să aibă la bază date statistice oficiale referitoare la numărul exact al cetățenilor români cu domiciliul în afara granițelor țării, creându-se astfel premisele existenței unor vicii de neconstituționalitate, sub aspectul încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la supremația Constituției și a legii.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. La dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege. Ni se pare absolut normal ca românii din diaspora să beneficieze de un număr, îmi permit să spun chiar de-a dreptul minimal, de 6 senatori și 12 deputați. Acest număr se raportează la adevăratele cifre, care indică numărul real al cetățenilor români care se găsesc astăzi în afara granițelor. Sunt estimări care cifrează această sumă undeva între 3 și 4 milioane de români care trebuie să fie reprezentați cu adevărat de cineva aici, în Parlament.

Mi se pare, pe undeva, că noi practic continuăm o formă de neglijare a ceea ce înseamnă drepturile românilor din afara granițelor și drepturile cetățenilor români care în acest moment nu se mai găsesc pe teritoriul României. Pur și simplu, revendicarea pe care o presupune acest proiect de lege nu este una deloc maximală și este una, îmi permit să spun, de bun-simț. Și mi s-ar părea firesc să ne gândim și la românii din afara granițelor, dacă noi mai dorim pe undeva să fim o națiune atât de mare și unită și o națiune care să-și poată recupera fiii plecați de-acasă într-un interval de timp cât mai scurt.

Noi, Partidul Național Liberal, suntem împotriva acestei respingeri și vom vota împotriva respingerii acestui act normativ cu privire la drepturile românilor din afara granițelor. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Ciuhodaru.

Sunt chiar ipocrite afirmațiile colegului de la PNL, pentru că în sesiunea parlamentară trecută toate amendamentele pe care le-am făcut pe Legea electorală privind creșterea numărului de parlamentari de diaspora au fost respinse de Grupul parlamentar al PNL.

Acum, să recunoaștem, toți ne dorim să fie o legislație mai bună, pentru ca românii din străinătate să fie mai bine reprezentați. Dar acest proiect de lege nu îndeplinește niciun fel de normă tehnică și este un proiect care nu poate fi pus în practică și anticonstituțional.

Și haideți să punem și cireașa pe tort. Guvernul Cioloș dă aviz negativ acestui proiect de lege. Greșeală strategică, stimați domni tehnocrați: una spuneți și alta faceți. Ca și acum, în plen.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Rovana Plumb:**

Mulțumesc. Domnul deputat Tomac.

Pe procedură.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

Cu toată stima pentru domnul doctor, cred că n-a citit ce trebuie. Partidul Național Liberal a avut o inițiativă legislativă pentru dublarea mandatelor în Circumscripția nr. 43, pe care dumneavoastră și colegii dumneavoastră ați respins-o.

De asemenea, la Legea electorală am avut un amendament clar, pe care dumneavoastră și colegii dumneavoastră l-ați respins.

Domnule doctor, vedeți că ați încurcat legile. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Tomac.

## Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Există o realitate la ora actuală în întreaga lume: peste 10 milioane de români vorbesc limba română peste hotare.

Rețineți ce spun: 10 milioane de români, nu în mod obligatoriu și cetățeni ai României, se află peste hotarele țării.

S-a făcut primul pas în 2008, atunci când s-a decis să se înființeze o nouă circumscripție electorală, Circumscripția nr. 43. Și s-a decis, fără niciun fel de analiză, să se acorde patru mandate de deputat și două de senator pentru a-i reprezenta pe cetățenii români care locuiesc peste hotare.

Avem însă următoarea realitate. În Italia, o țară extrem de apropiată, avem o comunitate românească de peste 1.200.000 de cetățeni. Există țări în Uniunea Europeană care au o populație mai mică decât numărul cetățenilor noștri prezenți în Peninsula Italică, state care au calitate de stat membru NATO și membru al Uniunii Europene și se bucură de toate privilegiile pe care le oferă acest statut.

În schimb, noi nu putem oferi un cadru juridic prin care să le asigurăm cetățenilor români, de exemplu din Italia, o reprezentare corectă în Legislativul de la București.

Deci cred că această inițiativă trebuie întoarsă la comisie, iar o reformă sănătoasă, în ceea ce privește reforma parlamentară, trebuie să plece exact de la reprezentarea cetățenilor români de peste hotare.

În Republica Moldova avem peste jumătate de milion de cetățeni români. Este nefiresc ca românii de peste Prut să nu aibă reprezentant de drept ales în Legislativul de la București.

Deci propun să se întoarcă această lege la comisie. Mulțumesc.

Domnul deputat Varujan Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Nu că nu era important...

Am uneori sentimentul că politica devine pentru unii dintre noi chiar o adevărată condiție umană, un mod de existență, un mod de a interpreta, de a judeca ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

## Stimați colegi,

Românii din străinătate nu sunt, în primul rând, o masă electorală care să ne asigure intrarea în Parlament. Românii din străinătate au probleme reale de identitate.

Îmi amintesc, am fost în Italia acum câțiva ani și îmi povesteau românii de acolo ce vânătoare de activiști politici se face din partea unor partide din România, care sunt mai preocupate să-și facă filiale de partid decât să ajute școlile românești și bisericile românești din străinătate.

Aș vrea să vă întreb... păstrați răspunsul pentru dumneavoastră... aș vrea să vă întreb dacă cunoașteți vreun român care nu-i născut în spațiile istorice românești. Mă refer la România de astăzi, Basarabia, Bucovina, Valea Timocului și Zona Gyula.

Veți vedea că mulți dintre dumneavoastră nu cunosc niciun român care nu-i născut în România.

Ca scriitor, vreau să vă spun că nu există...

Cristian Boureanu!

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Stimate domn, ceea ce spuneți dumneavoastră este cel mai bun argument că ceea ce spun aici are un fundament trist și real.

De pildă, în nicio istorie a literaturii române, de la Călinescu încoace, n-o să găsiți niciun scriitor român care nu-i născut în spațiile istorice românești.

Există unul singur, fiul lui Duiliu Zamfirescu, care însă nu e un scriitor de rang.

Ce vreau să spun cu asta? Problema noastră este ce facem cu fiii exilului. Problema noastră este că avem câteva milioane de români și, dacă ei se vor comporta așa cum s-au comportat cei care au plecat înaintea lor, fiii lor nu vor mai face parte din spațiul cultural românesc.

Problema noastră dramatică cu ei este cum să-i păstrăm spiritual, și nu electoral, alături de noi.

De aceea, atunci când vorbim în permanență de mai multe colegii, hai să ne întrebăm și câți votează, atunci când votează din inițiativa lor, și nu mânați de tot felul de rețele obscure care-i folosesc pentru interese românești.

De aceea, stimați colegi, această discuție ar fi foarte potrivită dacă înaintea interesului nostru electoral am pune interesul patriotic, național. I-am ajuta pe acești oameni să rămână români. I-am ajuta și i-am convinge ca fiii lor să rămână în continuare români și să-i sperăm, într-o bună zi, împreună cu noi, acasă.

Iertați-mă, această discuție pe care o facem, în primul rând electoral, iar unele partide gâfâie la limita pragului electoral, în speranța că aceia din străinătate le vor vota, ca să poată să intre în Parlamentul de acasă, mie mi se pare dureroasă și departe de spiritul patriotic.

Românii de afară fac parte din poporul român nu doar o dată la patru ani.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai dorește cineva? Vă rog, domnule deputat.

## Bună ziua, stimați colegi!

Ca român din diaspora vorbesc acum, și nu un român care trăiește în România. Am trăit 11 ani în America și, credeți-mă, valorile și cultura românească sunt mult mai apreciate în diaspora. În diaspora, anul acesta, prietenii mei au mers la colindat 40, pentru că doresc să țină tradițiile vii.

Deci respectul pe care trebuie să-l dăm românilor din diaspora cred că și-l merită.

Rețelele de socializare și românii din diaspora n-au votat niciodată manipulați. Sunt mai informați ca mulți români din România și au votat cu sufletul tot timpul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Manuel Costescu:**

Ca deputat de diaspora, aș dori doar să amintesc că politicienii trebuie să se ocupe de lucrurile care aparțin de domeniul politicii. Și cetățenii din diasporă deja se descurcă foarte bine în anumite domenii.

Pe rețelele sociale ne dăm seama că există mii de povești ale românilor. Toți se plâng că identitatea națională este erodată. Este în principal erodată de acțiunile pe care politicienii de acasă le fac. Asta aud de fiecare dată când discutăm cu ei. Și din acest motiv trebuie să le deschidem canalele de comunicare, astfel încât problemele lor să fie auzite.

Pentru aceasta susținem retrimiterea în comisii și o analiză mult mai clară a numărului de reprezentanți în Camera Deputaților și în Senat, care să reprezinte cele 3 milioane, 4 milioane, nu știm încă exact câți români locuiesc în afara țării. Acesta este un lucru regretabil. Ei trebuie să fie o lance pentru dezvoltarea economică a României. Ei lucrează în țări, mulți dintre ei, mai dezvoltate decât noi. Pentru aceasta trebuie să-i ascultăm și să înțelegem atât problemele lor, cât și sugestiile lor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Codreanu.

## **Domnul Constantin Codreanu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,

O să vorbesc de data aceasta în dublă ipostază, ca deputat de diaspora și ca votant din diaspora.

Și este păcat să auzim în Parlamentul României sintagme de genul „partidele sunt rețele obscure”. E rușinos.

Și acum să vă citesc ceva. Este o lege. Dacă tot suntem în Parlamentul României, cred că ar fi cazul ca noi să fim primii care respectă legislația României. Legea nr. 373 din 24 septembrie 2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Capitolul I. Dispoziții generale. Art. 3 alin. (2). „Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 de locuitori. Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.”

Or, fiecare dintre noi știe foarte clar că numărul românilor, numărul cetățenilor români din afara țării urcă la câteva milioane. Și este total neadecvat faptul că avem județe cu câteva sute de mii de cetățeni care-și exprimă votul și au numere de două sau chiar de trei ori mai mari de reprezentare în Parlamentul României, atât în Camera Deputaților, cât și în Senatul României.

Dincolo de orice, dincolo de orice discuții sterile privind profitul electoral al unui partid sau al altuia, vorbim, în primul rând, de respectarea dreptului cetățenilor noștri plecați în afara României de a fi reprezentați în Parlamentul României. Mulțumesc.

## **Doamna Rovana Plumb:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Mulțumesc și eu. Domnule deputat Costescu, vă rog.

Dacă nu, supun la vot solicitarea de a fi trimis la... retrimis la comisie. Votăm cu cartelă, deci vă rog să vă pregătiți cartelele.

Putem începe?

Vă rog, deschideți votul. Închideți votul.

100...

69 pentru, 64 contra, o abținere și 5 nu votează.

N-am... n-am înțeles...

Vă rog, un vicelider de grup sau liderul de grup... S-a întâmplat ceva din punct de vedere tehnic, n-are toată lumea cartelele?

Vă rog, domnule Munteanu.

## Doamnă președinte,

Colegii mei spun că votul nu a ieșit... De la cartelă? Nu se poate întâmpla nimic altceva dacă reluăm votul și vor ieși aceleași cifre.

Adică ce, stimați colegi?

Nu se numără cu degetul.

Vă rog să reluăm votul, că sunt nemulțumiri.

## **Doamna Rovana Plumb:**

Reluăm votul...

Reluăm votul. A fost o solicitare făcută din partea unui vicelider... al Grupului PSD. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Manuel Costescu:**

Stimați colegi,

Am avut un vot. Suntem împotriva reluării votului. Acesta este principiul votului, se votează o dată și gata, nu reluăm...

Pe procedură, dacă un lider de grup dorește reluarea votului, așa cum se solicită și retrimiterea la comisie a unei inițiative legislative, poate să ceară reluarea votului.

Pe procedură, vă rog.

Da, domnule Tomac, pe procedură.

## **Domnul Eugen Tomac:**

## Doamnă președinte,

Un vot odată dat s-a închis subiectul. Deci vă rog frumos să respectăm această instituție și votul dat.

Pleacă legea la comisie.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Ilie Dan Barna:**

Urmărind punctele de vedere exprimate acum în Parlament, suntem toți de acord că tema aceasta este o temă majoră pentru România. Tema reprezentării diasporei este o temă importantă pentru fiecare dintre noi. Faptul că am decis prin vot _... (Vociferări.)_ faptul că am decis prin vot, toți, că trebuie retrimisă la comisie...

pentru o dezbatere reală este un lucru care este

recomandabil pentru acest Parlament în acest moment. E un lucru firesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Nicolăescu.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**

Doamnă președinte de ședință,

Fără să vă supărați, dumneavoastră conduceți ședința și trebuie să respectați regulamentul. În acest moment n-aveți nicio prevedere regulamentară pentru reluarea votului. Nu aveți! Poate să vă ceară un lider de grup ce vrea el. Trebuie să vă duceți la regulament. Vă permite regulamentul sau nu să procedați într-un fel sau altul?

De aceea, haideți să închidem acest subiect, votul a fost dat, lucrurile sunt așa cum sunt astăzi.

Sigur, o majoritate așa cum are PSD–ALDE uneori poate fi și minoritate, cum a fost acum. Se întâmplă.

Doamna deputat Pană.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Cred că a existat o interpretare greșită din partea unor colegi. A fost o problemă tehnică. Sunt colegi care n-au reușit să voteze! Or, a nu da dreptul unui coleg prezent în sală să voteze..., eu cred că nu puteți face treaba aceasta! Uitați-vă la câți sunt prezenți, faceți prezența, totalizați câți au votat și o să se demonstreze că nu toți colegii au putut vota!

Mulțumesc.

Avem o problemă tehnică. Vă rog frumos să mă ascultați și pe mine.

Imediat...

Sunt 139 prezenți, 69 au votat pentru, 64 împotrivă, avem o abținere și cinci persoane care nu votează. Cred că este afișat și în spatele meu.

Stimate colege și stimați colegi, pentru a fi întoarsă la comisie ar fi trebuit să fie 70 de voturi pentru.

Deci rugămintea mea este să înțelegem că pentru a putea fi retrimisă comisiei această inițiativă legislativă aveam nevoie de 70 de voturi pentru.

Deci propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesar. Eu v-am spus din punct de vedere tehnic și procedural. Ce doriți, domnule deputat Oprea? Tot pe procedură? Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

După plenul de săptămâna trecută, am venit la stafful tehnic să spun că procedura prin care am simulat de șapte ori aceeași stare nu este una completă. Fiindcă, vă spun acum, sistemul informatic din față, prezența prin card, nu are nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în sală – așa mi-au spus dumnealor –, pentru că aici este un alt sistem informatic și puteați să verificați prin carduri câți oameni sunt în plen acum. Dacă apăsați doar pe „prezent” nu optează pentru nimic și nu figurează. Am sesizat celor care au luat banii pentru soft și au zis: „Dumneavoastră chiar mergeți până acolo încât să mergeți pe toate variantele?” Așa scrie în regulament. În regulament scrie așa: dacă nu apasă nimic, nu votează; dacă este card lipsă, doar diferența între înregistrările făcute înainte, pe hol, și cardurile inserate în aparatul de citit reprezintă om care nu este activ.

Deci sunt patru stări, pe care sistemul informatic nu le sesizează, și aceasta, ce spuneți dumneavoastră acum, puneți un sistem informatic pe care cei care au făcut softul nu-l recunosc... că și eu i-am întrebat același lucru.

Deci n-au cuplat cele două sisteme și atunci cum spuneți că împărțiți ceea ce e afară cu ceea ce e înăuntru?! E incorect!

Nu vreau să mai intru pe procedură tehnică și nu repet ceea ce deja am spus. Au fost înregistrați 211. Prezenți în sală la vot au fost 139.

Deci, din punct de vedere procedural, propunerea nu a trecut. Închei discuțiile pe acest subiect.

Inițiativa legislativă merge la votul final.

Vă mulțumesc.

Trecem la poziția 53 și aceasta va fi ultima.

53. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 5 din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, Pl-x 200/2016.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Am ieșit din program!

## **Doamna Rovana Plumb:**

## Aaa, ne oprim atunci aici!

Vă urez o după-amiază liniștită și o săptămână frumoasă! Urmează partea a doua a ședinței plenului de astăzi: interpelările.

O să conducă a noastră colegă, doamna vicepreședinte Carmen Mihălcescu.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Deschid partea a doua a ședinței noastre de astăzi, ședință consacrată răspunsurilor orale la întrebările adresate

membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vreau să menționez faptul că, în cazul în care deputatul care a adresat o întrebare la care a solicitat și răspuns oral nu se află în sala de ședință, membrul Guvernului va depune răspunsul în scris la președintele de ședință, care de altfel se află și la prezidiu.

Avem două răspunsuri astăzi; ambele întrebări adresate de doamna deputat Intotero Natalia Elena, prima întrebare adresată Ministerului Transporturilor.

Vreau să știu dacă din partea ministerului, pentru prezentarea răspunsului...?

Mulțumesc.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Dragoș Titea** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Referitor la finalizarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată afectate de construcția autostrăzii Orăștie–Sibiu, precum și la plata despăgubirilor către persoanele îndreptățite, vă comunicăm că pentru un număr de 1.377 de imobile nu se pot elibera hotărârile Comisiei de stabilire a despăgubirilor, deoarece suprafețele rezultate din documentațiile cadastrale nu sunt în concordanță cu suprafețele din anexa la HG nr. 522/2011 și HG nr. 955/2012.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Și cea de-a doua... Vă rog. Doamna deputat Intotero.

Doamnă președinte de ședință, Stimate domnule secretar de stat,

Vreau să vă mulțumesc pentru promptitudinea intervenției dumneavoastră de a-mi răspunde acestei interpelări.

Vreau să vă aduc la cunoștință că în legislatura trecută, respectiv anul trecut, am adresat două-trei interpelări tot pe această temă Ministerului Transporturilor. Din păcate, cetățenii din zona menționată nici în momentul de față nu au primit niciun sprijin.

Am avut nenumărate întâlniri, la solicitarea cetățenilor, cu reprezentanți din partea Prefecturii Județului Hunedoara, reprezentanți din partea primăriilor, dar, din păcate, din partea Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi nu a fost prezent niciun reprezentant.

Aș avea rugămintea să vă implicați cu mai multă seriozitate asupra acestei probleme, deoarece nu este normal ca acelor cetățeni să le fie luate terenurile de foarte mulți ani și nici în momentul de față să nu existe o despăgubire.

Primarii nu știu ce să facă, prefectura face solicitări la CNADNR, dar, este adevărat, Guvernul și-a intrat în funcție de puțin timp. Eu am toată încrederea în disponibilitatea dumneavoastră și știu că veți depune toate eforturile și, de aceea, vă așteptăm în județul Hunedoara, cu reprezentanții Companiei Naționale de Drumuri, pentru a fi alături de cetățeni și a se găsi soluțiile în favoarea acestora în cel mai scurt timp.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Și cea de-a doua întrebare, depusă, de altfel, tot de doamna deputat Intotero Natalia, adresată Ministerului Justiției de această dată, răspuns pentru care...

Doamnă deputat, Ministerul Justiției solicită o amânare la cea de-a doua întrebare.

Bun.

Mulțumesc.

O să trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși trei minute.

Și voi da cuvântul domnului deputat Florin Roman de la PNL, dacă este în sală.

Nu este în sală.

Următorul înscris pe lista noastră este domnul deputat Constantin Șovăială – PNL. Este în sală?

Nu.

Domnul Nicolae Neagu...

Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: fonduri pentru reabilitarea drumului național 7C, denumit „Transfăgărășan”.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să aveți disponibilitatea de a preciza dacă în bugetul pe anul 2017 Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR, din subordinea Ministerului Transporturilor, are prevăzute fondurile necesare întreținerii, reparării sau modernizării drumului național DN 7C – Transfăgărășan, pe ambele variante, atât pe cea dinspre Sibiu–Bâlea, cât și pe Bâlea–Curtea de Argeș.

Supun atenției dumneavoastră pe marginea acestui subiect, considerând că Transfăgărășanul, cum este numit popular, este un drum de mare interes, cu o deosebită importanță turistică, nu doar pentru România, ci și pentru Europa.

Dezvoltarea zonei turistice și de agrement a Transfăgărășanului depinde în proporție covârșitoare de calitatea și siguranța acestui tronson de drum național, iar menținerea în condiții optime a traficului pe acest sector contribuie, de asemenea, la sporirea bugetului național.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns oral și în scris.

Deputat de Sibiu, Nicolae Neagu.

Mulțumesc frumos.

Domnul Daniel Gheorghe, dacă dorește să prezinte interpelarea?

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am trei interpelări, două adresate Ministerului Transporturilor și una Ministerului Sănătății, și o interpelare pe care o adresez domnului ministru al educației naționale, Pavel Năstase.

Obiectul interpelării reprezintă proiectul de programă școlară pentru clasele V–VIII, lansat în dezbatere publică.

Domnule ministru,

Am constatat că în forma programei școlare lansate în dezbatere publică, în cadrul orelor de istorie și limbă română se propun următoarele: conform proiectului de programă școlară „în ciclul gimnazial, istoria își asigură formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice formă de naționalism, de formare de stereotipii și xenofobii”.

E așa de rău naționalismul, în general? Dicționarul explicativ al limbii române definește naționalismul ca fiind „ideologie și politică derivate din conceptul de națiune, care a contribuit în sec. XVIII–XX la cristalizarea conștiinței naționale și la formarea națiunilor și statelor naționale”.

Iar, potrivit Enciclopediei Britanice, „naționalismul este o ideologie bazată pe premisa că loialitatea și devotamentul individului față de stat-națiune este mai presus decât alte interese individuale sau de grup”.

De ce predarea istoriei în școlile generale ar trebui să formeze „mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naționalism”? Pentru că, în egală măsură, se urmărește ca aceeași disciplină, citez, „să stimuleze asumarea multiculturalității și multiperspectivității”.

Conform DEX, „multiculturalitate” înseamnă „existența mai multor culturi în cadrul aceleiași țări”. Cuvântul „multiperspectivitate” nu există însă în limba română, ceea ce înseamnă că autorii programei școlare pentru disciplina Istorie nu au făcut nici măcar efortul de a adapta traducerea din engleză a documentului original.

Mai departe, noua programă introduce printre „competențele dezvoltate prin studierea istoriei în învățământul gimnazial” – „manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienței istorice și a diversității socioculturale”.

Programa elaborată și lansată în dezbatere în cadrul disciplinei de limba română își propune adecvarea programei la arhetipul sociocultural național, colaborat cu cel universal, prin corelarea tradiției cu viziuni inovatoare și corelarea cu programele pentru limba maternă din alte țări guvernate de evoluțiile în domeniul educației la nivel european și internațional.

Vă mulțumesc.

În continuare, doamna deputat Oana Silvia Vlăducă. Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelare adresată domnului ministru al culturii și identității naționale, Ioan Vulpescu.

Obiectul interpelării: Susținerea unor lucrări prioritare pentru lăcașe de cult din județul Dâmbovița.

Stimate domnule ministru,

Vă interpelez în legătură cu un subiect cu care am fost sesizată de curând la cabinetul parlamentar și care are în vedere asigurarea finanțării pentru continuarea lucrărilor la mai multe lăcașe de cult din județul Dâmbovița.

În prezent se află în derulare o serie de proiecte de reabilitare la nivelul Arhiepiscopiei Târgoviștei, continuarea lucrărilor necesitând susținere financiară guvernamentală. Prioritare sunt considerate următoarele obiective:

– continuarea lucrărilor la Mănăstirea Dealu – 400.000 lei;

– continuarea lucrărilor la Mănăstirea Peștera Ialomiței – 800.000 lei;

– continuarea lucrărilor la Mănăstirea Stelea – 100.000 lei;

– continuarea lucrărilor la Mănăstirea Cota 1.000 Moroeni – 800.000 lei;

– construcția Catedralei „Sf. Voievod Neagoe Basarab” din orașul Găești – 300.000 lei.

În sensul dezvoltării misiunii Bisericii străbune și în speranța unei soluționări favorabile a demersului, vă rog să analizați posibilitatea finanțării obiectivelor de mai sus. Solicit răspuns în scris și verbal.

Deputat al PSD de Dâmbovița, Oana Silvia Vlăducă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Doamna deputat Mihaela Huncă, dacă se află în sală? Dacă nu, mergem mai departe.

Doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache? Nu se află în sală.

Domnul deputat Liviu Ionuț Moșteanu? Da, dar nu susțineți. OK.

Mai departe. Domnul deputat Robert Turcescu? Nu este în sală.

Domnul deputat Marius Pașcan. Vă rog. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Educației Naționale, domnului ministru al educației, prof. univ. dr. Pavel Năstase, și privește încălcarea legislației în vigoare în privința aprobării rețelei școlare în municipiul Târgu Mureș.

Domnule ministru,

Vă sesizez în legătură cu încălcarea de către Consiliul Local Municipal Târgu Mureș a prevederilor Ordinului ministrului educației, transmis inspectoratului școlar al județului Mureș, privitor la realizarea rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar de stat din municipiul Târgu Mureș pentru anul școlar 2017–2018.

Pentru a pune presiune asupra Inspectoratului Școlar Județean Mureș, un grup de consilieri locali a convocat în regim de urgență o ședință extraordinară pentru data de 10 februarie 2017, propunând pe ordinea de zi un singur proiect, privitor la organizarea rețelei școlare. Pentru această convocare nu a fost respectat termenul de trei zile de publicitate a ședinței prevăzut de Legea nr. 215/2001, a administrației publice locale, și, de asemenea, consider că hotărârea de consiliu local adoptată cu această ocazie încalcă prevederile legale în vigoare.

Deși în ordinul ministrului educației naționale anterior menționat se prevede că solicitarea de emitere a avizului conform trebuie însoțită de un proiect al rețelei școlare propuse pentru anul școlar următor și un raport argumentativ explicit privind situațiile punctuale în care unități de învățământ sunt supuse procesului de organizare, acest raport nu există. Cu atât mai mult, în același ordin se recomandă ca pentru Liceul Teologic Romano-Catolic autoritățile administrației publice locale din Târgu Mureș trebuie să propună pentru anul școlar 2017–2018 funcționarea unității de învățământ sau desființarea, prin divizarea totală a acesteia.

În condițiile în care se propune funcționarea, trebuie precizate modul de organizare a unității de învățământ și precizarea expresă a statutului juridic al acesteia, cu personalitate juridică sau structură arondată la o unitate de învățământ cu personalitate juridică, care trebuie nominalizată.

Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Cristian Buican? Nu se află în sală. Domnul deputat Ștefan Mușoiu. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru Alexandru Răzvan Cuc, de la Ministerul Transporturilor, cu privire la realizarea unui pasaj rutier pe drumul național 21, la Drajna, pentru fluidizarea traficului rutier de la ieșirea din autostrada A2.

## Domnule ministru,

Traficul rutier pe drumul național 21 întâmpină probleme de mai mulți ani în zona Drajna, unde artera rutieră se intersectează cu calea ferată.

Având în vedere importanța acestui drum național, care face legătura mai multor județe – Ialomița, Brăila, Galați și celelalte județe din zona Moldovei – și care este utilizat și pentru traficul internațional dintre Ucraina, Republica Moldova și Bulgaria, considerăm că este imperios necesară construirea unui pasaj suprateran sau subteran, care să evite aglomerarea autovehiculelor care așteaptă la bariera de la calea ferată. Cozile foarte lungi care se formează zilnic în acest punct se prelungesc până la bretelele de ieșire și intrare în autostrada A2.

Pentru aceste motive, Consiliul Județean Ialomița și Consiliul Județean Călărași au solicitat în mai multe rânduri Ministerului Transporturilor, prin adresele cu nr. 8.612 și 8.048, să rezolve această problemă, construind un pasaj peste calea ferată.

Ministerul Transporturilor a promis că va finanța acest obiectiv, prin adresa CNADNR cu nr. 92/69349/19 octombrie 2015, respectiv adresa Ministerului Transporturilor

cu nr. 36.213 din 12 noiembrie 2015 și adresa CNADNR cu nr. 10/5746 din 10 aprilie 2016, pe care le anexăm la prezenta.

Din răspunsul CNADNR reiese că a solicitat Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Constanța să aloce fondurile necesare în bugetul aferent anului 2016, iar regionala CFR este de acord cu înființarea acestui pasaj în zona Drajna.

De asemenea, în ultimii ani, deputatul ialomițean domnul Marian Neacșu s-a preocupat îndeaproape de problema drumului național 21, sens în care a solicitat Ministerului Transporturilor, prin interpelarea nr. 2.414B din 6 octombrie 2015, să ia măsurile pentru realizarea unui pasaj la Drajna pe DN 21, iar în răspunsul scris de la minister s-a promis finanțarea acestui obiectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dănuț Gheorghe Bogdan, dacă se află în sală?

Domnul deputat Iulian Bulai – USR? Nu se află în sală.

Domnul deputat Ioan Sorin Roman? Nu se află în sală.

Domnul deputat Liviu Ionuț Moșteanu. Vă rog.

## **Domnul Liviu Ionuț Moșteanu:**

Către domnul Alexandru Petrescu, ministrul economiei. Interpelare privind situația Combinatului Oltchim Domnule ministru,

Oltchim Râmnicu Vâlcea este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din România și din Europa de Est, având în prezent un număr de circa 2.000 de angajați, și este ultima companie operațională în domeniul petrochimiei din România.

Au trecut peste patru ani de insolvență la Oltchim, din data de 30 ianuarie 2013, dintre care un an și nouă luni de reorganizare, și în prezent se observă că planul de reorganizare este modificat, deoarece metoda de vânzare a Oltchim se înlocuiește cu metoda vânzării de pachete active. Această formă de vânzare ridică semne de întrebare în privința viitorului companiei și al activității acesteia.

Consider că este de datoria dumneavoastră, în calitate de ministru, să întreprindeți măsurile necesare pentru găsirea celor mai bune soluții pentru rezolvarea situației Oltchimului, care reprezintă un pilon al economiei vâlcene de care depind, direct sau indirect, un număr semnificativ de cetățeni ai județului Vâlcea.

Vă rog să-mi comunicați care este situația financiară a Combinatului Oltchim la momentul actual, precum și viziunea ministerului în ceea ce privește modalitatea de privatizare a companiei, cu termene estimative pentru fiecare fază a procesului de privatizare.

Totodată, vă solicit pe această cale, domnule ministru, să vă implicați direct în găsirea unor soluții pentru redresarea acestei companii românești, prin includerea unor obligații certe în sarcina viitorului cumpărător privind păstrarea activității companiei și oferirea de garanții ferme pentru angajați.

Vă rog să-mi comunicați răspunsul în scris.

Eu am venit în fugă, pe scări, și e greu de la o vârstă!

Vă mulțumesc frumos.

Principalele proiecte de investiții în infrastructura rutieră a județului sunt: autostrada A1 Pitești–Sibiu, obiect de investiții de importanță națională; modernizarea DN 73 Pitești–Câmpulung–Brașov, obiectiv de investiții cu anumite blocaje legate de acordul de mediu și adiționarea contractului de lucrări; modernizarea DN 67B Scoarța–Pitești, obiectiv de investiții care are contractul de execuție semnat din 2014, dar nu s-au demarat încă lucrările; DN 73C Câmpulung–Curtea de Argeș necesită modernizare urgentă, este într-o stare deplorabilă.

Industria din Argeș are nevoie de predictibilitate pentru planificarea investițiilor.

Din acest motiv, vă rog să-mi transmiteți pentru fiecare obiectiv de investiții de mai sus următoarele detalii: situația curentă, etapele critice care se vor derula anul acesta, termenele estimative pentru fiecare fază intermediară a fiecărui proiect.

Vă rog să-mi comunicați răspunsul în scris.

Și mai am încă una...

Către domnul ministru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor, referitoare...

Obiectul interpelării: „Situația drumurilor naționale din județul Argeș”.

## Domnule ministru,

Infrastructura rutieră a județului Argeș are o importanță critică pentru industria județului, Argeșul fiind al doilea exportator al țării, după București.

Circulația facilă a mărfurilor și a forței de muncă este critică pentru competitivitatea companiilor din județ.

Mulțumesc.

În final, dacă nu mai există niciun deputat înscris pe listă sau niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care dorește să prezinte interpelări adresate Guvernului, declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

O seară bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.37._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944381]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 25/24.II.2017 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei