Stenogramă plen

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Distinși colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „TVA zero la locuințe, publicitate și inputurile din agricultură”.

Distinși colegi,

La Biroul permanent al Senatului a fost depusă o propunere legislativă care prevede realizarea a trei dintre promisiunile angajate în timpul campaniei electorale de către Partidul Social Democrat: eliminarea cotei de TVA de 5% pentru vânzarea de locuințe către persoanele fizice, precum și în ce privește livrarea clădirilor cu destinație socială, respectiv cămine de bătrâni, case de copii sau locuințe sociale; eliminarea cotei de TVA de 19% pentru publicitatea difuzată prin mass-media, o măsură care are în vedere sprijinirea presei, astfel încât să se poată autofinanța și să fie independentă din punct de vedere financiar; a treia măsură – eliminarea cotei de TVA de 9% pentru toate produsele și serviciile necesare realizării producției agricole, începând de la semințe, îngrășăminte, pesticide, precum și pentru serviciile de arat, discuit, semănat etc.

Am două mesaje pe care doresc să le exprim cu privire la această inițiativă: un mesaj adresat parlamentarilor de la putere și un mesaj pentru colegii din opoziție.

Pentru parlamentarii partidelor din arcul guvernamental, vreau să le spun că această propunere legislativă demonstrează că realizarea programului prezentat în campania electorală se poate realiza și pe cale parlamentară. Deci nu trebuie să stăm să așteptăm ca doar Guvernul pe care-l susținem să facă toată treaba.

Poate nu e deloc întâmplător că acest proiect a fost semnat de președintele PSD, Liviu Dragnea, care a prezentat programul nostru în campanie și s-a angajat, în numele partidului, că toate acele angajamente vor fi realizate.

Consider așadar că trebuie să ne uităm cu atenție pe programul nostru, să urmărim îndeaproape calendarul de guvernare și, în anumite cazuri, o parte din proiectele propuse în campanie să fie lansate și pe linie parlamentară.

Pentru colegii din opoziție: știu că acest proiect de lege cu TVA zero la locuință, publicitate și agricultură vă va ridica o problemă prin faptul că este semnat de președintele PSD, domnul Liviu Dragnea. Este natural să manifestați o rezistență politică față de cel care reprezintă principalul vostru adversar politic. În fond, acesta este rolul opoziției, să încerce să cenzureze deciziile puterii și să atragă atenția la eventualele derapaje.

Eu vă invit totuși ca, cel puțin în anumite proiecte de interes public – subliniez, de interes public –, să fim parteneri, nu adversari. Putem avea discuții despre cum ar trebui să arate legile justiției, putem avea puncte diferite față de viziunea unor reforme sectoriale, față de anumite abordări în plan economic.

E normal să fie așa, reprezentăm doctrine și viziuni diferite, dar sunt unele proiecte de lege pe care le așteaptă toată lumea: și cei de stânga, și cei de dreapta, și cei care votează PSD, și cei care votează împotriva PSD. Reducerea sau eliminarea unor taxe este o măsură pe care ar trebui să o aibă în vedere orice partid de factură liberală, orice partid de dreapta. Așadar, în această chestiune nu ar trebui să fim adversari.

Fermierii care au votat PNL așteaptă cu mare interes măsura PSD de eliminare a TVA la inputurile din agricultură. Orășenii și tinerii care au votat PNL sau USR așteaptă cu mare interes adoptarea scutirii de TVA la achiziția unei locuințe. Și sunt convinsă că presa care susține PNL sau USR, inclusiv cea care critică foarte dur PSD, va primi cu mare interes măsura propusă de președintele Liviu Dragnea de scutire de TVA la publicitatea difuzată prin mass-media.

Prin urmare, distinși colegi parlamentari din opoziție, vă fac propunerea ca, față de acest proiect de interes general, să facem un armistițiu politic, astfel încât dezbaterile din comisii, în plen să fie constructive, și nu să obstrucționeze adoptarea cât mai rapidă a acestei propuneri legislative. Este în interesul celor care v-au ales pentru a-i reprezenta în Parlament. Așadar, reprezentați-i cu cinste și înțelepciune! Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Trufin Lucian, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua!

Stimați colegi,

Obiectul declarației politice de astăzi: „Realizarea unei strategii la nivel interministerial pentru promovarea publică permanentă a produselor românești din sectorul agroalimentar”.

Stimați colegi,

Guvernul PSD–ALDE, condus de prim-ministru, domnul Sorin Grindeanu, a adoptat din prima lună măsuri pentru dezvoltarea rurală și susținerea producției interne a produselor deficitare, prin lansarea unor programe la nivel național.

Este foarte clar că promovarea unei acțiuni pentru protejarea producătorilor români nu va putea fi susținută doar prin proiecte realizate pe anumite sectoare din industria alimentară, fiind nevoie și de un cadru legal predictibil și stabil pe termen lung. Aici este vorba de punerea în acord a Legii nr. 321/2009, actualizată și republicată, cu reglementările europene din domeniul comercializării produselor alimentare.

În acest sens, prin legile nr. 321/2009 și nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea produselor din carne și lapte proaspăt pentru consum și a produselor lactate, prin care se precizează dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit mențiunea „produs românesc”, așa cum prevede Regulamentul Uniunii Europene 1.169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, va reveni obligatoriu doar

celor care folosesc în proporție de sută la sută materie primă provenită din fermele românești.

Consider că totuși nu este de ajuns și avem nevoie de o strategie la nivel național pentru sensibilizarea românilor cu privire la conștientizarea avantajelor multiple pentru dezvoltarea României ca urmare a consumului de produse românești. Rezultatele acestor campanii permanente de promovare a produselor agroalimentare românești se vor resimți în următoarele domenii:

1. Sănătate. Avem nevoie de produse proaspete, adică de o hrană mai sănătoasă, cu o valoare nutritivă superioară, deci mai puțini oameni bolnavi care necesită asistență medicală.

2. Agricultură. Crearea unui cadru de dezvoltare predictibil fermierului român, asigurându-i-se piață de desfacere a produselor agricole.

3. Dezvoltare rurală. Stoparea migrării populației active către străinătate și, implicit, a depopulării satului românesc, diminuarea efortului bugetar pentru plata ajutoarelor sociale, oprirea vânzării terenurilor agricole.

4. Economie. Locuri de muncă, prin dezvoltarea investițiilor în agricultură și procesarea produselor agricole, limitând exportul de produs brut și dezvoltând ramura industrială, oferind valoare adăugată produsului românesc, respectiv creșterea veniturilor la bugetul de stat.

Consider că este absolut legitim ca Parlamentul și Guvernul României să urmărească interesul producătorilor români, la fel cum parlamentarii francezi, olandezi sau germani se gândesc la producătorii lor.

Apreciez că, prin notificarea Consiliului Național al Audiovizualului pentru difuzarea unor clipuri de interes public aferente unor campanii noncomerciale la postul de radio și televiziune pentru promovarea produselor românești, vom susține producătorii autohtoni și vom arăta populației că avem nevoie de produse proaspete, adică de o hrană mai sănătoasă, produsă aici, pe pământ românesc.

Consider că avem obligația să asigurăm cetățenilor noștri o informare corectă și permanentă cu privire la consumul de hrană proaspătă și sănătoasă. În acest sens, sunt destule exemple de campanii pentru promovarea unor anunțuri de interes public noncomerciale prin care se difuzează pe canalele media mesaje pentru stimularea mișcării în vederea unui stil de viață sănătos.

Având în vedere argumentele prezentate, vă solicit sprijinul pentru a pune în aplicare, împreună cu reprezentanții ministerelor de resort, o astfel de strategie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, domnule senator.

Nemaifiind în sală colegi care doresc să susțină declarațiile politice, facem o pauză de câteva minute.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Reluăm lucrările.

O invit la microfon pe doamna senator Arcan Emilia, din partea Grupului PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Tema declarației mele politice de astăzi este „Apreciez la adevărata valoare activitatea și responsabilitatea aleșilor locali”.

Am dorit să dedic prezenta declarație politică aprecierii deosebite pe care se cuvine s-o acordăm contribuției aleșilor locali la bunul mers al vieții în comunitățile noastre, la dezvoltarea localităților din România și, în general, la funcționarea instituțiilor și serviciilor publice de interes local și județean, din două motive: un motiv de principiu și celălalt care ține de o chestiune de actualitate.

Partidul Social Democrat a obținut, urmare a alegerilor locale, un număr însemnat de primari, viceprimari, consilieri locali, consilieri județeni și de președinți ai acestor consilii. Tocmai fac aprecierea că la acest capitol a deținut și deține o majoritate politică și administrativă în țară. În fond și în mod normal, unii dintre cei mai buni membri ai partidului nostru dețin astfel de funcții în comunele și orașele județelor din România.

Ei formează activul nostru cel mai important în viața social-economică și politică a țării și, nu întâmplător, din rândul acestora se afirmă o mare parte din liderii partidului.

Conducerea Partidului Social Democrat este pe deplin conștientă de importanța acestei implicări și dă o înaltă apreciere competenței, responsabilității și eficienței activității aleșilor locali.

Menționez că Partidul Social Democrat, din care și eu fac parte, are o structură de organizare și comunicare atât pe cale ierarhică, între nivelul central și cel al structurii județene, cât și pe orizontală, care face posibile și operaționale cunoașterea problemelor de la fiecare nivel sau sector de activitate, precum și consultarea și sprijinul atunci când sunt necesare și solicitate.

În felul acesta, împreună cu cetățenii care au crezut în noi și ne-au dat votul să-i reprezentăm, ne bucurăm de aprecierea dată personalităților locale ale partidului și avem convingerea că au toate calitățile profesionale, umane și politice pentru ca în următorii ani să obțină, prin implicarea oamenilor din comunitate... din comunitățile în care trăiesc, noi succese punând în aplicare programul de guvernare.

Doamnelor și domnilor senatori,

Fac astăzi aceste considerații pentru faptul că, săptămâna trecută, am adoptat o Lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017, prin care se acordă o creștere salarială unor categorii de bugetari care nu au fost avute în vedere atunci când s-au acordat alte creșteri

salariale. Este și cazul funcționarilor și salariaților din structurile administrației locale, care au primit o creștere salarială de 20%.

Precizez că, prin ordonanța devenită lege odată cu aprobarea ei așa cum a venit de la Guvern, nu beneficiază de această creștere personalul care ocupă funcții de demnitate publică alese în cadrul organelor autorităților locale, respectiv primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene.

Pornind de la acest caz, nu au lipsit mai apoi unii răuvoitori să speculeze politicianist un act legislativ, în sensul de a arăta cu degetul spre Guvern și spre Partidul Social Democrat că – vezi, Doamne! – chiar noi, cei care reprezentăm formațiunea politică, am discriminat aleșii locali.

Că această interpretare este falsă și răuvoitoare o voi demonstra cu câteva argumente, chiar probe certe. În primul rând, amintesc faptul că aleșii locali au primit o creștere salarială – e drept, insuficientă, dar consistentă – în timpul anterioarei guvernări a PSD. Prin Ordonanța nr. 2/2017 nu s-a realizat decât o creștere punctuală a celor mai mici salarii din administrația locală și din celelalte sectoare care au fost ignorate anterior acestei măsuri.

Aleșii locali vor beneficia de noile salarii care se vor acorda prin Legea unitară de salarizare a întregului personal bugetar. Acolo își va găsi locul cuvenit reala apreciere a valorii activității și răspunderii aleșilor locali, și nu într-o ordonanță care să aibă în vedere, printre alții, salarizarea personalului auxiliar, respectiv femei de serviciu, portarii de la primărie sau de la consilii județene.

Îi asigur pe toți aleșii locali că personal mă voi implica în elaborarea, eventual amendarea proiectului legii unitare de salarizare, în așa fel încât retribuirea aleșilor locali să-și găsească cea mai bună reflectare în ierarhia importanței și răspunderii sociale, potrivit contribuției acestora.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată. Sunt Emilia Arcan, senator PSD.

Vă mulțumim, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Crețu Gabriela.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Nimic nou sub soare. Și asta e grav”.

Exact acum un an, de la această tribună, afirmam următoarele: Mecanismul de Cooperare și Verificare în justiție a fost de la început un produs realizat intern, pentru uz intern. Avea atâta valoare câtă îi acordam. Doar că i s-a acordat prea multă valoare, și astăzi a ajuns în mod periculos un instrument cu care nu se mai duc bătălii între partide, ci, mult mai grav, bătălii între puterile statului.

Nu s-a schimbat nimic de atunci. Sunt printre cei care cred că domnia legii și democrația sunt împreună necesare. „Rule of law”, cum zic englezii, statul de drept, cum traducem noi, adică domnia legii, fără democrație, e dictatură curată, căci e legea celui mai tare. Democrația fără domnia legii DUPĂ PAUZĂ

cade în anarhie și nici acest lucru nu e bun. Și mai cred că legea trebuie să fie dreaptă. Pentru asta, echilibrul puterilor în stat trebuie păstrat cu grijă.

Rapoartele MCV au încetat să contribuie la organizarea mai bună a sistemului judiciar, astfel încât cetățeanul, care este beneficiarul final, să aibă sentimentul că trăiește într-o societate mai dreaptă, că i se face dreptate. Vehiculând informații false, propunând soluții total nedemocratice sau făcând omisiuni interesate, rapoartele permit unei puteri, cea judecătorească, și unor autorități asimilate sau apropiate acesteia, mai mult sau mai puțin legal – Procuratura, servicii de informații –, să pericliteze funcționarea altor puteri, nu doar să pedepsească pe cei care au încălcat legea, așa cum se cuvine și e corect să fie făcut.

Membrii Parlamentului nu pot încălca independența judecătorească, pentru că nu au mijloacele să o facă. Judecătorii sunt inamovibili, bine remunerați, iar sistemul în ansamblu a fost mai bine finanțat decât altele, tocmai pentru că avea nevoie de reformă, de condiții civilizate, de personal, de profesionalism. Judecătorii sunt atât de independenți pe cât vor. Eu nu sunt un pericol. Nici dumneavoastră. Tentația banilor, da! Asta ne spun zecile de cazuri de magistrați deja condamnați pentru corupție. Sentimentul puterii absolute favorizează încă și mai mult abuzul. Incompetența subminează dreptatea.

Parlamentul nu poate să adopte, cum zicea un raport, doar măsurile care respectă opiniile instituțiilor judiciare și au fost prezentate de Guvern în acest sens. Nu suntem un stat corporatist, iar votul nu e imperativ în democrație.

Codurile nu sunt elaborate pentru întărirea puterii unei autorități sau alteia, unui grup sau altuia, sunt garanții pentru realizarea justiției în societate, iar societatea este reprezentată în Parlament.

Sub presiunea de a primi note bune s-au adoptat noile coduri, nu după lungi și serioase dezbateri, ci prin asumarea răspunderii de către Guvern. Consecința nu este aplicarea lor cu ușurință, ci cele câteva zeci de decizii de neconstituționalitate și o serie de prevederi care creează confuzii grave sau nedreptăți importante.

Membrii Parlamentului pot însă vorbi, denunța nedreptățile și abuzul, iar asta nu poate fi interzis de nimeni. Pot schimba codurile, adică prevederile lor neconstituționale sau pe cele inadecvate. Asta nu se întâmplă însă. Nu se întâmplă încă. Deși avem un Parlament nou-ales, cu o legitimitate reînnoită și o componență, de asemenea, în mare măsură nouă.

Din acest motiv, este cazul să amintim, pentru colegii noștri care nu știu sau au uitat, un mare adevăr: Parlamentul este prima dintre puterile societății, doar că puterea nu este un obiect pe care îl ții, după ce ți-a fost încredințată de către cetățean, ca pe un mărțișor la rever până la alegerile următoare. Puterea nu se deține. Puterea se exercită. Vom fi atât de puternici câtă voință politică de a o exercita demonstrăm. Nimic mai mult.

Mulțumesc foarte mult.

Continuăm lucrările.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cazan Mircea Vasile, din partea Grupului PNL.

Săptămâna trecută, în plenul Senatului s-a dezbătut Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative, care prevedea creșterea salariilor unor categorii de angajați remunerați din fonduri publice.

Partidul Național Liberal, consecvent principiilor asumate de susținere a tuturor categoriilor de aleși locali – primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene –, a amendat Ordonanța de urgență nr. 2 și a depus la Comisia pentru muncă și cea pentru buget, dar și în plenul Senatului un amendament prin care dorește ca aleșii locali să beneficieze și ei, de asemenea, de creșteri salariale binemeritate. Acest lucru ar fi fost îndreptățit cu atât mai mult cu cât prin aplicarea Ordonanței de urgență nr. 2/2017 anumite categorii de funcționari publici sunt mai bine plătite decât aleșii la nivel local. Propunerea PNL a fost respinsă de către parlamentarii PSD–ALDE.

Acest fapt este cu atât mai șocant cu cât, aproape concomitent, la întâlnirea cu reprezentanții Asociației Primarilor de Comune, președintele PSD, Liviu Dragnea, promitea lacrimogen susținerea edililor: „Erau salarii foarte mici la primari și am depus un amendament să mărim salariile primarilor. Pe bună dreptate ați spus că trebuie să mărim și salariile la funcționari. În cadrul acestei măsuri adoptate au fost dați la o parte primarii. Pentru că decizia Guvernului a fost să aveți o abordare diferită și să aveți un așa nivel de salarizare încât niciodată cineva dintr-o primărie să nu aibă salariul mai mare decât primarul. Așa ceva nu poate fi de acceptat. Vreau să-mi exprim respectul meu pentru ceea ce faceți, pentru faptul că rezistați și țineți vie această flacără a speranței în comunitățile pe care le conduceți.”

La doar câteva ore după declarația făcută la întâlnirea cu primarii, dând dovadă de cinism și de lipsă de onestitate, coaliția PSD–ALDE a respins amendamentul propus de PNL pentru creșterea salariilor edililor.

Partidul Național Liberal consideră că modificările salariale, care trebuie să contribuie la creșterea nivelului de trai al tuturor categoriilor sociale, trebuie făcute și mărite salariile, atât ale primarilor, cât și ale președinților de consilii județene. Dar parlamentarii PSD–ALDE și Guvernul și-au pierdut iremediabil prezumția de bună-credință și îi desconsideră chiar și pe propriii lor edili, dând dovadă de duplicitate și ipocrizie fără limită.

Mulțumesc.

PAUZĂ

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel, din partea Grupului PSD.

Sărut mâna!

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România are nevoie de clasa de mijloc”.

## Stimați colegi,

Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, dat publicității săptămâna trecută, deși nivelul de sărăcie al românilor este într-o continuă scădere, totuși, în țara noastră, inegalitatea veniturilor rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană. Conform statisticilor europene, cei mai bogați 20% dintre români câștigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci 20%, categoriile sociale cele mai afectate fiind tinerii, familiile cu copii, persoanele cu dizabilități și cele din mediul rural.

Aceleași statistici europene ne arată și calea pe care trebuie s-o urmăm, iar aceasta nu poate fi decât de a continua politicile de stânga prin care să creștem nivelul de trai și bunăstarea românilor. Spun asta luând în considerare ce s-a întâmplat între 2012 și 2015, adică sub guvernarea anterioară a PSD, când peste 1,6 milioane de persoane au reușit să iasă din zona riscului. Este un rezultat demn de luat în considerare și un progres vizibil față de perioadele guvernărilor de dreapta. Dacă vom reuși să implementăm noi politici care să vină în sprijinul acestor persoane, vom reuși să consolidăm acest rezultat și să asigurăm condițiile ca aceste categorii sociale să facă parte din ceea ce înseamnă adevărata clasă de mijloc.

Din păcate, chiar dacă economia țării se extinde și crește cu procente importante de la an la an și tot mai mulți oameni ies din zona sărăciei, clasa de mijloc aproape că nu există la noi. Discrepanțele sunt în continuare foarte mari și polarizarea socială este una pe măsură.

În aceste condiții, extinderea clasei de mijloc reprezintă nu doar un obiectiv politic asumat ca atare de PSD, ci și unul social și economic. Orice creștere economică trebuie să se traducă prin bunăstare mai mare și venituri mai mari, dar mai ales prin locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. România are o șansă doar prin consolidarea clasei de mijloc. Știu că despre acest subiect s-a tot vorbit până acum, însă măsurile concrete au tot întârziat să apară sau, dacă au fost, s-au dovedit insuficiente. Spre deosebire însă de abordările de până acum, programul PSD pe care dorim să-l implementăm în următorii ani cuprinde cu adevărat setul de măsuri necesare pentru revitalizarea clasei de mijloc. De altfel, acesta este și obiectivul principal asumat de noi în campania electorală. În anul 2020, adică la finalul celor 4 ani de guvernare PSD, ne propunem să avem cât mai mulți

români în clasa de mijloc. În plan practic, aceasta înseamnă să avem peste un milion de români cu salariul brut mai mare de 1.000 de euro, ceea ce ar reprezenta o creștere cu aproximativ 200.000 față de numărul actual.

Desigur, unii ne vor întreba: cum vreți să faceți asta? Există mai multe măsuri în programul de guvernare pentru a atinge acest obiectiv. Timpul alocat nu-mi permite să le detaliez pe toate și, de aceea, mă rezum doar la câteva exemple. În primul rând, prin creșterea constantă a salariului minim pe economie, o măsură de care vor beneficia bugetele a milioane de familii de români muncitori. În al doilea rând, prin eliminarea impozitului pe veniturile mai mici de 2.000 de lei, atât pentru persoanele cu activități independente, cât și pentru salariați și pensionari, fără a pune o presiune suplimentară pe piața muncii. Totodată, retenția unui număr cât mai mare de tineri absolvenți de școli profesionale și universități, adică de meseriași și profesioniști, este și ea vitală pentru dinamizarea economiei și succesul acestui demers. Tinerii sunt nu doar cei care pot asigura necesarul de forță de muncă, ci mai ales resursa de inovație și creativitate de care țara noastră are nevoie pentru a rămâne competitivă pe plan global.

Nevoia de a ieși din capcana unui model economic bazat pe avantajele unei forțe de muncă ieftine și trecerea către una calificată și diversificată va reprezenta, fără doar și poate, una dintre principalele provocări cu care ne vom confrunta în următorii ani. Doar așa vom reuși însă să ne asigurăm că măsurile vor avea ca efect direct eliminarea inegalităților sociale și doar așa vom reuși să dezvoltăm o clasă de mijloc puternică și sănătoasă și, implicit, să ne asigurăm de dezvoltarea României de mâine.

Vă mulțumesc pentru atenție.

## Mulțumim, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna Hărău Eleonora Carmen, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

În legislatura 2012–2016, Parlamentul României a dezbătut numeroase propuneri legislative cu privire la sistemul de creditare din România, propuneri care aveau ca efect... doreau să aibă ca efect să trateze efectele negative ale unei politici de creditare slab prudențiale practicate între 2005 și 2008. Legea conversiei valutare a creditelor contractate în unele valute, Legea dării în plată a unor imobile sunt doar câteva exemple de inițiative care, într-un final, nu au rezolvat nici problema debitorilor și nici cea mai importantă problemă a relației client-bancă, și anume cea de încredere reciprocă. Oare ce este mai important într-o relație comercială, dacă nu încrederea? După experiența nefericită a acelor ani, observăm astăzi că sistemul bancar a ajuns în cealaltă extremă, în care criteriile prudențiale pentru acordarea unui credit sunt extrem de severe. Mai mult, persoanele fizice și juridice din România, deși se gândesc în permanență la creditare, fie pentru achiziții, fie pentru dezvoltare, evită să mai recurgă la acest instrument, pentru că rănile adânci și dureroase din perioada crizei economice încă nu s-au închis. Efectele sunt devastatoare pentru finanțarea economiei.

În această situație extrem de gravă, dar mai ales în contextul în care autoritățile legislative, guvernamentale sau de supraveghere din România sunt cuprinse de foarte mulți ani de un sentiment _dolce far niente_ , monștri mai mari sau mai mici se nasc în fiecare zi tot mai aproape de cetățeni.

Când spun acest lucru mă refer în mod special la unele instituții financiare nonbancare, care, profitând de salariile și pensiile modeste ale cetățenilor români, oferă servicii de creditare imediată la costuri despre care cea mai mare parte a debitorilor nu au cunoștință, pentru că nu sunt suficient informați, iar autoritățile române tolerează astfel de practici. N-ar fi de prisos să mai adaug și motivele pentru care cei mai mulți dintre ei recurg în mod disperat la astfel de împrumuturi: pentru achiziție de medicamente, pentru plata utilităților sau chiar pentru cheltuieli de subzistență.

## Stimați colegi,

Câți din dumneavoastră ați fi dispuși să contractați un credit la o dobândă anuală efectivă de 200%, 300% sau chiar mai mult decât atât? Câți dintre cei înșelați prin asemenea metode, din păcate legale, ajung într-o situație și mai gravă după obținerea creditului dorit?

Tare mi-e teamă că nimeni nu a învățat nimic din lecțiile dureroase ale perioadei 2008–2016.

Țin să precizez și faptul că astfel de practici sunt respinse expres de unele decizii ale Curții Europene de Justiție, iar Autoritatea pentru Protecția Consumatorului are puține pârghii legale ca să poată stopa acest jaf legal. Am sperat că Banca Națională a României sau Guvernul României vor lua atitudini tranșante în această problemă, dar speranța a fost risipită.

Este motivul pentru care vă anunț astăzi că am intenția ca, împreună cu colegii din Grupul parlamentar PNL, să demarăm o evaluare a întregii legislații care ghidează acțiunile instituțiilor financiare nonbancare și, vă asigur, în câteva săptămâni vom veni cu propuneri legislative concrete care să stopeze astfel de practici, din punctul meu de vedere, plasate dincolo de tărâmul licitului.

## Vă mulțumesc.

Sunt Eleonora Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara, Circumscripția nr. 22.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Arcaș Viorel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește „Tempora...”.

Se spune că fiecare popor are conducătorii pe care îi merită. Este o formă de dispreț la adresa unui popor, o formă de noncombat și o mare greșeală, un mod de a te complace, de a face pace cu situația de fapt. Nicio națiune nu merită să aibă conducători răi sau corupți. Incorectitudinea judecății se poate vedea din exemplificări istorice de la noi sau din alte părți. Românii au avut, în aceeași epocă istorică, doi regi deosebiți, cărora le-a urmat unul care s-a dovedit o catastrofă pentru țară.

Există succesiuni de conducători de o calitate și efecte diametral opuse. Pe care dintre ei îi merită același popor: pe cel rău sau pe cel bun? Fără a-mi aroga pretenția de a polemiza peste timp cu cei care au spus că fiecare popor are conducătorii pe care îi merită, mi-aș permite doar să afirm că niciun popor nu merită să aibă conducători răi.

Cum se aleg conducătorii? Cum se selectează o clasă politică? Probabil cel mai important premier britanic al istoriei spunea că democrația are o sumedenie de defecte, dar experiența istorică a demonstrat fără echivoc că este cea mai bună formă de organizare a statului. André Maurois, în „Istoria Angliei”, arată că englezii, oripilați de dezastrul pe care l-a făcut revoluția, au făcut un fir roșu al istoriei, din dorința de a face reforme pentru a preîntâmpina revoluțiile. Au dat o limbă planetară și sunt multe lucruri de învățat de la englezi. Dacă este stabilit că democrația este cea mai de dorit formă de organizare socială, sigur este stabilit că orice altă formă de organizare este mai bună decât haosul. Azi, „primăverile arabe” certifică haosul drept cea mai dezastruoasă formă de existență statală, dacă mai trebuia un exemplu. Un rezultat al străzii.

Agențiile de presă au transmis lucruri îngrozitoare de la demonstrațiile de stradă din Cairo și din alte țări arabe: crime, violuri și răzbunări în care au pierit sute și mii de oameni. Pe de altă parte, la ultimul campionat european de fotbal, dintre galeriile prezente, se pare că doar românii au reușit să se bată între ei. Ne amintim și acum când, la o deplasare a naționalei la Budapesta, polițiștii maghiari își făceau cruce când au văzut suporterii de la Steaua și Dinamo că-și dau în cap unul la altul. Oare merităm ca neam o asemenea reclamă internațională? Sigur, nu suntem cel mai agresiv popor, consecință a unor lideri impuși de stradă.

Dincolo de resentimentul natural, și pe care îl recunoaștem, care apare când ești criticat, suntem obligați să recunoaștem și spiritual... și spiritul de respect și de apreciere care apare după demonstrațiile din România. Numirea rectorului Universității din Iași cred că demonstrează respect. Respectul nu poate supraviețui decât în condiții de reciprocitate. Mulți am apreciat sentimentele de angajare socială, ordine, civilizație și umor exprimate în aceste demonstrații.

Mai puternică însă decât sentimentul de apreciere apare îndoiala șansei de a structura valoric sau în conținut asemenea demonstrații de masă. Știm că există manualul „Tratat de manipulare a mulțimilor” și în limbi străine, iar unele sunt traduse sau au autori români. Nu puțini dintre ei folosesc termenul de „gloate”. Indiferent de termeni, rămâne o nebuloasă modul cum se poate structura, după conținut și valoare, manifestația de stradă. Cum apar liderii și cine sunt profitorii? Cine vine mai des? Cine are o voce mai bună? Cine aduce cei mai mulți prieteni? Aș propune schița lui Caragiale „Tempora...” și personajul Coriolan Drăgănescu.

Cel mai ușor este să critici. Înțelepciunea populară spune că „orice om poate băga de vină”. Nu ne amintim să fi rămas prea multe personalități pozitive în toată istoria lumii pe care să le fi impus strada. Sinceri să fim, ne amintim – și vedem și în zilele noastre – de dezastrele naționale pe care le poate face haosul.

Un celebru președinte american îndemna: „Nu te întreba doar ce face țara pentru tine, întreabă-te și ce poți face tu pentru țară.” Așa că ne exprimăm respectul pentru climatul civilizat în care au decurs demonstrațiile și pentru respectul cu care au fost tratate și în Legislativ, și în Guvern. Este atât de mult de muncă și ordinea de zi este atât de încărcată, încât respectul nu poate supraviețui decât când este reciproc.

Între timp, aflu că, în Clujul studenției mele, prima grădină botanică a fost tăiată cu drujba pentru a face loc unei șmecherii imobiliare și se pregătește un al doilea mare parc de pe bulevardul Titulescu. În același timp, un fost primar al Clujului a făcut o declarație a faptelor de corupție și nu a primit nicio zi de condamnare în urma recunoașterii. Nu comentăm deciziile justiției, dar încă sperăm, ca nespecialiști, că e încă legal să ne mirăm: dintr-un hotar în altul, de sus în jos. De jos în sus, de exemplu, când la grădinițe din Baia Mare și Bacău unor copii de 4 ani li se cere în acest semestru să compună mai multe proiecte cu temele: sărăcia, biodiversitatea, fuziunea culturilor și energia durabilă, teme venite de la minister, de la un personaj moștenit care nu ne aparține.

Dar s-a vorbit atât de mult despre moșteniri, încât este timpul să vorbim doar despre ordinile de zi: Fondul Suveran de Investiții, majorarea salariului personalului din instituțiile didactice și sistemul de administrație locală. Distrugerea primei grădini botanice din Cluj nu a fost pe ordinea de zi a noastră, nici pe a unei demonstrații.

„Să mai văd eu pe tiranul care stă în fața eroicului Coriolan Drăgănescu!”

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Nemaifiind alți colegi care doresc să susțină declarațiile politice, doresc să precizez că toate declarațiile depuse în scris vor fi publicate, pentru a fi transmise ministrului pentru relația cu Parlamentul.

Colegii care au depus declarații în scris sunt următorii: domnul senator Nicolae Bădălău, domnul senator Marciu

Ovidiu Cristian Dan, domnul senator Paul Stănescu, domnul senator Stângă George Cătălin, domnul senator Cristina Ion, domnul senator Nicoară Marius Petre și domnul senator Caracota Iancu.

Oprim aici partea de ședință pentru declarații politice. Urmează să reluăm activitatea la 10.30.

Declarația politică se intitulează „Organizarea Euro 2020 – un obiectiv de interes național neglijat de guvernarea Cioloș”. Stimate colege,

Stimați colegi,

În anul 2014, Bucureștiul a avut privilegiul de a fi ales printre cele 13 orașe ce vor găzdui meciuri la competiția de fotbal jubiliară Euro 2020. Odată cu această nominalizare, statul român s-a obligat la realizarea unor ținte ce se regăsesc în caietul de sarcini, din care amintesc: linie de metrou ce trebuie să lege centrul capitalei de aeroportul din Otopeni, autostrada dintre București și Nădlac, renovarea a patru stadioane: Ghencea, Dinamo, Rapid și Arcul de Triumf.

Impactul economic al organizării unui campionat european a fost, la ultima ediție desfășurată în Europa de Est, unul important pentru țările organizatoare. Euro 2012, competiție care a avut loc în Polonia și Ucraina, a adus impacte macroeconomice benefice pentru ambele țări, potrivit „Financial Times”, dar și o creștere a forței de muncă cu 0,4% în Ucraina și cu 1% în Polonia. Aceste lucruri au cântărit decisiv în decizia Guvernului Ponta de a declara Campionatul European de Fotbal 2020 și candidatura României pentru organizarea la București a unor meciuri din cadrul turneului final de interes public și de importanță națională.

Dacă Guvernul Ponta s-a implicat activ prin decizii înțelepte și aplicative, nu același lucru s-a întâmplat și în mandatul de tristă amintire al tehnocraților. Aceștia, chiar prin vocea ministrului transporturilor, au spus clar într-o emisiune duminicală de la un post central de televiziune că acest campionat european nu este o prioritate. Poate că imaginea internațională, prestigiul unei națiuni și bunăstarea populației nu au contat pentru aceștia, iar faptul că în decurs de un an nu s-a realizat nimic din cele convenite vine să întărească acest lucru. E timpul să revenim la normalitate, iar Guvernul Grindeanu merită apreciat pentru faptul că în programul său de guvernare apare susținerea sportului de performanță și a marilor proiecte de îmbunătățire a infrastructurii rutiere și aeroportuare.

Organizarea acestei competiții la noi în țară va stimula pozitiv sectoarele ce includ servicii, aici intrând transporturile și turismul. În acest sens, organizatorii pot specula experiența acumulată la precedentul eveniment sportiv major organizat de Arena Națională (finala Europa League din 2012). Circa 25.000 de turiști au călătorit în acea perioadă în capitala României, 13.000 dintre ei venind cu avionul, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) estimând la 10 milioane de euro cheltuielile turiștilor străini, în condițiile în care gradul de ocupare a hotelurilor a fost de 95%.

De aceea, prin această declarație politică doresc a evidenția importanța organizării unei asemenea competiții în țara noastră, iar moștenirea lăsată va revitaliza transportul rutier din România și pe cel subteran din București și va readuce în atenția publică internațională posibilitățile de modernizare și evoluție a României.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Necesitatea schimbării modelului de dezvoltare al României în următorii ani”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Prin programul economic al PSD încercăm să explicăm viziunea noastră privind schimbarea modelului de dezvoltare a României în următorii ani, fie că ne referim la Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții și programul de start-up-uri, la programul de relaxare fiscală și creștere a veniturilor sau la măsurile sectoriale pentru încurajarea capitalului autohton.

PSD prezintă public, transparent, pentru fiecare măsură, sursa de finanțare, calendarul de implementare, efectele, beneficiarii și, foarte important, impactul bugetar. Ne-am propus, de fapt, ca în final creșterea economică să ajungă în două locuri: în contul firmelor, în special în contul firmelor românești, dar nu numai, și în buzunarele românilor. Ne dorim ca avantajul României, atractivitatea României să nu mai fie determinată de forță de muncă ieftină, de salarii mici. Vrem ca avantajele României să fie forță de muncă bine plătită, dar foarte calificată și un mediu fiscal foarte atractiv, cel mai atractiv din Uniunea Europeană. De asemenea, o birocrație foarte scăzută. Din păcate, astăzi, statul se uită indiferent cum capitalul autohton, capitalul românesc, încetîncet este scos de pe piață. Locul lui este luat de companiile străine. Nu e rău că vin companiile străine, dar niciun stat nu este puternic dacă ponderea capitalului autohton este mică în economia românească.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Cabinetul Grindeanu are susținerea PSD și va implementa toate măsurile din programul de guvernare”.

Starea normală într-o democrație este atunci când un guvern legitim învestit de un parlament ales guvernează. Desigur, această stare poate fi perturbată. De proteste, de cerințe legitime sau mai puțin legitime venite dinspre societatea civilă. Nimic anormal, căci dreptul oamenilor de a protesta este clar, legal, constituțional și normal. Dar, atunci când sursa conflictului este eliminată, iar protestele continuă, este deja destul de limpede că acestea au degenerat

și s-au transformat în cerințe politice. Ele nu mai au o conotație civică, spontană, ci una organizată, politică, partizană, în interesul unor grupuri politice, și nu al societății.

Mesajul meu, în actualul context politic, este următorul: indiferent de șicanele politice, de interesele altor palate, de agenda media, de presiunile externe, de tot felul de mașinații, PSD va trece peste acestea, va guverna, va comunica mai bine și mai eficient și-și va duce la îndeplinire obiectivele politice și guvernamentale.

După alegerile din 11 decembrie, cei care au pierdut s-au speriat de două evidențe. Victoria din alegeri și legitimitatea cu care PSD-ul a fost învestit de votul popular și ritmul cu care implementăm măsurile de guvernare promise. Cred că este pentru prima dată când un partid politic susține, iar, la stadiul actual, se și ține de cuvânt că va duce la bun sfârșit toate măsurile de guvernare promise românilor.

Măsurile adoptate până acum, 38 din 54, planificate pentru primul trimestru, confirmă acest lucru. Mai mult decât aceste date statistice, ele nu se adresează doar electoratului PSD, așa cum susțin cu rea-credință adversarii noștri, ci tuturor românilor. Asta pentru că PSD a înțeles, înainte de a prelua puterea, că, atunci când ajungi la guvernare, nu mai reprezinți doar o parte a societății românești, ci pe toată, indiferent de opțiunile politice ale acesteia în alegeri.

În sprijinul afirmației de mai sus nu stau doar vorbele, ci chiar măsurile guvernamentale luate în diferite domenii. Astfel, avem și măsuri sociale, dar și economice. Și stimulente fiscale, dar și stimulente sociale. Într-o societate debalansată, în care 40% din populația României este expusă riscului de sărăcie și excludere socială, conform Eurostat, din 2014, situație care ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană, la egalitate cu Bulgaria, nu putem să ignorăm oamenii. Sunt români, aproximativ o treime, conform Institutului Național de Statistică (INS), care nu au putut face față cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat în 2015. Acești oameni au probleme cu plățile, se împrumută de la rude, prieteni, cunoscuți pentru a-și asigura traiul și pentru a-și plăti taxele și impozitele. Iar opoziția ne critică pentru că am mărit salariul minim la 1.450 RON, că am crescut pensia minimă la 520 RON și punctul de pensie la 1.000 RON, că am eliminat 102 taxe nefiscale, că am micșorat impozitul pe profit la 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderi, că vom elimina TVA-ul la locuințe achiziționate pentru imobilele sub 100.000 de euro, că am crescut salariile din administrația locală, ale personalului din sănătate și educație, că am crescut indemnizațiile pentru creșterea copilului și stimulentul de reinserție, precum și pentru alte măsuri. Pe scurt, că am îndeplinit 70% din obiectivele asumate în primul trimestru în numai două luni.

În următoarea perioadă avem de ales între stabilitatea politică și instabilitate, între o guvernare bună în detrimentul unui război politic rău, între interesul românilor și interesele politice ale partidelor care nu știu să piardă. Asta trebuie să știe românii foarte clar, care sunt opțiunile. Așa că este obligația noastră, a social-democraților, să readucem aminte tuturor, ori de câte ori este nevoie, pentru că în mod cert adversarii noștri politici nu o vor face, care sunt mizele pe termen scurt și lung și de ce este important ca Guvernul Grindeanu să reușească să guverneze, așa cum a făcut-o în ultimele luni, în ciuda faptului că nu a gestionat foarte bine problema mult discutatei ordonanțe de urgență cu număr ghinionist.

Ne-am asumat ca în următorii 4 ani de guvernare să creștem numărul românilor din clasa de mijloc, adică să scoatem din sărăcie cât mai mulți oameni, mai mulți decât au făcut-o guvernele anterioare în perioadele lor. Și o vom face!

În lupta pentru putere pe care o întrețin alții, noi alegem bătălia pentru bunăstarea românilor.

Declarația politică este intitulată „Fiecare cetățean trebuie protejat de statul în care trăiește”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă aduce la cunoștință o problemă cu care se confruntă câteva mii de gălățeni din localitățile Slobozia Conachi, Pechea și Cuza Vodă. Ploile de săptămâna trecută, coroborate cu topirea zăpezilor, au făcut ca acești gălățeni să trăiască din nou cu spaima că locuințele le vor fi inundate.

Vă aduc în atenție această problemă pentru că este responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai cetățenilor, să le apărăm interesele și să le aducem în atenția autorităților centrale problemele cu care se confruntă prin intermediul intervențiilor noastre de la tribuna Parlamentului.

Locuitorii din Slobozia Conachi, Pechea și Cuza Vodă trăiesc în aceste zile, din nou, sub amenințarea apelor. Ploile din zilele trecute au adus aminte de imaginile de anul trecut și din 2013, atunci când au avut loc inundații, iar oamenii au fost sinistrați. Nici după inundațiile din 2013 și nici după cele din 2016 nu s-a făcut nimic de către reprezentanții Executivului. Speram că în acest an Guvernul va găsi de cuviință să își aplece atenția și asupra problemei cu care se confruntă acești oameni.

Însă, stimați colegi, în bugetul pentru anul 2017 nu au fost cuprinși și banii necesari pentru refacerea infrastructurii hidrotehnice pe râurile Suhu și Geru. Amendamentele pe care le-am depus la buget, prin care am solicitat alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru aceste reparații, au fost respinse de către majoritatea parlamentară. În această situație am putut vedea cât de mult le pasă parlamentarilor puterii de oamenii amenințați de furia apelor.

După ce amendamentul privind refacerea infrastructurii hidrotehnice a picat în Parlament, iar bugetul a fost aprobat, ploile care au căzut în Galați au arătat cât de necesari erau acei bani pentru localitățile Slobozia Conachi, Pechea și Cuza Vodă. Numai săptămâna trecută au fost inundate sute de curți și anexe gospodărești din cauza lipsei unei infrastructuri hidrotehnice adecvate.

Poate văd și cei din Guvern sau măcar cei de la nivelul partidelor și autorităților gălățene de ce este necesară refacerea infrastructurii pe râurile Suhu și Geru. Nu este posibil ca acești oameni să stea cu teama că se vor trezi din nou cu apă în locuințe.

În aceste condiții, oamenii din zonă, precum și primarii din aceste localități consideră că au fost abandonați de autorități. Acest lucru nu este normal într-un stat civilizat, un stat care își respectă cetățenii și îi protejează.

Aștept din partea guvernanților și a reprezentanților puterii mai multă responsabilitate față de cetățenii pe care îi reprezintă și pentru care trebuie să lucreze. Guvernul trebuie să ia în calcul situația din comunele gălățene, deoarece ploile se vor înteți lunile următoare, iar oamenii vor fi din nou în pericol.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Guvernul promisiunilor!”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am auzit săptămâna trecută cum atât domnul Sorin Grindeanu, cât și doamna Olguța Vasilescu și domnul Liviu Dragnea au promis primarilor o lege specială pentru ei, dar un act normativ intitulat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative a avut incluse o serie de amendamente privind creșterea salarială a aleșilor locali, amendamente respinse în comisii și în plenul Senatului de către reprezentanții PSD.

Atunci, se pune întrebarea: unde spun adevărul Guvernul Grindeanu și coaliția PSD–ALDE și unde sunt minciuni?! Știu... întrebarea este retorică: de fapt, avem de a face cu un nou Executiv al minciunilor... pardon, al promisiunilor neonorate. Pentru că avem o problemă: nu sunt suficiente venituri în bugetul de stat pentru a satisface într-un an toate pretențiile Programului de guvernare al PSD-ului.

Actuala putere încearcă să-și identifice susținători în rândul diferiților factori de decizie locală (primari, consilieri locali și județeni, președinți de consilii județene) folosind tehnici și mesaje populiste, în speranța de a anula efectul generat de Ordonanța de urgență nr. 13/2017 și impactul public care a urmat.

Aceasta este una dintre promisiunile neonorate momentan de Guvernul Grindeanu–Dragnea. De asemenea, se observă ușor-ușor că veniturile publice prognozate de liderul „maxim” al PSD-ului nu sunt cele așteptate, iar programele și promisiunile financiar-electorale sunt multe... deci cât mai curând va veni momentul adevărului. Atunci vom vedea adevăratul management de politici publice și capacitatea de gestionare a țării de către actuala putere.

În acest sens, domnul Liviu Dragnea va da în cel mai scurt timp examenul capacității, pentru că România nu este Teleormanul.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Rolul Uniunii Europene în România – o realitate pe care unii liderii politici o interpretează eronat”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Un articol interesant din celebra revistă de specialitate „Sinteza” prezintă o realitate des manipulată populist de anumiți politicieni atunci când vor să caute țapi ispășitori privind statutul de membru UE al României.

Mai precis, momentul intrării în Uniunea Europeană a României a reprezentat repararea unei nedreptăți istorice, menită să ne asigure protecția securității, precum și pe cea a bunăstării economice.

Realitatea este că, chiar și înainte de integrare, dar și după, clasa politică românească nu a avut o strategie clară de adaptare economică și de modernizare instituțională la nivelul tuturor standardelor europene, dar, în schimb, au fost eforturi de reformă instituțională, chiar cu sprijinul opiniei publice, dar toate din perspectiva unui compromis care să nu aducă atingere stabilității și confortului politic al elitelor actuale din actualele partide parlamentare.

Am considerat necesar să includ o scurtă analiză din articolul dedicat acestui subiect din revista „Sinteza”, pentru că clarifică orice punct de vedere al unui politician matur care trebuie să înțeleagă ce am greșit în integrarea noastră europeană și ce putem face pentru a ne dezvolta sub sistemul comunitar.

„Obiectivul aderării a adunat și aliniat resursele națiunii și a catalizat reformele din economie și societate. În același timp, cinicii locali au văzut aderarea ca pe un târg prin care România devenea piață de desfacere, furnizor de resurse naturale și de mână de lucru ieftină, la schimb cu accesul la fondurile europene pentru o parte din elitele locale. România s-a confruntat în primul deceniu în Uniunea Europeană cu două paradigme: aderarea vs. integrare și creștere vs. dezvoltare. După 10 ani de la aderare, continuăm să ne raportăm mai mult la termenii aderării decât la procesul integrării și nu suntem suficient de prezenți la dezbaterile de la Bruxelles, mai ales în aceste momente de reconfigurare a construcției europene. Aderarea era oportunitatea care trebuia valorificată. În interiorul Uniunii este competiție, iar aderarea nu înseamnă sfârșitul istoriei, ci începutul ei. Țara nu a avut o strategie de integrare economică în lanțurile de producție și în clusterele de cercetare-inovare, în crearea de interdependențe economice profunde, care să ne facă membri ai comunității europene solidari și coezivi. În lipsa unei strategii de integrare economică, interdependențele au fost valorificate uneori suboptimal, iar România și românii au pierdut oportunități semnificative în acești primi 10 ani. Este corect să spunem că schimbările din ultimii 10 de ani în economia românească sunt în ansamblu puternic pozitive. Acest rezultat a fost obținut în condiții de schimbări profunde și incertitudini, în contextul tranziției la economia de piață, al aderării la UE, al devastatoarei crize economice din 2008 și

al reconfigurării strategice violente a lumii. Corsetul reformelor, adoptat în perioada de preaderare, a fost abandonat ulterior, ceea ce a creat condițiile pentru dezechilibre macroeconomice care au lovit dur pe timpul crizei și au anulat în mare parte câștigurile din perioada precriză. României i-au trebuit 5 ani pentru a reveni la PIB-ul din 2008, iar valurile crizei au întrerupt convergența către media europeană (similar cu alte țări din regiune). Poate că dezavantajul României l-a reprezentat declanșarea crizei economice imediat după aderare. Parafrazându-l pe Nicolae Bălcescu, criza europeană a fost însă doar ocazia, și nu cauza crizei românești. Noi am creat condițiile pentru criză, prin politicile nesustenabile fiscal-bugetare din perioada precriză, iar o ajustare dureroasă era inevitabilă.”

## Stimați colegi,

Vrem, nu vrem să recunoaștem, cam aceasta este doar o parte din adevărul privind rolul Uniunii Europene în România și rolul nostru în blocul comunitar. E ușor să aducem critici și să venim cu teze naționaliste în care să găsim țapi ispășitori pentru imaturitatea deciziilor noastre politice și să considerăm că alții ne distrug economic țara, că suntem sclavi în propria noastră țară, dar nu vrem să recunoaștem că noi NU vrem să ne schimbăm mentalitatea și obișnuința de a lua deciziile politice după propriul interes sau, mai grav, pentru a proteja anumite fapte de corupție.

Concluzia este simplă: vrem bani europeni, dar nu vrem să modernizăm real și în toate structurile țara. Degeaba mediul privat, societatea civilă, mediul antreprenorial înțeleg acest aspect, dacă birocrația politică se încăpățânează să se ancoreze în trecut.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iancu Caracota:**

Declarația politică se intitulează „Democrația în România anului 2017”.

## Stimați colegi,

Când Silviu Brucan spunea în interviul acordat revistei „Le Figaro” în 1990 că „pentru a prinde democrația românii vor avea nevoie de 20 de ani” s-a înșelat amarnic, pentru că se pare că este nevoie de mult mai mult timp ca în România să existe o democrație consolidată.

La 27 de ani de la Revoluția în care strada a cerut schimbarea completă a sistemului de azi și un alt sistem politic, este evident că o bună guvernare trebuie să se bazeze pe eficiență, eficacitate, responsabilitate, dar, mai ales, pe transparență, precum și pe respectarea Constituției și a regulilor democrației.

Așa cum bine spunea Thomas Jefferson, „când un guvern se teme de cetățeni, e democrație, când cetățenii se tem de guvernanți, e dictatură”. Se pare că în ultimul timp românii se simt tot mai dezarmați și dezamăgiți profund față de un stat care-i sacrifică profund.

Încrâncenarea Guvernului de a-și realiza propriile „obiective personale” oricum și oricând a adus lumea în stradă. Fără educație, sănătate, justiție independentă și proiecte macroeconomice, România nu numai că stă pe loc, ci regresează vizibil și iată că, după aproape 30 de ani de la Revoluție, continuă să fie în multe clasamente, făcute în diverse domenii, pe locurile din urmă.

Încrederea în autorități scade vizibil după ce primesc votul și se instalează în posturi, pentru că, în multe situații, în loc să reprezinte cetățeanul, ele fac ce vor.

„Așa că pe hârtie avem o democrație, în realitate avem o democrație cu lanțul pus invers”, după cum bine spunea părintele Eugen Tănăsescu.

## Distinși colegi,

În România, democrația nu mai este fragilă, ea trebuie să continue procesul de consolidare și să funcționeze ascultând poporul.

Deci, stimați guvernanți, democrația va avea de suferit dacă nu veți înțelege că nu mai puteți ignora glasul națiunii. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Pentru perioada 6–11 martie 2017, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 6 martie: 9.00–11.00, activități în comisii parlamentare; 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupuri parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plen; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 7 martie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plen; lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 8 martie, joi, 9 martie – lucrări în comisii permanente;

– vineri, 10 martie, sâmbătă, 11 martie – activități în circumscripții.

Intervenții pe acest program?

Dacă nu, vi-l

Intrăm în ordinea de zi, pe dezbatere și voturi asupra inițiativelor legislative, și, la punctul 1, avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Doamna Caraman?

Stimați colegi, vă rog să introduceți cartelele.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 februarie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și Iustin Talpoș.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 83, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii, vă supun la vot ordinea de zi.

Programul de lucru pentru această zi: 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; lucrări în comisiile permanente; 17.00, ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților.

Vă informez că s-ar putea ca mâine, la ora 10.00, să avem un plen comun, în urma întâlnirii Birourilor permanente. E posibil. Ca să fiți informați.

Dacă sunt intervenții pe program?

Dacă nu,

Nu este doamna secretar?

Doamna Sirma... vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței nr. 6/2017. Această ordonanță are ca obiect de reglementare modificarea mai multor acte normative.

Art. 1 modifică Ordonanța nr. 28/2013 privind Programul național de dezvoltare locală, prin completarea domeniilor de activitate cu iluminatul public, și clarifică categoriile de unități de învățământ care pot fi finanțate prin Ordonanța nr. 28/2013.

Un alt articol introduce reglementarea potrivit căreia obiectivele de investiții aflate în finanțare la 31 decembrie 2016, în baza Ordonanței nr. 28/2013, constituie etapa I a Programului național de dezvoltare locală, pentru care se vor asigura fonduri până la finalizarea acestora.

De asemenea, se instituie, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, etapa a II-a a Programului național de dezvoltare locală, care se derulează conform prevederilor Ordonanței nr. 28/2013, prin care se va asigura finanțarea a 9.500 de obiective de investiții noi introduse în program, din care 5.000 de obiective conform domeniilor, 2.500 de creșe și grădinițe și 2.000 de unități de învățământ. Numai acele unități de învățământ care nu au autorizații de funcționare vor fi finanțate prin acest program.

De asemenea, se aprobă suma de 30 de miliarde de lei pentru finanțarea obiectivelor – celor 9.500 de obiective – și încheierea de contracte multianuale în baza creditelor de angajament.

De asemenea, se introduce dispoziția potrivit căreia, prin CNI, prin programul „Instituții de învățământ superior de stat”, să se asigure finanțarea a 30 de spații cu destinația de cămine pentru studenții instituțiilor din învățământul superior de stat.

O altă modificare este aceea a completării Ordonanței nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul de convergență, potrivit căreia beneficiarii care în prezent au suspendată rambursarea datorită faptului că sunt suspiciuni de fraudă și se află în diferite faze de investigație... s-au deschis conturi disponibile în Trezorerie unde vor fi virate sumele respective și vor fi... numai cu aprobarea Autorității de Management... vor fi virate aceste sume numai după finalizarea investigației. Având în vedere că la 31 martie România trebuie să depună declarația finală pentru Programul 2007–2013, s-a creat acest mecanism, ca beneficiarii care sunt în această situație să primească totuși sumele, iar acestea vor fi eliberate numai după ce se termină investigațiile.

Acestea sunt principalele reglementări ale ministerului nostru în această Ordonanță nr. 6. Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm a nu știu câta oară în fața unei ordonanțe de urgență servite de Guvernul Dragnea care seamănă cu o shaormă cu de toate. Avem iarăși un act în care sunt reglementate măsuri din domenii extrem de diferite. Vorbim de asistență socială, măsuri de ocupare a forței de muncă, dar și de măsuri care țin de dezvoltare regională.

În aceste condiții, trebuie să semnalez Guvernului și colegilor că este foarte greu de luat o decizie atunci când ai de cântărit între mere, pere și struguri, de exemplu. Și aș dori ca de aici încolo ordonanțele care ne vin, în măsura în care urgența lor este dovedită, să reglementeze pe domenii diferite separat.

Plecând fix de la această problemă, Uniunea Salvați România a trebuit să cântărească între prima de relocare, stimulentul de inserție, precum și alocarea discreționară a 30 de miliarde de lei în etapa a II-a a Programului național de dezvoltare locală. Și, deși suntem de acord cu aceste măsuri de inserție socială, de ocupare a forței de muncă, nu putem fi de acord cu celelalte prevederi, pe care le-am menționat, din textul ordonanței de urgență.

De aceea, în cele din urmă, Uniunea Salvați România va vota împotriva acestei ordonanțe de urgență.

Și închei spunând că aceste ordonanțe ar avea mai multe șanse de a trece prin Parlament dacă într-adevăr s-ar reglementa separat pe diferitele domenii.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnule președinte, domnule senator, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 21.02.2017, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse, prezentate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2, care fac parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții?

Imediat. Începem. La dezbatere. Sunt intervenții? Vă rog, doamna senator. Microfonul 2.

Mulțumesc, doamna senator. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanța nr. 6, sincer, reprezintă certificatul de naștere al Guvernului Grindeanu pentru o cofetărie. Dar, atenție!, cofetăria aceasta pentru administrația publică locală are doar locație și mese, prăjiturile încă nu există. Prăjiturile reprezintă 30 de miliarde, care reprezintă 3,68% din PIB. Și gândiți-vă că acest Guvern se gândește să aloce 30 de miliarde, pe care nu le are, credite de angajament.

Într-adevăr, se dorește atragerea primarilor din administrația publică locală prin alocarea aceasta discreționară.

Atragem atenția, noi, cei din PNL, cu privire la modalitatea prin care Guvernul Grindeanu dorește, sub orice formă, să-și atragă primarii, pentru că, până la urma urmei, se gândește că, dacă avem o prăjitură, prăjitura trebuie să ajungă imediat. Dar această prăjitură nu există. Repet, art. 4 prevede în perioada 2017–2020 credite de angajament în valoare de 30 de miliarde. Și acum vreau să fac apel la colegii din PSD să se gândească puțin că în anii anteriori exista o altă doamnă ministru la Ministerul Dezvoltării, pe care o blamau în toate intervențiile publice că are la dispoziție 4 miliarde. Felicitări, domnilor de la PSD! Astăzi aveți 6 miliarde la dispoziție. Înseamnă că a fost un exemplu bun.

Vă mulțumesc și vă spun că PNL nu susține această ordonanță.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Băsescu, vă rog. Microfonul central.

Bună ziua!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Din păcate, un lucru care se declară a fi bun și benefic este, ca de obicei, stricat de prevederi care să favorizeze clientela politică. Este stilul PSD-ului dintotdeauna. Si vă dau câteva exemple.

Vorbiți de 30 de miliarde credite de angajament și, în același timp, vreți ca 400 de milioane RON, destinate drumurilor comunale, să fie distribuite la bunul plac al președinților consiliilor județene către primăriile care solicită. Iarăși scoateți regulile din circulație și faceți „PSD rules”.

Mai mult decât atât, pentru un an, abrogați sau suspendați limitarea cheltuielilor ce pot fi angajate în 2017. Din nou, o prevedere care vă face profund compatibili cu DNA-ul.

Și, în sfârșit, se suspendă utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele prevăzute în buget.

Deci lăsați primarii ca, după ce au un buget aprobat, să facă ce vor cu bugetul și suspendați și obligația de a respecta bugetul aprobat pentru un an de zile.

Dragii mei,

Această ordonanță, în opinia mea, este utilă pentru dezvoltare, dar faptul că întotdeauna țineți să introduceți câteva lucruri în neregulă, câteva derogări de la lege face necredibil documentul și face pe oricine îl citește să constate că, de fapt, din nou suntem în fața unei ordonanțe destinate clientelei politice.

Din acest motiv, Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva acestei legi de aprobare a Ordonanței nr. 6. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Domnule Adrian Țuțuianu, vă rog.

## Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut să iau cuvântul pe acest subiect pentru că am fost președinte de consiliu județean și știu foarte bine că Ordonanța nr. 28/2013 a fost singurul program de finanțare a lucrărilor din unitățile administrativ-teritoriale care a funcționat foarte bine în perioada 2013–2016.

Pentru colegii de la USR, am să le spun că în anul 2016 au fost singurele investiții care s-au făcut, și asta cu mare dificultate. În luna septembrie 2016, Guvernul Cioloș, pe care dânșii l-au susținut, a anunțat toate unitățile administrativteritoriale că nu pot continua lucrările, întrucât nu există finanțare.

Ca urmare, eu cred că este foarte important să finalizăm Programul național de dezvoltare locală I. Sunt obiective de investiții în curs în toate județele, pentru toate categoriile de unități administrativ-teritoriale, indiferent de culoarea politică a primarilor.

Și este foarte important să punem în aplicare Programul național de dezvoltare locală II. Pentru că, am să vă dau exemplul județului Dâmbovița, sunt 350 de proiecte pentru care primarii din județ au depus anexa 3, anexa 2, anexa 1 sau anexa 4.

Pentru cei care au lucrat cu aceste lucruri, știu bine ce înseamnă: anexa 3 este partea de lucrări de drumuri, de apă, de canal, anexele 1, 2 și 4 sunt dotările la dispensare, școli sau creșe, grădinițe.

Pentru cei care iarăși vorbesc despre aceste lucruri din auzite, am să vă spun că ordonanța de astăzi vine și aduce resurse financiare pentru reabilitarea, extinderea, reabilitarea, modernizarea și dotarea unităților de învățământ preuniversitar – creșe, grădinițe, școli generale, licee, colegii naționale –, unele dintre ele fără autorizații de funcționare astăzi. În al doilea rând, repararea și dotarea unităților sanitare, care în mediul rural, în foarte multe localități, se află într-o stare jalnică. În al treilea rând, reabilitarea de poduri, podețe, pasaje sau punți pietonale. Un județ, de exemplu, are în medie poduri și podețe între 5, 10 și 15 kilometri care necesită reabilitări. De asemenea, se continuă lucrările pentru apă, canal, drumuri și foarte important este ca România să se conformeze în special pe... pentru cerințele și prevederilor tratatului pe apă și canal.

Vreau să vă mai aduc la cunoștință că consider important programul de construcții de cămine pentru studenții din instituțiile de învățământ superior de stat, introdus prin Compania Națională de Investiții, și am convingerea că punerea în aplicare a acestui program va permite și dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale, și dezvoltarea economică, pentru că astăzi, stimați colegi, majoritatea firmelor, unele, cele mai multe cu capital românesc, nu au ce lucra.

De aceea, eu felicit ministerul pentru că a reglementat rapid această situație. Sunt 30 de zile în care toate unitățile administrativ-teritoriale trebuie să-și depună anexele, de la data publicării Legii bugetului de stat. Și vreau să vă rog, doamna secretar de stat, să dăm drumul cât mai rapid acestor lucrări. Este un program așteptat de toți primarii, indiferent de culoarea lor politică.

Mulțumesc mult și vă felicit pentru actul normativ elaborat.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Attila. Microfonul 2, vă rog. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Evident, dezbaterea este pe această Ordonanță nr. 6. Dezbaterea privește, în principal, partea de PNDL și, aici, discuțiile au fost și în Comisia pentru administrație, inclusiv pe amendamente.

Eu constat doar următorul lucru: am ajuns în România, în 2017, ca la nivel de lege, într-o ordonanță de urgență, să reglementăm numărul de creșe și grădinițe, numărul de unități din învățământul preuniversitar, numărul de cămine studențești pe care statul dorește să le reabiliteze, să le construiască și așa mai departe.

Oarecum nici acest lucru nu este în regulă. Acestea sunt acte ale puterii executive, ale Guvernului. Guvernul administrează, face acte de administrare publică, nu credem că trebuie să se regăsească acum în fiecare lege câte grădinițe, câte școli, câte cămine și așa mai departe vrem să reabilităm sau să construim în această țară.

Dar, pe lângă acest subiect, întrebarea principală este: în urma acestei ordonanțe, care probabil va fi aprobată prin lege de către Parlament, ce eficiență va da Guvernul acestui program, acestui PNDL? Și acest lucru este cel mai important și de urmărit. Pentru că, pe de o parte, așa cum scrie și în acest text de lege, este important să finalizăm ceea ce sunt obiective în curs de... obiective de investiții în curs de realizare și să începem noi obiective.

Din acest punct de vedere, Grupul UDMR va susține Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 6/2017 și, evident, vom urmări eficiența cu care Guvernul actual va reuși sau nu – să sperăm că va reuși – să pună în aplicare aceste deziderate, aceste obiective trecute în Ordonanța nr. 6.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanțele nr. 6 și 9 sunt... într-o formă sau alta, au apărut în fiecare an. Anul acesta s-a exagerat și am explicat de ce, din mai multe puncte de vedere.

Dar de ce avem nevoie de ordonanțele nr. 6 și 9 și de ce ni se spune că avem nevoie de ordonanțele nr. 6 și 9? Pentru că până acum niciun guvern nu a fost în stare să facă un buget multianual, așa cum scrie Legea bugetului de stat și a finanțelor publice. Pentru faptul că nu putem să facem un buget multianual, niciun guvern nu este în stare să facă un buget multianual, trebuie să recurgem la acest artificiu de a avea ordonanțe de urgență, ca să putem să facem credit de angajament pe mai mulți ani, da?

Deci avem o problemă. Problema este structurală și ar trebui să o rezolvăm și ar trebui să punem punct la un moment dat, să spunem că nu mai putem să mergem înainte cu astfel de ordonanțe de urgență, pentru că de fiecare dată în aceste ordonanțe de urgență apare ceva nou. Anul acesta... nu vorbim acum de Ordonanța nr. 9, dar în Ordonanța nr. 9 a apărut încă un articol care iarăși face..., derogă de la niște responsabilități în fața legii. Ideea este că ar trebui să ne oprim și să cerem Guvernului, care are majoritate, are specialiști, a făcut un program de guvernare fantastic, l-a prezentat peste tot, să facă un buget multianual. Dacă este în stare. Dacă nu, să nu mai ceară aceste ordonanțe. Acesta este primul lucru.

Al doilea lucru. Vorbim de PNDL, care este un program fantastic și foarte bun. Până acum, nimeni nu a făcut o analiză a eficienței acestui program și aș vrea să vedem dacă banii au fost cheltuiți eficient sau nu.

În ultimul raport al Comisiei Europene se prezintă, ca în fiecare an, eficiența investițiilor în România raportat la alte țări. România cheltuiește ca procent din PIB cel mai mult din Europa, dar și cel mai prost.

Când avem acest rezultat, cum putem să trecem așa, foarte ușor, peste o astfel de ordonanță, care oferă din nou putere maximă unui Guvern de a cheltui fără să vedem cum cheltuiește acești bani?

O să mențin punctul de vedere al colegilor mei dinainte și Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei ordonanțe și, când vine și 9, vom vota și împotriva acelei ordonanțe. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să fac câteva referiri legate de discuțiile anterioare pe marginea acestei ordonanțe și aș vrea să readuc aminte colegilor care au uitat că săptămâna trecută am discutat Ordonanța nr. 100/2016, care modifica două legi importante, Legea nr. 50/1991 și Legea nr. 350/2001, adică mai multe legi modificate de aceeași ordonanță. Sigur, era ordonanță dată de Guvernul Cioloș și, probabil, din cauza aceasta memoria noastră este atât de scurtă și uităm de la o săptămână la alta. Cu toate că era o ordonanță în care s-au făcut nu mai puțin de 48 de amendamente la această ordonanță... în mod normal, acea Ordonanță nr. 100 trebuia respinsă, dar noi am fost receptivi și constructivi.

Sigur, nu cerem acest lucru oamenilor care nu înțeleg aceste lucruri, dar vreau să vă spun că Ordonanța nr. 6 nu face altceva decât să pună în legislația din România programul de guvernare care a fost votat de marea majoritate a românilor care au participat la votul din 11 decembrie. Asta face Ordonanța nr. 6.

Mai mult de atâta, veniți și spuneți că e o eroare că prevede această ordonanță creditele de angajamente... de angajament și, sigur, în cadrul Comisiei pentru administrație, unii dintre colegii dumneavoastră din grupurile din opoziție veneau și spuneau ceva de genul: facem investiții și finanțăm doar cât avem plapuma în anul respectiv. Este total greșit, dragi colegi, pentru că sunt proiecte locale pe care n-ai cum să le finanțezi pe un an de zile, nu ai bugetul necesar să le finanțezi pe un an de zile. Din acest motiv, s-a instituit formula legală corectă, transparentă, de credit de angajament.

Trei. Dumneavoastră veniți și spuneți că această ordonanță are o tentă cu iz politic, în sensul că vor fi finanțate – asta e afirmația pe care o faceți sau faceți să se înțeleagă –, vor fi finanțate doar proiectele de pe o anumită zonă a politicului.

Vreau să vă spun următorul lucru: mergeți, vă rog, și întrebați colegii dumneavoastră primari, președinți de consilii județene câte proiecte din PNDL I au fost finanțate în comunitățile colegilor dumneavoastră și o să vedeți că o să aveți o mare surpriză. Toți primarii și președinți de consilii județene spun că PNDL I a fost o reușită. Dați credit acestui Guvern, că, dacă PNDL I a fost o reușită, și PNDL II va fi tot o reușită.

Și închei spunând următorul lucru: proiectele finanțate prin acest program nu vizează doar cetățeni care au votat o anumită culoare politică, ci vizează toți locuitorii acelor comunități.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Cu siguranță domnul Deneș v-a convins. Vă rog, domnule senator, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe mine nu m-a convins domnul Deneș, ca să fiu sincer.

Mai încearcă.

Dar, pe lângă faptul că ne certa aici pe toți cei din opoziție, eu i-aș recomanda un ton mai colegial domnului Deneș.

Pe lângă acest lucru, doresc să vă spun că sunt de acord cu antevorbitorii din cadrul opoziției, cu toți, dar lucrurile sunt ceva mai complicate, mai complexe. Pentru că această Ordonanță nr. 6, combinată cu Ordonanța nr. 9, reprezintă pentru domeniul economic o adevărată Ordonanță nr. 13..., cum a reprezentat pentru domeniul justiției.

De aceea, Partidul Național Liberal va vota din convingere împotriva atât a Ordonanței nr. 6, cum bine spunea colegul meu Cîțu, cât și a Ordonanței nr. 9. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Ce v-aș ruga: să fiți mai scurți, pentru că, dacă observați, de fiecare grup parlamentar au vorbit trei-patru senatori. V-aș ruga să fiți mai scurți în idei, ca să ascultăm toate ideile.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu aș fi îndrăznit să cer cuvântul, pentru că, într-adevăr, au fost doi vorbitori din partea Grupului senatorial PSD, dar am zis să încercăm un echilibru cu colegii din Grupul PNL.

Voi da un scurt exemplu și voi trage o concluzie. Voi încerca să fiu concis.

Nu departe de București există o localitate care se numește Răcari, cu un primar destul de faimos, fost PDL, care a reușit performanța ca de la primărie, clădirea primăriei, până la sediul uneia dintre școli, o biserică și sediul poliției locale, mulți ani de zile, culoarea zidului exterior să fie portocalie. Deci chiar și pe instituțiile de stat. Un om care și-a păstrat și sub calitatea de membru PNL, în clipa de față, vechile năravuri.

Foarte interesant, apropo de proiectele de dezvoltare locală, acolo chiar este nevoie de investiții, dacă ar fi să mă refer la satele care țin de această unitate administrativteritorială, care este orașul Răcari, faptul că a reușit performanța să-și asfalteze drumurile în câmp, la sutele de hectare pe care le are, fie pe numele său, fie sub acoperire, pe numele unui alt consilier PNL, dar n-a reușit să asfalteze acele drumuri comunale de interes pentru toată comunitatea. Există un drum faimos acolo, 2 kilometri asfaltați, pentru că s-a implicat consiliul județean, dar nu au mai fost bani. Dar mai departe e un drum bombardat, care creează mari probleme pentru locuitorii din acea localitate.

Ce vreau să spun cu asta. Acest tip de exemple îl regăsim pretutindeni în țara asta și, dacă a fost un program care a pus în mișcare lucrurile, a fost acest PNDL. El are o valoare și este adresat tuturor primarilor – o spun în cunoștință de cauză. Toți care au dorit și au depus proiecte au putut să beneficieze. Însă insuficiența finanțării a stopat anumite proiecte. Sensul acestei ordonanțe este de a asigura și finanțarea, și predictibilitatea. Dacă e ceva ce ne omoară în țara asta, este lipsa de predictibilitate și de continuitate în finanțare și în viziune a anumitor proiecte.

Unde sunt de acord? Sunt de acord că e nevoie să facem pasul calitativ înainte, prin voință politică și printr-o revoluție în această administrație românească de a reuși să asigurăm construcția bugetară multianuală. E un pas înainte pe care îl fac acest program și această ordonanță și trebuie să mergem până la capăt.

Așa că vom vota, cum am spus, acest act legislativ. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul ministru Liviu Pop. Vă rog, microfonul 4. Venit din Executiv de curând.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am văzut multă temere pe infrastructura școlară vizavi de investițiile pe care, prin Ordonanța nr. 6, Guvernul vrea să le facă.

Cred că mulți dintre dumneavoastră știți – celor care nu știți trebuie să vă aduc la cunoștință – că nimic nu este întâmplător. Toată infrastructura școlară se face în cadru strategic, un cadru strategic gestionat printr-un program POCA de către Banca Mondială. Ce face acest cadru strategic? Face o radiografie a sistemului de învățământ.

Știu că deranjează lucrul acesta, pentru că prin sistemul informatic al Ministerului Educației Naționale se cartografiază fiecare unitate școlară, fiecare corp de clădire, indiferent de stadiul în care se află și care este sursa de finanțare în baza căreia a fost angajat acel obiectiv. Avem peste 20.000 de corpuri de clădiri în România, din care în jur de 10% au autorizațiile de funcționare din toate punctele de vedere.

Programul Băncii Mondiale, care este astăzi la Ministerul Dezvoltării, spune două... are două componente: una clar delimitează criteriile prin care trebuie să investească în creșe și grădinițe – și lucrul acesta îl face Ministerul Dezvoltării, că este proprietarul creșelor și grădinițelor; în partea cealaltă, care sunt unitățile școlare care trebuie să intre în program de reabilitare. Toată această documentație este publică și eu cred că trebuie să terminăm cu această temere că nu se finalizează sau se politizează în baza Ordonanței nr. 6.

Sunt 6 miliarde de lei gestionați prin PNDL care vor asigura în următorii 3 ani de zile reabilitarea tuturor unităților școlare care nu au autorizație și finalizarea celor care, așa cum spune studiul, trebuie finalizate. Pentru că multe dintre ele sunt construcții începute în 2007, 2008, 2009, în zone în care astăzi nu mai există, poate, elevi.

În același timp, formarea profesorilor și microbuzele școlare din zonele acestea sunt clar stipulate în criteriile

pe care astăzi Ministerul Dezvoltării le are, repet, în baza unui proiect POCA, finanțat de Banca Mondială, care a avut termen în decembrie anul trecut. Anul acesta, în august, se finalizează și acest program. Deci nu există nicio temere din punctul acesta de vedere, decât aceea că unii primari, poate, nu vor depune documentele în timp util.

În rest, mult succes Ministerului Dezvoltării în construirea de școli, creșe și grădinițe și, la fel, reabilitarea tuturor unităților de învățământ.

Mulțumesc.

Mulțumim domnului senator. Vă rog.

Dar vă rog să fiți cât mai scurt, pentru că deja e o dezbatere extrem de aprinsă.

Microfonul 2.

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Dan Cadariu este numele meu, din partea PNL.

Programul în sine este foarte bun. Reținerea noastră, a celor din opoziție, constă în faptul că nu există criterii clare prin care absolut toate primăriile să aibă acces la aceste resurse.

Ținem minte, până la urmă, ce s-a întâmplat cu acest program în 2014, atunci când 500 de primari, pur și simplu, au fost cumpărați. De aici este reținerea noastră.

De altfel, am făcut o interpelare către Ministerul Dezvoltării, să ne pună la dispoziție criterii clare pentru accesarea acestor fonduri.

Acesta este motivul pentru care noi votăm împotriva acestei legi de aprobare a ordonanței.

Mulțumim.

Domnule senator, de ce ne e frică nu scăpăm.

Eu vă propun să încheiem dezbaterile generale și, așa, vă

informez că am avut amendamente respinse.

Dacă vreți să le susțineți în plen?

Vă rog, domnule senator.

Microfonul central.

Câte amendamente ați avut, domnule senator?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vin să susțin în fața dumneavoastră un amendament care nu a întrunit unanimitatea la Comisia pentru administrație, dar, prin importanța lui, consider că el trebuie supus discuției plenului.

Este vorba de introducerea, la art. 7 alin. (1), după litera m), a trei noi litere, de la n) la p), vă rog să fiți atenți, cu următorul cuprins:

„n) reabilitarea zonelor protejate; o) protejarea/consolidarea/restaurarea monumentelor istorice și a altor construcții și amenajări peisagistice cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism;

p) măsuri de monitorizare și gestiune a schimbărilor climatice”.

Despre ce este vorba? E vorba de posibilitatea primarilor de a cere, de a solicita ca instrument de finanțare, dacă o doresc comunitățile locale, de a putea accesa fonduri pentru a interveni pe monumentele istorice aflate într-o stare avansată de degradare.

Ca fost ministru al culturii și ca membru al Comisiei pentru cultură din Senat, vreau să vă spun că în momentul de față avem 593 de monumente în România în stare de colaps și precolaps, că aceste monumente fac parte...

de patrimoniu degradate și, împreună, în acest Parlament, să creăm posibilitatea – încă o dată –, doar posibilitatea primarilor de a solicita fonduri pe acest instrument. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă

Dacă mai sunt amendamente respinse și pe care doriți să le susțineți?

Vă rog. Microfonul 2.

Domnule senator, V-aș ruga să vă rezumați la amendament.

Da. Voiam doar să expun plenului de ce am introdus acest amendament de neprețuit.

Am înțeles.

Nu voi vorbi mult.

Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Într-adevăr, în cadrul Comisiei pentru administrație am mai avut un amendament, și anume eliminarea art. 4, pe două motive: volumul uriaș de credite de angajament, respectiv 30 de miliarde, și doi, nu există o răspundere legală sau penală în situația în care nu sunt respectate aceste limite.

De aceea, propun eliminarea art. 4, cu cele trei subpuncte, tocmai pentru cele două motive invocate. Vă mulțumesc.

Știți cumva la ce poziție ați avut amendamentul în raport, că nu-l regăsim.

Formularea?

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Nu voi vorbi mult.

Ideea este de a crea posibilitatea primarilor – încă o dată, nu este de a direcționa fonduri –, de a crea posibilitatea ca, în cadrul dezvoltării locale, să ia în calcul și patrimoniul istoric aflat într-o stare avansată de degradare.

Aș vrea să adaug că, prin Programul național de restaurare, care este singurul instrument pe care-l are la dispoziție Ministerul Culturii pentru a interveni pe patrimoniu, din suma de 28 de milioane de lei aprobată pentru anul acesta, dacă această sumă ar fi continuată încă 3 ani de zile, în 3 ani de zile s-ar putea finanța restaurarea a 28 de monumente istorice.

Sunt, încă o dată, 593 de monumente în momentul de față, în România, în stare de colaps și precolaps.

Aș încheia spunând că ar fi o dovadă de modernitate în abordarea dezvoltării locale dacă, alături de drumuri, podețe, apă, creșe și canalizare, am putea introduce și patrimoniul ca resursă de identitate locală națională și ca un factor de coeziune pentru comunitățile locale.

Vă rog foarte mult să vă gândiți la temeiul acestui amendament, la faptul că dumneavoastră, în teritoriul din care... în zonele din care veniți, aveți fiecare monumente

N-o știți, nu?

Atunci vă

Vă rog, procedură?

Nu mai avem procedură.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt amendamente respinse..., care doresc să fie susținute în plen.

Dacă nu, vă mulțumesc.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 2 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Îl avem în sală? Inițiatorul?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la cultură.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Domnule președinte,

Pentru conformitate – știu că v-a fost dificil să pronunțați numele –, vreau să mă prezint, știu: Erwin Șimșensohn, secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Obiectul reglementării acestui act normativ îl face din nou completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, pentru a da posibilitatea consiliilor de administrație al SRR și, respectiv, al SRTV de a decide intrarea în procedura insolvenței prin derogare de la prevederile Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.

SRR și SRTV sunt servicii publice autonome, de interes național, care-și desfășoară activitatea sub control parlamentar.

Din nou, având în vedere obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative, Ministerul Culturii și Identității Naționale consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra adoptării.

Vă mulțumesc.

dezastruoase a Societății Române de Televiziune, cu intenția de a găsi o soluție legală de îmbunătățire a acestei situații.

În condițiile schimbărilor legislative privitoare la modul de finanțare a SRR și SRTV operate recent, precum și în condițiile discutării noii forme a Legii nr. 41/1994, această inițiativă legislativă a devenit caducă.

Pentru acest argument, în urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu, rămânem pentru vot final, legea fiind organică, pentru luni.

Următorul punct la ordinea de zi, punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, dacă-l avem în sală.

Nu avem inițiatorul.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Attila, secretar de stat – Ministerul Finanțelor.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin inițiativa legislativă se propune modificarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.

Printre modificări se regăsesc și propuneri de acordare a anumitor pensii, care duc la un efort bugetar suplimentar.

În acest context, Ministerul de Finanțe nu susține proiectul legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte al Comisiei pentru cultură, aveți cuvântul.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a fost avizată nefavorabil de către Consiliul Economic și Social și a primit avize negative de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Comisia economică, industrii și servicii și de la Comisia pentru dezvoltare regională și aviz favorabil de la Comisia pentru dezvoltare și strategie economică.

Vă informez că propunerea legislativă a fost inițiată în cursul anului precedent, pe fondul situației financiare

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte, vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, L107/2016

În ședința din 21.02.2017, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât să adopte un raport de respingere pentru această propunere legislativă, fără amendamente. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul legislativ face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Potrivit art. 75 alin. (3) din Constituția României, republicată, și art. 88 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu, fiind lege organică, rămâne pentru luni, la votul final.

Aș vrea să vă reamintesc că mâine s-ar putea să avem, în funcție de hotărârile Birourilor reunite, plen comun la ora 10.00.

De asemenea, doamnelor, pentru că mâine e 1 martie,

- „La mulți ani!”. Să fiți fericite și sănătoase! Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința Senatului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.30._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944442]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 31/7.III.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei