Stenogramă plen

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Legea salarizării unitare va conduce la creșterea calității serviciilor pentru cetățeni și la reducerea corupției din administrație”.

Distinși colegi,

Proiectul de lege privind salarizarea unitară din sectorul bugetar va ierarhiza în mod corect salariile din administrația publică locală, fapt care ar trebui să conducă la creșterea calității serviciilor prestate pentru cetățeni.

Salariile din sistemul bugetar vor fi repartizate pe o grilă de multiplicare de la 1 la 12, unde 1 reprezintă salariul minim pe economie, iar 12 cel mai mare salariu din sistemul bugetar, care va aparține Președintelui României. Ierarhizarea funcțiilor pe această grilă a fost realizată după modelele din statele din Uniunea Europeană. O ierarhizare foarte asemănătoare o regăsim în state precum Germania, Franța sau Italia. Funcțiile din sistemul public sunt împărțite în șapte categorii: educație, sănătate, cultură, administrație, justiție, ordine publică și siguranță națională, diplomație.

Guvernul PSD-ALDE va aloca până în 2020, la finalul mandatului, 32 de miliarde de lei pentru această creștere a salariilor din sistemul bugetar, așa cum am promis în campania electorală. Aceasta înseamnă o creștere, în medie, de 56% a salariilor din sistemul bugetar față de decembrie 2016, cu o creștere a masei salariale de câte 10 miliarde pe an.

Dar pentru alinierea salariilor la ierarhizarea stabilită va mai fi nevoie de încă doi ani, până în 2022 inclusiv, când alocarea pentru creșterea salariilor va ajunge la 58 de miliarde de lei, care va reprezenta o creștere medie de 100% față de decembrie 2016. Astfel, din 2023 toate salariile din sistemul bugetar se vor raporta la salariul minim pe economie. Prin urmare, o creștere a salariului minim va implica o creștere proporțională pentru toate salariile din sistemul public.

Principiile Legii salarizării unitare vor fi următoarele: – principiul egalității – pentru funcții egale, studii egale și muncă egală se va plăti un salariu egal;

– principiul ierarhizării – salariul șefului trebuie să fie mai mare decât al subalternului; salariul pentru funcții de studii superioare trebuie să fie mai mare decât cel pentru studii medii pentru aceeași vechime și gradație; salariile pentru funcțiile de demnitate publică trebuie să fie mai mari decât cele pentru funcții de conducere, iar cele pentru funcții de conducere trebuie să fie mai mari decât cele pentru funcțiile de execuție;

– un alt principiu, principiul unității – toate salariile din sistemul bugetar trebuie reglementate printr-o singură lege. Nu mai trebuie acceptată reglementarea de sporuri și prime speciale prin legi speciale.

Noua lege a salarizării va elimina anomalia prin care primarul, ales de cetățeni, este mai prost plătit decât unii funcționari din primărie. Legea salarizării unitare prevede o creștere treptată a salariilor din administrația publică locală, concomitent cu creșterea economică din următorii ani. În plus, sunt eliminate anomaliile în care un secretar sau un director din primărie va avea venituri chiar de câteva ori mai mari decât ale primarului, ales de cetățeni, ceea ce era profund incorect. De asemenea, primăriile și consiliile județene vor putea angaja persoane mai competente pe funcțiile de conducere. În principiu, aceste modificări ar trebui să conducă la creșterea calității serviciilor pentru cetățeni.

Consider că majorările de salarii, în special în zona funcțiilor de răspundere decizională mare din primării și consiliile județene, vor contribui semnificativ la reducerea corupției din acest sector, la fel cum s-a întâmplat și în justiție, după creșterea semnificativă a veniturilor salariale ale procurorilor și judecătorilor.

Așadar, având în vedere aspectele prezentate privind Legea salarizării unitare, fac un apel la dumneavoastră, stimați colegi, să adoptăm acest proiect în Parlament până la finalul acestei sesiuni legislative, astfel încât să avem o administrație publică centrală și locală profesionistă, bine plătită și, cel mai important, concentrată pe nevoile cetățeanului.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Vă mulțumim și noi, doamna senator. Continuăm declarațiile politice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Ștefan Radu. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi se intitulează „De ce este necesară creșterea salariilor?”.

Doamnelor și domnilor,

Asistăm în ultima vreme la o avalanșă de luări de poziții ale economiștilor neoliberali, cei care propovăduiesc austeritatea, referitoare la pericolul reprezentat de măsurile de creștere a salariilor în economia românească. Ce uită să menționeze acești domni este că economia României este dominată de o inegalitate majoră în ceea ce privește repartizarea produsului final între salarii și profituri, adică între muncă și capital.

În România, în privința distribuirii PIB, muncii îi revin sub 35%, pe când în țările UE, cu care ne place să ne comparăm, indicatorul este peste 60%. Al doilea factor important este convergența salariilor raportată la convergența prețurilor sau, în traducere pe înțelesul tuturor, putere de cumpărare scăzută în România față de Uniunea Europeană. Statistic, în România convergența salariilor este 20,5%, aproape jumătate față de Cehia – 37,9% și sub nivelul Poloniei și Ungariei – în jur de 30%.

Ce înseamnă aceste cifre? Un cerc vicios al sărăciei, cu toate riscurile ce derivă de aici.

Acest dezechilibru macroeconomic între muncă și capital a condus la decizia strategică privind mărirea salariilor în sectorul public și mărirea salariului minim în economie. Cum se exprimă această disfuncție în mediul de afaceri? Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, prezenta un studiu privind principalele îngrijorări ale mediului de afaceri. Pe primul loc se afla continuitatea businessului. A doua se referă la lipsa forței de muncă calificate și a treia, la creșterea salariului minim pe economie.

Ultimele două se află, din păcate, într-o contradicție logică. Atâta timp cât asupra unui sistem nu se intervine, el va produce aceleași rezultate, ceea ce înseamnă că oricât am investi în sistemul de învățământ și am diversifica metodele de predare, inclusiv cu accent pe învățământul dual, rezultatele vor fi aceleași: absolvenții, în marea lor majoritate, se vor alătura celor peste 3 milioane de români aflați la muncă în afara granițelor țării.

Concluzia logică este necesitatea creșterii salariilor în economia românească, cu două avantaje majore: unul dat de posibilitatea ca cei care finalizează procesul de învățământ să găsească motivarea pentru a lucra în țară și al doilea constând în reintegrarea astăzi în economie a forței de muncă calificate care se află pe piața muncii altor state.

Modelul propus de programul PSD de creștere economică prin mărirea salariilor, susținut legislativ de Legea salarizării

unice și de Legea privind creșterea salariului minim pe economie, este singurul care pe termen lung poate crea o clasă de mijloc puternică în România, o forță de muncă calificată și stabilă și poate reprezenta singura soluție viabilă pentru a ieși din cercul vicios al sărăciei.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Prahova, Ștefan Radu Oprea.

Vă mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul senator Goțiu Remus Mihai.

Vă rog, domnule senator.

Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi se intitulează „Stop otrăvirii Arieșului și Munților Apuseni! Sau cum putem transforma un dezastru de mediu într-o oportunitate de dezvoltare durabilă”. Stimate colege,

Stimați colegi,

3 aprilie 2017 este o nouă dată a morții în calendarul devastării râului Arieș și a Munților Apuseni. După cum probabil știți sau ar fi trebuit să știți, tone de apă și nămoluri pline de metale grele, precum cupru, mangan, fier, cadmiu, zinc ori arsen, au ajuns în Arieș din iazul de decantare de la Valea Șesii, aflat în responsabilitatea Cupru Min Abrud și a statului român.

Accidentul de săptămâna trecută vine în urma unor deversări și accidente periodice din 2004, 2008, 2011 și 2013, care au distrus fauna și flora unuia dintre cele mai frumoase râuri ale României, punând în pericol inclusiv viața oamenilor – de la otrăvire, până la boli grave precum cancer, paralizii, orbiri, boli de inimă și așa mai departe –, precum și bunăstarea lor.

Afirmația prefectului de Alba conform căreia „populația piscicolă nu ar fi fost afectată de acest accident” o putem plasa între ridicol și cinism, în condițiile în care accidentele din 2008 și 2013 au produs tone de pești morți. Oare la ce populație piscicolă se mai referea domnul prefect de Alba pe Arieș, în aval de iazul de la Valea Șesii?

Potrivit primelor informări și declarații apărute în presă, problemele care au cauzat accidentul de săptămâna trecută erau cunoscute de Cupru Min încă din 2015, dar, citez reprezentanții Cupru Min: „Comisia națională urma să decidă care este soluția optimă în primăvara anului 2017, după dezgheț.” Acest lucru arată iresponsabilitatea cu care asemenea probleme sunt tratate atât la nivelul conducerii companiei miniere, dar și la nivel guvernamental, într-o țară în care mai sunt unii care își pun problema avizării și realizării altor asemenea iazuri ale morții: la Roșia Montană, la un pas de Valea Șesii, la Certej, lângă Deva, ori în alte părți.

Nu e deloc întâmplător că turla bisericii și crucile din cimitirul fostului sat Geamăna, scufundat în milioanele de tone de steril și otravă, au devenit imagini emblematice ale Munților Apuseni nu doar în România, dar și peste hotare. Dacă nu ne trezim acum, când e deja târziu, asemenea peisaje sunt tot ce le vom lăsa moștenire copiilor și nepoților noștri.

Și totuși, stimate colege, stimați colegi, există soluții. În toamna anului 2014, în luna septembrie, Comisia de dialog social din cadrul fostului Minister al Mediului și Schimbărilor Climatice a pus în dezbatere publică documentul intitulat Strategia națională și Planul național de acțiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România. Practic, a fost pentru prima dată când în România s-au recunoscut la nivel politic, în mod oficial, dimensiunile și impactul uriaș al distrugerilor de mediu cauzate de dezvoltările industriale și miniere, acțiunile anterioare vizând doar refaceri punctuale, fără o strategie unitară și fără existența unei metodologii adecvate.

Potrivit documentului amintit, România avea în acel moment 210 situri contaminate și 1.183 de situri potențial contaminate, adică situri pentru care nu au fost realizate încă rapoarte de evaluare, rezultate de pe urma activităților industriale miniere desfășurate în ultimele decenii.

Costurile de refacere sunt uriașe. 1.264.000.000 de euro ar costa evaluarea de risc și remedierea celor 210 situri contaminate, la care se pot adăuga 7.192.000.000 de euro evaluările de risc și refacerea pentru siturile potențial contaminate.

Atenție însă! Ținând cont de prioritățile Uniunii Europene, aceste costuri se pot transforma, deloc paradoxal, într-o oportunitate de dezvoltare a României:

– prin atragerea, până în 2050, a fondurilor europene – după cum arătam, vorbim de miliarde de euro – pentru refacerea siturilor contaminate, implicit prin crearea de mii de locuri de muncă în domeniul refacerii mediului;

– prin repunerea în circulație agricolă ori forestieră a zeci de mii, poate chiar sute de mii de hectare de teren arabil, pășuni, livezi ori păduri, ținând cont că doar un singur proiect minier ori industrial poate lăsa în urmă mii de hectare de teren afectat;

– prin reducerea poluării și a riscurilor majore de poluare a apelor;

– prin economii importante la bugetul de sănătate, știut fiind faptul că în zona siturilor contaminate avem de-a face cu numeroase probleme de sănătate, inclusiv la nivelul la care se recomandă strămutarea unor localități.

Din păcate, din toamna anului 2014 și până acum nu am mai auzit nimic de continuarea elaborării strategiei și de punerea în aplicare a vreunui plan de acțiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România.

Accidentul de la Valea Șesii arată că, și dacă există o asemenea strategie ori plan, atunci există doar pe hârtie, nu și pus în practică. Altfel, e greu de imaginat că nu ar fi vizat unul dintre cele mai mediatizate, atât în țară, cât și în străinătate, iazuri de decantare ale României.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Dar și stimate și stimați miniștri ai Guvernului Grindeanu,

Haideți să facem acest efort și să transformăm o problemă națională într-o șansă de dezvoltare durabilă. Nu trebuie nici să inventăm roata, soluții există, trebuie doar să recunoaștem existența problemei și să ne apucăm de lucru.

Accidentul de săptămâna trecută de la Valea Șesii și toate celelalte care l-au precedat în mai puțin de 15 ani arată cât de mari sunt riscurile la care ne expunem și faptul că doar hazardul ne-a ocrotit până acum de o tragedie de proporții pe Arieș și prin toate localitățile străbătute de Arieș, de la Câmpeni și Baia de Arieș până la Turda și chiar mai departe, pe Mureș.

E chiar așa de greu să acționăm acum inteligent, responsabil și în interesul cetățenilor români de astăzi și din generațiile viitoare?

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Marciu Dan Ovidiu Cristian.

Vă rugăm, domnule senator.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Declarație politică: „Problematica domeniului apelor în județul Giurgiu”.

Anual, în urma ploilor, peste 2.500 de hectare de terenuri agricole, pășuni și păduri, podețe, drumuri județene și comunale, anexe gospodărești sunt afectate de deversarea apelor din albiile râurilor Neajlov, Dâmbovnic și Valea Mamina și nu mai putem asista pasiv la aceste probleme.

Deși Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu a efectuat în anul 2016 lucrări de decolmatare a cursurilor de apă Sabar, Valea Ilfovățului, Neajlov, Glavacioc și Milcovățu pe o lungime totală de 14,72 km, aceste lucrări nu sunt suficiente, dar pot fi extinse și sunt condiționate de achiziționarea unui excavator cu braț lung și a unui buldozer, necesare în regim de urgență pentru SGA Giurgiu.

Ca o consecință a revărsării râului Neajlov, în anul 2017 a fost grav avariat podul de peste Neajlov, din localitatea Vadu Lat, comuna Bucșani. Râul Dâmbovnic inundă izlazurile și terenurile agricole din comuna Bucșani. Râul Valea Mamina inundă terenurile agricole de pe raza comunei Colibași, satul Câmpurelu. Prin intervenția ministrului apelor și pădurilor, dorim regularizarea cursurilor acestor râuri, pentru a împiedica pe viitor pagubele ce le pot genera.

În legătură cu fluviul Dunărea. În zona localității Gostinu se impune de urgență executarea de lucrări de apărări de mal de către Ministerul Apelor și Pădurilor, întrucât există o eroziune de mal în zona km 476–479, fluviul Dunărea, incintă îndiguită Malu Roșu–Gostinu, care avansează anual cu 15–20 de metri, iar în momentul de față se află la o distanță minimă față de piciorul digului, de circa 30 de metri, cu risc iminent de inundare a întregii comune Gostinu în cazul ruperii digului.

Digul transversal Vedea–Pietroșani, prin care se poate realiza tranzitarea apei prin incintele învecinate Vedea– Pietroșani și Vedea–Slobozia, este subtraversat de o conductă corodată, a cărei refacere o solicităm de îndată ministerului, deoarece ea poate conduce la surpări în corpul digului, producând imposibilitatea tranzitării apei între cele două incinte și a accesului pe coronamentul digului.

Începând cu zona Dunapref Giurgiu și până în apropierea Podului Prieteniei, malul românesc a fost protejat cu lespezi de piatră zidite, care s-au degradat progresiv, existând pericolul erodării malurilor, care poate afecta într-un viitor apropiat faleza portuară și faleza care leagă municipiul de portul Giurgiu fără refacerea de urgență a protecției malului Dunării.

Totodată, în județul Giurgiu se impune includerea la finanțare a următoarelor lucrări imperios necesare:

– amenajare râu Argeș, pentru stabilizarea talvegului în zona baraj Ogrezeni–baraj Mihăilești și reabilitarea prizei Argeș–Ilfovăț, județul Giurgiu, având în vedere că s-a..., deci având în vedere că s-a depus studiul de fezabilitate reactualizat; – regularizare râu Glavacioc și râu Milcovățu, în zona localităților Letca Nouă și Ghimpați existând studiu de fezabilitate;

– amenajarea împotriva inundațiilor râului Sabar, tronson Găiseni–Colibași;

– apărare mal stâng la râul Argeș, capăt amonte sat Podu Popa Nae, comuna Găiseni, în cadrul obiectivului de investiții „Amenajare râu Argeș, pentru stabilizarea talvegului în zona aval baraj Golești–baraj Ogrezeni, județele Dâmbovița și Giurgiu”;

– finalizarea acumulării Ogrezeni, aducțiune casetată. Vă mulțumesc. Senator de Giurgiu, Marciu Cristian. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, domnule senator.

Așteptăm și alți colegi care doresc să vină să prezinte declarațiile politice.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Având în vedere că urmează ședința de Birou permanent reunit, suspendăm ședința și o reluăm după ce se încheie ședința de Birou permanent reunit.

Aveam și varianta să supunem la vot sistarea lucrărilor, propusă de domnul senator Pavel Marian, dar mergem pe varianta de suspendare.

## PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Reluăm ședința de declarații politice și îl invit la microfon

pe domnul senator Dan Manoliu, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule senator.

Microfonul 3... Nu, microfonul central.

Vă rog, că de aici se citesc.

## **Domnul Dan Manoliu:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Terorismul fundamentalist – pericol pentru creștinii de pretutindeni!”.

## Stimați colegi,

Încep cu tristețe această declarație, tristețe care marchează, de asemenea, și acest final de Post al Paștelui pentru toți creștinii din lume. Acest fapt se datorează, în principal, celor două atentate care au zguduit lumea creștină în ultimele cinci zile: cel din data de 7 aprilie, din Stockholm, unde au murit patru persoane, și cel mai sângeros, cel din 9 aprilie, de acum două zile, din Egipt, unde s-au înregistrat

45 de morți și 106 răniți, majoritatea creștini ortodocși, dar nu numai.

Aceste atacuri reprezintă o lovitură primită în însăși fundația societății în care trăim și pe care încercăm să o construim noi astăzi, o lume deschisă, încăpătoare pentru toți, indiferent de culoarea pielii, locul de origine sau religia pe care o practicăm.

Consider că societatea românească trebuie să dea atenție la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, al României, trebuie să empatizăm, dar să și acționăm în cunoștință de cauză pentru interesul nostru, al românilor de pretutindeni.

Faptul că trăim într-o lume în care creștinii sunt atacați în însăși celula lor de bază, biserica, trebuie să ne dea mult de gândit. Premierul României, în numele Guvernului, a avut o luare de poziție fermă, pe care o salut și eu astăzi și alături de care sunt solidar, inclusiv pentru a transmite un mesaj, nu doar către cei ce agresează dreptul fundamental la viață al nostru, ci și nouă, românilor, care trebuie să fim mai atenți, mai bine informați, mai alerți. Însă în același timp trebuie să fim și conștienți că trăim într-un stat democratic, unde drepturile noastre sunt apărate corect și unde nu avem parte de asemenea incidente cum se întâmplă inclusiv în alte state europene.

Faptul că astăzi sunt atacați vehement cei doi poli ai creștinismului, respectiv Orientul Mijlociu, locul de naștere a religiei noastre, precum și Europa, locul de unde aceasta a înflorit și de unde s-a împrăștiat în lume, trebuie ca pe noi, creștinii, să ne unească, să ne înfrățească, să ne facă să renunțăm la micile noastre lupte interne pe care le avem fiecare în țara lui și să ne dăm mâna pentru a atinge țelul mai înalt împreună: anihilarea și eradicarea terorismului fundamentalist, indiferent de religia pe care acesta a confiscat-o, și protejarea cetățenilor noștri, oriunde ar fi aceștia.

Propun ca acum, la finalul declarației, să ținem un moment de reculegere pentru victimele celor două atentate, majoritatea frați creștini, unii ortodocși, iar alții catolici, care și-au pierdut viața brutal și sângeros în timp ce-și petreceau liniștit timpul liber sau se adunau pașnic pentru a se ruga la Dumnezeu.

Dumnezeu este universal, iar el nu trebuie și nu poate fi confiscat de către nimeni!

Senator Dan Manoliu, Circumscripția electorală 29 – Neamț.

Momentul de reculegere.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Suntem siguri că cei din județul Neamț sunt mândri de dumneavoastră.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, din partea Grupului PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Declarația de astăzi am intitulat-o „Românii care muncesc în străinătate – cetățeni ai României și ai Uniunii Europene cu drepturi și libertăți depline, precum și cu îndatoriri corespunzătoare”.

Este de notorietate publică faptul că peste 5 milioane de români muncesc și trăiesc în mai multe țări membre ale Uniunii Europene, și nu numai. Majoritatea covârșitoare a semenilor noștri muncesc și trăiesc în condiții bune, au un nivel de trai decent și putem vorbi chiar de o integrare, dar nu de o asimilare a lor la noile condiții de muncă și de viață la standarde și valori europene.

Acești oameni trimit anual acasă, în țară, milioane de euro, care se investesc în educație, în sănătate, în locuințe, în confort mai bun în case și așa mai departe. Acest aspect a fost și este unul de apreciere și eu, personal, sunt bucuros să afirm și să susțin acest lucru.

Ultimele evoluții mă fac totuși să fiu mai rezervat, mai reținut. Mass-media TV, posturile de radio, cotidienele centrale și locale au relatat cu lux de amănunte cazuri în care românii noștri se simt abandonați, chiar părăsiți de patria-mamă, România. Titluri vehiculate în presă înspăimântă doar la citirea lor: „Românce violate și bătute”, „Sclavie modernă cu români”, „Bătaia de joc a străinilor”, „Abuzați și alungați de patroni”, „Înfiorător! Violate și bătute”, „Români bătuți și schingiuiți”, „De ce nu auzim vocea victimelor?”, „Coșmar sicilian” și altele asemănătoare, care ne fac să credem că asistăm la un adevărat fenomen care este în plină evoluție spre niveluri superioare.

Recunosc că trăim într-o lume a regionalizării, a globalizării, dar acești români nu trebuie să creadă nicio clipă faptul că România și statul român i-au uitat. Asta nu! Niciodată și pentru niciun motiv! Ei sunt vecinii noștri, prietenii noștri, semenii noștri, sunt cetățeni români, oameni ai cetății care se numește România, și au drepturi și libertăți depline, precum și îndatoriri corespunzătoare, fiind și cetățeni europeni în spațiul generos al Uniunii Europene, în care muncim și trăim cu toții.

De asemenea, fac un apel solemn la Guvernul României, la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, la Ministerul de Interne, la Ministerul de Externe, la Serviciul Român de Informații, la Serviciul de Informații Externe și la alți factori decidenți să constituie o celulă de criză, să analizeze toate aceste aspecte, dar și altele cu relevanță în acest fenomen. Ar fi oportun să se conceapă o strategie națională, cu un plan de măsuri corespunzător, ambele pentru termene scurte, medii și lungi.

Cred cu tărie că se impune de îndată o analiză atentă a tuturor punctelor slabe și a punctelor tari din plan intern, național, dar mai ales a tuturor amenințărilor și oportunităților din plan extern, european și internațional deopotrivă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim și noi, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului UDMR, pe domnul senator Lóránd Turos.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În urma intrării în vigoare a Regulamentului nr. 458/2017, de modificare a Codului frontierelor Schengen, adoptat de către Parlamentul European și Consiliul Europei, autoritățile de control la frontieră din statele Uniunii Europene

efectuează verificări ample la intrarea și ieșirea de pe teritoriul statelor membre, începând cu data de 7 aprilie.

Potrivit Poliției de Frontieră Române, verificările permit statelor membre să se asigure că persoanele controlate nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică, în scopul îmbunătățirii securității Uniunii Europene și a cetățenilor acesteia.

Teoretic, această măsură este în interesul Europei și al cetățenilor din Uniunea Europeană. Practic însă, este o încălcare grosolană a unuia dintre conceptele de bază ale Uniunii, respectiv libertatea de circulație și de ședere a persoanelor în UE, piatra de temelie a Uniunii, instituită prin Tratatul de la Maastricht în 1992.

Faptul că această verificare amplă se aplică nu doar în cazul frontierelor externe ale Uniunii, ci și la frontierele dintre statele membre consider că este o mare nedreptate față de România, care, deși a îndeplinit toate condițiile tehnice și juridice pentru aderarea la Spațiul Schengen, din motive pur politice a rămas pe dinafară.

Odată cu aplicarea noilor reglementări, regăsim la granițele noastre de vest condiții de dinaintea aderării la Uniunea Europeană: cozi imense, timp de așteptare de mai multe ore. Și toate acestea înaintea Sărbătorilor Pascale, când mulți dintre românii din diaspora doresc să petreacă sfintele sărbători acasă, alături de cei dragi.

Pe lângă această problemă punctuală, să nu uităm de românii care au domiciliul în localități din Ungaria, aflată în imediata apropiere a graniței de vest a României, care și-au cumpărat case acolo și fac zilnic naveta la locurile lor de muncă din România, deoarece au crezut de-a lungul anilor în promisiunile politicienilor privind aderarea României la Spațiul Schengen într-un interval foarte scurt. Aceste persoane, chiar dacă au case dincolo de graniță, muncesc și plătesc impozite în România. Dimineața stau ore în șir la punctele de trecere a frontierei pentru a ajunge la serviciu și la școală cu copiii.

Datoria Guvernului și a Președintelui României este să apere drepturile acestor cetățeni. Și avem un exemplu de urmat. Cel mai nou membru al Uniunii Europene, Croația, a suspendat aplicarea Regulamentului nr. 458/2017, de modificare a Codului frontierelor Schengen, pentru că era contra intereselor cetățenilor croați.

Cred că ar fi cazul ca patriotismul guvernanților să se manifeste nu doar în vorbe, ci și în apărarea intereselor tuturor cetățenilor, nu doar ale celor care pot trece de uriașe cozi de la vamă având în buzunar un pașaport diplomatic. Lóránd Turos, senator de Satu Mare.

Mulțumim, domnule senator.

O invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe doamna senator Carmen Eleonora Hărău.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

S-au făcut și continuă să se facă frecvent ironii pe tema irelevanței utilizării unor date statistice de dată recentă. Am văzut într-o publicație economică de limbă engleză un gentleman având un picior într-o vadră cu foc și unul într-un butoi cu gheață, iar în traducere, sub caricatură, scria: „În medie, gentlemanul se simte excelent.” La noi, în România, ca să revenim în folclorul național, dacă un român mănâncă o pâine e în regulă, iar dacă altul mănâncă două e și mai în regulă. Dar când cel de-al treilea rămâne flămând, fiindcă nu mănâncă nicio pâine, nu-i ține de foame faptul că în statistică, în medie, fiecare român mănâncă câte o pâine.

Noi, politicienii, suntem relaxați și avem apă la moară când vorbim despre date macroeconomice: și când vorbim despre PIB, și când vorbim despre creștere economică. Din păcate, nu și când vorbim despre standardul de viață al românilor.

Căci nimeni nu poate nega faptul că, începând din 2011, PIB-ul României a reînceput să crească în ritmuri tot mai mari. Și ne putem lăuda că în 2016 am avut cea mai mare creștere economică dintre statele membre ale Uniunii Europene. Este fără doar și poate un lucru bun, însă bucuria se poticnește în faptul că această evoluție a economiei n-a avut impact direct în creșterea standardului de viață al populației, în diminuarea acelei mase critice de cetățeni care nu-și asigură propria subzistență de la o lună la alta. Altfel spus, trăim paradoxul unei Românii care este din ce în ce mai bogată, în timp ce românii săraci sunt din ce în ce mai numeroși.

Cel mai dureros lucru este, de departe, atunci când se constată că din bugetul de stat pleacă anual miliarde bune plătind drumuri care nu-s, bunuri și servicii iluzorii, inexistente sau la prețuri mult supradimensionate.

Acesta este principalul motiv pentru care PNL se încăpățânează să propună transparența actelor administrative în toate zonele administrației publice în scop preventiv și evitarea amestecului politic în actul de justiție în scop corectiv și de recuperare a banilor ilegal cheltuiți de către decidenții publici.

În context, cum iadul se știe bine că e pavat cu bune intenții, din buget pleacă anual sume astronomice în scopul declarat al protecției și asistenței sociale. Dacă ne raportăm la eficacitatea utilizării acestor resurse, ne dăm seama, uitându-ne în jurul nostru, că lucrurile nu merg bine deloc.

De exemplu, în anul 2017 avem alocate mai bine de 13 miliarde de lei pentru asistență socială, pentru familii, copii, asistența persoanelor cu invaliditate, pentru programe de incluziune socială. Această sumă se apropie ca pondere de 2% din PIB și s-ar zice că orice persoană aflată în risc de sărăcie în România are în statul român, dat fiind acest procent, un sprijin puternic.

## Stimați colegi,

Auzeam zilele trecute o declarație a doamnei ministru al muncii, când cu voce gravă amenința: „Nu o să mai vedeți ajutoare sociale cu nemiluita, pentru că oamenii trebuie să meargă la muncă.” O declarație de salutat. În orice caz, sper din suflet, în interesul României, ca doamna ministru să creadă ce spune și, mai ales, să poată face ce crede.

Și sunt sceptică, pentru că PSD, partidul doamnei ministru, a viciat profund sistemul de asistență socială, transformându-l într-un sistem profund ineficient. De ani buni de zile, personal am atras atenția asupra faptului că alocațiile și indemnizațiile sociale nu ajung la cei îndreptățiți să le primească, la cei aflați în suferință. Ba, mai mult decât atât, viciază cultul muncii. Pături largi de cetățeni s-au obișnuit să stea cu mâna întinsă către stat și investitorii găsesc din ce în ce mai puțin oameni dispuși să muncească sau să învețe să muncească.

Sistemul acesta de alocații sociale a fost conceput, încă din fază de legiferare, ca instrument pervers de constrângere electorală a celor mai săraci dintre români. E bine că doamna ministru nu mai este primar, nu mai are mize electorale locale. N-o mai interesează, se vede treaba, șantajul cu beneficii sociale. Însă e de întrebat: va trece, va reuși să învingă presiunea celor care au nevoie în continuare de acest sistem în scop electoral?

Este trist și periculos că se cheltuiesc miliarde în scopul asistenței sociale electorale, însă nu pentru copii, pentru persoane cu invaliditate și alte categorii îndreptățite. Iar pentru acestea statul român se face că face.

Stimați colegi,

La început de mandat, avem oportunitatea și responsabilitatea deosebită de a ne așeza la masa discuțiilor în vederea reconfigurării legislative a tuturor politicilor de asistență socială din România. Putem scrie cu toții, în primul rând partidele care susțin arcul guvernamental, evident, un set, un cod al asistenței sociale din România.

Mi-aș dori să pornim de la o definire clară a scopurilor și necesităților unor astfel de politici, să ajungem la un set de politici cu ținte clare, către grupe de beneficiari bine definite, a căror implementare să iasă cu totul din sfera de influență a factorului politic, local sau central, indiferent cine poate fi în timp profitorul.

Fără o țintire a ajutoarelor sociale nu vom reuși niciodată să diminuăm numărul de cetățeni aflați în sărăcie lucie sau în risc avansat de sărăcie. Banii trebuie să ajungă doar la cei îndreptățiți. Îmi fac datoria să afirm de la această tribună că, fără o reformare din temelii a sistemului de beneficii sociale, românii, mai ales cei care trebuie sprijiniți de către stat, vor rămâne captivi în sărăcie.

Vă mulțumesc.

Sunt senator PNL, Eleonora Carmen Hărău.

Mulțumim și noi, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Doru Pănescu, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea se intitulează „Importanța programului România Start-up Nation”.

Proiectul România Start-up Nation a fost în campania electorală, ca și atunci când a fost discutat în Parlament și este și acum, conform reacțiilor primite în ultima vreme de la întreprinzători, printre cele mai apreciate ale programului de guvernare al PSD.

Un element important este felul în care va fi pusă în practică această lege. Astfel, este semnificativă definirea noțiunii de „start-up”.

Aceasta nu este orice întreprindere nou-înființată, nu este orice companie care aduce un produs sau un serviciu pe piață. Start-up este o companie care lansează un produs nou, inovativ, un produs sau serviciu care nu există la momentul curent. De asemenea, conform literaturii de specialitate – a se vedea revista Forbes din 16 decembrie 2013 sau Dicționarul Webster –, un start-up este o companie nou-înființată, de mici dimensiuni, cu un număr restrâns de angajați, dar care, prin caracterul inovativ, prin flexibilitatea în relațiile cu beneficiarii, are un potențial de creștere mare.

Dacă urmărim o statistică la nivel mondial, vom constata că asemenea companii care satisfac cerințele din definiția menționată sunt adesea din zona IT. Companiile din domeniul informaticii pot veni cu soluții inovative și, prin natura lor, au un potențial deosebit de a se extinde, de a satisface necesitățile globalizării.

Așa se explică de ce programul Start-up Nation a stârnit în comunitatea din zona IT a Iașiului, o comunitate într-o certă dezvoltare în ultima perioadă, un interes deosebit.

Urmărind definiția dată, rezultă că programul Start-up Nation va putea însemna o încurajare a creativității, a valorificării cercetării și potențialului de creștere economică a României. Aici nu mai trebuie multe explicații. România nu trebuie să fie doar o țară în care se asamblează produse proiectate în exterior sau, în cazul zonei IT, în care se scrie cod pentru sisteme software proiectate în alte țări, ci una în care se valorifică potențialul creativ pe care-l au inginerii români. Prin sprijinirea companiilor care creează, care inovează, putem progresa, apropiindu-ne de țările dezvoltate.

Dacă ne referim specific la domeniul IT, deși principiile expuse pot fi generalizate și pentru alte domenii, va rezulta, printr-o asemenea aplicare a programului Start-up Nation, ca tinerii programatori să nu mai fie doar cei care realizează o muncă de rutină, repetitivă. Ei nu trebuie doar să scrie cod la comanda unor clienți, ci să realizeze produse software originale, prin proiectare și cercetare, valorificându-și inteligența, creativitatea și pregătirea. În acest fel, România va fi și ea cu un pas înainte, nu va mai fi surprinsă de posibilele modificări de pe piața muncii.

Spun aceasta pentru că există prognoze conform cărora și cererea pentru produse IT de tip comun s-ar putea, peste un număr de ani, să intre în descreștere, iar atunci vor fi favorizate țările în care se creează sisteme software originale, cele legate de partea de cercetare.

În concluzie, Start-up Nation este un program important pentru România și poate deveni cu atât mai eficient cu cât mecanismul de aplicare va ține seama și de aspectele pe care le-am menționat. Aceasta înseamnă ca, în judecarea cererilor de solicitare a finanțării prin acest program, să se favorizeze acele situații în care se dovedește, prin planul afacerii, că se aduce un caracter inovativ.

Fără a însemna un criteriu eliminatoriu, aspectele de inovare trebuie să fie mai bine punctate. În plus, analiza trebuie făcută într-o manieră flexibilă, avându-se în vedere și zona în care va activa noua companie, felul în care produsul sau serviciul pe care îl propune lipsește în acea zonă, caz în care compania trebuie să primească un punctaj mai mare, deoarece ea îndeplinește cerința de a avea un potențial de creștere considerabil.

Am speranța că elementele prezentate pot contribui la creșterea numărului de întreprinderi mici și mijlocii în România, iar punerea în practică a legii va reprezenta un real succes.

Senator Doru Adrian Pănescu, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim și noi, domnule senator. O invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan. Vă rog, doamna senator.

Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează „Creșterea veniturilor românilor – momentul așteptat de o țară întreagă”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Odată cu alegerile parlamentare din decembrie 2016, Partidul Social Democrat a introdus un standard calitativ ridicat în modul de a ne prezenta în fața electoratului și de a face politică mare, la vârf. Este vorba despre un angajament politic pe un program de guvernare bine întocmit și aplicat cu rigurozitate de alianța majoritară.

Una dintre cele mai importante prevederi ale programului de guvernare al Partidului Social Democrat este elaborarea și adoptarea unei legi unitare de salarizare a bugetarilor în cursul anului 2017, cu unele aplicații din acest an, dar cu o implementare principală de la 1 ianuarie 2018 și cu alte aplicații etapizate până în anul 2022.

Încercări de a elabora o astfel de lege au mai fost făcute în ultimii 10 ani, dar nimeni până acum nu a dus demersul până la o deplină și finală aplicare. Din acest motiv, salarizarea bugetarilor s-a făcut fără o perspectivă pe termen lung și fără o fundamentare adecvată. În acest fel, prin creșteri punctuale ale salariilor doar pentru unele categorii de bugetari, au apărut în sistem tot felul de contradicții, exagerări și inechități.

În acest context și-a asumat acum Partidul Social Democrat, împreună cu alianța majoritară, curajul și responsabilitatea de a pune..., de a propune aplicarea unei legi care să conducă la o creștere a veniturilor întregului personal bugetar, să-l motiveze pentru a fi mai stabil și mai eficient în muncă, pentru a elimina acele discrepanțe care se creaseră între timp și fără logică.

Pentru acest lucru, permiteți-mi să adresez felicitări colegilor care au trudit la elaborarea acestui important și mult așteptat act normativ. Felicitări merită Guvernul condus de prim-ministrul României, Sorin Grindeanu, Ministerul Muncii, condus de Lia Olguța Vasilescu, care au coordonat și finalizat la timp proiectul de lege, așa cum și-au propus, precum și toți cei care au contribuit la realizarea acestui obiectiv, așa cum sunt partenerii de dialog social și specialiștii în domeniu.

Nu mă îndoiesc că proiectul de lege a salarizării unitare, odată intrat în procedurile parlamentare, va suferi intervenții și că în acest sens ne vom bucura de atenția și contribuția celor interesați, inclusiv a colegilor din opoziție, în adoptarea unei legi cât mai bune, mai adaptate condițiilor din prezent și evoluțiilor viitoare.

Cred că ajunge cât au suferit românii ca urmare a unei guvernări nocive din perioada PDL, sub directa coordonare a fostului președinte al țării, Traian Băsescu, și cu toți ai lui din acea perioadă – și este evident că mulți se regăsesc în PNL-ul de astăzi –, atunci când într-un mod agresiv li s-au tăiat bieților români salariile și pensiile, pentru ca ulterior să se constate că măsurile luate nu au ajutat în niciun fel această țară.

Despre această lege a salarizării unitare, despre principiile care stau la baza ei și cum sunt ele concretizate prin prevederile normative vom vorbi mult timp de aici încolo. Ceea ce doresc să subliniez este faptul că prin acest proiect Partidul Social Democrat înregistrează o contribuție semnificativă la ceea ce înseamnă consolidarea clasei de mijloc, printr-o salarizare mai consistentă a unor categorii de specialiști care oferă servicii publice vitale, cum sunt medicii, profesorii, angajații din administrația publică centrală și locală, oamenii de cultură, precum și a unor funcții publice de mare răspundere în buna funcționare a unei societăți democratice consolidate.

Partidul Social Democrat și-a propus să crească veniturile românilor, să introducă o mai mare echitate și justiție socială între cetățenii României, să se apropie de media veniturilor din Uniunea Europeană, iar această lege constituie proba cea mai concludentă că suntem hotărâți să facem ceea ce ne-am angajat prin programul de guvernare, chiar dacă acest lucru nu convine unor actori politici care văd în această adoptare un pericol.

Poate pentru cariera lor este un pericol, dar pentru cetățenii României creșterea veniturilor, investiția în oameni, este cea mai bună politică posibilă în acest moment, iar Partidul Social Democrat va continua o astfel de politică, de a investi în oameni și pentru oameni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Și, pentru că suntem în prag de Sărbători Pascale, permiteți-mi să transmit tuturor cetățenilor din această țară: „Sărbători Pascale luminate, cu pace în suflet!”.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumim și noi, doamna senator.

O invit la microfon pe doamna senator Roxana Natalia Pațurcă.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Tema declarației de astăzi o reprezintă „Brațul Borcea – un obiectiv turistic neexploatat din județul Călărași”.

Prin această declarație politică doresc să vă aduc la cunoștință potențialul turistic al județului Călărași și să exprim nevoia de implicare din partea ministerului în valorificarea unui potențial fabulos.

Dunărea și brațul Borcea au reprezentat mereu zone de interes turistic atât pentru români, cât și pentru străini, fiind obiective neîntâlnite în alte țări. În această zonă, turismul se poate dezvolta cu investiții minime, deoarece amenajările necesare nu sunt numeroase.

Pentru încântarea turiștilor, se pot organiza o serie de trasee pe Dunăre prin care să se atingă anumite obiective turistice, fiind folosite ambarcațiuni mici și mijlocii. Turiștii pot vizita ruinele cetății bizantine Vicina, obiectiv turistic arhitectural reprezentativ pentru perioada respectivă și care, din păcate, nu este foarte cunoscut.

Totodată, zona Balta Borcei este cunoscută pentru posibilitatea pe care o oferă turiștilor de a practica pescuitul sportiv sau vânătoarea. Pescuitul sportiv se poate practica, de asemenea, și în lacurile din județ. Aceste facilități transformă zona într-una de interes turistic, indiferent de sezon, putând a fi promovată cu ușurință și către turiștii din afara României.

Județul Călărași pune la dispoziție turiștilor numeroase obiective ce merită vizitate de-a lungul întregului teritoriu, nu numai în zona de mal a Dunării. În regiune se găsesc ruinele fostei Mănăstiri Negoiești, construită în secolul XVII, dar și Muzeul Civilizației Gumelnița, situat în municipiul Oltenița, care adăpostește lucrări din epoca neolitică atât

ale civilizației Gumelnița, cât și ale altor civilizații ce s-au așezat de-a lungul timpului în Câmpia Română.

Tot în județul Călărași, turiștii se pot relaxa pe malul lacului Valea Roșie, din comuna Mitreni, arie recunoscută pentru apa cu proprietăți terapeutice și pentru zona de agrement destinată pescuitului.

Județul Călărași reprezintă o oportunitate de dezvoltare turistică ce se poate realiza cu un efort minim. Mă bucur că domnul ministru al turismului, Mircea Titus Dobre, crede că turismul trebuie să devină o prioritate națională și doresc să-i atrag atenția asupra situației din întreg județul Călărași, situație favorabilă pentru crearea unui mediu turistic ce ar putea atrage anual sute, poate mii de turiști în România.

Îmi doresc să reușim să facem cunoscute cât mai multe zone ale țării, zone cu potențial natural, economic și turistic. Punerea în valoare a regiunii dunărene, cu flora și fauna specifice, ar contribui cu succes la dezvoltarea unui sector de turism sportiv, într-un cadru natural inedit.

Concluzia pe care cu toții trebuie s-o avem în vedere este aceea că avem nevoie de proiecte pentru dezvoltarea durabilă a zonelor de interes turistic din întreaga țară, pentru că natura ne-a înzestrat cu posibilități nenumărate de dezvoltare pe acest plan.

Senator Roxana Natalia Pațurcă, Circumscripția nr. 12 – Călărași.

Mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Dorel Bodog. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Bună dimineața, domnule președinte! Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta de aici, de la tribuna Parlamentului, un scurt bilanț al primelor 100 de zile de mandat la Ministerul Sănătății.

Doresc să exprim de la bun început ideea că această demnitate mă onorează și mă responsabilizează profund. Este cea mai importantă perioadă din întreaga mea carieră politică de până acum, una în care pot lucra în mod direct la îmbunătățirea funcționării întregului sistem medical din țară, în beneficiul pacienților. Cea mai mare mulțumire și satisfacție când îmi voi preda mandatul va fi aceea de a fi putut contribui, cât mai mult posibil, la îmbunătățirea actului medical oferit românilor. Dincolo de orice, nu am altă misiune decât aceasta.

Punerea în aplicare a programului de guvernare al PSD, axat pe interesul și nevoile pacienților, pe păstrarea medicilor în țară și pe dezvoltarea infrastructurii medicale, reprezintă prioritățile mele zilnice și va rămâne astfel până în ultima zi a mandatului meu. Iar această orientare se regăsește în toate măsurile luate în această perioadă, inclusiv în ceea ce privește finanțarea.

Cea mai mare provocare rămâne păstrarea echilibrului între gestionarea problemelor de zi cu zi ale ministerului și implementarea unei viziuni strategice de dezvoltare și modernizare a sistemului medical. Tocmai de aceea, astăzi vreau să vorbim, pe de o parte, despre stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul de guvernare, pe de altă parte, despre problemele și situațiile pe care a trebuit să le rezolv din mers în aceste trei luni de zile. Dacă ar fi să evaluez aceste 100 de zile, aș putea spune că am avut un prim trimestru bun, cu progrese notabile, cu crize gestionate, zic eu, eficient și cu îndeplinirea primelor puncte din programul de guvernare pe sănătate. Pot să vă spun că am reușit să respectăm în totalitate calendarul de angajamente. Toate măsurile planificate pentru primul trimestru au fost adoptate și se află în implementare.

Care sunt acestea?

– încheierea contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat între CNAS și deținătorii de autorizații de punere pe piață pentru medicamentele destinate afecțiunilor oncologice, hematologice și pacienților cu hepatită cronică cu virus C aflați în stadii de fibroză F2, F3 și ciroză decompensată, deci F4;

– reducerea birocrației prin desființarea comisiilor administrative care aprobă tratamentele medicale la nivelul caselor județene de asigurări de sănătate și la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;

– suplimentarea fondurilor pentru programele naționale de sănătate;

– Legea privind suplimentele alimentare;

– eliminarea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru venituri obținute din investiții;

– prioritizarea investițiilor din Acordul cu Banca Mondială – cele 250 de milioane de euro din acest acord vor fi utilizate pentru dotarea cu aparatură performantă a spitalelor din România: echipamente de monitorizare, ventilație, ecografie pentru unitățile de primiri urgențe din cadrul a 68 de spitale regionale/strategice, institute, spitale județene, spitale de pediatrie, spitale de suport, 277 de mașini de anestezie destinate blocurilor operatorii din cadrul a aproximativ 50 de unități sanitare, echipamente de radioterapie destinate dotării a peste 12 centre naționale;

– actualizarea listei medicamentelor compensate – am introdus 13 noi denumiri comune internaționale pe listele medicamentelor compensate și gratuite de care beneficiază pacienții din România, iar actualizarea listei medicamentelor va continua ori de câte ori se impune;

– reducerea cu 35% a prețului medicamentelor care ies de sub patent. Prin abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 800/2016, modul de calcul și procedura de avizare a prețurilor maximale ale medicamentelor se vor realiza în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 268/28.03.2017.

În ceea ce privește eliminarea problemelor de discontinuitate temporară sau permanentă de punere pe piață a unor medicamente, am luat două măsuri importante: pe de o parte, am modificat ordinul de nevoi speciale pentru stabilirea prețului medicamentelor, iar, pe de altă parte, am introdus obligația de a garanta permanent respectarea obligației de serviciu public...

Domnule senator, vă rog să vă pregătiți să încheiați, că ieșim din program.

## Da, da.

În problema vaccinurilor pentru copii, în premieră, Ministerul Sănătății finanțează achiziționarea vaccinului pneumococic.

Nu pot să închei acest scurt bilanț fără a face referire și la înțelegerea cu doamna comisar european Corina Crețu, împreună cu care am convenit asupra unei abordări strategice a investițiilor în sănătate din fondurile europene.

Sunt măsuri și rezultate obținute în primele trei luni de mandat. Aș vrea, de asemenea, ca pe viitor, pe termen mediu și lung, să ne axăm mai mult pe programe de informare și prevenție, având ca obiectiv eficientizarea cheltuielilor, astfel încât să putem folosi toate resursele disponibile acolo unde într-adevăr este nevoie de ele.

Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Florian Bodog, senator PSD de Bihor.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, domnule senator.

Drept la replică din partea domnului senator Vela.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Domnule ministru al sănătății,

Am... Vă rog să rămâneți în sală, să nu plecați... Am drept la replică, pe procedură, după declarația dumneavoastră politică, și vreau să vă spun că, din punct de vedere administrativ, guvernamental, faptul că faceți o declarație politică vizavi de activitatea ministerului nu cred că este cea mai corectă procedură.

Și noi am propus, ca Grup parlamentar al Partidului Național Liberal, o procedură în regulament, „Ora ministrului”, astfel încât într-o oră să prezentați activitatea cu mai multe detalii, să avem o dezbatere, pentru că sănătatea este foarte importantă și dumneavoastră, ca ministru, în „Ora ministrului” puteți să prezentați mult mai multe detalii.

În această declarație spusă aici, de la tribuna Parlamentului, în viteză, nu faceți decât să punctați într-un mod populist activitatea pe care o desfășurați la minister. Pentru că în declarația aceasta politică nu ați spus nimic despre rujeolă și despre faptul că în România vaccinul antirujeolic a fost o problemă și ministerul n-a mai asigurat stocul de vaccin, iar România a fost în situația să aibă o epidemie de rujeolă, care, pe plan european, a fost analizată și evidențiată ca fiind una dintre cele mai grave.

Vreau să vă spun că în județele Arad, Timiș și Caraș-Severin îmbolnăvirile de rujeolă s-au datorat tocmai lipsei vaccinului antirujeolic, despre care dumneavoastră n-ați amintit nimic în această declarație.

Așadar, vă rog ca pe viitor să abordăm problema unei comunicări și a unei dezbateri mult mai ample de aici, de la tribuna Parlamentului.

Domnule senator, dreptul la replică ar fi presupus un comentariu mai scurt.

O să-l rog pe domnul senator și ministru, în 30 de secunde, dacă dorește să facă vreo completare. Îl ascultăm.

## **Domnul Florian Dorel Bodog:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator, mulțumesc pentru observație.

Aștept să se aprobe procedura și voi veni la „Ora ministrului” cu foarte mare deschidere. De asemenea, probabil că ați observat că mi-am scurtat declarația politică. Declarația politică scrisă o găsiți în totalitate depusă.

Iar în ceea ce privește rujeola, după cum știți, epidemia de rujeolă nu a izbucnit în România de când Florian Bodog este ministrul sănătății.

Mulțumesc.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Dar n-are vaccin de când e Florian Bodog ministru...

Mulțumim, domnule senator, pentru precizări. Încheiem aici sesiunea dedicată declarațiilor politice.

Doresc să vă informez că mai sunt declarații politice depuse la secretariat:

– domnul senator Trufin Lucian, domnul senator Niculae Bădălău, domnul senator Chisăliță Ioan Narcis, domnul senator Paul Stănescu, domnul senator Nicolae Avram, din partea Grupului PSD;

– din partea Grupului PNL, domnul senator Ioan Cristina, domnul senator Iancu Caracota, domnul senator George Stângă, domnul senator Cornel Popa, domnul senator Costel Șoptică, domnul senator Marius Nicoară. Și domnul senator Marcel Vela, care și-a retras declarația, o va prezenta într-o ședință următoare.

Acestea fiind toate declarațiile, cele scrise și cele prezentate, încheiem aici prima parte a ședinței.

În câteva minute reluăm activitatea plenului cu ce avem înscris la ordinea de zi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 11 aprilie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Marcel Vela.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 85, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi a plenului a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii asupra ordinii de zi?

Nu sunt.

Atunci

Vă supun atenției dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.30 și 13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program de lucru?

Nu sunt.

Atunci

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 17– 22 aprilie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 17 aprilie – zi liberă;

– marți, 18 aprilie: ora 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului, 14.00–16.00 – lucrări în grupurile parlamentare, 16.00–18.00 – lucrări în plenul Senatului, la ora 17.00 – vot final pentru legile cu caracter organic, 18.00–18.15 – pauză, 18.15–19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri;

– miercuri, 19 aprilie 2017: între orele 9.00 și 10.30 – declarații politice, 10.30–13.00 – lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 20 aprilie 2017 – lucrări în comisiile permanente; – vineri și sâmbătă, 21, respectiv 22 aprilie – activități în circumscripțiile electorale.

Vă supun atenției dumneavoastră dacă sunt intervenții sau... din partea colegilor?

Nu sunt.

Atunci

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu Hotărârea Biroului permanent din 10 aprilie 2017, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) lit. e) și ale art. 91 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru dezbatere și adoptare, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă:

1. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române (b36/14.02.2017).

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiect de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale, conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Rolul valorificării energetice a deșeurilor în economia circulară – COM(2017) 34 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna președinte Gabriela Crețu. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene, așa cum s-a precizat, a fost sesizată, în baza Protocolului nr. 1 al Tratatului de la Lisabona, în vederea examinării Comunicării 34 final a Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Regiunilor.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Allen Coliban, care este și președintele Comisiei pentru mediu.

La lucrările comisiei au participat reprezentanți de la Ministerul Afacerilor Externe și de la Ministerul Mediului.

De asemenea, comunicarea a fost examinată în Comisia pentru transporturi și energie, Comisia pentru mediu, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru dezvoltare și strategie economică și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele:

Se constată că prezenta comunicare se concentrează pe valorificarea energetică a deșeurilor și pe locul ocupat de acestea în economia circulară și clarifică poziția, în ierarhia deșeurilor, a diferitelor procese de valorificare energetică a acestora, furnizează statelor membre orientări cu privire la modul în care utilizează mai bine instrumentele economice și planificarea capacității pentru a evita sau a soluționa eventualele probleme de supracapacitate la incinerarea deșeurilor, identifică tehnologiile și procesele care au fost în prezent cu cel mai mare procent potențial de optimizare a producției de energie și de alte materiale.

Recomandă autorităților române competente să grăbească aplicarea principiilor economiei circulare și trecerea la o societate de reciclare pentru a atinge țintele de reciclare asumate de România.

Se apreciază că atingerea obiectivelor prevăzute în prezenta comunicare poate deschide calea către oportunități economice tangibile și poate îmbunătăți aprovizionarea industriei cu materii prime, poate crea locuri de muncă la nivel local și poate reafirma poziția de lider al Europei în sectorul energiilor verzi.

Apreciază angajamentul Comisiei Europene de a asigura că finanțarea din partea Uniunii Europene și alte mijloace financiare publice sunt direcționate către opțiunile de tratare a deșeurilor, care respectă ierarhia deșeurilor, și se acordă prioritate prevenirii, reutilizării, colectării separate și reciclării deșeurilor.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitate de voturi, elaborarea acestui raport, respectiv a proiectului de hotărâre pe care vi-l supunem dezbaterii și aprobării.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci

Nemaifiind alte puncte pe ordinea de zi, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 11 aprilie 2017. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944718]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 58/18.IV.2017 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei