Stenogramă plen

Rog colegii de la Grupul liberal să-l anunțe pe domnul Cozmanciuc, să...

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 329 de deputați și-au înregistrat prezența un număr de 201.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, au fost distribuite următoarele documente:

- ordinea de zi pentru zilele de marți, 2 mai, și miercuri,

- 3 mai;

– programul de lucru;

- lista rapoartelor depuse în perioada 25 aprilie – 2 mai;

– lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale;

– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților.

Vă reamintesc că, de la ora 17.00, avem răspunsuri orale

la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Îl invit pe domnul vicelider Ioan Munteanu.

Vă rog, aveți, pe procedură, o observație. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să vă propun de astăzi, și nu mâine, să modificăm programul de lucru, în sensul că astăzi rămâne așa cum l-ați citit dumneavoastră, iar mâine programul de la 10.00 la 11.30, cu pauză de jumătate de oră și vot final, la ora 12.00.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Dacă sunt intervenții? Nu.

În aceste condiții, stimați colegi, pregătiți-vă cartelele.

Mâine, la ora 12.00 – vot final.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul de autor pe piața unică digitală – COM(2016) 593 (PHCD 35/2017).

Cine îl prezintă?

Domnul Tîlvăr, vă rog.

Domnul vicepreședinte Angel Tîlvăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul de autor pe piața unică digitală – COM(2016) 593.

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie trimis de Comisia pentru industrii și servicii, pe proiectul de opinie trimis de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și pe analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene a atenționat asupra încălcării principiului proporționalității de obligațiile stabilite de art. 13 al propunerii, în ceea ce privește modalitatea de filtrare a conținutului digital de către furnizorii de servicii online, deoarece aceasta nu poate fi pusă în legătură cu niciunul dintre obiectivele intervenției, dar prezintă riscul de a fi folosită pentru a cenzura sau a bloca fără drept un conținut legitim. Comisia pentru afaceri europene a semnalat că operațiunea de monitorizare a conținutului stocat, fără de care nu s-ar putea realiza filtrarea prevăzută în art. 13 al propunerii, contravine Cartei drepturilor fundamentale, așa cum a decis Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene a recomandat ca excepțiile în ceea ce privește utilizarea operelor protejate în scopuri educaționale, respectiv în ceea ce privește extragerea de text și date în scop de cercetare, să fie extinse la toate entitățile ce le folosesc în scop educațional.

Comisia pentru afaceri europene a recomandat ca extragerea de text și date în scop de cercetare să fie extinsă și pentru entități cu scop comercial, în special IMM-uri, și a atenționat asupra necesității actualizării drepturilor și obligațiilor prevăzute de directivă la progresul tehnic și la evoluțiile recente ale societății bazate pe cunoaștere.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința comisiei noastre din data de 25 aprilie 2017, în prezența a 13 din cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri, din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final.

Următorul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În raport Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pe nota Ministerului Afacerilor Externe, pe Rezoluția Parlamentului European din 22 noiembrie 2016 referitoare la Uniunea Europeană a apărării, pe raportul Parlamentului European referitor la implicațiile constituționale, juridice și instituționale ale politicii de securitate și apărare comune: posibilitățile oferite de Tratatul de la Lisabona – 2015/2343(INI), pe fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza secretariatului propriu.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene a arătat că o veritabilă Uniune Europeană a apărării se proiectează ca cea mai eficientă soluție pentru a consolida autonomia strategică a Uniunii Europene și pentru a-i spori capacitatea de acțiune față de noile circumstanțe geopolitice și geostrategice, marcate de numeroase amenințări.

Comisia pentru afaceri europene a semnalat riscul ca Uniunea Europeană a apărării să devină încă de la crearea sa o „Uniune Europeană a apărării cu două viteze”. Pe de o parte, din cauza diferențelor majore dintre strategia de securitate externă a statelor membre, iar, pe de altă parte, din cauza diferențelor de resurse bugetare disponibile.

Comisia pentru afaceri europene a reamintit că acordurile sau orice alte angajamente de securitate bilaterale încheiate

între statele membre și terțe ar trebui să fie compatibile, atât la nivel conceptual, cât și la nivel tehnic, cu întregul acquis al politicii externe comune și al celei de apărare comune.

Comisia pentru afaceri europene a semnalat dificultatea de a aplica prevederi ale tratatelor Uniunii Europene în materie de securitate și apărare în cazul statelor membre care nu sunt și membre NATO și, în special, a clauzei de apărare reciprocă.

Totodată, comisia a lansat un apel pentru utilizarea instrumentelor prevăzute de tratatele Uniunii Europene în domeniul politicii de apărare și, în special, al cooperării structurate permanente.

Comisia a salutat inițiativa Comisiei Europene de a propune acest plan de acțiune europeană în materie de apărare, dar a atenționat că planul nu își va putea atinge obiectivele în absența unei participări loiale a tuturor statelor membre la consolidarea PSAC și la construirea Uniunii Europene a apărării.

Comisia a arătat că implementarea Planului de acțiune european în domeniul apărării trebuie să se realizeze în strânsă coordonare cu statele membre și să fie asigurată complementaritatea cu NATO în abordarea provocărilor actuale.

Comisia și-a exprimat susținerea față de propunerea Parlamentului European de folosire a fondurilor Uniunii prin intermediul bugetului Uniunii Europene, ceea ce ar permite tuturor statelor membre să-și îmbunătățească capabilitățile militare în cadrul unui efort comun, chiar dacă acest lucru face necesară creșterea bugetului Uniunii Europene și induce ideea ca pe termen lung Uniunea Europeană să dispună de un buget comun pentru apărare.

Opinia pe care eu am prezentat-o a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 25 aprilie, în prezența a 13 din cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

În aceste condiții, domnule președinte, supunem aprobării Camerei opinia, în formula și în forma prezentată. Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor, din partea grupurilor?

Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Pe ordinea de zi până la punctul 8 nu avem rapoartele primite.

La punctul 8 este vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (PL-x 476/2016; caracter organic).

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Mihai Dan Chirică** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

În vederea punerii în acord a dispozițiilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului cu deciziile Curții Constituționale nr. 172 din 24 martie 2016 și nr. 244 din 19 aprilie 2016, prin Ordonanța de urgență nr. 21/2016 sunt reglementate cazurile de modificare și suspendare a raportului de serviciu al polițistului, precum și alte aspecte ce țin de ocuparea posturilor vacante, atât de conducere, cât și de execuție.

Astfel, prin Ordonanța de urgență nr. 21/2016 se reglementează următoarele: tipologia și durata cursurilor de carieră, cazurile de modificare și suspendare a raportului de serviciu al polițistului, precum și aspecte ce țin de ocuparea posturilor vacante.

Comisiile de fond ale Camerei Deputaților au elaborat raport comun de admitere, cu amendamente, cu care Ministerul Afacerilor Interne este de acord.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Avem raport comun din partea Comisiei pentru muncă, Comisiei juridice și Comisiei pentru apărare. Cine îl prezintă? Comisia juridică. Vă rog.

Dacă de la 1 la 10 aveți observații? Nu.

De la 11 la 20, dacă sunt observații? Nu. De la 21 la 30, dacă sunt observații? 31–40?

41–50? Dacă sunt observații? Nu. 51–60? 61–70? 71–86? Mulțumesc. Rămâne la votul final. Caracter organic. Următorul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Obiectul de reglementare constă în modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, în vederea punerii în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 172/2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule secretar,

Vă rog să ne propuneți și timpul. Sunt 86 de... Este procedură de urgență. Vă rog să ne propuneți timpul de dezbatere.

Propun 5 minute, domnule președinte.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

Mulțumesc.

Timpul a fost aprobat.

Încep dezbaterile din partea grupurilor parlamentare. Cine dorește să intervină? Nu dorește. Nu dorește... Bun. Da. Avem 86 de amendamente admise.

Vă propun să le votăm în calupuri de câte 10.

Vă rog, domnule secretar de stat, domnule Petru Andea, vă rog.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța nr. 66 din 2016 modifică și completează Ordonanța nr. 24 din 2010 referitoare la încurajarea consumului de fructe proaspete în școli. Este vorba, fără discuție, de ceea ce cu toții cunoaștem, celebrul măr, care prin Ordonanța nr. 66 se atribuie de acum înainte și copiilor preșcolari, deci din grădinițe.

Este vorba de a elimina și o discriminare care se practica, dat fiind faptul că cele mai multe grădinițe sunt în aceeași incintă cu școlile primare și, ca urmare, toți copiii vor primi măr.

Vreau să spun că Guvernul a adoptat ordonanța, având în vedere grădinițele cu program normal, deci cele care școlarizează până la ora 12.00, pentru că celelalte grădinițe, după cum se știe, iau masa de prânz în grădiniță.

Deci Guvernul susține ordonanța, în forma adoptată de Guvern.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

O invit pe doamna președinte al Comisiei pentru învățământ; raport comun, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru agricultură.

Vă rog, doamnă președinte, prezentați raportul comun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii menționate de dumneavoastră, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru agricultură, s-au pronunțat pe dezbatere în fond asupra acestui Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 66 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24 din 2010. Obiectul de reglementare se referă la modificarea și completarea acestei Ordonanțe nr. 24 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în școli, vizând stabilirea modalităților de finanțare a acestui program și beneficiarii programului, precum și prorogarea unor prevederi stipulate prin unele acte normative anterioare.

În esență, această ordonanță extinde grupul-țintă prin includerea preșcolarilor din grădinițele de stat și particulare acreditate cu program normal de 4 ore.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Comisiile au dezbătut proiectul în ședințe separate.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dezbătut proiectul în prezența a 20 de deputați din totalul de 24 și a propus adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a dezbătut proiectul în ședința din 7 martie.

La lucrările comisiei au fost prezenți 24 de deputați.

De asemenea, în urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, s-a propus adoptarea proiectului de lege.

Proiectul a fost adoptat de Senat anterior. Și, în acest sens, îl propunem, cu amendamente, dezbaterii plenului. Mulțumesc.

Vă rog să ne propuneți și timpul, doamnă președinte, e procedură de urgență.

5 minute, vă rog.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD. Menționăm susținerea deplină a acestui proiect care se asociază cu alte programe ce vizează stimularea participării elevilor și preșcolarilor la procesul educațional. Este știut faptul că și programul anterior, „Cornul și laptele”, a avut efecte benefice în privința nutriției, a alimentației, a formării unor obișnuințe de viață sănătoasă, dar și acest program legat de consumul de fructe proaspete a produs deja efecte importante.

Este de semnalat și faptul că se elimină discriminări, aspecte inechitabile legate de vizarea doar a elevilor, în timp ce și preșcolarii sunt extrem de importanți, iar participarea lor la această primă formă de socializare, de acomodare cu o formă educațională organizată, participarea lor este foarte importantă și credem că e un element de stimulare a prezenței, de implicare, de adaptare și integrare într-un grup social.

Ar fi de semnalat faptul că sunt și aspecte..., activități educaționale conexe, fie că vorbim de concursuri, de zile tematice, de întruniri tematice, de vizitarea de ferme pomicole, legumicole, de a se implica în tot felul de concursuri care stimulează și spiritul competițional, și interesul, și formarea unor obișnuințe de viață sănătoasă, precum și plăcerea, bucuria de a fi împreună, de a împărtăși ritualuri comune alături de ceilalți copii de vârsta lor.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Romanescu, vă rog.

Fiind procedură de urgență, câte un vorbitor pentru fiecare grup parlamentar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Grupului PNL vor vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, în sensul includerii tuturor preșcolarilor din grădinițele de stat și particulare acreditate în grupul-țintă de beneficiari ai distribuției gratuite de fructe.

Proiectul prevede ca fructele proaspete, transportul și distribuția acestora la unitățile de învățământ să se contracteze de către consiliile județene, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, în limita sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată acordate cu această destinație de la bugetul de stat.

S-a ținut cont de faptul că în unitățile de învățământ în care participă la cursuri atât preșcolarii care nu sunt beneficiari ai programului, cât și școlarii care sunt deja beneficiari ai programului discriminarea și inechitățile generate de lipsa uniformității grupului-țintă trebuie corectate.

Și, având în vedere că măsura 3.3 „Copii sănătoși la grădiniță” a Pachetului integrat pentru combaterea sărăciei, aprobat prin memorandum la data de 19 iulie 2016, prevede un pachet național de sănătate și nutriție pentru copiii dezavantajați, pentru a preveni îmbolnăvirile recurente și pentru a îmbunătăți sănătatea acestora și a evita malnutriția, este bine-venită această măsură.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PMP, domnul Ionuț Simionca, vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe lângă că mărul e semnul Partidului Mișcarea Populară, noi o să susținem acest proiect legislativ.

Și ce ar fi mai important: ca toți cei care achiziționează aceste mere, să le achiziționeze din producția pomicolă internă a României, să ne protejăm oarecum și țara noastră. Mulțumesc.

Noi votăm pentru.

Da.

Mulțumesc. Domnule Ciuhodaru, vă rog. Procedură, înțeleg, da?

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vă rog să fiți atent la ordinea înscrierii speakerilor la această dezbatere.

Și, dacă tot mi-ați dat ocazia, vreau să fac și eu o precizare. Mărul poate să fie mai bun sau mai puțin bun în acea parte, dar mărul românesc rămâne în continuare valabil. Și sper să fie inclus în acest program.

Vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt. Avem 16 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu. De la 2 până la 10, dacă sunt observații? Nu. De la 11 la 16, dacă sunt observații? Nu. La anexă, dacă sunt observații? Nu. Rămâne la votul final. Caracter ordinar. Următorul.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate pentru dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege. În raport cu obiectul său de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Da.

Vă mulțumesc. Doamna Natalia Intotero.

Domnule Romanescu, vreți să interveniți? Că văd că... Nu. Doamnă Intotero, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține acest proiect legislativ, având în vedere că activitatea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene ține de organizarea și coordonarea la nivel național a domeniilor afacerilor europene, atribuții aflate în momentul de față în subordinea ministrului delegat pentru afaceri europene.

De asemenea, proiectul prevede și instituirea unor reguli generale privind organizarea Grupului de lucru interinstituțional care sprijină Agentul guvernamental al Curții de Justiție a Uniunii Europene în activitatea de reprezentare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Răzvan Horațiu Radu** _– subsecretar de stat_

_la Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rugăm să aprobați acest proiect de act normativ. El vine să pună în acord instituția Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu Ordonanța nr. 1/2017 și cu noile modificări care au fost aduse în structura organizatorică a Guvernului României.

Practic, principala modificare e că Agentul guvernamental, ca instituție, trece în subordinea directă a ministrului delegat pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Da.

Vă mulțumesc. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenții.

Neavând amendamente, rămâne la votul final. Mult succes, domnule ministru! Următorul.

Și eu vă mulțumesc.

Rog reprezentanții Comisiei pentru buget să prezinte raportul suplimentar.

Da, vă rog, domnule vicepreședinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre reexaminare, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2016 pentru modificarea și completarea art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participare majoritară.

Proiectul de lege supus examinării are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, în sensul interzicerii operatorilor economici la care statul și unitățile administrativteritoriale dețin direct sau indirect o participație unică sau majoritară să acorde remunerații reprezentanților în adunările generale ale acționarilor.

Totodată, se prevede că, în exercitarea calității de acționar la societățile la care dețin direct sau indirect o participație unică sau majoritară, statul și unitățile administrativ-teritoriale acordă mandate cu titlu gratuit reprezentanților săi în adunările generale ale acționarilor acestor societăți.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege

privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2016 pentru modificarea și completarea art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici sau majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, cu amendamentul admis, prezentat în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog să ne propuneți și timpul, domnule vicepreședinte. E procedură de urgență.

5 minute.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Actul normativ propus de Dacian Cioloș, pe vremea când era dânsul prim-ministru, în esență, este corect și vine să modifice o legislație a Guvernului Ponta 2013–2014, în care, din nefericire, s-au creat niște inechități, în sensul că în adunările generale ale acționarilor unde statul este acționar unic sau acționar majoritar existau niște retribuiri, conform unei legi aflate la vremea ordonanței de urgență în vigoare, prin care se puteau plăti până la 25%, remunerațiile membrilor adunării generale, din salariul directorului general.

Pe Legea nr. 31, în schimb, după care funcționează și societățile care au ca acționar majoritar sau unic statul român, în adunările generale acționarii nu sunt plătiți, sunt plătiți în consiliile de administrație.

Partidul Național Liberal crede că este corectă retribuirea făcută în consiliile de administrație, și nu în adunările generale ale acționarilor, motiv pentru care va vota în consecință.

Mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenții. Avem șase amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

2 marginal, articolul unic? La titlul ordonanței, 3 marginal? 4?

5? 6? Mulțumesc. Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Domnule președinte de ședință, bună ziua! Doamnelor și domnilor deputați, bună ziua!

Prin textul propus a fi abrogat a fost creată o procedură suplimentară de achiziție directă a spațiului expozițional, situație ce îngreunează finalizarea încheierii angajamentelor legale și plata contravalorii acestora, fapt ce a generat o birocratizare excesivă a procedurii de achiziție a serviciilor de participare a exportatorilor români la târguri și expoziții internaționale.

Prin abrogarea punctului 3, atât achiziția spațiului expozițional, cât și achiziția serviciilor privind participarea exportatorilor români la manifestările expoziționale se vor realiza printr-o singură procedură de licitație deschisă, cu respectarea legislației în vigoare.

Aplicarea textului actual a condus la disfuncționalități grave în efectuarea plății pentru serviciile cuprinse la punctul 3 al art. 1, din cauza faptului că cele două proceduri paralele de achiziție trebuie finalizate concomitent, ajungându-se adesea în situația de a achiziționa spațiul fără a avea un câștigător desemnat al achiziției privind serviciile de participare sau la situația de a avea atribuit contractul de servicii de organizare fără a avea posibilitatea respectării termenului de plată a spațiului impus de organizatorii externi.

Ministerul se află în imposibilitatea recuperării TVA-ului aferent plăților prevăzute la punctul 3, întrucât în spațiul Uniunii Europene majoritatea plăților sunt însoțite de TVA în țara de reședință în care se desfășoară manifestarea internațională, iar ministerul, ca autoritate a administrației publice centrale, nu poate recupera suma aferentă TVA-ului, întrucât nu este o entitate care să poată fi înregistrată în Registrul operatorilor internaționali care au dreptul de recuperare a TVA. Această situație duce la cheltuieli suplimentare, care nu erau generate în contextul legislativ anterior, fapt pentru care susținem propunerea formulată, în sensul abrogării punctului 3 al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru buget. Domnule vicepreședinte, vă rog, prezentați raportul.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței

de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, trimis cu adresa PL-x 496/2016 din 31 octombrie 2016.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea cadrului legislativ, astfel încât acesta să permită creșterea numărului de beneficiari de ajutor _de minimis_ pentru promovarea exporturilor. În acest sens, Ministerul Economiei, Comerțului și Relației cu Mediul de Afaceri va putea să achite direct către organizatorul extern de expoziții sumele angajate aferente închirierii spațiului expozițional, precum și sumele necesare pentru constituirea și/sau amenajarea spațiului expozițional, dacă legislația specifică țării unde se realizează manifestarea expozițională prevede o astfel de obligație. Totodată, pentru instituțiile care administrează programe de susținere și promovare a exporturilor se înlocuiește obligația de obținere a acordului Consiliului de Export cu obligația de consultare a acestuia cu privire la propunerile de fonduri bugetare necesare acestor programe.

În urma examinării și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Nu sunt...

A, vă rog...

Domnul Leoreanu, da.

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Plecând de la premisa că nu există țară în lume care să nu pună accent pe susținerea exporturilor naționale și că exportul constituie unul dintre cei mai importanți factori ai creșterii economice și ai dezvoltării comerțului exterior, în România Sistemul de susținere și promovare a exportului fiind reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, s-a pus accentul pe dezvoltarea Programului de promovare a exporturilor prin fonduri de la bugetul de stat pentru susținerea și promovarea exportului și care se aprobă distinct în bugetul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

În acest sens, privind organizarea de târguri și expoziții internaționale, organizarea de misiuni economice și acțiuni de promovare a exporturilor în străinătate, cu suportarea a 50% din cheltuielile de transport, cazare și asigurare medicală, precum și realizarea de studii de piață și produse, precum și realizarea de acțiuni de publicitate și reclamă cu caracter general pe piețele de interes pentru exportul românesc, Grupul PNL din Camera Deputaților va susține acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Avem opt amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

De la 2 până la 6 dacă sunt intervenții? Nu.

La 7 este un amendament al Comisiei pentru politică economică.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

8? Art. II, observații? Nu.

Rămâne la votul final.

Și eu vă mulțumesc. Comisia? Raportul. Domnule președinte, vă rog. Domnul Buican.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința plenului Camerei Deputaților din data de 20 martie 2017, în conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, s-a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie.

Pentru acest proiect de lege s-a întocmit raportul în data de 14 martie 2017, prin care s-a propus adoptarea proiectului de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 8 februarie 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport suplimentar, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice și avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informațiilor.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților menținerea raportului inițial de adoptare.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Este procedură de urgență; un singur vorbitor. O invit pe doamna Fădor Angela, Grupul PNL.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2016 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Acest proiect de lege are ca are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru derularea Programului GovITHub, care se desfășoară prin Cancelaria Prim-Ministrului și este finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Obiectivele acestui program sunt: implementarea de proiecte din domeniul tehnologiei informației în cadrul instituțiilor din administrația publică centrală, la solicitarea acestora și în domenii considerate de interes, identificarea de noi metode analitice pentru seturi de date disponibile, sprijinirea antreprenoriatului în domeniul tehnologiei informației.

Totodată, prin Programul GovITHub se instituie un număr de 20 de burse de cercetare, deschise prin concurs specialiștilor din domeniul tehnologiei informațiilor.

Totodată, se aprobă trecerea cu plată în domeniul public, respectiv privat al statului a unor bunuri de natura activelor fixe și a obiectelor de inventar, a investițiilor și a modernizărilor finalizate, precum și a dotărilor achiziționate din fonduri proprii ale Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Pentru aceste motive, Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Ilie Barna, Grupul USR. Vă rog.

Domnule președinte,

Ne bucurăm să vedem că această Ordonanță nr. 71/2016 are raport pozitiv și, practic, astăzi aprobăm un mecanism prin care iată că statul a dovedit, încă de anul trecut, că poate să facă funcțională utilizarea IT-ului de la nivelul unor instituții publice, și nu doar de la clienți bine susținuți.

Și, întrucât avem bucuria să avem și Guvernul alături de noi, chiar îmi permit să adresez această întrebare Guvernului: cum mai funcționează în aceste zile acest program pe care tocmai l-am aprobat, ITHub? Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

USR va susține, desigur, această inițiativă.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Alte intervenții nu mai sunt. Rămâne la votul final, neavând amendamente. Următorul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul se referă la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1 din 2011.

Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond propunerea legislativă.

Comisia a analizat avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și avizul negativ al Comisiei pentru buget și al Consiliului Legislativ.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul finanțării din fonduri publice a învățământul teologic pastoral organizat de instituțiile de învățământ particular, specific cultelor recunoscute, pentru care în prezent nu există organizat învățământ de stat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 24 de membri. 19 voturi au fost pentru susținerea raportului și o abținere, cu amendamentele care sunt în anexă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamnă președinte. De la Grupul PNL, domnișoara deputat Mara Mareș.

Membrii Grupului PNL vor vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative care vine în sprijinul finanțării învățământului teologic pastoral organizat de instituțiile de învățământ particular, specific cultelor recunoscute, pentru care în prezent nu există organizat învățământ de stat.

Noul act normativ prevede ca sursele de finanțare ale instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare să fie compuse și din fonduri publice, în cazul în care în cadrul învățământului superior de stat nu există învățământ teologic pastoral specific cultului respectiv, recunoscut ca cult conform Legii nr. 489/2006, republicată, în afară de cele prevăzute deja: sume depuse de fondatori, taxe de studiu și alte taxe școlare, sponsorizări, donații, granturi și finanțări acordate pe bază de competiție, exploatarea rezultatelor cercetării, dezvoltării, inovării și alte surse legal constituite.

Din aceste considerente, Grupul PNL va vota pentru adoptare. Vă mulțumesc.

Da. Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenții. Avem șapte amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

De la 2 până la 7 dacă sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final.

Are caracter organic.

15. Și ultimul, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil (PL-x 317/2016).

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Erwin Șimșensohn** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 182/2000, în contextul îndeplinirii obligațiilor ce revin României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Modificările propuse vizează transpunerea Directivei 2014/60 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru și de modificare a Regulamentului Uniunii Europene nr. 1.024/2012.

Această directivă extinde domeniul de aplicare la orice bun cultural clasat sau definit de un stat membru, în conformitate cu legislația sau procedurile administrative naționale, drept bun de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică.

Astfel, directiva Uniunii Europene reglementează regimul bunurilor de interes istoric, paleontologic, numismatic sau științific, indiferent dacă acestea fac sau nu parte din colecții publice sau de altă natură sau constituie elemente individuale și indiferent dacă provin din excavații legale sau clandestine, cu condiția ca acestea să fie clasate sau definite drept bunuri de patrimoniu național.

Dorim să atragem atenția asupra importanței și, mai ales, asupra urgenței adoptării proiectului de lege privind implementarea prevederilor Directivei 2014 a Parlamentului European și a Consiliului în legislația națională, România riscând astăzi, în situația unei întârzieri, declanșarea procedurii de infringement. În acest sens, vă rugăm să aprobați raportul de adoptare și să votați pentru adoptarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Raportul Comisiei pentru cultură? Da. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a adoptat un raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Comisia a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege și a cerut avizul Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Până la redactarea prezentului raport s-a primit avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În redactarea raportului, comisia a ținut seama și de avizul favorabil transmis de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 401 din 14 aprilie 2016.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 28 iunie 2016.

Proiectul de lege a fost dezbătut de comisie în data de 17 ianuarie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 182/2000, în contextul îndeplinirii obligațiilor ce revin României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Modificările propuse vizează transpunerea Directivei 2014/60 a Parlamentului European.

Această directivă extinde domeniul de aplicare la orice bun cultural clasat sau definit de un stat membru, în conformitate cu legislația sau procedurile administrative naționale, drept bun de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți.

În ședința din 14 martie 2017, plenul a hotărât retrimiterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil la comisie.

Comisia a reanalizat proiectul de lege în data de 28 martie, precum și în ședințele din 4 și 11 aprilie 2017.

La ședințe au participat domnul Erwin Șimșensohn, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, și domnul Adrian Rista, consilier al ministrului.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, de la Grupul PMP, domnul Pașcan Emil.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am intervenit, solicitând și pledând pentru întoarcerea la comisie a dezbaterii acestui proiect. Am și arătat o serie de neconcordanțe pe care le consideram prin raportare la directivele Uniunii Europene în domeniu, și bine că am făcut-o!

Și profit de ocazie, stimați colegi, pentru a pleda din nou, atunci când se solicită reîntoarcerea la comisie pentru o mai îndelungă și mai serioasă dezbatere a unui proiect, să acceptați. Era să ne scape, pentru că proiectul a fost întors la comisie pentru o serie de argumente, altele le-am constatat în reluarea dezbaterilor, anume că li se permitea organelor de ordine să poată să aibă acces în casa cuiva care deținea un bun din patrimoniul cultural național fără mandat, fără un preaviz măcar, fără nimic și era o aberație pe care o adoptam absolut în mod original și, sigur, firește, atrăgeam oprobriul public asupra Parlamentului României.

Iată, am avut ocazia, reîntorcând acest proiect legislativ la comisie, să-l punem în literă întocmai cu directiva europeană. Noi, românii, eram un pic mai originali și veneam cu niște suplimente care încurcau acest domeniu. Am audiat responsabilii din zona practicienilor din acest domeniu și am adus exact legea așa cum trebuia.

Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară va vota acest proiect legislativ. Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt intervenții.

Avem 38 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

De la 1 la 10 dacă aveți observații? Nu.

De la 11 la 20 dacă aveți observații? Nu.

De la 21 la 30 dacă aveți observații? Nu.

De la 31 la 38 dacă aveți observații? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar. Este ora 17.00.

Încheiem aici prima parte a ședinței noastre. Urmează cea consacrată răspunsurilor la întrebări.

Mulțumesc mult.

## PAUZĂ

*

* * DUPĂ PAUZĂ

Continuăm ultima parte a ședinței noastre de astăzi cu răspunsurile ministerelor la întrebările adresate de colegii noștri parlamentari.

Primul minister vizat este cel al Culturii și Identității Naționale; un răspuns la întrebarea adresată de deputatul Nicolae Andrei. Persoana care va prezenta răspunsul..., domnul secretar de stat..., este o amânare, da, din 18 aprilie... Vă rog.

Răspuns adresat la interpelarea domnului deputat Nicolae Andrei.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 487A/2017, având ca obiect „Situația clădirii Teatrului de Operetă «Ion Dacian», din bulevardul Octavian Goga, municipiul București”, vă comunic următoarele:

Prin Hotărârea Guvernului nr. 832/2016 privind înființarea și funcționarea Teatrului Național de Operetă și Muzical „Ion Dacian” și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Teatrul Național de Operetă și Muzical „Ion Dacian” preia obiectivul de investiții Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” și devine beneficiar al acestuia, cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2012 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian”.

În acest sens, am solicitat punctul de vedere al acestei instituții.

Conform adresei nr. 826/11.04.2017, Teatrul Național de Operetă și Muzical „Ion Dacian” ne-a transmis următoarele:

Se află în faza unei expertize referitoare la stadiul fizic al lucrărilor la clădirea Teatrului Național de Operetă și Muzical „Ion Dacian” cu experți externi pentru a determina cu exactitate care au fost lucrările efectuate și ce lucrări au mai rămas de realizat.

Autorizația de construire este expirată și nu se poate prelungi până nu se soluționează litigiul referitor la terenul pe care este edificată clădirea.

Fiind mai mulți factori implicați, nu poate fi estimat acum un termen de redeschidere a clădirii pentru public.

Totodată, Teatrul Național de Operetă și Muzical „Ion Dacian” ne-a comunicat că depune toate diligențele pentru a afla dacă mai există firma care a contractat și a realizat parțial lucrările nefinalizate la această dată.

Ministerul Culturii și Identității Naționale este preocupat și își oferă tot sprijinul pentru identificarea soluțiilor, astfel încât imobilul să fie finalizat.

Încheiem prin a vă mulțumi pentru interesul acordat funcționării instituției Teatrul Național de Operetă și Muzical „Ion Dacian”.

Da.

Mulțumesc frumos.

Dacă autorul întrebării dorește să intervină? Dacă este în sală?

Nu este în sală.

Dacă nu, vom continua cu amânările, da...

Deci au solicitat o serie de colegi, au solicitat amânarea prezentării răspunsului. Este vorba de colega noastră, Intotero Natalia, Ministerul Sănătății, colegul nostru, Movilă Petru, la Ministerul Transporturilor – coleg care, de altfel, are cinci, șase, șapte solicitări de amânare, pentru Sănătate, pentru Transporturi, pentru Economie, Ministerul Sănătății, din nou, Ministerul Sănătății, Ministerul Sănătății. Tema

întrebării pentru care a solicitat amânarea răspunsului, cu siguranță, o cunoaște.

Motiv pentru care mergem la susținerea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor înscriși pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse.

Vă reamintesc că, potrivit regulamentului, mai mult de 3 minute nu puteți susține.

Domnul Constantin Codreanu.

Domnule deputat Codreanu, de la PMP, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni, și are ca obiect „Stadiul proiectelor depuse în sesiunea de finanțare pe anul 2016 de către asociațiile românești din Timoc și planul de măsuri pentru anul în curs pentru comunitățile românești din Timoc”.

În această interpelare fac referire la trei proiecte.

Primul dintre ele este proiectul privind Centrul spiritual, cultural-educativ „Sf. Andrei”; solicitant: Episcopia Daciei Felix, Patriarhia Română.

Al doilea proiect este proiectul privind „Caravana culturii și tradițiilor populare românești din Timoc”, ediția a IV-a; solicitant: Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia – „Ariadnae Filum”.

Și al treilea proiect este proiectul privind centrele culturaleducative ale românilor timoceni; solicitant: Asociația pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia – „Ariadnae Filum”.

Pentru a putea avea o viziune de ansamblu și a evalua concret modul de implicare a ministerului în demersurile asociațiilor românești din Timoc în promovarea culturii și păstrarea identității lor naționale, lingvistice și religioase, vă rog să-mi transmiteți un plan concret al proiectelor pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni le are în vedere în următoarele trimestre ale anului curent pe zona respectivă, ținând cont de strategia în baza căreia ministerul funcționează și având în vedere toate direcțiile de acțiune: mass-media, cultură, educație, biserică, sprijinul logistic etc.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați bugetul alocat pentru 2017 proiectelor destinate comunității românești din Timoc, pe fiecare proiect în parte care urmează a fi desfășurat pe această zonă.

Răspunsul se va transmite în scris Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Dohotaru, de la USR? Este prezent? Nu.

Oricum, interpelarea este depusă. Domnul Steriu?

Interpelare... Va depune. Domnul Cătălin Cristache? Domnul Marius Pașcan? Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Florian Dorel Bodog, și privește „Criza medicamentelor pentru tratamentul împotriva cancerului”, care este absolut intolerabilă. ## Domnule ministru,

Bolnavii de cancer din România se află într-o situație dramatică, câtă vreme au nevoie de tratamente care depind de medicamente ce nu se mai găsesc pe piața românească. Producătorii a 11 dintre cele mai importante medicamente care sunt utilizate în tratamentul împotriva cancerului au anunțat că renunță la autorizația de punere pe piață. Aceștia invocă motive comerciale.

Pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului a fost postat anunțul îngrijorător al producătorilor de medicamente: anume că aceștia se retrag de pe piața românească. Decizia este pusă pe seama măsurii PSD de a reduce cu 35% prețul medicamentelor inovative care au ieșit de sub protecția patentului. Este vorba despre medicamente vitale pentru cei care suferă de cancer de colon, pulmonar, ovarian, mamar, leucemii sau chiar despre un calmant al durerilor destinat pacienților cu metastază în fază terminală.

Medicii susțin, prin declarații de presă, că impactul va fi unul devastator pentru bolnavi.

Conform estimărilor, câtă vreme nu există un registru național al bolnavilor de cancer, în România sunt tratați aproape un milion de pacienți victime ale acestei boli. Și alți bolnavi, conform informațiilor difuzate prin mass-media, se confruntă cu lipsa medicamentelor. Peste 1.300 de bolnavi de hemofilie nu mai au pastile de două luni, iar peste 70.000 de bolnavi de Parkinson au rămas fără un medicament vital. Totodată, bolnavii de diabet se plâng că abia găsesc insulină în farmacii.

## Domnule ministru,

Se cuvine să răspundeți și să clarificați de urgență, în mod oficial, aceste semnale dramatice din spațiul public. Este inacceptabil ca bolnavii afectați de această cumplită maladie a secolului, precum și de alte boli cronice grave, pe lângă suferințele de care au parte, organic și psihic, să mai lupte și cu incompetența manifestată în rețeaua medicală de aprovizionare cu medicamente.

Mulțumesc și eu. Domnul Eugen Tomac? Domnul Petru Movilă? Domnul Laurențiu Nistor? Vă rog.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat.

## Stimate domnule ministru,

Pe data de 19 aprilie, la Paris, ați moderat panelul „Reforme destinate atragerii investițiilor străine directe și îmbunătățirii competitivității în Europa de Sud-Est”, organizat în deschiderea conferinței Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE.

Reprezentanții OCDE și ai Comisiei Europene au promovat necesitatea dezvoltării unui model economic nou în zonă, bazat pe integrarea în economia Uniunii Europene, intensificarea relațiilor economice ale țărilor din regiune

și valorificarea legăturilor istorice și economice tradiționale ale acestora.

De altfel, în prima perioadă ați avut o serie de întrevederi cu diverși investitori, în demersul de a aduce în România cât mai multe firme, într-o cooperare benefică ambelor părți.

Știm că una dintre prioritățile Ministerului Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat este consolidarea mediului de business, prin atragerea de investiții străine.

În acest sens, vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicați care sunt investitorii care și-au anunțat deja prezența în România.

Vă rugăm să ne precizați ce investiții au fost confirmate și de câte locuri de muncă putem vorbi, precum și ce investiții putem anunța pentru 2017.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Doamna Raluca Turcan? Domnul Ioan Sorin Roman? Nu.

Domnul Daniel Olteanu? Nu.

Domnul Marilen Gabriel Pirtea? Vă rog.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează doamnei vicepremier Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

„Proiectul de realizare a Sălii Polivalente în județul Timiș, prin investiția Companiei Naționale de Investiții”

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Municipiul Timișoara a participat la o competiție acerbă pentru desemnarea titlului de „Capitală europeană a culturii” în 2021, în cadrul unuia dintre cele mai ambițioase proiecte culturale, inițiat de Uniunea Europeană.

În cadrul acestui proiect al „Capitalei europene a culturii 2021”, care pentru Timișoara și pentru Timiș reprezintă cea mai importantă provocare și oportunitate de după Revoluția din 1989, oferind o deschidere deosebită pentru modernizare și conectare la marile circuite europene culturale și economice, pregătirea infrastructurii orașului Timișoara pentru a susține în bune condiții, în 2021, programul „Capitală europeană a culturii” include mai multe obiective de investiții, printre care cele mai importante aflându-se pe următoarea listă: Sala Polivalentă, realizarea unui complex sportiv cu terenuri de fotbal și a unui complex olimpic de natație, prin Compania Națională de Investiții.

Atât Consiliul Județean Timiș, cât și Primăria Municipiului Timișoara au adresat solicitări Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene pentru a prioritiza aceste investiții și, mai ales, pentru a gestiona aceste proiecte de investiții în cadrul unui program prioritar prin care să se asigure înscrierea lor într-un termen-limită de realizare în anul 2020.

Principala dezbatere între Consiliul Județean Timiș și Primăria Timișoarei a fost în legătură cu modul și locația în care să fie amplasată Sala Polivalentă, Primăria Timișoarei propunând o locație centrală, în interiorul Timișoarei, dat fiind că acest obiectiv este pentru Timișoara – Capitală culturală, în timp ce consiliul județean a propus o locație pe spațiul unui UAT, comuna Giroc, în vecinătatea Timișoarei. În legătură cu aceste priorități strategice în investiții din județul Timiș, vă rog să ne transmiteți următoarele:

Ați depășit cele 3 minute. Vă rog să vă apropiați de final.

## Da.

Care este modalitatea prin care Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene va gestiona setul de proiecte de investiții ce vor fi realizate în județul Timiș în perioada 2017–2020, având în vedere nivelul acestora, importanța lor strategică pentru România și nevoia obiectivă de înscriere în termenul 2020?

Vă rog să ne comunicați în scris răspunsul dumneavoastră. Cu deosebită considerație, Marilen Gabriel Pirtea, PNL, Timiș.

Mulțumesc. Domnul Nicolae Giugea? Vă rog.

Interpelarea mea merge către Ministerul Transporturilor, domnului Alexandru Răzvan Cuc.

## Domnule ministru,

În Programul de guvernare 2017–2020, Guvernul din care faceți parte și-a asumat realizarea obiectivului de investiții „Autostrada Pitești–Craiova”, perioadă de realizare SF + PT: 2017–2018; execuție lucrări: 2019–2021, a cărui sursă de finanțare a fost asumată prin fonduri europene nerambursabile. Este prevăzut a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021.

Potrivit declarațiilor mai multor oficiali din conducerea CNAIR, varianta autostradă, asumată prin programul de guvernare și prevăzută cu această încadrare și în Master Planul General de Transport, va fi substituită de o soluție inferioară, prevăzută într-un studiu de fezabilitate realizat în anul 2007, care prevede construirea unui drum expres care să lege municipiile Pitești și Craiova.

Dacă se va opta pentru construirea unui drum expres, atunci nu se încalcă doar programul de guvernare, motiv pentru depunerea unei moțiuni simple, ci se diminuează și efectele economice pe care le-ar genera această investiție pentru economia întregului județ Dolj.

Domnule ministru, solicit următoarele clarificări:

Veți încălca programul de guvernare și Master Planul General de Transport și veți agrea soluția realizării unui drum expres între Pitești și Craiova?

Vă rog să prezentați economiile financiare care s-ar obține prin realizarea unui drum expres, în condițiile în care acest obiectiv este finanțat din resurse financiare nerambursabile europene.

Care sunt riscurile de dezangajare a fondurilor europene nerambursabile, în condițiile efectuării de cheltuieli pentru realizarea unui drum expres în locul unei autostrăzi?

Vă rog să precizați care este încadrarea europeană a acestui drum la nivelul priorităților europene de transport, respectiv al coridoarelor europene.

Vă rog să prezentați un calendar asumat al realizării acestui obiectiv de investiții: lansare licitație SF + PT; lansare licitație și atribuire contract de lucrări; demarare lucrări; finalizare lucrări; dare în exploatare.

Mulțumesc. Doamna Florica Cherecheș? Nu.

Doamna Oana Silvia Vlăducă? Nu.

Domnul Cătălin Nechifor? Vă rog.

Doamnă președinte, mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Interpelarea pe care o adresez astăzi are obiectul: „Stadiul lucrărilor la centura de ocolire a municipiului Suceava”, adresată în egală măsură doamnei ministru Carmen Daniela Dan și domnului ministru Alexandru Răzvan Cuc.

## Stimată doamnă ministru,

## Stimate domnule ministru,

În anul 2007 au fost demarate lucrările la varianta de ocolire a municipiului Suceava de către CNADR și iată că după 10 ani de zile această centură nu este încă finalizată.

Evident, una s-a gândit inițial, atunci când traseul centurii prevedea două benzi pe sens, alta este realitatea de astăzi. Cert este că de-a lungul timpului s-au schimbat și soluții, s-au întâmplat și foarte multe lucruri negative, au fost inclusiv un număr de patru accidente mortale petrecute la un zid construit de către constructor, absolut de neînțeles în parcursul unei șosele de viteză, e vorba de drumul național DN 17, de legătură între Suceava și Gura Humorului.

Drept care vreau să vă întreb câteva chestiuni legate de stadiul lucrărilor, pe de o parte, dar și de anchetele care au fost în aceste situații, repet, cu privire la decesele cauzate de impactul cu acel „zid al morții”, deja foarte cunoscut în Suceava. Cele patru întrebări sunt după cum urmează:

Stadiul anchetelor? Și dacă sunt și finalizate? Cu privire la accidentele care au avut victime umane la „zidul morții”. Întrebarea este adresată doamnei ministru Carmen Daniela Dan.

Numărul 2. Cine a luat decizia de a construi pe acest tronson, DN 17, acest „zid al morții”, un drum național pe care se circulă cu viteză? Domnului ministru Alexandru Răzvan Cuc.

Numărul 3. Rapoartele de expertiză a lucrărilor care au fost efectuate la varianta de ocolire a Sucevei, începând cu anul 2013 până în prezent?

Și numărul 4. Care a fost costul inițial al variantei de ocolire? Dar și modificările subsecvente, consecutive, de costuri și de soluții care s-au întâmplat din 2007 până în prezent?

Răspunsul îl doresc și în format scris, dar și oral. Și, în speranța că ceea ce putem face împreună va ajuta atât la decongestionarea traficului, cât și la evitarea de victime pe acest traseu, vă mulțumesc, doamnă și domnule ministru, pentru întreaga dumneavoastră amabilitate.

Mulțumesc. Domnul deputat Iulian Bulai? Nu este prezent. Doamna deputat Anișoara Radu? Este? Vă rog.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte. Interpelarea este adresată Ministerului Justiției, domnului ministru Tudorel Toader.

Subiectul: „Situația falezei din municipiul Tulcea”. Stimate domnule ministru,

Faleza din Tulcea a fost construită pentru a preveni inundarea întregului oraș, ferind astfel orașul de apele învolburate ale Dunării.

În prezent, atât locuitorii municipiului Tulcea, turiștii care trec prin portul Tulcea în drum spre Delta Dunării, cât și operatorii de turism reclamă starea jalnică în care se află faleza Dunării. Arată într-o stare jalnică de degradare, deși este un veritabil loc de promenadă și reprezintă cartea de vizită a orașului Tulcea, iar impresia lăsată turiștilor este foarte proastă. După cum se știe, o zonă a falezei Tulcea, precum și cheiul se află în proprietatea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” Galați – SA, companie ce gestionează întreaga infrastructură portuară situată pe Dunărea maritimă, respectiv terenuri portuare și fronturi de acostare a navelor, inclusiv porturile Galați, Brăila, Tulcea, Hârșova, Isaccea, Mahmudia și brațele secundare Măcin, Chilia și Sfântu Gheorghe.

Sunt bine cunoscute eforturile istorice făcute de administrația tulceană pentru preluarea acestui obiectiv, cu scopul de a reabilita faleza, mai ales că în momentul de față există și posibilitatea finanțării din fonduri europene a lucrărilor.

Recent, inclusiv premierul Sorin Grindeanu a menționat, la Tulcea, că va rezolva această problemă, însă ulterior a anunțat că proiectul nu a primit avizul Ministerului Justiției.

Ținând cont de situația prezentată, vă rugăm să ne comunicați care a fost motivul pentru care Ministerul Justiției nu a avizat Proiectul de hotărâre de guvern privind transferul

unor active, printre care și faleza municipiului Tulcea, în administrarea autorităților locale.

Care ar fi termenul rezolvării acestei situații de fapt? Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, deputat al PSD Tulcea, Anișoara Radu.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vă mulțumesc și eu.

Următoarea interpelare este semnată de patru colegi: Silviu Macovei, Vasile Cîtea, Camelia Gavrilă și Vasile Axinte. Dacă vreunul dintre dumneavoastră doriți să susțineți? Vă rog, domnule deputat.

Stimați colegi,

Situația tragică a salariaților de la FORTUS – SA poate fi rezolvată cu celeritate.

Stimate domnule prim-ministru Sorin Grindeanu, Domnule ministru al economiei Mihai Tudose, Domnule președinte AAAS Florian Daniel Geantă,

Aduc în atenția dumneavoastră cauza disperată a muncitorilor de la fostul Combinat de Utilaj Greu FORTUS – SA din Iași.

La momentul actual, FORTUS – SA se află în procedura insolvenței și, deși prin legea de reorganizare și prin deciziile ulterioare de valorificare a activelor societății s-au obținut fonduri pentru acoperirea parțială a masei credale, salariații FORTUS nu și-au primit salariile restante de peste 4 ani de zile.

Conform petițiilor și memoriilor adresate de salariații FORTUS numeroaselor instituții și autorități, prin valorificarea unui pavilion al societății s-au obținut fonduri destinate acoperirii restanțelor salariale.

Decizia de acordare a acestor restanțe a fost luată împreună de conducerea AAAS, administratorul judiciar și reprezentanții salariaților.

Mai concret, în luna noiembrie a anului 2016, a fost vândut pavilionul central al FORTUS și, după achitarea creanței către BCR, a rămas suma de 1.800.000 de euro, agreată de AAAS ca fiind destinată achitării salariilor restante. Totuși banii destinați salariilor au fost blocați pe traseu.

Situația acestor ieșeni este dramatică și impune urgență. Ei sunt angajați doar scriptic, salariile fiind trecute cu acea cotă de 75% în contabilitate și pe fluturașii de salariu, însă în realitate nu s-a plătit nimic de peste 4 ani. Nu pot beneficia de nicio formă de ajutor social și nici nu au alte venituri.

Situația este sensibilă din punct de vedere juridic și financiar, însă extrem de importantă din punct de vedere uman.

Vă rugăm, pe cale de consecință, să analizați cu celeritate și cu foarte multă atenție situația fondurilor FORTUS – SA din Iași și să acționați conform deciziilor și legilor în vigoare pentru deblocarea salariilor restante către salariații FORTUS – SA Iași.

Vă mulțumim.

Semnează deputații PSD Iași: Silviu Macovei, Camelia Gavrilă, Cîtea Vasile, Axinte Vasile.

Mulțumesc. Domnul Corneliu Ștefan? Nu este. Doamna Natalia Intotero? Vă rog.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului ministru Florian Dorel Bodog, ministrul sănătății.

Potrivit studiilor realizate în cadrul unui proiect coordonat de Organizația Mondială a Sănătății, prin Ministerul Sănătății, aproximativ un sfert dintre copiii din România de până la 8 ani sunt supraponderali sau obezi.

Studiul mai arată și faptul că procentul copiilor supraponderali este mai mare în mediul rural.

Copiii cu vârste cuprinse între 1 și 3 ani au nevoi nutriționale mult mai mari decât adulții, pentru că au un ritm de creștere accelerat, spun medicii. Astfel, cei mici au nevoie de patru ori mai mult fier și de cinci ori mai mult calciu, iod, vitamina A și vitamina C decât un adult.

Specialiștii afirmă că alimentația necorespunzătoare în primii ani de viață poate duce, pe lângă apariția obezității, la anemie sau deficiențe de calciu și vitamina D. Netratate, acestea se pot reflecta în starea de sănătate a viitorului adult.

În acest context, are în vedere Ministerul Sănătății demararea sau continuarea unor campanii de informare în legătură cu modul corect de alimentație a copiilor?

Au fost până în acest moment astfel de campanii derulate în colaborare cu alte instituții partenere?

Vă mulțumesc.

Natalia Elena Intotero, deputat al PSD, județul Hunedoara.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Mulțumesc. Doamna Elvira Șarapatin? Nu este. Domnul Nicu Niță? Nu. Am epuizat lista. Declar ședința închisă. Seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944831]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 70/8.V.2017 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei