Stenogramă plen

2. Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic (b109/28.03.2017). Dacă dintre inițiatori există cineva care susține? Nu.

Deci nu avem cum să adoptăm procedura de urgență.

3. Propunerea legislativă privind transmiterea unui bun imobil – teren – din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină

Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din municipiul Timișoara în domeniul privat al statului și în proprietatea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din municipiul Timișoara, județul Timiș (b110/28.03.2017).

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu există nimeni.

Nu avem cum să aprobăm procedura de urgență.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ultima perioadă, un număr important de autorități ale administrației publice locale a solicitat găsirea unei soluții legale pentru a putea demonstra că dețin, sub orice formă, terenuri aflate în domeniul public al statului și în administrarea Administrației Naționale „Apele Române”, terenuri aflate în albiile de râuri, pentru a putea realiza proiecte publice de infrastructură pe ape sau în legătură cu apele finanțate din fonduri europene.

Având în vedere cele menționate, vă solicit aprobarea procedurii de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Punctul 2. Modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului.

Este vorba despre modificarea numărului de membri în Comisia pentru apărare.

Dacă sunt intervenții?

- De la 11 la 13... Nu am niciun alt material.

Domnule Bădulescu, faceți dumneavoastră o prezentare?

**Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Da.

Vă rog. Microfonul 2.

## Bună ziua!

## Stimați colegi,

Este vorba de o inițiativă pe care a avut-o Grupul parlamentar al PMP, de majorare a numărului de membri, de la 11 la 13, în Comisia pentru apărare. A fost făcută pe baza unei solicitări datorate faptului că Partidul Mișcarea Populară nu era reprezentat în această comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator Bădulescu. Dacă sunt alte intervenții din partea liderilor de grup? Nu.

Atunci,

OK. Eu întreb.

Având în vedere că s-a modificat componența numerică, invit liderii de grup, dacă doresc, să facă propuneri nominale pentru cele două posturi în plus.

Vă rog, domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Având în vedere algoritmul calculat, Grupul PMP îl propune pe subsemnatul, Bădulescu Dorin Valeriu, în Comisia pentru apărare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Din partea Grupului PSD? Domnule Deneș, dumneavoastră...?

Domnule senator Fifor, aveți cuvântul. Microfonul central.

Grupul Social Democrat îl propune pe domnul senator Claudiu Manda.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Continuăm ordinea de zi.

La punctul 3, secțiunea I, avem aprobarea programului de lucru pentru perioada 12–17 iunie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

– luni, 12 iunie: ora 12.30 – ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului; între orele 14.00 și 16.00 – lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 și 18.00 – lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15 – pauză; 18.15–19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri.

– marți, 13 iunie: între orele 9.00 și 10.30 – declarații politice; 10.30–13.00 – lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

– miercuri și joi, 14, respectiv 15 iunie: lucrări în comisiile permanente.

– vineri și sâmbătă: activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru săptămâna viitoare? Nu.

Atunci,

Dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile articolului 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2015 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (5) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România – procedură de urgență;

2. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 pentru amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate;

3. Legea pentru stimularea personalului de cercetare, dezvoltare și inovare din instituții de învățământ superior de stat și unități de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național în vederea impulsionării procesului de dezvoltare economico-socială și culturală a României;

4. Legea pentru completarea Legii locuinței nr. 114/1996;

5. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2016 pentru modificarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție – procedură de urgență;

6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe – procedură de urgență;

7. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2017 privind stabilirea unor măsuri necesare organizării de către Parlamentul României a celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO la București, în perioada 6–9 octombrie 2017 – procedură de urgență;

8. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată;

9. Legea pentru completarea art. 8 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României;

Mulțumesc, domnule secretar de stat Attila György, de la Ministerul de Finanțe.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, domnul Eugen Teodorovici, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Stimați colegi,

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și prevede eliminarea de la calculul impozitului taxei pe teren a terenurilor amplasate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri sau construcții, în suprafață de până la 400 de metri pătrați, inclusiv, și impozitarea acestora ca teren arabil.

Motivul pentru care a fost retrimis proiectul Parlamentului României, actul normativ menționat, e acela referitor la faptul că legea transmisă la promulgare nu are stabilită o dată de intrare în vigoare.

Și al doilea motiv este acela că soluția legislativă, prin efectele sale, conduce la diminuarea veniturilor locale provenite din impozite.

În acest sens, membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat legea trimisă la promulgare, precum și motivele cererii de reexaminare și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să admită cererea de reexaminare și, în consecință, să adopte un raport de admitere asupra legii trimise la promulgare, cu amendamente.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului, pentru dezbatere și adoptare, raportul de admitere, cu amendamente, și legea trimisă la promulgare.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile.

Și trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii, la solicitarea Președintelui României.

Raportul Comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul însușirii obiecțiilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 2 avem înscrisă pe ordinea de zi Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 209 din 9 noiembrie 2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (L110/8.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule senator, sunteți inițiator? Vă rog.

Domnul senator Radu Oprea. Microfonul 5.

Nu, tu ești inițiator.

Da, mă scuzați. Vă mulțumesc.

Înțeleg că inițiator sunteți dumneavoastră.

Mulțumesc frumos. Acum funcționează. Mulțumesc.

Propunerea legislativă a avut inițial ca obiect de reglementare creșterea plafonului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro pentru firmele care desfășoară comerț cu amănuntul, plafon de la care acestea sunt obligate să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit și cardurile de credit.

Inițiativa legislativă prevede, de asemenea, și reducerea avansului pe care comercianții trebuie să-l acorde în numerar, de la 200 la 100 de lei.

Mulțumesc.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/13.VI.2017

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat Attila György. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos.

În completarea domnului președinte al Comisiei pentru buget, aș dori să spun că, în urma discuțiilor din Comisia pentru buget, au fost identificate niște soluții de îmbunătățire a proiectului de lege inițial, astfel încât și Guvernul susține forma actuală a raportului Comisiei pentru buget. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, a Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care au elaborat un raport comun, domnule Oprea, dumneavoastră?

Da.

Domnul senator Radu Oprea. Microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, ai Băncii Naționale a României și a inițiatorului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, întocmirea unui raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1 la raport. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere – amendamente admise – și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Există și un amendament respins.

Dacă-l susține inițiatorul?

Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L94/2.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Doamna senator Doina Silistru, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere faptul că Administrația Națională de Meteorologie desfășoară activități de interes public național și activități de apărare și securitate națională, în concordanță cu recomandările Organizației Meteorologice Mondiale, am propus această inițiativă legislativă prin care Administrația Națională de Meteorologie să fie exceptată de la prevederile Ordonanței de urgență nr. 109 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și neintroducerea sistemului de management privat în organizarea și funcționarea Administrației Naționale de Meteorologie.

Vă supunem spre aprobare această inițiativă legislativă și cred că fundamentarea acestei inițiative este destul de bine făcută pentru a vota această propunere legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Vă rog, domnule secretar de stat Attila György. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune exceptarea de la aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a unor companii cu capital de stat.

Guvernul nu susține forma actuală a raportului, întrucât nu au fost preluate toate observațiile formulate în punctul de vedere al Guvernului. Menționez că Guvernul este de acord cu exceptarea pentru ANM. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii și a Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare, raport comun.

Îl invit pe domnul senator Radu Oprea, pentru a prezenta raportul.

Vă rog. Microfonul 5. Aveți cuvântul.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 29 mai 2017, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au hotărât, cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1 a raportului, și amendamente respinse, care se regăsesc în anexa nr. 2 a raportului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat favorabil, cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul comun suplimentar de admitere, amendamentele și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Iriza Scarlat. Microfonul 3. Aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Am avut un amendament la comisie și, din greșeală, nu s-a votat și vreau să-l reluăm azi în plen, și anume: includerea Complexului Energetic Oltenia în Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Fiecare dintre dumneavoastră are o expunere de motive amplă... de ce dorește ca acest Complex Energetic Oltenia să nu mai aibă o conducere dualistă. Și vă spun pe scurt. Complexul Energetic Oltenia, de 4 ani de zile, de când are conducere dualistă, este pe pierdere. Complexul Energetic Oltenia este o piesă foarte importantă în Sistemul energetic național, cu o putere instalată de 3.470 de megawați. Și, înainte de a fi conducere corporatistă, Complexul Energetic Oltenia a fost pe profit.

Deci propun ca acest amendament să fie votat în plen.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sigur, așteptam intervenții la dezbateri generale. Dumneavoastră înțeleg că susțineți unul dintre cele două amendamente respinse.

Imediat.

Domnule Scarlat, susțineți unul dintre cele două amendamente respinse, și anume amendamentul 2, da?

## **Domnul Scarlat Iriza**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

OK.

Continuăm dezbaterile.

Îl invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu. Vă rog. Aveți cuvântul.

Microfonul central.

Sunt mai multe decât celelalte, domnule președinte. Aici nu este ca în 2009.

Domnule președinte, vă mulțumesc. E în regulă. Doamnelor și domnilor senatori,

Am o observație care cred eu că trebuie luată în considerare. Avem o dispută între Guvern și comisiile care au avut avizul de fond.

Având în vedere importanța extraordinară din punct de vedere strategic a acestui serviciu public, precum și că este un serviciu de mare importanță pentru sistemele de securitate națională, propunerea mea este ca între comisiile de specialitate și Guvern să aibă loc o discuție care să ne permită o soluție corectă. Convingerea mea este că Guvernul are dreptate. Deci ar trebui reluată discuția în cadrul comisiilor de specialitate. Este un punct de vedere.

Deci o retrimitere la comisie cred că e soluția corectă în acest moment.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, domnule senator.

Domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul, pentru a îndeplini, formal, ceea ce solicita domnul senator. Microfonul 2.

Solicităm retrimiterea la comisie.

Termen – două săptămâni, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Motivul?

Să se pună de acord Guvernul cu comisia.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

OK.

Avem 36 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 5 abțineri.

Domnule senator, adoptat, respins? Ne învățați?

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Respins.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/13.VI.2017

Respins. În regulă. Continuăm dezbaterile. O invit la microfon pe doamna senator Silvia Dinică. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi ar fi trebuit să votăm exceptarea Autorității Naționale de Meteorologie de la aplicarea Legii privind guvernanța corporativă, însă suntem chemați să aprobăm zeci de excepții de la aplicarea acestei legi.

Astfel, companiile de stat se întorc sub controlul numirilor politice, fără transparență și fără criterii de profesionalism.

Printr-un simplu amendament, s-au adăugat zeci de companii, s-au exceptat de la cerințele unui management performant și de la selecția apolitică.

Guvernanța corporativă este un principiu care trebuie aplicat și îmbunătățit continuu, nu unul de la care să găsim frecvent excepții.

Colegii inițiatori invocă siguranța națională: „Acești operatori economici, pe lângă activitatea economică pe care o desfășoară în condiții de piață, trebuie să asigure și sarcinile de mobilizare sau război.” De ce însă nu sunt căutate soluții pentru companiile din industria de apărare, astfel încât să fie clar separate activitatea economică civilă de cea în scop militar?

Vrem protejarea interesului național – putem impune criteriu pentru selectarea membrilor consiliului de administrație deținerea celei mai înalte certificări ORNISS. Nu este nevoie de exceptarea de la aplicarea acestei legi.

Avem companii de interes național care furnizează servicii publice, normele metodologice recunosc perfect că unele companii nu trebuie să urmeze profitabilitatea economică și prevăd indicatori de performanță care pot fi aplicați acestor companii și care nu au deloc de-a face cu indicatorii financiari.

Siguranța națională în cazul companiilor de stat ar trebui să însemne depolitizarea și profesionalizarea managementului.

Siguranța națională înseamnă și crearea și menținerea valorii economice a acestor companii în beneficiul cetățenilor români. Siguranța națională trebuie să însemne și performanță, transparență și integritate în managementul companiilor de stat.

Având în vedere aceste argumente, Grupul parlamentar USR va vota împotriva acestui proiect legislativ și face apel la colegii din celelalte grupuri parlamentare să voteze împotrivă.

Mulțumesc, doamna senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Cîțu. Aveți cuvântul. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Da, așa arată o întoarcere în timp. Astăzi încercăm să votăm o lege care ne întoarce înainte de 1989. Văd... Ne place să găsim soluții de fiecare dată... Soluțiile care vin din Parlament sunt mai mult pe intervenție și mai mult politice. Dacă problema este profitabilitatea unor companii care au fost administrate privat, deși nu au fost niciodată administrate privat, pentru că știm foarte bine cum s-a făcut selecția și nominalizarea managementului acestor companii, dar, dacă problema este performanța acestor companii, soluția nu este reîntoarcerea la politic. Soluția este privatizarea, de cele mai multe ori. Și pentru asta am fi militat. Am fi vrut să vedem că încercăm să privatizăm aceste companii, așa să le facem profitabile, nu să le întoarcem în mâna politicului. Aud, astăzi, vorbind despre reîntoarcerea în mâna politicului. Sunt sigur că mâine vom vorbi de naționalizări, pentru că vor fi companii private care nu dau performanță..., au fost privatizate și nu dau performanță. De ce să nu le naționalizăm? Și vă dați seama unde putem să ajungem!

Partidul Național Liberal votează împotriva acestei legi. Dacă rămânea legea doar pe Agenția Națională a Meteorologiei nu era nicio problemă, dar s-au adăugat acolo companii care nu au nicio legătură cu spiritul Ordonanței nr. 109 și acele companii ar trebui să rămână în management privat sau, mai mult, ar trebui să fie privatizate. Și mă refer aici la TAROM.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Radu Oprea. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Doresc să vă spun că marea majoritatea a companiilor care sunt astăzi în propunerea legislativă, în amendament, sunt supuse unui anumit principiu. Și este vorba despre companiile de stat care sunt în subordinea..., care au ca obiect de activitate sectorul de apărare.

Și aici este vorba de un principiu, acela că ele se supun și activităților... În afara activităților din economia de piață, trebuie să asigure și sarcinile de mobilizare de război.

Și v-aș da un citat, ca să fim foarte clari, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care spune la art. 346: „Orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război...”

Deci marea majoritate a companiilor care sunt astăzi prezente aici se supun acestei prevederi din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, pot să vă spun că Regia Autonomă de Energie Nucleară (RATEN) este, de asemenea, supusă unor norme foarte stricte. Și ca să ocupi o funcție de conducere trebuie să ai certificare ORNISS. Nu putem să punem în criteriile și în normele Ordonanței guvernanței corporative subiectele legate de ORNISS, și, atunci, sigur că am cerut exceptarea acestora. Cred că principiul pe care l-a enunțat colegul meu mai înainte, acela că statul este un prost administrator, nu este adevărat întotdeauna. Dânsul aparține altei școli de gândire economice. Și aș putea să-i spun că, spre exemplu, Stiglitz, care este un laureat al Premiului Nobel pentru Economie, spune că una dintre cauzele principale ale crizei financiare din 2009 o reprezintă guvernanța corporativă, care, prin stimulentele care au dat voie bancherilor să se înfrupte – să folosesc acest nume –, a creat această criză.

De aceea, eu chiar susțin că sunt cazuri în care statul poate să fie un foarte bun administrator.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vin aproape descurajat să susțin un punct de vedere, știind năravurile majoritarilor, dar vreau să vă spun că am fi susținut cu plăcere această lege dacă se limita la Administrația Națională de Meteorologie. În rest, este o mare greșeală. Și vă aduc un argument simplu. Să știți că F35, celebrul avion de vânătoare, bombardament produs de Statele Unite, rachetele Patriot, rachetele Thomas se produc în industria americană privată. Așa că povestea că trebuie să le ținem, că sunt de interes strategic... Până și obiectivele industriale care sunt destinate să construiască echipamente, să fabrice echipamente pentru armată, chiar cele mai sensibile și cu cele mai înalte tehnologii, pot fi conduse cu un management performant. De altfel, de asta le și susținem cu bani din bugetul de stat și cu tot soiul de artificii, pentru că n-am avut curaj la timpul potrivit, în numele aceleiași demagogii că sunt de interes strategic, să le privatizăm și managementul, și chiar pe ele însele.

Din acest motiv, eu vă propun să reflectați, să ne limităm doar la Administrația Națională de Meteorologie și, în rest, să lăsăm sistemul corporatist să se manifeste, astfel, dând o șansă acestor întreprinderi să nu mai fie o povară pentru bugetul de stat, ci să fie niște elemente de tracțiune a economiei românești. Pentru că industria de apărare, în general, este un generator de tehnologii avansate, care trag după ele economii întregi. Dacă le veți lăsa la conducătorii de partid, o să avem ce avem și acum.

Susțin să revenim asupra acestei legi, s-o retrimitem la comisie pentru analiză realistă, și nu pentru analiză din punctul de vedere al intereselor politice.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Sigur, dumneavoastră ați mai susținut o dată retrimiterea la comisie; am votat. Fiecare cu năravul lui.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Ce să fac? O fac tot timpul, până o să înțelegeți.

Noi ne păstrăm năravul de a respinge, dumneavoastră vă păstrați năravul de a propune.

Dacă sunt alte intervenții?

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc domnule președinte, Stimați colegi,

M-aș întreba dacă cei care vorbesc cu atâta entuziasm de managementul privat de tip corporatist au o părere atât de proastă despre ei înșiși, încât, puși să conducă o asemenea societate, o asemenea întreprindere, ar face un management foarte prost doar pentru că au făcut cândva politică. De altfel, în ceea ce privește managementul unei companii, nu se pune problema dacă e un management politic sau nepolitic, ci dacă este performant sau nu, dacă produce beneficii sau nu.

Industria militară americană nu a fost privatizată niciodată. Ea a fost privată de la bun început. Au luat naștere nu numai avionul F35, toate tipurile de avioane, și nu se confundă avioanele de vânătoare cu cele de bombardament, dar acolo este un alt regim.

Din păcate pentru noi, întreaga privatizare a economiei românești a produs 7,2 miliarde de euro, iar proporția industriei păstrate în urma privatizării este undeva sub 5%. În general s-au privatizat întreprinderi industriale care au devenit malluri, complexuri rezidențiale și diverse alte instrumente producătoare de beneficii. În niciun caz nu a fost o preocupare pentru a păstra obiectul de activitate, pentru a dezvolta industria, pentru a aduce elemente noi de cercetaredezvoltare, în așa fel încât România să aibă o economie bazată pe performanțe tehnologice.

De aceea, eu spun că guvernanța corporatistă este în sine o prostie, este o definiție de politruc sau de politicianist, găsită ca scuză ca să pună tot oameni apropiați politic, dar sub eticheta de corporatiști sau de manageri privați. Performanțele economice – și vă dau exemplu TAROM-ului – n-au justificat managementul privat pe baza unei selecții, așa cum a rezultat din Ordonanța nr. 109. În realitate, e vorba de criterii foarte clare, de natură economică, care țin cont de performanțe, de indicatori, și în niciun caz de apartenența politică.

Dacă vrem să găsim scuze pentru managementul prost, putem să-i spunem că-i politic, dar, în egală măsură, și managementul nepolitic poate să fie la fel de prost și la fel de neperformant. Eu cred că trebuie regândit ceea ce mai există în portofoliul statului, trebuie regândit ceea ce înseamnă interes strategic al statului român, care este un stat cu o economie vulnerabilă din foarte multe puncte de vedere, și, din această perspectivă, ar trebui ca, înainte de a ne gândi cum să punem manageri privați, care își iau și sume suplimentare fără să facă performanță, care își iau și sume compensatorii atunci când li se încetează mandatul înainte de termen, deși nu au făcut criteriile de performanță, să regândim care este interesul strategic al statului. Și vă reamintesc faptul că în Constituția României este un articol care vorbește de interesele statului în economia națională, concept uitat, din păcate, în ultima perioadă. Și, repet, v-aș întreba retoric ce s-a întâmplat și care a fost beneficiul statului român de pe urma celor 7,2 miliarde de euro, atât cât s-a privatizat în România din ʼ89 și până în prezent. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Iriza Scarlat. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

## **Domnul Scarlat Iriza:**

Domnule președinte,

S-a scurs o eroare. Când s-a redactat amendamentul meu, a scris cineva Compania Energetică Oltenia. Nu. Corect este Complexul Energetic Oltenia.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu**

**:**

E o eroare materială.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru precizare.

O considerăm eroare materială pe care o corectăm cu stafful.

Sunt alte intervenții? Nu.

Atunci,

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii-cadru nr. 284/2010, actualizată la 23 octombrie 2014 (L88/2.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală.

Domnul senator Chisăliță.

Nu?

Atunci, dau cuvântul domnului senator Deneș, microfonul central, vicelider Grup PSD.

## **Domnul Ioan Deneș:**

Mulțumesc domnule președinte, Stimați colegi,

În numele Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative pentru două săptămâni, pentru mici clarificări la comisie.

Mulțumesc.

Trei săptămâni, trei săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

În regulă.

La punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 230 din 2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari (L105/8.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul deputat... Doamna deputat Roșca Lucreția. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, doamna secretar de stat Sirma Caraman, Ministerul Dezvoltării, aveți cuvântul.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, astfel încât hotărârile asociațiilor de proprietari să fie adoptate cu votul majorității acestora, dacă există dovada unei împuterniciri semnate de către proprietarii în numele cărora se votează. De asemenea, se propune ca asociația de proprietari să poată încheia polițe de asigurare în numele asociației de proprietari, iar o altă măsură inclusă este aceea de introducere a atribuției de verificare a consiliilor locale asupra activității asociațiilor de proprietari.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, din următoarele considerente: prevederile actuale sunt mult mai clare privind modul de convocare a adunărilor generale, respectiv art. 24 alin. (2) și (3) prevăd că, dacă la prima convocare a adunării generale nu se întrunește cvorumul, în termen de 10 zile se poate convoca o nouă adunare generală, iar votul se ia cu... indiferent de numărul membrilor prezenți.

Referitor la atribuțiile consiliului local privind verificarea asociației de proprietari, conform art. 52 și 53 din Legea nr. 230, în prezent, autoritățile locale au obligația de a înființa compartimente de specialitate care să îndrume și să sprijine asociațiile de proprietari.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc si eu, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Deneș, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 23 mai 2017, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, domnule senator. Felicitări pentru voce! Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu**

**:**

Și tineretului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Și tineretului.

Cu 78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri, raportul comisiei, de respingere, a fost adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă este respinsă și merge către Camera Deputaților.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, încheiem aici dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

O pauză de 5 minute, urmată de sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

* * DUPĂ PAUZĂ

## Bună ziua, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Sesiunea este prezidată de subsemnata, Iulia Scântei, în calitate de senator PNL, având ca secretari pe domnii senatori Iustin Talpoș și Adrian Țuțuianu.

Începem cu lista întrebărilor depuse de colegii senatori.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru susținerea întrebării, doamnei senator Federovici Doina.

Doamna senator.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată domnului Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul întrebării: „Redeschiderea punctului vamal de trecere a frontierei Racovăț din județul Botoșani”.

Stimate domnule ministru,

În anul 2010, punctul vamal de trecere a frontierei Racovăț din comuna Pomârla, județul Botoșani, punct de trecere a frontierei cu Ucraina, a fost închis pentru modernizare și pentru aducerea acestuia la normativele Schengen: s-au suplimentat spațiile pentru polițiștii de frontieră, pentru vameși, pentru depozitare, s-au modernizat sistemul informatic și căile de rulare.

Pentru partea română, lucrările sunt la final. Acum este în stadiu de definitivare obiectivul de investiții „Sediu punct de trecere a frontierei Racovăț”, clădire ce va fi definitivată până la mijlocul verii.

Având în vedere că acest punct de trecere a frontierei are o importanță economică deosebită pentru județul Botoșani și pentru România, vă întreb, domnule ministru, dacă ministerul pe care-l conduceți poate preciza dacă și când partea ucraineană a acestui punct de trecere a frontierei poate deveni operațională.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație,

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Stadiul proiectului «Ocolitor „Colonel Vasiliu”» – centura ocolitoare a municipiului Dorohoi, județul Botoșani”.

## Stimate domnule ministru,

Proiectul „Ocolitor «Colonel Vasiliu»” – centura ocolitoare a municipiului Dorohoi din județul Botoșani este unul dintre cele mai importante proiecte strategice pentru acest municipiu.

Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate pentru centura municipiului Dorohoi a fost semnat în 2015, cu durata de implementare de 6 luni, finanțarea fiind asigurată de CNADNR, la vremea respectivă. Prin realizarea centurii ocolitoare, se va face legătura dintre DN 28B și DN 29A, pe o lungime de 11,4 km, și, bineînțeles, legătura dintre DN 28B și DN 29A, pe o lungime de 2,5 km.

Mulțumim, doamna senator.

Continuăm, din partea Grupului parlamentar al PNL, cu domnul senator Bulacu Romulus, pentru susținerea interpelării.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

O interpelare adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: „Măsuri pentru reintroducerea în circuitul turistic a structurilor nemodernizate”.

Domnule prim-ministru,

Doresc să vă supun atenției o problemă ce a rămas nerezolvată chiar și la aproape 30 de ani de la Revoluția din 1989: proprietățile aflate în patrimoniul sindicatelor sau al diverselor persoane fizice nemodernizate și chiar abandonate, care împiedică dezvoltarea zonelor cu potențial turistic.

În destul de multe stațiuni balneare, montane sau de pe litoral, există zeci de unități hoteliere cu capacități de cazare foarte mari lăsate în paragină, cu un singur paznic sau chiar părăsite. Pe lângă ele au apărut pensiuni ce speculează lipsa activității acestor unități mari, care, cu o reabilitare nu foarte pretențioasă, ar putea asigura cazare la standarde mai mult decât decente.

O bună parte din aceste unități sunt ale unor structuri care, oficial, s-au desființat în 1990 – Uniunea Generală a Sindicatelor din Republica Socialistă România. Patrimoniul UGSR-ului a fost împărțit între patru sindicate: BNS, CSDR, CNSLR Frăția și Cartel ALFA. Stațiunea Voineasa, la rândul ei, a căzut la mijloc. De atunci a început și declinul turistic, cele patru hoteluri și 14 vile fiind lăsate pradă paraginii. Construite cu banii contribuabilului, aceste hoteluri nu au nici un statut cadastral foarte clar, fapt ce împiedică reabilitarea lor prin fonduri europene. Din nefericire, viitorul stațiunii și mai ales viitorul proiectului „Transalpina Ski Resort” sunt incerte, un factor determinant fiind calea de înțelegere cu aceste sindicate. Prin această afirmație nu doresc să fiu în vreun fel tendențios, ci să remarc o realitate. Mii de turiști sunt atrași în sezonul de schi de frumusețea pârtiei de la Vidra, iar locurile de cazare sunt doar de ordinul zecilor.

Pe cale de consecință, domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicați punctul dumneavoastră de vedere referitor la situația menționată și dacă aveți în vedere măsuri care au ca scop reintroducerea acestor structuri în circuitul turistic. Solicit răspuns în scris.

Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Lungu Dan, pentru susținerea interpelării.

Doamna președinte de ședință, Dragi colegi,

În această seară am o interpelare adresată domnului Augustin Jianu, ministrul comunicațiilor și societății informaționale, pe tema „Iașiul, în Programul național de înființare de parcuri tehnologice”.

Stimate domnule ministru,

Prin Programul de guvernare 2017–2020, secțiunea „Politici în domeniul comunicațiilor. Convergență digitală”, este prevăzută creșterea valorii adăugate a sectorului TIC prin îndeplinirea mai multor măsuri, printre care și implementarea unui program național de înființare de parcuri tehnologice cu ajutorul parteneriatelor extinse dintre Guvernul României, autoritățile publice locale, universități tehnice și companii private.

Pornind de la aceasta, întrebarea noastră vizează deopotrivă stadiul elaborării sau implementării acestui program național de înființare de parcuri tehnologice, precum și locul pe care îl ocupă Iașiul în acest program.

De asemenea, v-am fi recunoscători dacă ne-ați pune la dispoziție documentul, fie și în simpla variantă de lucru, ce descrie desfășurarea pe etape a acestui program.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator USR, Dan Lungu, Circumscripția nr. 24 Iași.

Mulțumim, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dăm cuvântul doamnei senator Covaciu, pentru susținerea întrebării.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Întrebarea mea se adresează doamnei viceprim-ministru Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Stimată doamnă ministru,

Programul național de cadastru și carte funciară a fost declarat de către Guvernul Grindeanu ca fiind un obiectiv prioritar, acesta având implicații majore în agricultura românească. Din anul 2015, anul în care s-a oficializat Programul național de cadastru și carte funciară, prin Hotărârea de Guvern nr. 294/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 309/6 mai 2015, au fost demarate mai multe programe și proiecte venite în sprijinul UAT-urilor din România pentru a accesa acest program.

Cadastrarea națională trebuie să continue în mod accelerat, iar, pentru aceasta, vă rog, doamna ministru, să ne comunicați următoarele date:

1. Care este bugetul alocat Programului național de cadastru și carte funciară 2015–2023, defalcat pe ani, începând cu 2015?

2. Câte UAT-uri au accesat programul în perioada 2015–2017? Din ce județe și în ce stadiu se află lucrările în prezent pentru fiecare localitate în parte?

3. Care este motivația care stă la baza faptului că UAT-urile nu pot să cofinanțeze Programul național de cadastru și carte funciară?

4. De ce nu este diferențiat tariful în corelație cu suprafața terenului?

5. Ținând cont de problemele apărute în mod practic în zonele de munte defavorizate, care sunt mai greu accesibile decât zonele de șes, cu cotă mai mare, unde nivelul de muncă pentru măsurători este mult mai mare, ar trebui suplimentat cu cel puțin 50% tariful propus. Ținând cont de cele prezentate mai sus, aveți în vedere modificarea tarifelor actuale? 6. Cum veți asigura acoperirea numărului mare de notari publici de care este nevoie pentru dezbaterea maselor succesorale ale imobilelor, având în vedere că aceștia nu sunt în prezent cointeresați din punct de vedere financiar, din cauza tarifului mic, sub cel practicat în mod curent?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator PMP, Severica Covaciu, senator de Maramureș.

Doamna senator, mulțumim.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Lupu Victorel.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Doresc să adresez o interpelare și o întrebare astăzi.

Interpelarea este adresată domnului Augustin Jianu, ministrul comunicațiilor.

Obiectul interpelării: „Stadiul implementării Proiectului SIGRA”.

Stimate domnule ministru,

Consiliul Județean Iași a implementat, la sfârșitul anului 2015, un proiect în valoare de peste 6 milioane de lei – fonduri nerambursabile –, care are drept scop creșterea performanțelor administrative prin eficientizarea activităților interne, a calității serviciilor publice on-line aduse cetățeanului cu ajutorul unui sistem informatic integrat implementat la nivelul instituțiilor publice partenere, 15 UAT-uri comunale din județul Iași, respectiv care să gestioneze registrul agricol în sistem electronic și să realizeze un management intern performant. Serviciile on-line presupun transmiterea notificărilor privind termenele în care persoanele fizice și juridice au obligația să declare datele pentru înscrierea în registrul agricol, ba chiar vizualizarea într-o hartă interactivă a unor elemente din respectivul registru pentru cetățeni.

Proiectul, care este unul foarte util pentru cetățeni și pentru mediul administrativ, se adresează unui număr de aproximativ 350.000 de persoane, aferente a 15 comune din județ, însă, practic, lucrurile nu funcționează la superlativ. Administrațiile locale întâmpină probleme, dintre care cea mai importantă este lipsa personalului specializat care să se ocupe de încărcarea datelor pe portalul electronic. Din discuțiile purtate cu reprezentanții consiliului județean, care coordonează activitatea din cadrul platformei electronice, precum și cu unii primari din localitățile în care a fost implementat proiectul, am reținut că acest portal este funcțional și că înaintăm în ceea ce privește încărcarea datelor.

Având în vedere faptul că proiectul a fost implementat și la nivelul altor consilii județene din țară, vă rog să precizați dacă există o strategie la nivel național pentru extinderea acestui program în toate județele și care ar fi următoarea etapă pentru localitățile județului Iași care nu au implementat până acum Proiectul SIGRA.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Stângă George, pentru susținerea întrebării.

Mulțumesc, doamna președinte.

Pentru seara aceasta am o interpelare și o întrebare.

Interpelarea este adresată domnului Sorin Grindeanu, încă prim-ministru al României.

Domnule prim-ministru,

De mai bine de două săptămâni, în Parlamentul României, discutăm despre Legea salarizării personalului din sistemul public. După cum știți, legea a stârnit numeroase

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași. controverse, ținând cont de faptul că nu va rezolva inechitățile din sistemul bugetar, ci, mai degrabă, le va accentua. Între timp, au fost anunțate greve ale personalului din administrație.

Dumneavoastră nu ați avut până astăzi o poziție clară. Totuși, astăzi ați fost întrebat de către jurnaliști cum veți respecta programul de guvernare. Ați dat din umeri de două ori la întrebările jurnaliștilor. Dubios este faptul că sunteți încă prim-ministru și nu știți să răspundeți la o întrebare elementară, și anume: cum această lege va fi implementată și de când?

Tot astăzi, pe surse, a apărut faptul că nu de la 1 iulie, ci de la 1 ianuarie 2018 va fi implementată. Este clar, domnule Grindeanu, că salariații din sistemul public sunt pentru dumneavoastră o jucărie. De asemenea, este clar că gogoașa a fost atât de mare încât astăzi nu mai are nimeni de apucat din ea și a fost doar o gogoașă electorală.

Așadar, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți în scris cum veți rezolva această problemă a Legii salarizării atât de mult dezbătută și atât de multe promisiuni pentru sistemul public.

Solicit răspuns în scris.

Senator PNL, Eugen Pîrvulescu, Circumscripția 36 Teleorman.

Și întrebarea este adresată domnului Ionuț Vulpescu, ministrul culturii.

## Domnule ministru,

Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o directivă care dă posibilitatea statelor membre de a reduce până la zero cota TVA pentru cărți, ziare, periodice și pentru publicațiile electronice.

Pentru cultura și presa românească, punerea în practică a acestei directive este un moment care poate ajuta la un reviriment al acestor industrii, victime pe nedrept ale situației economice și ale reducerii subvențiilor de la bugetul de stat.

## Mulțumesc, domnule senator.

Scuze pentru eroarea în menționarea numelui! A susținut interpelare și întrebare domnul senator Pîrvulescu Eugen, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Goțiu Mihai.

Bună seara, doamna președinte! Stimați colegi,

Interpelarea din această seară este adresată Ministerului Cercetării și Inovării, domnului ministru Șerban Constantin Valeca, și se intitulează: „Domnule ministru al cercetării, iar vor străinii să ne facă de rușine ori chiar e dezastru în domeniu?”

Stimate domnule ministru al cercetării, Șerban Constantin Valeca,

Semnalele pe care comunitățile de cercetători din țară și străinătate le transmit sunt extrem de alarmante și nu este pentru prima dată când, pe parcursul ultimelor luni, le aduc în discuție în fața Senatului.

„Asociația Europeană a Universităților este îngrijorată de ultimele evoluții ale politicii de cercetare din România. Universitățile prosperă și contribuie la societățile lor atunci când se pot baza pe excelența cercetării într-un schimb deschis transfrontalier. Schimbările actuale care au loc în România vor crea obstacole serioase în calea capacității universităților românești de a-și îndeplini rolul pe plan intern și internațional”, se arată într-o declarație a Asociației Europene a Universităților privitoare la evoluțiile recente din România din domeniul politicii de cercetare.

Publicații europene din domeniu, precum „Times Higher Education” și „Science Business”, au alertat, la rândul lor, comunitatea științifică internațională asupra cercetării din România, iar Asociația cercetătorilor români din țară și diaspora Ad Astra a transmis un nou comunicat legat de aceeași situație. Am primit semnale că jurnaliști de la alte publicații de prim rang internațional din domeniu documentează situația în vederea redactării altor articole.

Principalele critici și motive de îngrijorare sunt deja cunoscute: epurarea consiliilor consultative de membrii selectați în ultimii ani și înlocuirea lor cu persoane controversate atât în privința capacităților lor științifice, cât și a moralității lor; eliminarea evaluatorilor din străinătate pentru a face loc unor evaluatori regionali; bugetul infim alocat cercetării (departe de promisiunile făcute); splitarea Ministerului Educației și despărțirea cercetării de educația superioară.

Stimate domnule ministru Șerban Constantin Valeca,

## Mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Pănescu Doru, pentru susținerea interpelării.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Șerban Constantin Valeca, ministrul cercetării și inovării.

Obiectul interpelării este: „Determinarea stadiului actual al finanțării și continuării Proiectului Anelis Plus”.

Cercetarea științifică în România nu a suferit niciodată mai mult decât în timpul perioadei comuniste, când legăturile cu exteriorul erau, cu mici excepții, închise complet și foarte multă muncă se făcea „în orb”. Perioada comunistă a demonstrat tuturor importanța pe care o are un acces rapid și necenzurat la literatura științifică de specialitate, acces necesar pentru a putea realiza comparații, colaborări, pentru a putea vedea și, de ce nu?, impune direcții de cercetare și de inovare în anumite domenii în care cercetătorii români au fost deschizători de drumuri.

De aceea, privesc cu îngrijorare neliniștea care există acum în universitățile din țară, chiar și în Politehnica ieșeană, atunci când se discută despre viitorul conectării noastre la lumea științifică internațională, despre viitorul Programului Anelis Plus, dedicat accesului național electronic la literatura științifică și de cercetare, program al Asociației Universităților, Institutelor de Cercetare-Dezvoltare și Bibliotecilor Centrale Universitare din România.

Din Asociația Anelis Plus fac parte 102 instituții, anume: 58 de universități, 39 de institute naționale de cercetaredezvoltare, 4 biblioteci centrale universitare și Biblioteca Academiei Române. Accesul la o singură bază de date mai amplă, de exemplu „Science Direct”, ar costa, individual, o singură instituție din cele enumerate anterior o sumă de ordinul milioanelor de euro. Un alt exemplu ține de bazele de date „Springer”, pentru accesul cărora ar fi nevoie, pentru o singură instituție, de 3 milioane de euro pe an. Astfel, importanța proiectului este vitală pentru a păstra deschise porțile cercetării în universitățile din România, iar semnarea contractului pentru perioada 2017–2020 ar trebui să fie una dintre prioritățile Ministerului Cercetării și Inovării.

Mai subliniez că, dacă se va sista acest proiect, vor fi afectați atât cercetătorii reputați ai țării, cât și tinerii cercetători, doctoranzi, postdoctoranzi, cei care au granturi pentru finalizarea cărora cercetarea stadiului actual al domeniilor de interes este importantă. Derularea proiectelor de cercetare va deveni ca și imposibilă. În plus, să nu uităm că una din condițiile în evaluarea unei universități de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior este facilitarea accesului cadrelor didactice și al studenților la resurse internaționale, astfel încât procesul educațional să fie actualizat și să aibă loc formarea tinerilor pentru cercetarea științifică.

Vă mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului senator Marciu Ovidiu, pentru susținerea întrebării.

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat prezidiu,

Întrebarea este adresată domnului director general Radu Codruț Ștefănescu, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Obiectul întrebării: „Necesitatea modificării legislației în domeniu vizând corectarea erorilor de natură materială și de fond din titlurile de proprietate doar pe cale administrativă”.

Textul întrebării: știut fiind că procesele de instanță implică nu doar termene mari, ci și costuri semnificative, vă rog să ne prezentați în scris dacă inițierea unei propuneri legislative vizând corectarea erorilor de natură materială și de fond din titlurile de proprietate doar pe cale administrativă ar fi utilă la rezolvarea problemelor de acest gen existente în practică, față de care se constată o insuficiență a legislației actuale. Vă mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu.

## Mulțumim, domnule senator.

Au mai depus întrebări pentru ședința de astăzi, marți, 6 iunie 2017, următorii senatori: Smarandache Miron Alexandru, Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Șoptică Costel, Hărău Eleonora Carmen, Pereș Alexandru, Dinică Silvia, Fălcoi Nicu, Iriza Scarlat, Lungu Vasile Cristian.

De asemenea...

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Și Stângă, domnul coleg pe care l-am citit... Ok, Stângă George Cătălin. Corect.

Tot pentru ședința de astăzi, 6 iunie 2017, au mai depus interpelări următorii colegi senatori: Pop Gheorghe, Stocheci Cristina Mariana, Brăiloiu Tit Liviu, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Pereș Alexandru, Stângă George Cătălin, Fălcoi Nicu și...

## **Domnul Adrian Țuțuianu**

**:**

Lungu Vasile.

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

## Nu. Baciu Gheorghe.

Domnul Lungu Vasile și-a retras interpelarea.

Am primit următoarele răspunsuri orale la întrebările formulate de colegii senatori în ședințele anterioare: din partea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru întrebarea formulată de domnul senator Cătălin Dumitru Toma; din partea Ministerului Finanțelor Publice, pentru domnul senator Vasile Cristian Lungu și, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru doamna senator Siminica Mirea.

Au fost amânate răspunsurile următoarelor ministere: Ministerul Transporturilor, pentru colegii senatori Vasile Cristian Lungu..., Vasile Cristian Lungu și Vasile Cristian Lungu; de asemenea, Ministerul Sănătății, tot pentru domnul senator Vasile Cristian Lungu.

Declarăm închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 6 iunie 2017. Vă mulțumim.

La revedere!

## **Domnul Adrian Țuțuianu**

**:**

Și Stângă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.45._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|083498]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 94/13.VI.2017 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei