Stenogramă plen

## **Domnul Constantin Daniel Cadariu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Moțiune simplă: „România sub orânduirea PSD – rușinea Europei la infrastructura de transport”.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule ministru al transporturilor Lucian Șova, Condus de către dumneavoastră, Ministerul Transporturilor a adus în stare de dezastru sectorul rutier și calea ferată din România.

Să începem cu câteva date de ultimă oră cu privire la sectorul pe care îl analizăm astăzi. Conform ultimului bilanț făcut public de către CFR Călători, în anul 2017 trenurile de călători din România au avut întârzieri cumulate de aproximativ 5 milioane de minute, ceea ce înseamnă aproape 10 ani de întârziere. Viteza medie cu care trenurile au circulat și încă circulă în România este de aproape 44 km/h. Mai puțin decât acum o sută de ani.

În data de 14 septembrie 2018, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a declarat: „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocrația, iar domeniul transporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord–Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul operațional «Infrastructură Mare», și nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă și canalizare.” Spunea Domnia Sa: „Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu–Pitești, Pitești–Constanța, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul operațional «Infrastructură Mare», sunt surprinsă că toți primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la Comisia Europeană ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord–Otopeni.”

Acest apel al doamnei Corina Crețu a venit la cinci luni de la scrisoarea trimisă de către dumneaei premierului Viorica Dăncilă, ministrului Rovana Plumb, de la Ministerul Fondurilor Europene, și dumneavoastră, domnule ministru Lucian Șova, scrisoare în care își exprima îngrijorarea cu privire la planificarea și implementarea proiectelor de infrastructură de transport în România, avertizând că există riscul dezangajării fondurilor Uniunii Europene.

## Domnule ministru,

Chiar dacă ați încercat să negați cele spuse de către comisarul european pentru politică regională, acesta a revenit în data de 16 septembrie 2018 și a precizat: „Domnul ministru spunea că există un grad de contractare de 200%, dar noi, la Comisie, nu am primit proiecte noi. În propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2021–2027, fondurile de coeziune alocate României sunt cu 10% mai mari față de cele prevăzute în actualul exercițiu bugetar. Pentru a beneficia de acești bani, România are nevoie de proiecte, însă Bucureștiul nu a trimis Comisiei Europene nimic nou pe Programul operațional «Infrastructură Mare», după proiectul de metrou Gara de Nord–Otopeni.”

## Stimați colegi,

Aceste date prezentate până aici ar fi deja suficiente să argumenteze titlul acestei moțiuni și să justifice adoptarea ei de către Senatul României. Iar starea de fapt nu poate fi acceptată sub nicio formă, dacă reamintim succint unele dintre realitățile ce nu pot fi negate de nimeni.

Anul trecut, în luna septembrie, la prima rectificare bugetară din anul 2017, Guvernul a diminuat bugetul Ministerului Transporturilor cu 47%. Bugetul pe 2018, cu rectificările ulterioare, are un rezultat dezastruos pentru infrastructura rutieră: alocări insuficiente pentru autostrăzile în lucru, fonduri infime pentru noile proiecte scoase la licitație și spre zero pentru unele lucrări care sunt în diverse stadii de contractare.

În acest moment, infrastructura rutieră a României este „praf”. Fără autostrăzi noi, cu autostrăzi vechi neîntreținute, cu drumuri naționale în mare parte impracticabile, pline de gropi și cu poduri care au depășit cu zeci de ani perioada

de folosință. Nu mai vorbim de perioade de garanție. Aceste realități generează zilnic blocaje în trafic în aproape toate localitățile din țară, dar mai cu seamă în municipii și orașe. Ele sunt cauza principală a sute de accidente deosebit de grave, cu victime umane, determină poluarea mediului, afectând comunitățile. Practic, sunt direct afectați participanții la trafic, transportatorii, administrațiile locale, întreaga populație a țării.

În ce privește transportul pe calea ferată, lucrurile sunt și aici de-a dreptul dramatice. Timpul de deplasare pe calea ferată din România duce deja la izolarea feroviară a țării. Spre exemplu, o călătorie cu trenul între București și Budapesta durează mai mult ca acum 80 de ani. Atunci trenul făcea 15 ore între cele două capitale, iar în prezent se face cu o oră mai mult.

În prezent, CFR folosește zilnic 800 de vagoane, cu 400 mai puține decât are nevoie. Din 2015 până în 2017 s-au reabilitat doar 15 vagoane. Există un contract pentru încă 57 de bucăți, din care însă nu s-a livrat nimic. Iar cele 700 de vagoane amintite acum câteva luni de către domnul ministru Șova că ar fi fost reabilitate, de fapt, sunt doar măturate.

Asta în condițiile în care Autoritatea pentru Reformă Feroviară are obligația să atragă fonduri europene pentru achiziția de material rulant nou. Aproximativ 252 de milioane de euro aflate la dispoziția României prin POIM 2014–2020 încă așteaptă să fie cheltuite, dar nici asta nu ați fost în stare să faceți.

S-a ajuns să fie anulate trenuri între orașe mari, București–Timișoara sau Timișoara–Cluj, și la o înghesuială insuportabilă în cele rămase. Pe foarte multe rute circulă trenuri cu un singur vagon. Astfel, CFR a atins „performanța” să vândă 500 de bilete la un tren cu un singur vagon, pe ruta Mangalia–Constanța.

Locomotivele sunt atât de vechi încât ba se strică, ba iau foc, aproape săptămânal. În multe cazuri vechimea lor depășește 30 de ani, iar conform legislației ar fi trebuit casate după 20 de ani de funcționare. Dar, pentru a fi folosite în continuare, sunt reparate cu piese vechi, de pe alte locomotive vechi, scoase din uz.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În cele ce urmează va propunem o privire ceva mai analitică asupra celor două domenii ce ar fi trebuit coordonate și conduse de către domnul ministru Lucian Șova.

Vă prezentăm, cu date statistice, dezastrul în care se regăsește infrastructura rutieră din țara noastră. În programul de guvernare, Partidul Social Democrat ne-a desenat și ne-a prezentat hărți cu mii de kilometri de drumuri care urmau să fie construiți, însă, ca în toate domeniile, promisiunile celor de la PSD au rămas neonorate după ce au ajuns la putere. În fapt, infrastructura rutieră a rămas repetentă și în acest an și constituie o piedică majoră pentru dezvoltarea economiei naționale.

Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice și sociale a țării, este absența unei rețele satisfăcătoare de transport rutier rapid. În România avem deschiși circulației 777 km de autostradă și niciuna din aceste autostrăzi nu traversează țara de la est la vest. Dacă privim harta autostrăzilor, este o linie întreruptă, cu sectoare aflate în lucru, altele în licitație pentru SF-uri sau altele aflate în diverse stadii de construcție.

Totodată, există foarte multe tronsoane de drum național unde se remarcă valori extraordinare de trafic, de peste 11.000 de vehicule pe zi, ceea ce reclamă existența unor autostrăzi sau drumuri expres.

Din cele 86.000 de kilometri de drumuri publice, cât există în România, peste o treime sunt pietruite și de pământ. Doar 34.900 de kilometri sunt drumuri modernizate, iar 21.000 de kilometri sunt drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere.

## Stimați colegi,

Guvernul format din majoritatea PSD–ALDE ar trebui să țină cont de următoarele aspecte înainte de a-i întreba pe alții de ce nu avem autostrăzi sau drumuri expres:

a) proceduri de expropriere mult întârziate, nerespectarea termenelor din calendarul procedurilor și urmărirea acestora. Exemplu: lotul 2 al autostrăzii A10 Sebeș–Turda;

b) încălcarea de către funcționari a procedurilor de deschidere a ofertelor: blocarea licitațiilor, relansarea, după ani de zile, de la zero a procedurilor. De exemplu: anularea licitațiilor pentru 81 km din cei 121 km ai coridorului Craiova–Pitești, din cauza faptului că ofertele au fost deschise înainte să fie soluționate contestațiile;

c) întârzieri nejustificate în organizarea licitațiilor după finalizarea documentațiilor: ignorarea relocării rețelelor de utilități. Exemplu: autostrada Transilvania (A3), tronsonul dintre Nădășelu și Suplacu de Barcău;

d) lipsa termenelor-limită pentru finalizarea etapelor procedurale și neasumarea răspunderii pentru întârzieri în implementare: aproape un an pentru evaluarea ofertelor. Exemplu: desemnarea câștigătorului pentru nodul rutier de la Berceni, de pe drumul național centura Bucureștiului.

## Domnule ministru,

Un ministru al transporturilor ar trebui să fie un campion al infrastructurii și un susținător al autostrăzilor. Dumneavoastră, din contră, sunteți un veritabil ministru antiautostrăzi. Pentru dumneavoastră, prezența autostrăzilor ar determina plecarea multinaționalelor, odată cu locurile de muncă bine plătite. Asta este logica PSD privind infrastructura, asta explică de ce nu avem nici drumuri moderne, dar nici salarii decente pentru români. De altfel, mandatul dumneavoastră este un șir de declarații sfidătoare și arogante, de gafe, de nerealizări, blocaje și decizii dezastruoase.

## Stimate domnule ministru,

Ați făcut praf toate proiectele mari de infrastructură rutieră ale României în mandatul dumneavoastră, începând cu autostrăzile care ar trebui să treacă Carpații. Să le luăm pe rând.

## Autostrada Târgu-Mureș–Iași

Este o legătură a Moldovei cu Europa, peste Carpații Orientali, care este vitală pentru economia acestei regiuni. Deși Comisia Europeană a transmis oficial că autostrada Iași–Târgu-Mureș este eligibilă, ați reziliat contractul pentru realizarea studiilor geotehnice pentru cei 100 de kilometri din Transilvania ai autostrăzii, cu toate că acest contract avea finanțare din fonduri europene. Ați decis că cea mai bună soluție pentru această autostradă este un parteneriat publicprivat. Cel mai probabil însă, autostrada TârguMureș–Iași–Ungheni nu va putea fi realizată în acest sistem, din cauza costurilor ridicate și a imposibilității practicării unor taxe mari de autostradă în regiune. Practic, procedurile PPP vor dura ani de zile și vor sfârși cu un eșec, fapt care va aduce alte întârzieri la realizarea acestei autostrăzi atât de așteptate.

## Autostrada Sibiu–Pitești

Așteptată și cerută cu insistență de cei doi mari constructori de automobile, de la Craiova și de la Mioveni, este blocată. Nu există constructori pe loturile ușoare din capetele autostrăzii, Sibiu–Boița și Pitești–Curtea de Argeș. Nu are acord de mediu, care este o cerință obligatorie pentru a putea desfășura lucrări. Dar ceea ce este cel mai grav este că pe secțiunile cu adevărat grele, montane, loturile 2, 3 și 4, nu avem nici licitație făcută, nici studii geotehnice serioase.

Autostrada de pe Valea Prahovei, între Comarnic și Brașov În luna iulie 2018 ați luat o decizie total neprofesionistă, renunțând la asistența Băncii Mondiale pentru a realiza autostrada A3 Ploiești–Comarnic–Brașov, după ce în prealabil tot un guvern PSD–ALDE a solicitat sprijinul acestei instituții. De asemenea, domnule ministru, sub „tutela” dumneavoastră, contractul pentru realizarea centurii Comarnic a fost reziliat, iar procedura de licitație pentru construirea variantei Bușteni a fost anulată, deși cele două proiecte au fost lansate încă din anul 2015. În acest caz, singura alternativă pentru fluidizarea circulației pe DN 1 Valea Prahovei rămâne construirea autostrăzii Comarnic–Brașov.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Cu actualul ministru la Ministerul Transporturilor asistăm la gestionarea dezastruoasă a fondurilor. Bugetul pentru anul 2018 în domeniul infrastructurii rutiere adoptat de Parlament conține alocări insuficiente pentru autostrăzile aflate în lucru, la jumătate sau chiar un sfert față de cât ar fi nevoie, deși unele proiecte au multe tronsoane ce ar trebui finalizate în anul 2019. Exemple:

– A3 București–Brașov: alocare bugetară pe 2018 – 21 de milioane de lei, dintr-un necesar de minimum 100 de milioane de lei;

– A10 Sebeș–Turda: total necesar – 600 de milioane de lei, bugetat de Guvern – 212 milioane de lei, adică aproximativ 35% din necesar, conform Asociației Pro Infrastructura;

– A1 Lugoj–Deva: pentru anul 2018 bugetul prevede o alocare de circa 217 milioane de lei, față de un necesar de 430 de milioane de lei.

În plus, mai multe proiecte care au contractele semnate sau sunt deja finalizate în mare proporție au zero lei alocați pe anul în curs. Cel mai flagrant exemplu este cel al pasajului de la Domnești peste centura capitalei, un proiect promis de peste cinci ani, foarte necesar pentru descongestionarea unui punct nevralgic de lângă București. Contractul este semnat încă din luna mai 2017, după ce a durat mai bine de doi ani ca licitația publică să fie organizată. Alocarea pe 2018: zero.

Într-o situație similară sunt și centurile ocolitoare de la Rădăuți, Comarnic și Suceava. În acest ultim caz este vorba de un banal drum 1x1, pe care mai trebuie finalizați doar 7 km, ce și așa sunt construiți în proporție de 85%. Din 2015, Compania de Drumuri nu reușește sa găsească un constructor.

Mai grav, majoritatea proiectelor lansate în licitație în 2017 a căror execuție era programată să înceapă anul acesta nu au primit bani la nicio rectificare din 2018, în condițiile în care alocările bugetare pentru 2018 sunt, practic, simbolice. Exemple:

– A1 Pitești–Sibiu: valoarea estimată este de circa 2,6 miliarde de lei, iar alocarea pe 2018 este de doar 32 de milioane de lei, adică 1,2% din valoarea estimată;

– drumul expres Pitești–Craiova: au fost alocate 7,4 milioane de lei, adică 0,2% din valoarea estimată, de circa 3,77 miliarde de lei;

– autostrada de centură sud (A0): valoarea estimată este de 2,7 miliarde de lei, iar suma prevăzută în bugetul pe 2018 este de 3,9 milioane de lei, adică 1,5% din valoarea estimată;

– podul peste Dunăre de la Brăila: valoare – 2 miliarde de lei, alocare – 1% din valoarea proiectului, adică 23,8 milioane de lei;

– centura Bacău (A7): primii 16 kilometri de autostradă din Moldova – alocarea bugetară pe anul 2018 este de 17,9 milioane de lei, adică 2,3% din valoarea estimată, de circa 773 de milioane de lei. ## Stimați colegi,

Transportul rutier nu este singurul domeniu prost gestionat de actuala conducere de la ministerul de resort. Asistăm în prezent la o degradare severă a infrastructurii feroviare din România.

În același program de guvernare invocat anterior, Partidul Social Democrat se lăuda că obiectivul Guvernului este ca, din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfășurată, un procent de 60% să fie adus la standarde europene, pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport.

În realitate, sistemul feroviar din România a cunoscut în ultimele decenii o degradare continuă, care se accentuează sub actuala guvernare PSD–ALDE. Conform datelor publicate, din totalul celor 13.600 km de linie de cale ferată, 9.900 km, adică 72%, nu mai oferă siguranță, în multe zone circulându-se cu mari restricții de viteză. Din totalul de 4.700 de poduri, 3.100 sunt periculos de ruinate, adică circa 65%. Peste 9.200 de podețe, dintr-un total de 12.600, sunt distruse. Peste 85% din terasamente, tuneluri, rețele de contact, transformatoare și linii electrice de contact sunt degradate, iar circa 85% din instalațiile de semnalizare în linie curentă sau în stații se află în stare critică. Statistic, în cazul liniilor de cale ferată, anual ies din parametri 350 de kilometri și sunt reabilitați doar 12 kilometri.

Deteriorarea infrastructurii feroviare are implicații periculoase în ceea ce privește siguranța și securitatea traficului, aceasta fiind generată de o subfinanțare cronică, ceea ce a condus la efecte nocive și greu de înlăturat. Subfinanțarea sectorului feroviar nu este singura motivație a declinului. Managementul defectuos este o altă cauză a lipsei investițiilor, iar o dovadă în acest sens este rectificarea negativă din 2017, când CFR Infrastructură a pierdut aproximativ 73 de milioane de euro din cauza incapacității sale de a cheltui acești bani. Fondurile publice alocate ulterior anului 2012 pentru întreținerea infrastructurii feroviare au reprezentat mai puțin de 54% din necesar.

Referitor la proiectele de investiții pe calea ferată, practic, la fiecare mare proiect au fost probleme care au cauzat mari întârzieri. De la pregătirea insuficientă a proiectelor și documentațiilor de licitație, începerea licitațiilor fără să fie respectate toate cerințele legale, cum ar fi finalizarea exproprierilor care să lase constructorului terenul liber de orice sarcini, lipsa avizelor necesare, în special avizul de mediu.

Este și cazul proiectului de reabilitare a căii ferate Vințu de Jos–Simeria, 44 km, cu 300 de milioane de euro, bani europeni din Fondul de coeziune, primul mare proiect de cale ferată de după 2003. Licitația a fost lansată în 2011, iar cei care au pierdut au contestat acordarea contractului și au primit câștig de cauză. S-a schimbat guvernul în primăvara lui 2012 și au urmat trei licitații, dar de fiecare dată licitația a fost anulată. Deși contractul era contestat, CFR a virat în avans 40 de milioane de euro.

Degradarea severă și progresivă a rețelei feroviare a cauzat scăderea atractivității pentru clienți a serviciilor de transport pe calea ferată. Astfel, la nivel național, transportul feroviar mai deține doar o cotă de 4,6% din piața transporturilor terestre de marfă și 20,1% din piața transporturilor terestre de pasageri. Consecința migrării masive a clienților de la calea ferată către transportul rutier constă în suprasolicitarea excesivă a rețelei rutiere, cu efecte privind creșterea frecvenței de apariție a blocajelor în trafic, reducerea vitezelor de deplasare, creșterea masivă a accidentelor rutiere, creșterea nivelului de poluare.

## Domnule ministru Șova,

În nota Partidului Social Democrat, din care faceți parte, ați reușit contraperformanța de a nu finaliza niciun proiect

concret de reabilitare a infrastructurii de transport din România, dar și să distrugeți toate proiectele începute înainte. Inconsecvența de care dați dovadă atât dumneavoastră, cat și Guvernul din care faceți parte în luarea deciziilor denotă lipsă de profesionalism și incapacitatea de a găsi soluții optime pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă infrastructura de transport din România.

Domnule ministru,

Este cazul să faceți un pas în spate, împreună cu aparatul propriu din ministerul pe care îl coordonați, pentru a încerca să limităm situația gravă în care se afundă, din ce în ce mai mult, sistemul de transport rutier din România. Există foarte multe disfuncționalități în acest domeniu pe care, cu siguranță, dumneavoastră nu le puteți gestiona.

Stimate colege și stimați colegi senatori,

În lipsa alocărilor de la bugetul de stat, atragerea fondurilor europene este singura șansă de a realiza investiții în infrastructura de transporturi. Dar acest guvern s-a dovedit a nu fi capabil să atragă fondurile europene puse la dispoziție. Nici semnalele de alarmă trase de comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, în aprilie și recent, în septembrie, nu au avut vreun impact în ceea ce privește Ministerul Transporturilor și ministrul Lucian Șova.

Fondurile europene, domnule ministru, sunt aur curat pentru România, dar dumneavoastră nu-l doriți. Căutați finanțări prin Asia și prin alte părți. Banii europeni, care trebuie cheltuiți corect și legal, nu vă trebuie.

Chiar colega dumneavoastră de partid, doamna comisar Corina Crețu, a tras un semnal de alarmă și s-a declarat extrem de îngrijorată. Un singur proiect a fost depus de România pe Programul operațional „Infrastructură Mare”, și anume metroul Gara de Nord–Otopeni, neexistând alte proiecte noi pe infrastructura de transport.

A fost un avertisment adresat direct dumneavoastră, domnule ministru Lucian Șova, prin care sunteți pur și simplu acuzat de dezinformare. În ciuda răspunsului verbal pe care l-ați formulat, cum că s-a greșit destinatarul și există un grad de 200% de contractare, la Comisia Europeană nu s-au primit alte proiecte.

De asemenea, Guvernul a fost avertizat asupra faptului că pregătirea proiectelor cofinanțate din partea Uniunii Europene este foarte slabă și, prin urmare, întârzierile înregistrate în implementarea lor ar putea conduce la dezangajări imediate.

Este esențial ca Ministerul Transporturilor, în calitate de organism intermediar în cadrul POIM, și Ministerul Fondurilor Europene, ca autoritate de management, să-și exercite rolul în fața principalilor beneficiari – agenția pentru drumuri, CNAIR, și CFR –, astfel încât să nu mai repete o serie de greșeli grave, să renunțe la metode care au dus la întârzieri de proiect și depășiri de costuri în trecut.

Stimați colegi,

În loc sa ia act de avertizările Comisiei Europene, domnul Lucian Șova alege să dezinformeze colegii de la guvernare și opinia publică.

Domnul ministru al transporturilor preferă să fie cheltuiți bani publici, bani din buzunarele românilor, decât să acceseze fondurile europene, putând astfel să degreveze bugetul de stat de sume importante.

Domnule ministru,

Cine să vă mai înțeleagă deciziile total ineficiente și dezastruoase pe care le-ați luat de la preluarea portofoliului? Domnule ministru,

Nu aveți niciun proiect matur în curs de finalizare, iar România riscă să piardă sume mari de bani de la Uniunea Europeană din cauză că nu ați fost în stare să respectați procedurile și termenele de finalizare a etapelor aferente proiectelor!

Din aceste considerente, domnule Șova, trebuie să vă dați demisia din funcția de ministru al transporturilor!

Stimați colegi,

Toate aspectele menționate în această expunere duc la o singură concluzie: domnul Șova nu poate gestiona problemele de la nivelul Ministerului Transporturilor.

Domnul Lucian Șova este depășit de situație, o zi în plus cu domnul Lucian Șova la conducerea Ministerului Transporturilor reprezintă „o breșă” care se adâncește tot mai mult în „peretele” infrastructurii de transport din România și o vulnerabilitate tot mai pronunțată la adresa sistemului nostru de transporturi.

Această situație nu mai poate continua, așa că, dragi colegi, vă invităm să votați această moțiune, pentru a oferi șansa unei infrastructuri de transport moderne, pentru binele economiei naționale, pentru binele României!

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, 2 octombrie 2018, ora 16.00, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propune repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:

- punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile

- Guvernului, 15 minute;

– dezbaterile pe grupurile parlamentare, 45 de minute, repartizate după cum urmează: PSD – 24 de minute; PNL – 8 minute; USR – 4 minute; ALDE – 4 minute; UDMR – 3 minute; senatori fără apartenență la grupurile parlamentare, 2 minute.

Dacă sunt observații?

Dacă nu sunt observații,

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur că, înainte de a da citire răspunsului meu, trebuie să fac o apreciere și să mă refer la faptul că atâta dezinformare în legătură cu date publice nu poate fi decât un demers absolut politicianist, promovat de către senatorii din opoziție, dar, totuși, dacă senatorii PNL și USR au atâta competență

încât să citeze informații dintr-un site – și mă refer la Pro Infrastructura – când redactează o moțiune simplă, atunci înțeleg și cât profesionalism stă la baza acestei moțiuni.

Doamnelor și domnilor,

Voi încerca, ordonat, așa cum sunt eu, să vă lămuresc cum stau lucrurile în realitate la Ministerul Transporturilor. Ați vorbit foarte mult de fonduri europene.

Domnilor, sunt date publice, sunteți într-o gravă eroare și sunteți neinformați. Ministerul Transporturilor se află pe locul II în România la atragerea de fonduri europene, după Ministerul Agriculturii, care, știți bine, se ocupă cu subvențiile.

Ministerul Transporturilor nu a primit niciun euro din sumele alocate prin Programul operațional „Infrastructură Mare” 2014–2020 pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Până în acest moment, ministerul a transmis Comisiei Europene 14 proiecte majore, în valoare de peste 5 miliarde de euro, din care contribuția Uniunii Europene este de aproape 4 miliarde de euro, reprezentând deja 75% din totalul alocării de fonduri europene pentru axele 1 și 2 din POIM.

Se vorbea despre capacitatea administrativă la Ministerul Transporturilor.

Vă rog să luați act, doamnelor și domnilor senatori, că ultimul proiect transmis de Ministerul Transporturilor – și mă refer la proiectul privind magistrala M6 –, proiect transmis de anul trecut, a depășit termenul de aprobare tacită, conform regulamentului european, în aprobarea sa de către funcționarii Comisiei Europene. Acest proiect este astăzi aprobat pe baza unei scrisori pe care am primit-o de la funcționari, dar și pe baza procedurilor generale privind gestiunea fondurilor europene și lucrul acesta ar fi trebuit să fie știut de toți cei care lansează acuzații în spațiul public cu privire la absorbția fondurilor europene și la promovarea de proiecte la Ministerul Transporturilor.

Domnule ministru...

...de numărul de restricții de viteză...

Domnule ministru...

Da.

Am o rugăminte. Am trecut de 14 minute, pregătiți-vă să sintetizați.

Îmi pare rău că timpul este atât de scurt, domnule președinte.

Vreau să închei doar citindu-vă niște cifre care sper să fie edificatoare atât pentru dumneavoastră, cei din sală, cât și pentru cei care ne ascultă, poate, și mai ales pentru cei care ne aduc critici de la Bruxelles.

Și vreau să vă spun așa: astăzi, în România, pe Programul operațional „Infrastructură Mare” – axele 1 și 2 sunt rambursate sume în valoare de 991 de milioane de euro, sumele plătite către antreprenori sunt de 1,8 miliarde de euro, având în vedere și componenta de cofinanțare, contracte în execuție astăzi sunt în valoare de 5 miliarde de euro, sume rămase de plată aferente acestor contracte mai sunt 3,2 miliarde de euro, contracte în evaluare, în diverse proceduri, sunt de 3,3 miliarde de euro, contracte în proceduri judiciare sunt de 1 miliard de euro, contracte pregătite pentru licitație sunt de peste 6 miliarde de euro.

Și, cu toate acestea, avem proiecte în pregătire care vor fi depuse în 2018 într-un total de 1,4 miliarde de euro, iar pentru proiectele ce urmează a fi depuse în 2019, în conformitate cu proceduri reglementate la nivelul Comisiei Europene, sunt proiecte în continuare de 5,4 milioane de euro.

În total, vreau să vă informez că aceste sume depășesc 11 miliarde de euro, lucru care cu siguranță îndepărtează orice risc de a pierde vreun ban din acest exercițiu financiar.

Vă mulțumesc.

Ați depășit timpul alocat cu un minut. Sperăm să recuperăm din timpul PSD.

Invit la microfon reprezentanții grupurilor parlamentare. Au fost... din partea fiecărui grup parlamentar au fost făcute nominalizări.

Îl invit la microfon pe domnul senator Daniel Butunoi. Microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul, din partea Grupului PSD. Vă informez, domnule senator, că avem un timp maxim de 24 de minute.

O să fac efortul să mă încadrez, domnule președinte. Stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

Se pare că la Senat a devenit o tradiție: nicio sesiune parlamentară fără moțiune pe transporturi. Așa s-ar putea intitula demersul colegilor de la PNL și USR, demers căruia suntem astăzi obligați să îi răspundem.

Textul dumneavoastră pleacă de la declarații de presă și informații culese din mass-media. Fără să vă aplecați vreo secundă asupra realității, ați adunat câte ceva din infrastructura de transport și, în general, despre transporturi. Este, într-adevăr, un demers bun în toată povestea asta, ne aplecăm asupra infrastructurii de transport și putem arăta ceea ce este real.

România are nevoie de autostrăzi, de drumuri expres, de o infrastructură rutieră, feroviară, navală, aeriană. Ceea ce avem până acum trebuie păstrat și, mai cu seamă, îmbunătățit.

Într-adevăr, nu ne putem lăuda cu infrastructura rutieră. În toate regiunile, în sate, comune, există drumuri pietruite sau de pământ, în timp ce în orașe gropile ne dau mari bătăi de cap. Avem o reală problemă de timp, siguranță și confort până ajungem la frontieră. Este o realitate de care nu suntem mândri și pe care noi ne-am propus să o schimbăm, dar nu puteți arunca cu noroi în tot ceea ce s-a făcut până acum, nu puteți nega demersurile constructive ale ministerului de resort în ceea ce privește absorbția de fonduri sau reglementările privind relația dintre stat și constructor.

Așa cum spunea și domnul ministru, cum a sesizat și dumnealui, dacă tot vă place să vă culegeți informațiile doar din mass-media, haideți să ne uităm un pic în anul 2008. Mandatul de ministru al transporturilor al domnului Ludovic Orban este echivalent cu zero kilometri autostrăzi în 2008. În mandatul său s-a ajuns la concluzia că drumurile expres sunt mai ieftine decât autostrăzile și, în concluzie, a comandat câteva fișete de studii de fezabilitate, care au costat milioane de euro – în jur de 30, în paranteză fie spus – și nu au fost folosite niciodată.

Tot în perioada când Ludovic Orban a fost ministru, ceferiștii au pierdut o clădire-simbol, Hotelul Astoria de la Gara de Nord. La preluarea mandatului de către domnul Orban în 2008, a declarat și a promis următoarele, citez: „1.400 de kilometri de autostradă și 700 de kilometri de drumuri expres, dezvoltarea centurilor de ocolire, mai exact construirea a peste 750 de kilometri de centuri ocolitoare ale orașelor și municipiilor, aproape toate orașele cu peste 30.000 de locuitori aflate pe drumuri naționale importante vor avea centuri ocolitoare”, a declarat și promis domnul Ludovic Orban. ## Doamnelor și domnilor,

Vă mulțumesc, domnule senator.

Șapte minute și 40 de secunde din timpul alocat Grupului PSD. Din partea Grupului Partidului Național Liberal, domnul senator George Stângă, da?

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul central, opt minute.

## **Domnul George Cătălin Stângă:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Mi-aș dori să ascultați cu atenție argumentele pertinente aduse de Partidul Național Liberal, dar și strigătul disperat al milioanelor de români care văd foarte clar că gestionarea acestui domeniu, acestui minister nu este cea mai potrivită. Nu am să reiau datele statistice, pentru că le știți dumneavoastră foarte bine. Aș vrea să discut în primul rând despre atitudinea domnului ministru.

Da, domnule ministru, pe lângă incompetență, atitudinea dumneavoastră, vecină cu disprețul la adresa milioanelor de români, trebuie și ea sancționată.

În vară, zeci de mii de locuitori din regiunea istorică Moldova, încolonați în mii de autoturisme, au mărșăluit spre București. S-au mobilizat exemplar pentru că au vrut să tragă un semnal de alarmă în privința importanței construirii acestei autostrăzi în zona Moldovei.

De această dată s-au gândit la viitorul regiunii istorice Moldova, una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană, care a fost abandonată de actualul Guvern și în care locuiesc peste 3,5 milioane de români. „Moldova vrea autostradă!”, asta au strigat cei care au participat la acest marș, care nu mai au încredere în actualul Guvern, din care faceți parte și dumneavoastră, domnule ministru, din cauza nepriceperii de care dați dovadă.

În ceea ce privește podul peste Dunăre, aici a făcut lumină un coleg al dumneavoastră, nu al meu, ce-i drept, mă refer la domnul ministru Eugen Orlando Teodorovici, care, în cursul lunii trecute, într-un moment de sinceritate, a spus clar și răspicat că podul de la Brăila nu a fost construit din cauza intereselor meschine pe care le au oameni importanți din conducerea Partidului Social Democrat care gestionează afaceri în zona Galați–Brăila.

Corina Crețu, colega dumneavoastră de partid, a afirmat la Cluj că nu au fost depuse proiecte pentru autostrăzile Sibiu–Pitești, Comarnic–Brașov, Iași–Târgu-Mureș, Autostrada Transilvania și podul de la Brăila, despre care am vorbit.

Este inadmisibil ca cineva să-ți ofere bani și tu să nu-ți dorești să iei. Proiectele majore de infrastructură pe care România ar trebui să le aibă, gestionate de Ministerul Transporturilor, sunt anesteziate din cauza incompetenței persoanelor care conduc acest minister.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Șase minute din timpul alocat PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul senator Allen Coliban, microfonul central, patru minute. Vă rog. Aveți cuvântul.

Mulțumesc. Stimați colegi,

În anul centenar trenurile circulă mai prost și mai încet decât în urmă cu 100 de ani, trenurile CFR au întârzieri cumulate de 4.525.805 minute, în creștere continuă de la an la an și dublu față de anul 2014. În fiecare an infrastructura de cale ferată se degradează de 20 de ori mai rapid decât apucă Ministerul Transporturilor s-o repare. O treime din numărul de vagoane necesar operării este nefuncțional, necesitând reparații. Știu ce veți spune, veți spune că nu aveți bani, de parcă nu dumneavoastră ați împărți acești bani în bugetul de stat. Și totuși există 250 de milioane de euro în fonduri europene pentru achiziția de vagoane noi, fonduri pe care domnul ministru nu este capabil să le folosească.

Domnule Șova, incompetența dumneavoastră și dezinteresul coaliției de guvernare pun pe butuci transportul de cale ferată, aglomerând suplimentar infrastructura rutieră.

Vara aceasta s-au prăbușit două poduri de cale ferată, unul dintre ele, cel de la Budila, la doar câteva minute de la trecerea unui tren de călători, doar întâmplarea făcând să nu avem pierderi de vieți omenești. Ce-a declarat ministrul Șova? Citez: „Trebuie să vă spun că podul era sub

monitorizare. Sigur, a existat un risc, dar acest risc, la momentul când s-a făcut traversarea, nu a fost evaluat ca iminent.”

Stimați colegi,

Există un risc în a avea un ministru incompetent precum domnul Șova, riscul pierderii de vieți omenești în viitoare accidente, și este un risc pe care Uniunea Salvați România îl consideră iminent, dat fiind că 70% dintre podurile de cale ferată sunt în stadiul în care se pot prăbuși oricând. De aceea, domnul Șova trebuie demis astăzi.

Dar să vorbim și despre infrastructura auto rutieră, alt dezastru. În anul centenar nu avem nicio autostradă care să lege regiunile României și care să treacă lanțul carpatic, să fie un adevărat motor de dezvoltare economică.

Domnul Șova nu înțelege asta, declarând că, dacă am avea autostrăzi, nu ar fi bine, ar crește salariile și ar pleca investitorii – o declarație conformă cu intențiile coaliției PSD–ALDE, care-l susține în funcție, de a avea o Românie subdezvoltată, dependentă de bunăvoința cu care politicienii corupți împart banul public.

Domnule senator...

...că bunul-simț, onoarea și competența vă sunt nu numai străine...

Domnule senator...

## **Domnul Allen Coliban:**

...dar, ca să folosesc un cuvânt care vă...

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Vă mulțumesc și pentru respect. Eu doream să intervin doar să vă anunț că ați depășit timpul și să vă rog să concluzionați.

E în regulă. Timpul alocat Grupului USR a fost consumat. Din partea Grupului ALDE nu există înscrieri la cuvânt. Din partea Grupului UDMR, domnul senator Cseke Attila, trei minute.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

## Domnule ministru,

Încerc să vă spun câteva idei legate de această moțiune din statutul unui grup parlamentar, Grupul UDMR, care n-a avut niciodată ministru la transporturi și încerc să privesc..., dacă poate fi privit puțin mai fără patimă, deși acest subiect trebuie, într-adevăr, privit cu multă atenție.

Moțiunea prezentă, din punctul nostru de vedere, este valabilă și poate fi valabilă pentru foarte mulți miniștri ai transporturilor de după 1989.

Adevărul este că în România nu am avut niciodată ca prioritate, n-am declarat ca prioritate infrastructura. Și a fost o greșeală, măcar ar trebui s-o recunoaștem după 28 de ani.

Sigur că unele afirmații sau multe dintre afirmațiile din această moțiune, legată de problemele pe autostrăzi, legată de problemele de căi ferate, unde, într-adevăr, pe multe tronsoane se circulă mai încet decât acum 50-70 de ani, sunt corecte, sunt valabile, din păcate, și se întâmplă zi de zi.

În același context, v-aș spune că domnul ministru, actualul ministru al transporturilor, domnul Șova, a făcut câteva afirmații – aș spune interpretabile, aș putea să spun nefericite – fie legate de acele multinaționale pentru salarii mici, cu autostrăzi, fie legate de minutele petrecute pe șantiere. Sunt câteva afirmații care trebuiau mai bine explicate, în mod evident.

Moțiunea simplă este un demers legitim, în același timp, al opoziției. Nu trebuie să se supere nimeni pentru o moțiune simplă, este o dezbatere care poate ajuta ca lucrurile să meargă mai bine. Totuși eu v-aș propune să ne axăm puțin pe soluții. Avem în această moțiune prevăzute niște soluții? Din păcate, trebuie să vă spun că nu sunt soluții în această moțiune, poate să vină un alt ministru la transporturi, poate să vină un alt guvern, dar soluții astăzi eu nu am văzut.

V-aș aminti, doamnelor și domnilor senatori, de discuția care a avut loc acum aproape trei ani de zile, atunci când a fost un demers legitim pe care și UDMR l-a susținut, toate partidele parlamentare l-au susținut, legat de un pact pentru finanțarea domeniului apărării de 2% din 1 ianuarie 2017. Am propus atunci Președintelui României și celorlalte partide politice, în mod public, să continuăm acest demers, pentru că este necesar să avem un pact important și pe alte domenii, pe educație, pe sănătate, pe relația dintre majoritate și minoritate, și am mai propus și un pact pentru infrastructură.

Mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Timpul alocat Grupului UDMR a fost consumat, chiar un minut peste.

Din partea grupului parlamentarilor independenți, domnul senator Chițac, două minute.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Domnule ministru,

Moțiunea pe care o dezbatem astăzi, deși se referă la infrastructura de transport, nu abordează și subiectul transportului naval. Fără a avea pretenția că suplinesc eu acest deficit și fără să fiu ofensiv cu dumneavoastră, din contră, voi fi constructiv, vă ridic următoarea problemă.

N-o să vă întreb, domnule ministru, despre cum se raportează ministerul pe care-l conduceți la partea dedicată transportului din strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, de exemplu, la obiectivul de a crește cu 20% față de anul 2010 transportul de marfă pe fluviu până în 2020 sau ce valoare au proiectele pe care le-ați atras în zona transportului, finanțate prin programul transnațional „Dunărea”, pentru care știți că a fost alocată suma de 266 de milioane de euro. Cu altă ocazie, cred că ar fi util și necesar.

Așa cum v-am spus, o singură problemă, care se numește Portul Constanța, pe care l-ați vizitat de curând.

Domnule ministru, vă îndemn să scoateți de urgență Portul Constanța de sub incidența Ordonanței nr. 109/2011 privind guvernarea corporatistă a întreprinderilor de stat. Portul nu trebuie tratat ca o societate comercială care, așa cum știm, are ca scop maximizarea profitului. Nu portul trebuie să facă profit, ci operatorii economici care funcționează acolo. Dacă forțăm portul să facă profit, atunci vor crește chiriile și taxele percepute navelor, care, însumate, reprezintă 75% din venituri, lucru care se va reflecta în valoarea navului. Iar, dacă crește navul, armatorii se vor gândi de două ori dacă vor mai acosta navele în Portul Constanța. M-am chinuit să explic tuturor miniștrilor transporturilor că actuala abordare este o mare eroare și n-am avut succes. Dar, dacă eu pot greși, cifrele nu mint. În 2012, în Portul Constanța au intrat 5.057 de nave, iar în 2017 4.093, cu 20% mai puțin.

Mai mult decât atât, administrația Portului Constanța este și autoritate de reglementare, fiind responsabilă cu securitatea operării navelor în port. Dacă veți înțelege asta și nu veți privi Portul Constanța ca pe o sursă de profit, atunci, poate, veți convinge Guvernul să-l scoată și de pe lista companiilor care vor alimenta Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Domnule senator...

...decât să aducă containerul în Constanța și din Constanța, pe drumuri interioare, să ajungă în Oradea? În prima variantă este și mai ieftin...

Domnule senator...

...și mai scurt ca timp. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Timpul alocat grupului parlamentarilor independenți a fost consumat; trei minute din cele două minute alocate.

Continuăm cu dezbaterile.

Din partea Grupului PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Marin.

Din cele 24 de minute au fost consumate 7 minute și 40 de secunde.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Domnule președinte, Domnule ministru,

## Stimați colegi,

În ultima perioadă, opoziția ne-a obișnuit cu atacuri politice gratuite și iresponsabile. Astăzi ne aflăm în fața unei noi moțiuni, de data aceasta pe transporturi, care, la fel ca și celelalte, nu este decât un atac politic. Textul moțiunii nu este altceva decât un pretext pentru un atac la Cabinetul Dăncilă.

Eu cred că românii s-au săturat să tot audă din gura PNL și USR despre prăpădul din România. PNL și USR nu știu să facă altceva decât să ceară demisii. În timp ce România are creștere economică, ei spun că vine apocalipsa. Producția industrială crește, iar ei spun că totul merge spre faliment. Veniturile românilor cresc, iar ei ne vorbesc despre ROBOR. Programul de guvernare dă rezultate, iar ei ne atacă miniștrii cu moțiuni cum este cea de față. De altfel, nu trebuie să ne așteptăm la altceva, pentru că, orice ar face Cabinetul PSD–ALDE, pentru ei nu este bine, pentru că nu este Guvernul lor.

## Stimați colegi,

În ceea ce privește activitatea Ministerului Transporturilor, acesta își îndeplinește menirea, pune în practică programul de guvernare, așa cum a prezentat anterior domnul ministru.

În continuare am să mă refer succint la câteva aspecte care confirmă preocuparea ministerului pentru dezvoltarea infrastructurii.

În sectorul rutier, în anul 2018 au fost deschiși circulației 39 de kilometri de autostradă, iar 136 de kilometri sunt în execuție și acești kilometri nu mai au bariere.

În afară de construcția de autostrăzi, s-au realizat reabilitări, modernizări și consolidări ale drumurilor naționale și podurilor, precum și construcții de variante ocolitoare, dintre care menționez varianta de ocolire de la Caracal

și varianta de ocolire de la Brașov. Pentru aceste lucrări s-au efectuat plăți în valoare de 113,52 de milioane de lei.

În ceea ce privește sectorul feroviar din România, acesta a cunoscut în ultimele decenii o degradare continuă, ceea ce a determinat o scădere a atractivității pentru serviciile de transport pe calea ferată. Pornind de la această stare a infrastructurii feroviare, s-a trecut masiv la lucrări de reabilitare pentru linii de cale ferată, precum și pentru poduri, podețe și tuneluri regionale.

Vă mulțumesc. Trei minute și 40 de secunde.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Dan Manoliu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central. Domnule ministru Șova, mă auziți? Mă auziți. Vă invit până la prezidiu. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Domnule ministru,

Am ascultat cu atenție conținutul moțiunii simple, plin de constatări, întrebări grele, care ne arată că, deși suntem în Uniunea Europeană de vreo 10 ani, acum ne facem de râs din cauza infrastructurii. Și, de aceea, mi-au venit în minte, voi pune câteva întrebări retorice.

Domnule ministru, știți cine a fost ministrul transporturilor cu cea mai mare durată la conducerea ministerului, adică cinci ani? A mai beneficiat și de 10 ani de mandat de Președinte al României și acum este coleg cu noi în Senatul României și ne dă sfaturi practice și foarte bune. Știți câți kilometri de autostradă a reușit să construiască în cei cinci ani? Vă spun eu: zero kilometri.

Știți cine este considerat unul din cei mai ineficienți miniștri ai transporturilor de după Revoluție, într-un mandat de aproape doi ani? Vă spun eu. Este domnul Ludovic Orban, în mandatul căruia concluzia a fost că nu trebuie autostrăzi, sunt mai ieftine drumurile expres și de aceea ne-au costat câteva milioane niște studii de fezabilitate care nu au fost folosite niciodată.

Am încercat să găsesc și un reprezentant al colegilor de la USR, dar nu am găsit niciun ministru al acestui partid istoric, cum afirma un coleg deputat al dumneavoastră la audierile de candidați pentru miniștri. Și vă mai pot da multe exemple. De aceea, mă opresc doar la cele două și vă întreb tot retoric, domnule ministru – aveți în spate doar opt luni de mandat: când veți realiza performanțele celor doi miniștri înainte amintiți și în cât timp? Cred că știu răspunsul. Niciodată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Două minute și zece secunde. Grupul PSD mai are încă vreo șase minute.

Cu acordul dumneavoastră și al celor de la prezidiu, doar două minute – o intervenție din partea Guvernului.

Domnule ministru, aveți cuvântul, după care continuăm.

## **Domnul Lucian Șova:**

Domnule președinte, mulțumesc foarte mult.

Am vrut să uzez de acest timp pentru a da totuși două răspunsuri punctuale.

Unul din ele: un ministru nu este șef de șantier. Mulți dintre predecesorii mei au preferat să stea pe șantiere, iar rezultatele le vedeți. În cele opt luni de zile am emis peste 1.400 de hotărâri de Guvern, acte normative, ordine de ministru de reglementare pentru a debloca procedurile administrative.

Am fost acuzați de birocrație. Birocrația am redus-o și am desființat-o, aș putea spune, în Ministerul Transporturilor. Acest lucru se face din biroul ministrului, începând cu 8 fără un sfert, dimineața, până la 8 seara. Vă aștept la mine la birou!

Și al doilea lucru. Se vorbește de fonduri europene și de lipsa proiectelor. Totuși, citiți, sunt acte oficiale, funcționarii de la DG REGIO știu aceste lucruri. Avem 77 de cereri de finanțare depuse la Comisia Europeană, care însumează 7,5 miliarde de euro, doamnelor și domnilor senatori. 52 au fost aprobate. Cele 14 proiecte majore fac peste 4 miliarde de euro. Cum poate cineva să pretindă că mai există vreun risc ca până la sfârșitul acestei perioade de programare să nu consumăm toți banii europeni?

Vă asigur că ne vom întâlni la sfârșitul acestui program de guvernare și vom face bilanțul atunci. Această perioadă de programare nu se va încheia înainte ca România să fi cheltuit toți banii pe POIM – axele 1 și 2.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule ministru.

Înainte de a începe procedura de vot, dați-mi voie să

Cu o abținere, a fost aprobat.

Încă un lucru pe care vreau să vi-l aduc în atenția dumneavoastră, solicitarea Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală de a-și desfășura lucrările ședinței miercuri, 3 octombrie, la ora 9.30, în același timp cu plenul Senatului.

Supun votului dumneavoastră această solicitare. Cine este pentru?

Vă mulțumesc. Cine este împotrivă? 4... 5 voturi împotrivă. Abțineri? O abținere.

Această solicitare a fost aprobată.

O intervenție pe procedură, domnul senator Șerban Nicolae. Un anunț, vă rog, microfonul central.

Un anunț, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi, Fac o mică precizare prealabilă.

Am fost de acord ca mâine să aibă loc ședința Comisiei pentru agricultură, însă doar din cauza faptului că am decalat programul, având ieri activitate în teritoriu.

Nu susțin și noi nu susținem să se desfășoare activități în comisii concomitent cu plenul, indiferent că e vorba de plen pentru declarații politice, întrebări sau interpelări, decât în situații de absolută urgență.

Anunțul pe care vreau să-l fac este legat de Comisia economică, industrii și servicii. Dintr-o eroare pe care mi-o asum și pentru care îmi cer scuze față de dumneavoastră, fac acum acest anunț: nominalizarea grupului nostru pentru funcția de vicepreședinte al acestei comisii este domnul senator Aurel Horea Soporan.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție, domnule senator. Continuăm.

Stimați colegi,

Conform prevederilor art. 167 alin. (2) din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.

Vă propun, ca procedură de vot, votul secret cu bile. Dacă există intervenții? Nu.

Atunci,

Abțineri?

O abținere.

Procedura de vot a fost adoptată.

Potrivit dispozițiilor regulamentare, constatarea rezultatului votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui partid politic, art. 139 din Regulamentul Senatului.

Așadar, urmează să alegem o comisie de numărare a voturilor și pentru întocmirea procesului-verbal.

Comisia, așa cum a fost propusă de liderii fiecărui grup parlamentar, este următoarea:

- din partea Grupului PSD: domnul senator Mazilu Liviu;

- din partea Grupului PNL: Cornel Popa;

- din partea Grupului USR: George Dircă; – din partea Grupului UDMR: Császár Károly,

– iar din partea Grupului ALDE: Ioan Simionca.

Cu nicio abținere, comisia a fost... Componența comisiei a fost aprobată.

Urmează să exercităm votul.

În acest sens, vă prezint procedura de vot secret cu bile, prevăzută la art. 136 alin. (6) din Regulamentul Senatului, republicat, respectiv: bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă un vot pentru adoptarea moțiunii simple, bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă un vot „contra”, de asemenea, ambele bile introduse în urna neagră înseamnă „abținere”.

Începem procedura de vot.

Rog chestorii să-și ocupe locul. Domnul chestor Popa, da, din partea opoziției, și, din partea puterii, doamna chestor – dumneavoastră – Arcan, da?

Vă rog.

Îl invit la microfon pe domnul secretar, să dea citire listei senatorilor.

Vă rog, domnule secretar, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dau citire listei senatorilor prezenți în sală pentru a-și exercita votul.

Alexandrescu Vlad Tudor – prezent Andronescu Ecaterina – prezentă Antal István Loránt...

Antal? Prezent.

Arcan Emilia – prezentă Arcaș Viorel – prezent Avram Nicolae – prezent Baciu Gheorghe – absent Badea Viorel Riceard – prezent Bădălău Niculae – prezent Bădulescu Dorin Valeriu – prezent Băsescu Traian – prezent Benea Adrian Dragoș – prezent Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel – prezent Brăiloiu Tit Liviu – prezent Breaz Valer Daniel – prezent Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – prezent Cadariu Constantin Daniel – prezent Caracota Iancu – prezent Cazan Mircea Vasile – prezent Cazanciuc Robert Marius – prezent Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis – prezent Chițac Vergil – prezent Cîțu Florin Vasile – prezent Coliban Allen – prezent Corlățean Titus – prezent Costoiu Mihnea Cosmin – prezent Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă

Crețu Gabriela – prezentă Cristina Ioan – prezent Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan – prezent Dan Carmen Daniela – prezentă Dănăilă Leon – prezent Deneș Ioan – prezent Derzsi Ákos – prezent Diaconescu Renică – prezent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dinică Silvia Monica – prezentă...

E absentă.

Dinu Nicoleta Ramona – prezentă Dircă George Edward – prezent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – prezent Dumitrescu Iulian – prezent Dunca Marius Alexandru – prezent Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena – prezentă Fejér László Ődőn – prezent Fenechiu Cătălin Daniel – prezent Fifor Mihai Viorel – prezent Filipescu Răducu George – prezent Ganea Ion – prezent Ghica Cristian – prezent Gorghiu Alina Ștefania – prezentă Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – prezent Hărău Eleonora Carmen – absentă Ilea Vasile – prezent Ilie Viorel – prezent Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – prezent Iriza Scarlat – prezent László Attila – prezent Leș Gabriel Beniamin – prezent Lungu Dan – prezent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu – prezent Manoliu Dan – prezent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – prezent Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel, la Guvern... Absent.

Mihail Radu Mihai – absent Mihu Ștefan – prezent Mirea Siminica – prezentă Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre – prezent Nicolae Șerban – prezent Niță Ilie... Niță Ilie – absent Novák Csaba Zoltán – prezent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – prezent Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Pauliuc Nicoleta – prezentă Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – prezent DUPĂ PAUZĂ

Pîrvulescu Eugen – prezent Pop Gheorghe – prezent Pop Liviu Marian – Maramureș – prezent Popa Cornel – prezent Popa Ion – Argeș – prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton – absent Preda Radu Cosmin – prezent Presadă Florina Raluca – prezentă Resmeriță Cornel Cristian – prezent Romașcanu Lucian – prezent Rotaru Ion – prezent Ruse Mihai – prezent Salan Viorel – prezent Savin Emanoil – prezent Sbîrnea Liliana – prezentă Scântei Laura Iuliana – prezentă Sibinescu Ionuț – prezent Silistru Doina – prezentă Simionca Ioan – prezent Smarandache Miron Alexandru...

Popescu-Tăriceanu Călin – prezent

Soporan Aurel Horea – prezent Stan Ioan – prezent Stănescu Paul – prezent Stângă George Cătălin – prezent Stocheci Cristina Mariana – prezentă Șoptică Costel – prezent Talpoș Ioan Iustin – absent Tánczos Barna – absent Teodorovici Eugen Orlando – absent

Toma Cătălin Dumitru – prezent Toma Vasilică – absent Trufin Lucian – prezent Turos Lóránd – prezent Țapu-Nazare Eugen – absent Țuțuianu Adrian – absent Valeca Șerban Constantin – absent Vela Ion Marcel – prezent Vulpescu Ioan – absent

Wiener Adrian e prezent. Zamfir Daniel Cătălin – absent

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Vezi că pe Fejér l-ai pus prezent, dar e absent.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să îi dau domnului senator George Dircă cuvântul, să prezinte procesul-verbal cu privire la rezultatul votului pe moțiunea de la Transport.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra moțiunii simple cu tema „România sub orânduirea PSD – rușinea Europei la infrastructura de transport”, inițiată de un număr de 35 de senatori în sesiunea parlamentară septembrie–decembrie

Procedând la numărarea voturilor exprimate pentru moțiunea simplă, inițiată de un număr de 35 de senatori, s-au constatat următoarele:

– numărul total al senatorilor – 136;

– senatori prezenți – 118; – numărul total al votanților – 112 senatori. Din care:

– voturi pentru – 40;

– voturi contra – 64;

– abțineri – 8;

– voturi nule – zero.

În temeiul art. 112 alin. (2) din Constituția României, republicată, și al art. 167 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare, Senatul a respins moțiunea simplă cu tema „România sub orânduirea PSD – rușinea Europei la infrastructura de transport”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Având în vedere rezultatul votului, constat că moțiunea simplă pe transporturi a fost respinsă.

Mai este o singură chestiune legată de procedură. Îl rog pe domnul vicelider Eugen Pîrvulescu..., la microfon.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Avem o modificare la o comisie, și anume: domnul senator Mario Ovidiu Oprea iese din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și va fi înlocuit de domnul senator Ion Marcel Vela, întrucât domnul Mario Ovidiu Oprea este deja în două comisii.

Mulțumesc.

La cine?

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Fejér, Fejér. F, F, F...

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Stimați colegi,

Conform programului pe care l-am aprobat,