Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 30 mai 2018 · monitorul.ai

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

De 1 iunie, toți românii, cu mic cu mare, sărbătoresc Ziua copilului. Această sărbătoare deosebit de importantă ne îndeamnă să ne bucurăm de copiii noștri.

În această zi, fiecare dintre noi își amintește de momentele frumoase ale copilăriei. Ne întoarcem cu gândul în trecut, la momentele fericite petrecute cu părinții, la bunici sau la școală. Ne aducem aminte de năzbâtiile pe care le făceam împreună cu prietenii și de jocurile la care ajungeau, uneori, să participe copiii dintr-un întreg cartier. Retrăim sentimentul de înfiorare cu care vedeam lucruri care acum sunt la ordinea zilei, dar care atunci erau noi și pline de mister și pe care le descopeream pentru prima dată, privindu-le prin ochii inocenți ai copilăriei.

Să nu uităm însă că, deși suntem în plin secol XXI, există încă milioane de copii în lume pentru care „copilăria” este un cuvânt cu conotații foarte diferite. Există copii care, în loc să se gândească ce se vor juca a doua zi, își fac griji dacă vor avea ce să mănânce. Există copii care nu au acces la medic. Există copii care sunt forțați să muncească pentru a-și întreține familiile. Există copii care cad victime traficanților, copii fără copilărie.

Realitatea existenței copiilor afectați de sărăcia extremă este încă una care stă în puterea noastră să o schimbăm. Haideți să și facem asta! Haideți să le dovedim românilor care și-au pierdut încrederea în politica românească că, deși nu suntem perfecți, ne pasă de viitorul lor și al țării noastre! De aceea, dragi colegi, cu prilejul Zilei copilului, vă invit să ne angajăm să facem din copiii României principala noastră prioritate. Viitorul țării și al societății noastre stă în mâinile lor. Haideți să ne asigurăm că au parte de tot ceea ce au nevoie pentru a face față acestei responsabilități și pentru ca acest viitor să fie unul luminos și prosper!

Am să închei, dragi colegi, prin a vă ura un 1 Iunie fericit și a vă invita ca, cel puțin cu această ocazie, să uităm de grijile cotidiene și să ne bucurăm de această zi alături de copiii, nepoții, frații sau prietenii noștri.

Vă mulțumesc.

Cristina Stocheci, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 3 Argeș.

Silvia Monica Dinică

#10107

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Efectul indiferenței – o școală distrusă de incendiu”.

Aș dori să vă atrag atenția asupra lipsei autorizațiilor ISU la școlile din București. Școala nr. 124 a ars zilele trecute. Nu avea autorizație ISU, la fel ca majoritatea școlilor din Capitală. Considerăm școala un loc sigur și ne trimitem copiii acolo să învețe.

Bucureștiul, orașul cu peste 2 milioane de locuitori, este cel mai bogat oraș al României, iar bogăția lui culturală provine și de la cele 642 de școli ce se regăsesc aici. Dintre ele, doar 44 de unități aveau în septembrie 2017 autorizație ISU. Nu este însă cazul Școlii nr. 124 din sectorul 5, care acum două zile a fost distrusă complet într-un incendiu puternic. „Nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă

ar fi fost copiii la cursuri”, spune părintele unuia dintre elevii ce învățau la această școală. Peste 750 de copii învățau la Școala nr. 124.

Am auzit inclusiv în plenul Senatului, în cadrul dezbaterilor din sesiunea anterioară, că sunt foarte greu de obținut aceste autorizații, că procedurile sunt greoaie și costurile mari. Și totuși, anul acesta, Primăria Sectorului 5 a redus la jumătate bugetul educației, a redirecționat banii către domeniul culturii, sportului și cultelor și către înierbarea liniilor de tramvai.

Nici la sectorul 6 situația nu este mai roz. Pentru toate școlile din sector costul lucrărilor necesare obținerii autorizației de securitate la incendiu este undeva la 30-40 de milioane de lei, conform estimărilor primarului sectorului. Aceeași primărie însă își propune, în schimb, să cheltuiască, în următorii doi ani, 150 de milioane de lei pentru modernizarea parcurilor și amenajările peisagistice.

În cadrul sectorului 4, bugetul aprobat de investiții pentru învățământ este de 57 de milioane, destinate în mare parte obținerii autorizațiilor ISU. Pentru întreținerea spațiilor verzi sunt alocați de trei ori mai mulți bani, undeva la 144 de milioane de lei.

Octavian Paler spunea: „Nimic durabil nu se poate întemeia pe indiferență.” În România sunt la momentul actual 3.700 de școli ce nu dețin autorizație de incendiu. Vorbim despre un pericol incontestabil pentru copiii noștri. În 2015 a fost Colectiv, acum un an s-a prăbușit un tavan, acum două zile a ars o școală și din fericire nu erau oameni înăuntru. Dacă dăm bani publici pe borduri, panseluțe, pomi și iepuri gigant din polistiren, nu este oare nevoie să alocăm bani acolo unde chiar avem nevoie de ei?

Mulțumesc.

Silvia Dinică, senator, Circumscripția electorală nr. 42 București.

Ion Hadârcă

#12930

Mulțumesc.

Bună dimineața!

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de azi este „Karl Marx, Jean-Claude Juncker și procesul comunismului”.

Curenta lună mai nu a dus lipsă de evenimente relevante. Pe cele de nivel național le-am consumat cu succes în frecvente vacanțe, consistent relatate în telereportaje, inspirate de petreceri cu kilometri de mici și tone de bere, fără noi kilometri de asfalt. În atmosfera lor fumurie se pare că trece, mai ușor și fără probleme, Anul Centenarului Marii Uniri.

La subiectul Centenarului vom reveni. Acum însă vreau să atrag atenția asupra a două evenimente de dimensiune europeană consumate la început de mai. Pe unul dintre ele, Ziua Europei, sărbătorită la 9 mai, cu prilejul aniversării declarației lui Robert Schuman de constituire a Uniunii Europene, l-am consemnat solemn în Senatul României. Cel de-al doilea, în totală contrapunere cu primul, s-a întâmplat ceva mai devreme, la 5 mai, în orașul german Trier, cu prilejul aniversării a 200 de ani de la nașterea lui Karl Marx, și parcă a trecut neobservat pentru noi. Dar nu și pentru comunitatea intelectuală din țară și pentru opinia publică internațională, mult mai sensibile la asemenea manifestări. Asta pentru că la evenimentul prilejuit de dezvelirea statuii de șase metri a autorului Manifestului Partidului Comunist a avut neșansa de a participa, în ciuda avertismentelor, însuși președintele Comisiei Uniunii Europene, Jean-Claude Juncker.

Pe moment s-a văzut stafia lui Karl Marx la cârma Europei. Faptul participării și, mai ales, discursul rostit acolo de către președintele Comisiei Europene au lovit dureros în coeziunea europeană și așa supusă provocărilor. Unele țări din Europa Centrală și de Est care au suferit pe pielea lor regimurile inspirate din învățătura lui Marx s-au simțit jignite și oripilate. Or, principiile fundamentale puse la baza Uniunii de Robert Schuman și Jean Monnet diferă esențial de creaturile comuniste ale lui Marx și urmașilor lui.

Opera lui Schuman și Monnet a însemnat instituirea unor reguli de conviețuire a statelor în condițiile care fac imposibile alte războaie după cele două conflagrații mondiale din secolul XX. Opera lui Marx, din contră, a scos din burlui, vorba lui Creangă, stafia-cap de mort a comunismului, agitând-o să zburde sinistru cu coasa prin Europa și prin lumea întreagă.

E de reținut că, în țările cuprinse de morbul comunismului, războaiele interne ori civile au fost posibile fiind motivate de teoria marxistă a luptei de clasă. Astfel, războiul civil din Rusia din primii ani de comunism a luat viața a circa 11 milioane de ruși. Prima țară a dictaturii proletariatului, Uniunea Sovietică, a motivat ideologic invadarea României în anul 1940 prin necesitatea eliberării clasei muncitoare și a țărănimii de sub jugul burghezo-moșieresc. Deportările în masă ale populației românești din Basarabia și Bucovina de Nord au fost animate de lupta de clasă contra chiaburimii exploatatoare, iar lagărele de muncă silnică și închisorile de exterminare de la Doftana, Gherla, Jilava, Aiud și altele – apropo, cu exterminarea liderilor unioniști Iuliu Maniu, I.C. Brătianu, Daniel Ciugureanu și alții – au funcționat în scopul formării omului nou, impus de către progenitura neomarxistă locală. Cazul „experimentului de la Pitești” este revelator în acest context.

Toate aceste atrocități n-au ajuns, probabil, la urechile domnului Juncker. La amintita sindrofie de la Trier – cea de dezvelire a statuii dăruite de Partidul Comunist Chinez, apropo –, Juncker spune literalmente următoarele: „Karl Marx a fost un filosof care a gândit pentru viitor, a avut aspirații creative ( _sic!_ ), iar astăzi este învinovățit de lucruri pentru care nu e responsabil și pe care nu el le-a provocat, deoarece multe dintre lucrurile pe care le-a scris au fost răstălmăcite în opusul lor.” Ce e mai mult în această frază? Încercarea de a revizui liberalismul european, tentativa de reabilitare a unui sistem monstruos sau introducerea celei de-a treia viteze în dezvoltarea Europei, deja cu două viteze?

Naivitățile de desculpare a marxismului nu rezistă în fața faptelor istorice. Oare câți apologeți ai marxism-leninismului, ai nazismului și, în special, ai stalinismului au încercat să convingă lumea că Lenin, Hitler și Stalin nu sunt responsabili de lagărele de exterminare în masă a popoarelor, pentru că ei, teoreticienii, nu știau, chipurile, de existența lor? Lovituri de stat și dictaturi, lagăre de exterminare, foamete, războaie, state și frontiere prăbușite, zeci de milioane de morți – acesta este bilanțul comunismului din secolul XX.

Evident, sunt răstălmăcite următoarele lucruri scrise cu mâna și dictate chiar de mintea „inocentului” filosof Karl Marx: „Odată ajunși la putere, comuniștii trebuie să treacă drept monștri.” Sau: „Istoria este judecătorul, proletariatul este călăul.” Sau: „Când ne va veni rândul, nu ne vom

deghiza terorismul.” Sau, din Manifestul Partidului Comunist, scris la 1848, împreună cu prietenul său Friedrich Engels: „Într-un cuvânt, comuniștii sprijină pretutindeni orice mișcare revoluționară împotriva orânduirii sociale și politice existente.” Sunt teze lansate de Karl Marx, filosoful, și realizate punctual de succesorii lui bolșevici, maoiști, polpotiști, ceaușiști. Dacă ne trec fiorii la asemenea idei nocive, înseamnă că reflexele ne sunt sănătoase, memoria vie și conștiința încă trează.

În pofida oricăror elucubrații justificative și lapsusuri de memorie, convingerea noastră fermă este că ultimul inculpat ideologic, comunismul, este profund antiuman, iar crimele lui contra umanității încă își mai așteaptă dreapta judecată. Omenirea riscă să repete ororile istoriei dacă nu inițiază un proces de judecare a crimelor comunismului. Ar fi prea de tot ca stafia comunismului să fie reanimată și repusă pe soclul încă fragil al noii Europe.

În fine, ar fi necesare explicații din partea președintelui Comisiei Europene pentru cetățenii țărilor europene fost comuniste în privința aprecierilor și a poziției explicite a acestuia față de ideologia comunistă, al cărei părinte fondator a fost și este Karl Marx. Doar așa se pot menține stima și respectul reciproc, valori față de care Uniunea Europeană este legată fundamental.

Ion Hadârcă, senator ALDE Vaslui, Circumscripția nr. 39 Vaslui.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ovidiu Cristian Dan Marciu

#19514

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Marian Negru, primarul comunei Letca Nouă, din județul Giurgiu, se îndreaptă sigur către al treilea mandat!”.

Primarul Marian Negru a venit în administrație în comuna Letca în anul 2012 din mediul privat și este de notorietate faptul că a preluat această comună, care are peste 3.691 de locuitori, cu mari și diverse datorii neachitate.

Venit din partea Partidului Social Democrat, în 2016, Marian Negru a câștigat încrederea cetățenilor comunei Letca și alegerile locale cu 72,32% – 1.568 de voturi. Se află acum la mijlocul celui de-al treilea mandat de când administrează..., al doilea mandat de când administrează comuna.

Ziua comunei Letca Nouă a fost aleasă și se sărbătorește anual pe 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică. Aici se mențin vii tradițiile și se transmit și generațiilor viitoare. Spunea recent primarul că o biserică nu se naște la întâmplare, ci apare într-un loc deja marcat de prezența oamenilor care se dedică lui Dumnezeu. Biserica din Letca Nouă, cu hramul Maicii Domnului, este un loc de referință pentru județul Giurgiu, deoarece aici se găsește renumita icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul în brațe, Izvorâtoare de mir.

Comuna, cu o suprafață de 7.764 de ha și însemnate suprafețe de păduri bogate, circa 2.000 de ha, are potențial turistic. Reprezentative sunt și văile râurilor Milcovățu și Glavacioc, precum și monumentul istoric de interes național Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, din 1860, din satul Letca Veche. În fiecare sâmbătă se organizează târgul comunal în satul Milcovățu, iar tradițiile populare se păstrează cu sfințenie și se celebrează toate evenimentele majore din viața satului. Unul dintre obiceiurile cele mai populare și îndrăgite este cântarea numită „Irozii”, organizată anual în perioada Crăciunului.

Cele patru asociații agricole existente pe raza suprafeței cultivă, pe circa 1.500 de ha, în principal rapiță, grâu, porumb, orz și floarea-soarelui.

Primarul, un om ambițios, care a realizat ceea ce și-a propus, are cu ce se mândri în comuna pe care o conduce. Cu altă mentalitate și o nouă viziune asupra modului în care trebuie să se dezvolte comuna, cu sprijinul celor 13 consilieri locali – 9 PSD, 3 ALDE și unul PNL –, a efectuat numeroase investiții în fiecare dintre satele din Letca Nouă, reședința comunei, Letca Veche și Milcovățu, duse la bun sfârșit și cu sume din bugetul consiliului local:

– a renovat toate unitățile de învățământ din comună. Cele trei școli și trei grădinițe au 420 de școlari și preșcolari. Există, totodată, în comună trei biblioteci școlare, care însumează 10.463 de volume de carte;

– a modernizat stațiile de autobuz din comună;

– a îngrădit, a introdus iluminat public și a igienizat cimitirele din comună.

Consiliul județean, întotdeauna alături, a sprijinit proiectele ambițioase ale comunei, făcând posibilă realizarea asfaltării a 3,2 km de drum pe DC 142, cu o valoare totală de 28 de miliarde de lei vechi.

Primar gospodar și inteligent, a făcut tot posibilul să-și ajute semenii, prin schimbări majore într-una din cele mai uitate comune din județul Giurgiu. Deși a făcut economii în fiecare domeniu în care a fost posibil acest lucru, se știe că investițiile mai mari nu pot fi realizate doar cu bani din bugetul local. Astfel, prin PNDL 1, programul de guvernare PSD–ALDE i-a permis să își înscrie în portofoliu realizarea următoarelor proiecte:

– modernizare drumuri de interes local în localitățile Letca Nouă, Letca Veche și Milcovățu – lungime 5,6 km, proiect încheiat;

– sistem de alimentare cu apă în comuna Letca Nouă, cu satele Letca Nouă și Milcovățu.

Sunt perspective foarte bune pentru aplicarea PNDL 2. A depus patru proiecte eligibile, astfel că în perioada următoare locuitorii vor beneficia de:

– dotare cu echipament și mobilier specific didactic, de laborator și alte echipamente în școlile comunei Letca Nouă – valoare: 390.000 de lei;

– reabilitare, modernizare și dotare Școala Gimnazială nr. 1 din satul Letca Nouă – valoare: 2..., aproape 3 milioane de lei;

– modernizare prin asfaltare străzi în comuna Letca Nouă, județul Giurgiu, având o valoare alocată din bugetul de stat de 4,6 milioane de lei;

– reabilitare și modernizare sistem de iluminat public, cu o valoare de 4,5 milioane de lei. Recent au fost amplasate 600 de lămpi tip led în toate satele, în locul vechilor becuri. Aceasta a fost o investiție nouă, eficientă și cu un consum mic de energie.

Prin Programul operațional „Capital uman”, un grup-țintă format din 110 copii, 400 de adulți și 50 de persoane cu vârste de peste 64 de ani, toți din localitatea Letca Nouă, sunt beneficiarii unui proiect de amploare care cuprinde:

– programul „Școală după școală” – pentru 110 copii;

– programul de formare profesională – pentru 400 de persoane;

– programul de formare antreprenorială;

– programul de servicii medico-sociale – pentru 650 de persoane;

– programul de renovare locuințe;

– și programul de reglementări acte.

Numărul beneficiarilor de ajutor social a scăzut cu peste 80%, astăzi fiind 103.

Cu asemenea realizări, cu o echipă valoroasă alături, perspectivele domnului primar Marian Negru sunt limpezi și clare, orientate către îndeplinirea mandatului..., îndeplinirea următorului său țel: să câștige cel de-al treilea mandat de primar al comunei Letca Nouă.

Vă mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu.

Doina Elena Federovici

#25207

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice de astăzi: „Guvernul PSD–ALDE este primul care aprobă un proiect de autostradă pentru Moldova. În același timp, lucrările de modernizare pentru drumul național Botoșani–Târgu Frumos au fost scoase la licitație”.

Stimate colege și stimați colegi,

În calitate de senator de Botoșani și de vicepreședinte PSD pentru Regiunea de Nord-Est, vreau să vă anunț că actuala coaliție de guvernare PSD–ALDE a aprobat, în ultima ședință a Guvernului, proiectul autostrăzii Târgu Neamț–Iași–Ungheni, ce va fi realizat în regim de parteneriat public-privat.

Proiectul reprezintă prima inițiativă de acest gen dedicată Moldovei. Până acum, toate proiectele de autostradă s-au concentrat pe legătura dintre granița de vest a României și ieșirea la Marea Neagră. Actualul Executiv este primul care-și propune să lege Moldova de rețeaua rutieră de transport din Europa și aprobă construcția unei autostrăzi în această regiune.

Județul Botoșani va beneficia de acest proiect major de infrastructură, prin legătura dintre municipiul reședință de județ și Târgu Frumos, care se va afla pe traseul autostrăzii Târgu Neamț–Iași–Ungheni. Județul pe care-l reprezint în Parlament va fi legat de această autostradă prin drumul Botoșani–Târgu Frumos, ale cărui lucrări de modernizare tocmai au intrat în procedură de licitație. Este o realizare importantă a parlamentarilor PSD care au promovat acest proiect și care, iată, capătă o importanță majoră în contextul aprobării noii autostrăzi. La fel, modernizarea drumului Botoșani–Suceava va conta în perspectiva autostrăzii Moldovei, Suceava–București. Sunt pași importanți prin care Botoșaniul se conectează la rețelele mari de drumuri și, implicit, la fluxurile economice care pot aduce dezvoltare pentru județul nostru și întreaga Regiune de Nord-Est a României.

Colegilor din opoziție care ne critică permanent vreau să le transmit următorul mesaj: s-a dat startul pentru cea mai importantă investiție de infrastructură a județului Botoșani pe care mi-am asumat-o la începutul acestui mandat, alături de colegii mei parlamentari din cadrul Organizației PSD Botoșani, respectiv modernizarea drumului național 28B, Botoșani–Târgu Frumos. Cel mai important este faptul că nu am abandonat și am urmărit pas cu pas realizarea acestui proiect așteptat de toți botoșănenii de foarte mult timp. Așa vom face și în continuare, până la finalizarea lucrărilor. Obiectivul de investiții „Proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări modernizare DN 28B, Botoșani–Târgu Frumos” este în valoare de 365,9 milioane de lei, cu o durată de realizare de 24 de luni. Prin realizarea acestui proiect vor fi reabilitați 76 de km de drum național. Botoșaniul – și zona Moldovei, în general – a suferit prea mult din cauza drumurilor deteriorate. Ne-am luat angajamentul ca în acest mandat să refacem infrastructura rutieră de pe plan local. Aceasta este principala noastră prioritate și demonstrăm că ne ținem de cuvânt și realizăm ceea ce am promis.

La sfârșitul anului trecut au fost alocate 73 de milioane de euro pentru reabilitarea a 107 km de drumuri județene. În același timp, sunt în derulare procedurile de realizare a investițiilor pentru infrastructura rutieră prin Programul național de dezvoltare locală, etapa a II-a, cu o valoare de 213 milioane de lei, pentru 38 de drumuri municipale, orășenești și comunale. De asemenea, sunt prevăzute 87 de milioane de lei pentru modernizarea a șase drumuri județene, care traversează 11 localități din județ.

O altă veste bună este aceea că Guvernul tocmai a simplificat radical legislația achizițiilor publice și a parteneriatului public-privat, ceea ce va accelera procedurile de licitație pentru toate proiectele pe care le-am prezentat anterior. De asemenea, Executivul a aprobat săptămâna trecută prima listă cu proiecte de investiții strategice care vor fi derulate în parteneriat public-privat, după ce la începutul lunii mai a fost adoptată ordonanța de urgență care modifică radical legislația parteneriatului public-privat.

În lista proiectelor aprobate de Guvern se află, așa după cum v-am precizat, autostrada Târgu Neamț–Iași–Ungheni, care va avea o lungime de circa 100 de km și se va finaliza cu un pod peste Prut, în regim de autostradă, prin care se va asigura legătura cu Republica Moldova. Acest segment este primul din autostrada Târgu-Mureș–Iași–Ungheni, care se va lega de căile rutiere din vestul țării prin autostrada Câmpia Turzii–Târgu-Mureș.

Botoșănenii și toți cetățenii care locuiesc și tranzitează zona de nord-est a țării noastre merită să aibă acces la o infrastructură civilizată și modernă.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Remus Mihai Goțiu

#30155

Bună dimineața!

Stimate colege și stimați colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute am fost în Parcul Național Domogled – Valea Cernei într-o vizită de documentare, care a coincis cu vizita europarlamentarului Thomas Waitz

și protestul activiștilor de la Agent Green împotriva tăierilor de păduri din parcurile naționale.

Mi-aș fi dorit să vă povestesc acum mai mult despre peisajele extraordinare ale parcului, despre măreția copacilor seculari, despre tulburătoarea explozie de vitalitate a Izvoarelor Cernei, despre modul în care toate aceste bogății ar putea fi valorificate în beneficiul comunităților locale și al tuturor cetățenilor români fără a distruge zona.

Pentru că suntem însă în Parlamentul României, nu într-un studio de televiziune, și nu într-o emisiune de promovare a frumuseților țării, o să vă povestesc despre lăcomie, iresponsabilitate, rea-credință, nepricepere. Pentru că parcul e stigmatizat de rănile adânci și făgașele uriașe lăsate în urmă de TAF-urile care au măcelărit pădurea. Pentru că, în zona cea mai sălbatică a parcului, pe copaci au apărut marcajele Romsilva care anunță continuarea măcelului. Pentru că reprezentanții Romsilva, ai direcției silvice și șeful parcului încercau să mă convingă că se pot face conservare și protecție cu drujba.

Stimate colege și stimați colegi,

Ceea ce se întâmplă în cea mai mare parte a parcurilor naționale din România e revoltător. E inconștiență în stare pură. E bătaie de joc și, nu mă feresc să afirm, prăduire pe față. Dacă mai avem o minimă răspundere față de cetățenii români și dreptul lor la un mediu sănătos, față de comunitățile locale și dezvoltarea lor sustenabilă, față de casa în care locuim cu toții și în care nu putem respira bani, nu putem mânca bani și nu putem bea bani, e timpul să acționăm.

În săptămânile și lunile următoare voi propune aici, în Parlament, legi care să ofere o protecție reală pădurilor din parcurile naționale ale României și de care să profite în mod real comunitățile locale, fără a distruge bogăția pe care au moștenit-o. Vă solicit încă de pe acum, în mod anticipat, să susțineți aceste proiecte legislative. Asta dacă vă pasă în mod real de bunăstarea cetățenilor acestei țări, de viitorul lor și al generațiilor care vin după noi și de viața lor într-un mediu sănătos.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Doru Adrian Pănescu

#32671

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „Expoziții itinerante în muzeele românești, cu o istorie povestită altfel în anul centenar”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Conform ultimelor date oferite de Institutul Național de Statistică, la ora actuală în România sunt în funcțiune aproximativ 738 de muzee și, respectiv, 943 de colecții publice. Imaginea muzeelor din țara noastră este una a extremelor: unele muzee, cum ar fi cele din București, Iași, Sibiu, Brașov, înregistrează recorduri în privința numărului de vizitatori, iar altele, cum ar fi cele din Giurgiu, Mehedinți, Călărași, au pe parcursul unui an un număr nesemnificativ de vizitatori. În cifre absolute – ultimele date publice sunt din 2015 –, cei mai mulți vizitatori s-au înregistrat în Brașov – 1,8 milioane, București – 1,7 milioane și Sibiu – 1,1 milioane, iar la polul opus, în Giurgiu, spre exemplu, doar 7.178 de vizitatori.

Cauzele acestor paradoxuri sunt multiple și țin atât de tradiția de foarte mulți ani a unora dintre muzeele celebre din România, cât și de problemele de accesibilitate sau vizibilitate. Totuși, dintre toate cauzele, sunt câteva care ies pregnant în evidență: lipsa fondurilor pentru infrastructura muzeală, clădirile de patrimoniu, expozițiile de bază, achizițiile muzeale, precum și slaba promovare mediatică.

Sunt și exemple pozitive în finanțarea muzeelor județene. De exemplu, Muzeul Bucovinei din Suceava a beneficiat de fonduri mari pentru refacerea clădirii și a expoziției permanente. De asemenea, dintre muzeele municipale, Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” din Tecuci a beneficiat de o sumă consistentă – 17,8 milioane de lei.

În cealaltă extremă, este un lucru regretabil că, în anul centenar, cel mai mare muzeu de istorie al țării, Muzeul Național de Istorie a României, cu un patrimoniu de peste 600.000 de piese, ținute în condiții improprii, este închis de 15 ani. Generații întregi de copii nu au avut cum să vadă cele mai valoroase piese legate de episoade din istoria națională. Aceste obiecte zac în depozite, într-o clădire aflată în grea suferință, care nu asigură condiții de microclimat potrivite pentru obiectele de patrimoniu.

O soluție pe care o putem avea în vedere până la pornirea investiției pentru Muzeul Național de Istorie a României, pe care ne-am dori-o demarată cât mai repede, ar fi aceea ca Ministerul Culturii și Identității Naționale să conceapă o strategie clară, cu proiecte itinerante în toată țara, pe baza unor calendare bine precizate, care să scoată la lumină valorile inestimabile ce stau în depozitele muzeale. Într-o primă etapă ar putea fi vorba de exponate din Muzeul Național de Istorie a României, apoi din alte muzee din țară care dețin piese ce nu sunt expuse. Aceste turnee naționale ar trezi interesul multor vizitatori, prin ineditul expozițiilor care ar ajunge în județul în care locuiesc.

Această rețetă nu este nouă, se practică la nivel internațional cu foarte mare succes la public. Și în România există schimburi între muzee și se organizează expoziții itinerante, dar implicarea Ministerului Culturii și Identității Naționale ar încuraja în această direcție foarte multe muzee din întreaga țară, iar în acest an aniversar o asemenea serie de expoziții itinerante ar constitui un mijloc deosebit de evidențiere a istoriei naționale și de evocare a evenimentelor petrecute în ultima sută de ani.

Sunt Doru Adrian Pănescu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu

#36356

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Măsuri ale coaliției PSD–ALDE cu impact economic pozitiv”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În intervenția mea de astăzi aș vrea să mă refer la deciziile cu impact economic pozitiv pe care coaliția PSD–ALDE le-a luat sau le va lua în folosul românilor, precum și în interesul companiilor de stat ori private.

Absorbția fondurilor europene la mijlocul lunii mai 2018 a ajuns la un nivel de 17%, cu doar puțin sub media europeană de 18%. Trebuie menționat că în 2016 România a avut zero absorbție pe exercițiul financiar 2014–2020. Eforturile noastre, ale tuturor, se vor concentra pentru a avea o absorbție cât mai bună, să implementăm cu fonduri europene marile proiecte de care românii au nevoie.

Guvernul PSD–ALDE a adoptat săptămâna trecută o ordonanță de urgență pentru modificarea pachetului de legi privind achizițiile publice. Astfel, procedura de atribuire a unui contract va fi simplificată. Această decizie a fost una așteptată atât de administrația publică, cât și de agenții economici. Modificările au fost făcute în urma consultărilor cu Comisia Europeană. Principalul beneficiu va fi impulsionarea investițiilor publice de anvergură.

Guvernul a aprobat recent o primă listă cu investiții strategice ce vor fi realizate în parteneriat public-privat, după ce anterior modificase și legislația aferentă. Pe această listă se află și autostrada Ungheni–Iași–Târgu Neamț. Acest segment de aproximativ 100 de km, inclusiv cu un pod peste Prut, va face parte din amplul proiect ce va lega Moldova de Ardeal printr-o autostradă.

Există un angajament clar la nivelul coaliției PSD–ALDE de a menține politica de reducere a taxelor, atât ca număr, cât și ca valoare a lor. Totodată, periodic vor exista majorări ale salariului minim, precum și ale pensiilor de stat. Aceste lucruri se vor produce până în anul 2020, pentru a îmbunătăți permanent standardele de viață. Spre exemplu, de la 1 iulie pensiile se vor mări cu 10%.

În primele trei luni din anul în curs, puterea de cumpărare a crescut în România cu 5%. În acest context, trebuie menționat și cel mai mic șomaj înregistrat vreodată în România: doar 3,94% în luna februarie 2018.

Deficitul bugetar este asumat la nivelul maxim de 3% din PIB și îl vom respecta. Totodată, specialiștii din Guvern lucrează la un pachet de măsuri care să conducă la combaterea evaziunii fiscale, deci care să aducă un plus de încasări la bugetul consolidat al statului.

Guvernul intenționează să reducă taxa pe valoarea adăugată cu un punct procentual, până la 18%, de anul viitor sau cel mai târziu din 2020.

Și o ultimă remarcă: Ministerul Comunicațiilor vrea să extindă platforma on-line ghișeul.ro, prin care pot fi achitate taxe și impozite, și pentru firme. Platforma ghișeul.ro poate fi utilizată în prezent doar de persoane fizice și PFA-uri pentru plata taxelor și impozitelor.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Florian Dorel Bodog

#39502

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Titlul declarației mele politice de astăzi este „31 mai – Ziua mondială fără tutun”.

Marcată în întreaga lume pe 31 mai, Ziua mondială fără tutun are o însemnătate deosebită. Prin activitățile organizate cu acest prilej, autoritățile de pe întreg mapamondul încearcă să tragă un semnal de alarmă asupra problemelor de sănătate și a riscurilor asociate consumului de tutun. Prin declarația mea de astăzi de aici, din plenul Senatului, aș dori și eu, la rândul meu, să promovez un stil de viață sănătos, să militez pentru reducerea consumului produselor din tutun.

Riscurile fumatului și ale consumului de tutun sunt bine-cunoscute, dar merită reamintite, pe scurt, pentru a conștientiza cât sunt de grave. Potrivit studiilor recente, fumatul crește riscul pentru 16 tipuri de cancer, printre acestea numărându-se cel de plămâni, de esofag, cancer oral sau de faringe și laringe, fiind responsabil pentru 20% din decesele cauzate de această necruțătoare boală la nivel mondial. De asemenea, fumatul poate cauza și alte tipuri de boli respiratorii, cardiovasculare sau chiar ale aparatului reproducător. În aceste condiții, implementarea unei strategii de combatere a consumului de tutun trebuie să se afle la baza fiecărui sistem modern de sănătate publică.

Deși în prezent consumul de tutun este în scădere în țările cu venituri mai ridicate, acesta se află la aceleași valori îngrijorătoare sau este chiar în creștere în multe state cu venituri medii sau chiar scăzute. În România, aproximativ o treime din populație fumează, din păcate. Cei mai mulți sunt cei cu vârste cuprinse între 26 și 35 de ani. Aceștia consumă cel puțin un pachet de țigarete pe zi, punându-și astfel în pericol foarte devreme nu doar propria sănătate, dar și pe a celor cu care ei interacționează: familie, colegi, prieteni etc. În aceste condiții, nu trebuie să ne mire o statistică șocantă care arată că țara noastră înregistrează anual aproape 33.000 de decese asociate consumului de tutun.

În ciuda acestui tablou sumbru, există și evoluții pozitive. Multe state din Uniunea Europeană, printre care se numără și România, au reușit să impună legi stricte privind interzicerea fumatului în locurile publice, aplicarea acestora având un efect benefic asupra sănătății oamenilor.

Anul acesta s-au împlinit doi ani de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 15/2016, care interzice fumatul în spațiile publice închise din România, o lege la care am contribuit atât cu experiența din domeniul sanitar și legislativ, cât și cu sufletul, dorindu-mi să reduc simțitor efectele devastatoare pe care consumul de tutun le are asupra sănătății românilor. La fel de îmbucurător este și faptul că, potrivit unui sondaj de opinie recent, o proporție covârșitoare a românilor, 87%, consideră că această lege a schimbat în bine nivelul de sănătate al populației din țara noastră și contribuie simțitor la descurajarea fumatului în rândul tinerilor.

## Stimați colegi,

Munca noastră în acest domeniu este încă departe de a fi terminată. În cele ce urmează trebuie să luăm măsurile necesare pentru a combate orice amenințare pe care o comportă fumatul, folosindu-ne de cele mai recente studii

și de ample campanii de informare pentru a dezvolta sau îmbunătăți legi și politici publice care să ne protejeze copiii și familiile de această gravă problemă. Trebuie să intervenim și în problema țigărilor electronice, consumul acestora fiind cel puțin la fel de dăunător, dacă nu cumva mai dăunător decât cel al țigărilor clasice. Este nevoie de o abordare integrată a problemei, astfel încât să găsim soluțiile optime pentru ca statisticile îngrijorătoare privind țara noastră să intre într-un ritm alert de descreștere, iar românii să se poată bucura de o sănătate mai bună, fără efectele nocive ale țigărilor.

Vă mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD Bihor. Mulțumesc.

Gheorghe Baciu

#43707

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Povești de succes”.

„Știm că turismul românesc are toate ingredientele necesare pentru a ajunge o poveste de succes la nivel european”, a declarat recent doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, într-un mesaj adresat participanților la o reuniune în care turismul românesc a fost sortit să devină decisiv „pentru a promova și a face mai bine cunoscut patrimoniul natural și cultural al țării noastre, pentru a deveni o țară turistică competitivă la nivel global”.

Desigur, descoperirea roții a deveni o specialitate firească a fiecărei noi guvernări. Însă, în cazul acestui sector al economiei naționale, nu este destul să constați realitatea, cel puțin confortabilă, în care se complac cei care diriguiesc acest sector sau să afirmi truisme gen „teme pentru acasă”. Pentru că sectorul turistic nu poate propăși independent de celelalte sectoare ale vieții sociale și economice a comunității naționale, fiind interdependent de gradul de ocupare a forței de muncă, de nivelul de trai al acesteia, de disponibilitatea și mândria națională cu care un popor își afirmă specificul în peisajul lumii contemporane, de folosirea cu cap a resurselor naturale și umane cu care a fost binecuvântat etc. Ca să nu mai vorbim despre cerințele, din ce în ce mai pretențioase, ale beneficiarilor în privința asigurării infrastructurii și dotărilor moderne, deopotrivă, ofertanților și participanților la turismul la nivel internațional sau multe altele, care nu sunt povești.

În acest context, accesarea și buna administrare a fondurilor europene reprezintă o prioritate strategică pentru România, cu atât mai mult cu cât investițiile în infrastructura acestui sector, cu implicații atât în viața personală, cât și în prosperitatea întregii comunități, au lăsat și lasă mult de dorit din partea statului român. Oricât ne-am baza pe sectorul privat în dezvoltarea și creșterea potențialului economic al acestui sector, infrastructura dezvoltată sub auspicii guvernamentale este factorul esențial pentru dinamizarea și diversificarea lui. Or, noi tocmai în domeniul infrastructurii suntem deficitari. Fără a intra în actualele polemici politice privind cheltuirea banilor europeni care ni se cuvin, este evident pentru toată lumea că infrastructura de transport aerian, rutier și naval de care depinde starea turismului în România este deplorabilă.

Ei, și acum, în această poveste de succes, intervine domnul Bogdan Trif, ministrul turismului, care reclamă și el, ca și predecesorii lui, necesitatea unei strategii „ca în toate țările civilizate” și ne informează că în acest scop inedit avem semnat deja un contract cu experții Băncii Mondiale, astfel încât până la sfârșitul anului să avem o nouă strategie a turismului în România. Alți bani, altă distracție! Până acum banii i-am dat numai pe strategii, pe care fiecare nou-venit la cârma ministerului le-a aruncat la coș sau le-a pus într-un sertar mai jos. Bineînțeles, pe baza noii strategii va sta o altă poveste de succes: implicarea mediului privat, care să-i confere acesteia continuitate și predictibilitate.

Ca să nu rămână doar o poveste, domnul ministru Trif a găsit și baza reală a acestei povești. Potrivit acestuia, există și o piață prioritară pentru turismul românesc, adică China, o țară care livrează anual în lume peste 100 de milioane de turiști. Afirmația ține de domeniul basmelor, ținând cont că cele două curse aeriene directe cu China au fost desființate în urmă cu câțiva ani, în timp ce, de exemplu, de la Praga decolează zilnic către metropole din China trei curse ale companiilor aeriene cehe, iar procedura obținerii vizelor pentru România este în continuare complicată, deși, începând de anul trecut, cetățenii chinezi au fost scoși de pe lista celor care reprezentau un potențial risc imigraționist, alături de cetățenii țărilor arabe. Este o naivitate să crezi în „basmul cu cocoșul roșu”, cu atât mai mult cu cât de anul chinezesc al cocoșului au profitat din timp, încă de anul trecut, prietenii noștri europeni și neeuropeni – vezi creșterea ratei vizitatorilor chinezi în Ungaria, în Serbia sau în Ucraina.

Așa că rămâne totul o poveste, al cărei succes a fost imaginat de doamna prim-ministru și de ministrul turismului, în reuniuni care nu fac decât să întrețină și în actualul sezon turistic starea de letargie în care a fost cantonat, din interese obscure, și nu din rațiuni de stat, turismul românesc.

Gheorghe Baciu, Partidul Mișcarea Populară, senator de Covasna.

Emilia Arcan

#48800

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „De veghe la blocarea legilor”.

## Distinși colegi,

Astăzi vreau să aduc în atenția dumneavoastră atitudinea repetată a președintelui țării, care dă dovadă, tot mai des, de o practică politicianistă, obstrucționistă, de blocare a Parlamentului și a tuturor agenților de stat și privați, contestând legile emise, doar pentru că așa simt colegii din opoziție că și-ar face marcată activitatea.

Potrivit Constituției, Președintele României veghează la buna funcționare a autorităților publice. Din păcate, activitatea Guvernului este îngreunată de domnul președinte al României, astfel că există riscul ca nicio lege să nu fie promulgată până nu este retrimisă în Parlament pentru reexaminare sau reclamată la Curtea Constituțională a României. Este adevărat că nu se încalcă procedurile recurgând la astfel de tertipuri, dar asta înseamnă întârzieri și pierderi pentru cetățenii români.

Degeaba ne străduim să urgentăm și să eficientizăm activitatea Parlamentului, dacă legile sunt ținute cu lunile, pentru ca în final să fie retrimise spre reexaminare sau înaintate Curții Constituționale. Și nu vorbim de cazuri izolate, întâmplătoare, ci de o practică sistematică de blocare a Parlamentului.

Dacă la legile justiției am înțeles că domnul președinte dorește să joace partida procurorilor Direcției Naționale Anticorupție și a protocoalelor, în celelalte cazuri este greu de descifrat ce s-ar dori de la Domnia Sa. Voi arăta în cele ce urmează cum unele dintre cele mai importante prevederi benefice pentru cetățenii României, care ne-au dat votul să legiferăm aceste legi, sunt tergiversate în acest fel.

Guvernul și Parlamentul, constatând lipsa de medici în sistemul sanitar, au adoptat un ansamblu de măsuri pentru a suplini această lipsă. Pe termen lung, salarizarea mult așteptată și consistentă a medicilor va putea face o corecție, dar pe termen scurt am considerat că sunt necesare măsuri suplimentare. Astfel, medicii pot lucra încă doi ani după împlinirea vârstei de 65 de ani, modificând Legea nr. 95/2006 a reformei în domeniul sănătății. Președintelui nu i-a plăcut acest lucru și a trimis legea la Curtea Constituțională. Drept urmare, vor avea de suferit unitățile sanitare, medicii care voiau și puteau să lucreze până la vârsta de 67 de ani și, bineînțeles, în final suferă pacienții.

Un alt exemplu: în calitatea noastră de persoane publice, de miniștri sau parlamentari, putem și avem obligația să acționăm pentru a susține producția agroalimentară, dar același domn președinte, în loc să sprijine promovarea producției autohtone, în loc să încurajeze fermierii români și să favorizeze activitatea instituțiilor care pot contribui la bunul mers al treburilor din aceste domenii, folosește același mod de tergiversare și pune bețe-n roate Parlamentului, ministerului de resort și tuturor cetățenilor României.

Un alt gest în acest sens a fost nepromulgarea Legii de aprobare a Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și a Legii de aprobare a Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol. A recurs la același demers de întârziere și împiedicare a intrării acestora în vigoare. Se va spune că este dreptul său să trimită legile la Curtea Constituțională a României. Așa este, dar una este dreptul, și alta este să abuzezi de el.

Prima dintre legi prevede acordarea unui ajutor de minimis sub formă de purcei subvenționați întreprinderilor zootehnice pentru rasele autohtone Bazna și Mangalița, iar cealaltă lege instituie o schemă de ajutor de stat pentru investiții în locuri de cazare, în ferme de incubație și de creștere a sectorului avicol. Pe scurt, se dorește creșterea producției interne de carne de porc și de pasăre.

Toate statele Uniunii Europene, și nu numai acestea, acordă sprijin agriculturii locale. În schimb, la noi, în loc să fie salutate măsurile de stimulare, pentru că Guvernul vine în sprijinul producției de carne de calitate din țară și contribuie la reducerea deficitului comercial pe aceste sectoare, dimpotrivă, legile sunt trimise pentru reexaminare în Parlament, precum și contestate la Curtea Constituțională, pentru că nu am cerut voie de la Bruxelles dacă avem voie să ne producem hrană în țara noastră. În concluzie, pe de o parte, Guvernul este criticat pentru că importurile sunt prea mari în raport cu exporturile, pe de altă parte, se pun tot felul de piedici producției realizate de fermierii din România.

Prin urmarea acestei amânări, Curtea Constituțională a României va discuta abia luna viitoare sesizările cu privire la măsurile de stimulare a producției de carne și, evident, va fi compromisă creșterea producției de carne de porc și de pasăre pentru acest an și, în acest sens, românii vor fi nevoiți să consume în continuare carne din import. Eu nu cred că în modul acesta servim interesul național.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

Nicu Fălcoi

#54237

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Domnul Tăriceanu și Ministerul Adevărului”.

## Stimați colegi,

Am aflat zilele acestea despre propunerea domnului președinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, vizând înființarea unei noi comisii. Obiectul acestei noi comisii care ne este propusă se referă – cel puțin așa ne spune domnul Tăriceanu – la stabilirea adevărului și reconcilierii.

Surprinzător este însă modul în care domnul Tăriceanu înțelege să argumenteze oportunitatea înființării acestei comisii, cu referire la care am aflat că domnul deputat Florin Iordache s-a exprimat aprobator, opinând că „orice este oportun în țara aceasta”.

„Activitatea acestei comisii trebuie să pornească de la un principiu fundamental: toți oamenii din justiție și servicii care ies public și oferă informații despre abuzurile generate de protocoale nu vor avea de suferit. Sunt sigur că mulți procurori sau judecători au acționat sub presiune, nu din proprie inițiativă, iar scopul este să curățăm sistemul, nu să începem o vrăjitoare de oameni.” Astfel și-a susținut domnul președinte al Senatului propunerea de înființare a acestei comisii, despre care tot Domnia Sa ne mai spune și că va fi o soluție nu doar pentru a afla adevărul, ci și pentru a începe „procesul de repunere a justiției în cadrul democratic firesc”.

Ceea ce nu-mi este deloc clar, domnilor colegi, este la ce anume face referire cu exactitate domnul Tăriceanu atunci când vorbește despre „procesul de repunere a justiției în cadrul democratic firesc”. Și asta, câtă vreme partidul al cărui

președinte este a susținut în Comisia Iordache tocmai schilodirea legilor justiției și a celor două coduri, prin modificări la care, în ultima perioadă, au făcut referire în termeni foarte critici nu doar asociațiile profesionale ale magistraților, ci și rapoarte, inclusiv de dată recentă, ale Comisiei Europene sau raportul GRECO, ale cărui recomandări a încercat să le prezinte drept opționale însuși domnul Tudorel Toader, ministrul justiției propus și susținut de ALDE în Guvernul Dăncilă.

Stabilirea și rostirea adevărului cu privire la situația și evoluțiile din justiție reprezintă un deziderat care ne este cu adevărat necesar ca țară, pentru că în garantarea pe mai departe a independenței justiției și a independenței magistraților stă șansa noastră de a rămâne în continuare cu fruntea sus în rândul țărilor europene, acolo unde respectarea democrației, a statului de drept și a bunei funcționări a instituțiilor statului sunt valori fundamentale și nenegociabile.

Asupra acestui aspect doresc să atenționez, în condițiile în care nu puține au fost avertismentele care ne-au fost transmise cu privire la modificările pe repede înainte aduse de coaliția PSD–ALDE legilor justiției, că avem nevoie de adevăr, și nu de versiuni reinterpretate ori răstălmăcite ale adevărului, care să susțină tot felul de scenarii fantasmagorice sau să slujească nevoilor unor anumite grupuri de interese. Și nici de un soi de substitut al ministerului orwellian al adevărului, care să ne învețe că adevărul e minciună și că minciuna poate deveni, la nevoie, adevăr.

Nu în ultimul rând, vreau să mai spun că o inflație de comisii nu va reuși să suplinească buna-credință și corectitudinea, inclusiv în ceea ce privește stabilirea adevărului și aplicarea legilor.

Am sesizat săptămâna trecută, după anunțul legat de declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, că s-a căutat să se acrediteze în spațiul public dezinformarea potrivit căreia cei care s-au opus mutilării de către actuala putere a legilor justiției ar fi răspunzători și pentru întârzierea transpunerii în legislația noastră a directivei obligatorii a Uniunii Europene care face referire la prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Or, tocmai aceste persoane care au dovedit un pronunțat apetit pentru denaturarea adevărului și pentru diseminarea în spațiul public a unor adevăruri trunchiate, printre care s-a numărat, din păcate, și ministrul justiției, Tudorel Toader, au ignorat complet precizarea venită din partea reprezentanților Comisiei Europene că transpunerea directivei UE nu face referire și nu contrazice „obiectivele legitime, cum ar fi lupta împotriva crimei organizate sau a corupției”.

## Stimați colegi,

Preocuparea de a înființa comisii numai de dragul comisiilor nu va reprezenta o soluție. Și nici nu vom putea afla vreodată adevărul, dacă vom porni de la acceptarea unui imens compromis și de la considerarea unei convenții care pleacă de la o premisă eronată – asta, ca să nu spun minciună –, că ne-am afla acum într-un moment zero. Domnul Tăriceanu are, fără îndoială, niște teme favorite. De altfel, domnul președinte al Senatului are și ceva experiență în privința înființării unor astfel de comisii, existând chiar și un precedent, propus tot de Domnia Sa: o comisie specială pentru evaluarea stării de democrație și a statului de drept în România, creată pe la jumătatea lui 2015, dar care nu a produs, practic, nimic în afara unei dezbateri organizate la un moment dat la Senat de domnul Tăriceanu.

Motiv pentru care permiteți-mi, stimați colegi, să-mi exprim punctul de vedere și convingerea că înființarea unei noi comisii, fie ea și pentru niște scopuri care sunt atât de dezirabile, va fi un gest de inutilitate similar atâtor altora făcute în decursul anilor, câtă vreme inițiatorii acestor comisii nu vor deprinde, la modul cel mai profund și mai autentic cu putință, respectul pentru adevăr, pentru statul de drept și pentru democrație și se vor rezuma numai la efectuarea unor exerciții sterile de retorică, însușind, de formă, valori pentru care, în realitate, nu dovedesc niciun respect.

Vă mulțumesc.

Senator Nicu Fălcoi, USR Timiș.

Gabi Ionașcu

#60164

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică, a subsemnatului, senator Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, membru al Grupului Partidului Mișcarea Populară, este intitulată „Educația, o bombă cu efect întârziat?”.

Legea educației a fost schimbată de cel puțin 60 de ori în ultimii 28 de ani. 27 de miniștri au ținut cu orice preț să lase și ei o umbră a trecerii lor prin demnitatea de ministru, modificând, de cele mai multe ori inept și inutil, Legea educației. Urmările acestei atitudini nesăbuite manifestate de guvernele ultimilor 28 de ani se văd și în statistici, dar și în realitatea pe care clasa politică refuză să o vadă.

România este fruntașă în topurile europene la analfabetism și abandon școlar. Numai în 2017, 55.000 de copii au renunțat la școală, mai ales din cauza sărăciei. Clădirile în care funcționează școlile sunt un pericol public pentru copii. Din 31.297 de clădiri, doar 4.200 au avize de securitate la incendiu și numai 2.261 dețin autorizații. Și această statistică era valabilă la nivelul anului 2017.

Mă întreb: care o fi situația acum, după un an în care investițiile publice au fost suprimate definitiv pentru plățile salariilor și pensiilor ca mită electorală? Ce manuale se vor tipări, știut fiind faptul că unele nu au fost revizuite, în care găsim că România se învecinează cu Iugoslavia sau că suntem în curs de aderare la Uniunea Europeană? Mai mult, pentru unele discipline școlare nu mai sunt colective de autori/coautori de manuale școlare.

Procesul de învățământ este deficitar și se derulează cu unii profesori lipsiți de har și majoritatea fără motivație. Dezastrul din ciclul gimnazial este aproape total. Rezultatele evaluării au arătat că 40% din elevii care au absolvit gimnaziul sunt analfabeți funcționali, adică știu să citească

un text, dar nu-l înțeleg. Nu este greu de intuit ce „materie primă” livrează acest sistem educațional către piața muncii.

Aproape jumătate din absolvenții de liceu au ratat în anii trecuți examenul de bacalaureat, iar unu din patru tineri români habar nu are ce-și dorește în viitor. Avem licee în care de ani de zile niciun elev nu trece examenul de bacalaureat. Aceste licee funcționează în continuare și livrează sute de absolvenți inutili, care nu-și găsesc rostul în viață și îngroașă rândurile asistaților social.

Mai nou, reforma gândită de experții dezastrului de la Ministerul Educației atinge și manualele școlare. Avem o lege aparent bună, care definește manualul drept bun de utilitate publică, dar ne îndreptăm spre al doilea an consecutiv în care elevii nu vor avea manuale pe bănci la începutul anului școlar. Programa școlară este un malaxor menit să distrugă personalitatea copiilor și creativitatea dascălilor. Examenele sunt o consecință a programei școlare inadecvate și definitivează procese educaționale fără finalitate și fără eficiență.

Deși suntem de un deceniu într-o economie digitalizată, elevii români scriu pe tablă cu creta, iar accesul la internet în școli, acolo unde există, este restricționat. Oare pentru ce tip de economie îi pregătim? Profesorii nu știu și nu vor să utilizeze resursele de internet pentru susținerea orelor de curs, fiind încorsetați într-o programă școlară ce n-a ieșit încă din „epoca de aur”, în care se pregătea „omul nou”.

Toate aceste realități se vor resimți acut în următorii 10-15 ani. Economia românească, aflată acum în pierdere de viteză din cauza exodului masiv al populației active, va avea o reală problemă în a-și găsi resurse utilizabile pe piața forței de muncă. Iar asta ne condamnă la sărăcie și subdezvoltare pe termen lung și foarte lung.

Întrebarea este dacă noi, clasa politică, înțelegem această realitate. Și, dacă o înțelegem, ce facem? Vă mulțumesc.

Senator Gabi Ionașcu.

Vlad Tudor Alexandrescu

#64191

Domnule vicepreședinte al Senatului, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este despre incapacitatea conducătorilor din învățământul românesc de a lua decizii în interesul elevilor.

Ne aflăm în 2018 și Ministerul Educației Naționale nu dorește să reînnoiască protocolul ce le permitea celor trei profesori străini de la Liceul Bilingv „George Coșbuc” din Capitală să predea în România. Nepăsarea, lipsa de viziune, teama de necunoscut și de valorile occidentale au făcut ca Ministerul Educației să nu reînnoiască acest protocol, deși conducerea Liceului „Coșbuc” a cerut, în repetate rânduri, prelungirea protocolului.

De 25 de ani, profesori din Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii au putut să predea tinerilor români de la Liceul Bilingv „George Coșbuc”. Acum, incapacitatea ministrului Popa, precum și a subordonaților săi, care și-au pasat vina de la minister la Inspectoratul Școlar București și înapoi, va avea grave repercusiuni în viitorul apropiat. Din nefericire, în prezent, mulți funcționari din Ministerul Educației, precum și de la vârful inspectoratului au rămas cu o gândire retrogradă, desprinsă parcă din universul orwellian.

Cei care conduc învățământul românesc ne-au adus într-un moment în care trebuie să ne întrebăm dacă acțiunile lor sunt din neștiință, din incompetență, din nepăsare sau, pur și simplu, nu pot mai mult.

Chiar dacă avem tot dreptul să luptăm pentru viitor, închei prin a o aminti pe o doamnă dragă mie, o doamnă care ar fi împlinit astăzi 89 de ani – Doina Cornea. A crezut în libertate, în dreptate și în democrație. A luptat pentru ca drepturile și libertățile cetățenești să fie respectate în țară, inclusiv în

totalitarism. Curajul ei din perioada comunistă, precum și din postcomunism este datorat și educației doamnei Doina Cornea. Prefer ca elevii care studiază în România să aibă repere morale precum Doina Cornea, Monica Lovinescu sau Corneliu Coposu, în locul celor care s-au îmbogățit peste noapte și au sărăcit acest popor.

Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința