Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi! Vă rog să luați loc, să putem începe ședința.

Declar ședința deschisă și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 203 deputați. Au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de 9 și 11 decembrie; programul de lucru în perioada 9–14 decembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 4–9 decembrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele înregistrate la Cameră și care urmează să fie avizate.

Vă informez că s-a primit la Biroul permanent informarea scrisă din partea doamnei deputat Elena Hărătău, care ne aduce la cunoștință că își va înceta activitatea în Grupul parlamentar al PSD și va activa în Grupul parlamentar al PNL.

La ora 17.00 avem ședința consacrată primirii de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului. Dacă sunt chestiuni procedurale? Nu.

Intrăm în ordinea de zi a ședinței noastre.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 63/2019.

A fost distribuit proiectul de hotărâre.

Dacă sunt comentarii?

Nu sunt comentarii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, observații? Nu.

Adoptat. Preambul, observații? Nu.

Adoptat. La articolul unic, observații? Nu.

Adoptat.

Rămâne la votul final.

La poziția 6, Proiectul de lege privind pensiile ocupaționale; PL-x 489/2019; procedură de urgență.

Guvernul.

Vă rog.

Și apoi rog Comisia pentru muncă să prezinte raportul.

## **Doamna Ioana Felicia Constantin** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Protecției Sociale_ **:**

## Bună ziua!

Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține acest proiect pentru pensiile ocupaționale.

Da. Vă mulțumesc, doamnă. Comisia pentru muncă, cine prezintă raportul? Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea prevederilor Directivei Uniunii Europene nr. 2.341 din 2016 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea

instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale. Proiectul definește principiile înființării schemelor de pensii ocupaționale și ale fondurilor de pensii ocupaționale, autorizarea schemelor de pensii ocupaționale, constituirea fondului de pensii ocupaționale prin contract de societate civilă, colectarea contribuțiilor și investirea resurselor financiare ale fondurilor de pensii ocupaționale, precum și plata pensiilor ocupaționale.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 27 noiembrie 2019 au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, domnul Ștefan Daniel Armeanu, vicepreședinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența 21 de deputați din totalul de 22 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 21 octombrie 2019.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Bun. Intervenții din partea colegilor de la grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Neavând intervenții, vă propun să rămână la votul final. Este lege organică, adoptare în procedură de urgență. Voi citi din ordinea de zi în funcție de ce rapoarte primesc. Am ajuns la poziția 12.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 469/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru învățământ.

Domnul Cîmpeanu, doamna Gavrilă, prezentați raportul? Vă dau eu raportul, doamnă Gavrilă.

Raportul Comisiei pentru învățământ referitor la Pl-x 469. Este o inițiativă, o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale în sensul acordării unor drepturi și beneficii personalului didactic, personalului didactic auxiliar și personalului nedidactic, de tipul: cursuri de formare profesională continuă gratuite, două salarii minime brute pentru dezvoltare profesională și evoluție în carieră, achiziționarea de materiale didactice și auxiliare didactice curriculare necesare procesului instructiv-educativ, indemnizație de instalare pentru cadrele didactice din mediul rural, asistență medicală gratuită, deci o serie de prevederi în acest sens.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor din Comisia pentru învățământ s-a aprobat, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Domnul Andronache, vă rog. Și apoi se pregătește doamna Gavrilă.

Domnule Andronache? Sau nu?

Păi nu v-ați...

Bun.

Doamnă Gavrilă, v-ați înscris pentru cuvânt.

Se pregătește doamna Iurișniți.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc, doamnă.

Dacă sunt intervenții din partea colegilor de la grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Avem 11 amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenții?

Nu.

Articolul unic, intervenții?

Nu.

De la 3 la 11 marginal dacă sunt intervenții?

A, la dezbateri generale. Bun. Înainte de a încheia.

Vă rog, domnule Roman.

Și apoi domnul Andronache. Tot la dezbateri generale, da? Vă rog.

Pentru a respecta adevărul și pentru a reveni exact la ceea ce s-a întâmplat în comisie. În momentul în care am luat în dezbatere această inițiativă, s-a văzut că e nevoie de analiza impactului financiar, că e nevoie de punctul de vedere al ministerului. S-a făcut amânarea de rigoare, în așa fel încât să fim în limitele firești și să nu treacă tacit, ceea ce ar fi dus la același lucru. A revenit Ministerul Educației și a făcut niște calcule, între care erau, așa, într-o strategie subterană, erau integrate și cheltuieli care sunt cu gradele didactice, cheltuieli existente deja în bugetul ministerului, deci care nu aduceau... în niciun caz nu grevau bugetul de alte date suplimentare. Iar Ministerul Finanțelor nu s-a prezentat la niciuna din cele două invitații.

În aceste condiții, noi am luat în calcul, cu seriozitate de profesori, ca oameni ai școlii, că e o inițiativă importantă, care poate aduce beneficii, că nu suntem Camera decizională și că pot fi analizate pe traseu și alte implicații sau alte eventuale corecții.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Național Liberal va susține în Parlament tot ceea ce înseamnă proiect bun pentru România, atât timp cât acest proiect parcurge etapele legale și constituționale.

Cu ocazia dezbaterilor în cadrul Comisiei pentru învățământ asupra acestui proiect, am solicitat, ca de fiecare dată, sub forma unui principiu, ca atunci când vorbim de impact bugetar să avem punctul de vedere al noului guvern, fișa fiscală a Ministerului Finanțelor, pentru că aici vorbim de un impact bugetar de 1,3 miliarde de lei.

Din păcate, colegii din PSD nu au ținut cont de această solicitare.

E pentru prima dată când văd că cineva își asumă în mod conștient implicarea unor cheltuieli bugetare fără să ceară sau fără să aștepte punctul de vedere al Ministerului Finanțelor. Motiv pentru care noi ne vom abține de la vot.

Și sigur că, dacă sunt elemente de neconstituționalitate, suntem puși, din păcate, în situația de a ataca la Curtea Constituțională.

Pentru că eu asta nu înțeleg, vreți să treacă sau nu vreți să treacă?

Dacă vreți să treacă, respectați Constituția!

Dacă nu vreți să treacă, înseamnă că e doar un joc de imagine.

Mulțumesc.

Da. Doamna deputat Iurișniți, vă rog, Grupul USR. Se pregătește domnul Márton Árpád.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că toate partidele își doresc ca noi să avem un sistem de educație, un sistem de învățământ performant. Și avem nevoie de acel minimum 6% din PIB, conform legii, în sistemul de educație. Din acest punct de vedere, prioritar este următorul lucru: formarea cadrelor didactice. Și acest lucru trebuie să fie absolut gratuit.

Deci USR susține formarea cadrelor didactice, pentru că resursa umană este absolut esențială în privința calității actului educațional. Ca să nu ne mai amintim de acel procent ultramediatizat de 44% analfabeți funcțional, la recentele teste PISA.

Guvernul, din discuțiile pe care le-am avut recent la minister – la Ministerul Educației, evident –, susține acest lucru, deci formarea gratuită a cadrelor didactice.

Pentru celelalte lucruri haideți să ne gândim mai serios, pentru că nu putem arunca în aer bugetul. Știm foarte bine ce probleme sunt și ce deficit bugetar are România.

Deci pentru moment USR se abține de la acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Márton Árpád. Domnule Roman, vreți să mai interveniți? Da, vă rog.

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul Roman, are perfectă dreptate. Este bine ca Guvernul să vină cu punctul de vedere, mai ales când sunt probleme bugetare.

O problemă mai mare este că încă Guvernul nu prea vine cu astfel de puncte de vedere.

Cealaltă problemă, în cazul acestei legi, este una constituțională.

Deci, dacă am înțeles eu bine, domnul Roman cere retrimiterea la comisie. Asta se poate întâmpla, ca să așteptăm punctul de vedere al Guvernului.

Dar, dacă noi nu dăm un vot pe acest proiect de lege până pe 25, ea trece tacit nu așa cum a fost modificată în comisie, ci așa cum au venit inițiatorii cu ea.

Deci, dacă nu se cere retrimiterea la comisie – și am înțeles că nu asta s-a cerut –, atunci nu știu cum putem aștepta punctul de vedere al Guvernului. Atunci, trebuie să fie dezbătută legea și fiecare partid votează cum dorește. Fiecare deputat, pentru că asta ne spune Constituția, pentru că orice mandat imperativ este nul, votează cum dorește.

Da. Pentru clarificări, domnul Roman, vă rog.

Da, foarte corectă observația domnului deputat Márton Árpád.

Și aș vrea să îi reamintesc doamnei Gavrilă că Legea nr. 69 spune la art. 15 următorul lucru: „În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri, inițiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii au obligația să prezinte” – deci inițiatorii, doamnă Gavrilă:

„a) fișa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002;

b) declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele și prioritățile strategice în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală și cu prioritățile și cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară”.

Iar la punctul 2 spune foarte clar: „Ministerul Finanțelor Publice are obligația să verifice fișa financiară prezentată conform prevederilor alin. (1).”

Deci nu Ministerul Educației se pronunță pe impactul financiar, ci Ministerul Finanțelor. Acest lucru v-a fost precizat și în cadrul comisiei, din partea secretarului de stat. Dumneavoastră pur și simplu ați ignorat această solicitare legală și, prin urmare, ați oferit motive de atac la Curtea Constituțională pe o lege care, din punctul nostru de vedere, vă repet, este bună.

Dar nu putem să mergem pe o lege în care se încalcă absolut toate cutumele și absolut legile doar pentru că dumneavoastră nu aveți altă dorință decât să dinamitați bugetul, astfel încât să creșteți partea de deficit. Vă mulțumesc.

Da. Domnul Simonis, vă rog.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Așa este! Pentru a evita un eventual atac la Curtea Constituțională, vă rog să supuneți votului retrimiterea la comisie pentru două săptămâni. Și așteptăm punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

## Domnule președinte,

Ceea ce dorește liderul Grupului PSD e, de fapt, o șmecherie, o găselniță pentru ca acest proiect de lege să treacă de Camera Deputaților prin adoptare tacită.

Ceea ce v-am rugat – și cred că dânsul a înțeles foarte bine – este, dacă vrea să avem și o lege, nu doar un proiect de lege și ulterior o lege atacată la Curtea Constituțională, să așteptăm punctul de vedere al Guvernului, al Ministerului Finanțelor și sigur că vom lua o decizie.

Vă mulțumesc.

Bun. Vă rog.

Da.

## Domnule președinte,

Eu am înțeles foarte bine. Se pare că nu a înțeles domnul Roman ce voiam să spun eu.

Tocmai pentru a aștepta punctul de vedere al Guvernului și tocmai pentru ca „o lege bună” – citez din dumneavoastră – să nu fie cumva pasibilă de o contestație la Curte trebuie retrimisă la comisie și așteptăm punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun.

3. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate; Pl-x 447/2018.

Avem raport de respingere din partea celor două comisii, Comisia juridică și Comisia pentru apărare. Comisia juridică, vă rog, doamnă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun suplimentar asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 182/2002 cu un nou articol, art. 13[1] , potrivit căruia avizul, retragerea sau, după caz, respingerea acordării certificatului de securitate sau a autorizației de acces pentru persoanele cu atribuții nemijlocite în domeniul protecției informațiilor clasificate se transmit motivat către solicitant și către beneficiarul nemijlocit.

Guvernul României nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond, în vederea examinării și a depunerii unui nou raport comun, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

85. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 613/2019.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat.

Continuăm.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 413/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru agricultură sau a Comisiei pentru mediu. Cine?

Domnule vicepreședinte, vă rog, prezentați raportul comun.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 413/2019

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea pe fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, transmis cu adresa PL-x 413 din 1 octombrie 2019 și înregistrat cu nr. 4c-5/460/2.10.2019, respectiv 4c-8/505/2.10.2019.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în ședința din 25 septembrie 2019.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere următoarele:

– avizul favorabil al Consiliului Economic și Social nr. 2.065/24.04.2019;

– avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 372/ 14.05.2019;

– punctul de vedere al Guvernului prin care se susține adoptarea propunerii legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședință comună.

La lucrările Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, deputații au fost prezenți conform listei de prezență.

La lucrările Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, deputații au fost prezenți conform listei de prezență.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, intervențiile legislative fiind argumentate prin faptul că în procesul de implementare a dispozițiilor legii s-au constatat unele neajunsuri și s-a procedat la modificarea și completarea actului normativ pentru a adopta conținutul lor la noile cerințe ale practicii.

Dezbateri generale. Domnul Zainea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Știu ce o să spuneți acum – de ce vine acest IT-ist din București să ne vorbească despre problema urșilor?

Și o să fac o scurtă mărturisire. Mi-am petrecut copilăria în Munții Harghitei, deci înțeleg foarte bine problemele oamenilor de acolo.

Salut forma pe care am agreat-o în comisiile reunite, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu.

Forma actuală este mult mai bună față de forma dezastruoasă care trecuse la Senat și care deschidea perspectiva unei noi proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.

Trebuie să stabilim foarte clar cum anume dorim să privim ursul – drept o mașină de ucis sau o bogăție a faunei din România.

Problema urșilor din România nu se rezolvă prin vânătoare excesivă.

Trebuie să ne gândim cum au ajuns în situația în care arealul lor să se restrângă atât de mult, iar urșii să coboare tot mai des către orașe.

De asemenea, trebuie să facem un recensământ real, care să ne spună cât de gravă este problema și cât de mult s-a depășit numărul de urși față de cât pot să suporte pădurile din România.

USR va susține și va vota această lege. Mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Domnul Pașcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Precizez din capul locului că sunt un iubitor al animalelor, dar în județul Mureș, pe care îl reprezint, urșii au ajuns un adevărat pericol. Nu este săptămână lăsată de la Dumnezeu să nu se întâmple un atac la o gospodărie, să nu fie omorâți sau răniți oameni. Oameni nevinovați. Sunt doi morți deja din județul Mureș, oameni uciși de urși, și răniți.

Chiar săptămâna trecută un om a fost atacat în propria gospodărie. Deși îi mai fusese o dată atacată gospodăria, și-a pus gard electric de protecție și tot a intrat și l-a hăcuit.

Sigur, de la distanță ni se pare că nu este o problemă, trebuie să-i protejăm pe urși. Și este firesc să fie așa.

Dar gândiți-vă că în Mureș, după estimările agențiilor de protecție a mediului, de la organizațiile neguvernamentale citire, de la Agenția de Protecție a Mediului Mureș, rezultă că în loc de un efectiv de 240 de urși, care ar reprezenta efectivul optim al județului Mureș, în momentul de față avem 1.300, circa 1.300.

În fiecare săptămână un urs este lovit de mașină pe stradă. Imaginați-vă despre ce efective vorbim.

Trebuie cumva reglementată această situație, pentru că prevede Constituția României inechivoc, iar statul trebuie să asigure siguranța cetățeanului, iar viața unui om este mai presus de orice.

S-a ajuns ca într-o stațiune ca Sovata, stațiunea balneoclimaterică Sovata, să nu mai iasă oamenii din case după ora 18.00. Stau ascunși în case și de după perdele se uită cum defilează triumfal urșii pe străzi.

Dimineața, la prima oră, când merg copiii la școli, urșii sunt prezenți. La rândul lor, se îndreaptă și ei spre școala vieții, merg să mănânce în localitățile mureșene, în comune.

Da. De acord. Văd că toată lumea susține. Doamna Cosma, Grupul USR.

Se pregătește domnul Dănuț Păle. Doi vorbitori de fiecare grup.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă dau citire unui mesaj de la ISU Mureș care spune așa: „Atenție! A fost semnalată prezența unui urs în municipiul Târgu Mureș, pe Str. Sârguinței. Sporiți atenția și nu vă expuneți la pericol! În caz de pericol, apelați 112!”

Am învățat la școală, dragi colegi, că ursul trăiește în pădure, într-o zonă de munte. Noi, la Târgu Mureș, ne confruntăm în perioada aceasta cu situația în care te duci pe stradă și te întâlnești, la propriu, cu ursul.

Știu, pare o glumă, însă este o situație foarte importantă, de viață și de moarte, pentru că au murit oameni, au fost răniți oameni și în același timp animalele au fost rănite și chiar omorâte, în urma unor accidente rutiere.

Cum am ajuns aici? Noi, ca țară, încă n-am rezolvat problema defrișărilor ilegale. Am ajuns să ne extindem tot mai mult și să distrugem habitatul lor, habitatul urșilor, iar ei, în căutare de mâncare, n-au avut altă variantă decât să umble, să se miște dintr-o zonă în alta și să-și caute mâncare.

În același timp, nicio instituție nu are o cifră exactă a numărului de urși. Dacă ceri un raport de la o instituție, îți dă o cifră, de la cealaltă îți dă altă cifră.

În 2019 nu știm câți sunt. În contractul pe care fondurile de vânătoare îl au există acolo foarte clar stipulat care le sunt atribuțiile. Trebuie să le dea de mâncare pe perioada iernii, trebuie să-i numere, să-i cipeze, să știm câți sunt. Însă avem nevoie și de alocare de resurse. Iar Guvernul, prin ministerul de resort, trebuie să se ocupe, să verifice, să monitorizeze că toate aceste atribuții sunt îndeplinite.

Ca atare, da, dăm astăzi un vot favorabil, însă este doar un prim pas pentru a rezolva cu adevărat această problemă.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Păle Dănuț, Grupul PSD. Se pregătește domnul Márton Árpád.

## **Domnul Dănuț Păle:**

Mulțumesc, domnule președinte. Și Grupul PSD va vota.

Dar aș vrea să vă aduc în față o realitate – Parlamentul European, 31 octombrie 2018. Să vedeți cum stăm în Franța cu populația de urși bruni din Pirinei. Este răspândită în două nuclee: un nucleu format doar din masculi și un nucleu, de 17 exemplare, format din șapte masculi, opt femele și doi pui. În România sunt 9.000 de urși.

Ca atare, invităm statele europene să vină și să le facem relocare, pentru că doar așa putem să le oferim zestrea noastră din pădurile carpatice.

Deci PSD va vota această lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Domnul Márton Árpád.

Domnule Păle, noi vrem să le dăm, dar nu doresc să...

Păi n-au nevoie, da.

În Germania era un singur urs.

Vă rog, domnule Márton.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Colegii noștri din USR spun corect, trebuie să vedem de ce există această situație în care ne aflăm și cum a început. Vă spun eu, ca să știți.

Un guvern tehnocrat, în 2016, n-a mai avut cifră de urși care pot fi colectați.

Așa cum vi s-a spus de către cei care se pricep mai bine decât mine, fiind această comunitate de urși nu numai în interiorul, ci și în exteriorul arcului carpatic, că și în Dâmbovița, și în Argeș, și în Prahova

au apariție, mai mult, au apărut chiar și în Arad, Timiș, unde n-au fost de vreo 40 de ani, ei n-au alt adversar decât omul.

Ca atare, pentru întreaga faună este important ca omul să aibă grijă ca numărul lor să fie corect. Și pentru aceasta avem nevoie de o lege corectă.

Și am avut noi o propunere, pe care o s-o susținem, care a trecut și la Senat, care spunea clar că pentru o perioadă, cât timp se va putea ajunge la acel număr optim de urși, această vânătoare ar trebui să permită această ajungere la numărul optim.

Și, așa cum s-a mai spus, ei periclitează nu numai oamenii, periclitează și fauna din pădure, o pondere corectă a faunei din pădure.

Și ceea ce trebuie să mai spunem: acel urs care s-a obișnuit să umble prin orașe și comune și de acolo să-și ia proviziile, acela nu va mai rămâne niciodată în pădure.

Pe vremea când eu eram copil, ursul care s-a apucat să ucidă animale, eventual, oameni, imediat a fost eliminat. Vă mulțumesc.

Da. Domnul Roman, vă rog, Grupul PNL. Și se pregătește domnul Varujan Pambuccian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În calitate de parlamentar, am fost solicitat de două ori de persoane care au fost atacate de urs.

Prima dată, îmi amintesc, un urs intrase într-o gospodărie dintr-o localitate din județul Alba. Oamenii s-au speriat, au sunat la poliție, la 112, peste tot. A venit jandarmeria, a dat drumul la semnalul sonor, a folosit semnale acustice, luminoase; ursul a plecat. A doua zi, la fel, dar n-a mai plecat ursul, s-a obișnuit cu semnalele acustice, luminoase și cu tot.

Tot calvarul acesta pentru oameni a ținut circa o săptămână. Pentru că – nu știu dacă dumneavoastră știți sau câți dintre dumneavoastră știți – la ora actuală legea prevede o procedură destul de dificilă. Adică mai întâi prefectul trebuie să semnaleze ministrului; se face o comisie la nivel local, care raportează pagubele, și pentru partea de tranchilizare este nevoie de ordin de ministru, cu avizul Academiei Române. Deci gândiți-vă ce înseamnă treaba asta ca procedură! După care urmează o altă procedură. Ca să-l tranchilizezi, trebuie să scoți la licitație serviciul, trebuie să instalezi cușcă. În cușcă intră câinii, nu intră ursul. Și, uite-așa, trec două săptămâni.

În altă situație, în județul Hunedoara, la Sălașu, dacă nu mă înșel, o femeie a rămas fără umăr, fiind atacată de urs. Se întorcea cu vacile de la pășunat. Dusă la Petroșani, foarte greu s-a ajuns la Timișoara. Din păcate, n-a reușit să-și salveze ceea ce pierduse.

Există și cealaltă parte a discuției – că animalele sunt alungate din habitatul lor de tăierile ilegale de pădure.

Este foarte corectă și această abordare. Este corect și faptul că există o creștere a numărului de efective. Însă ministrul mediului mie, cel puțin, mi-a spus că la ora actuală nimeni în România nu poate să spună efectivele exacte pentru urși. Din acest motiv, Ministerul Mediului a propus ca în această perioadă să se facă o inventariere foarte, foarte serioasă și apoi să luăm decizii.

Domnul Varujan Pambuccian.

Se pregătește domnul Szabó Ödön, al doilea vorbitor de la Grupul UDMR.

Vă propun să finalizăm astăzi. Prelungim programul până finalizăm acest proiect de lege.

Domnule Varujan Pambuccian, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Până la urmă, este o chestiune de civilizație. Este o chestiune de civilizație și felul în care tratăm animalele, să nu se simtă doamnele jignite, și felul în care tratăm femeile. Pentru că au fost perioade în istoria omului când femeile au fost tratate absolut aberant. Și nu există nicio scuză în faptul că nu reușim să abordăm pragmatic lucrurile acestea.

Din păcate, noi lăsăm întotdeauna lucrurile să se adune și ne gândim tot timpul la rezolvări de tipul acesta – omorâm toți câinii vagabonzi, omorâm toți urșii, omorâm tot ce putem. Este cea mai primitivă abordare cu putință.

Și, da, este corect. Abordarea ar trebui să plece de la a ști despre ce efective vorbim. Numai că noi trăim într-o țară în care nici măcar câți suntem noi, oamenii, nu știm. Și asta este iarăși o problemă.

Este o situație pe care n-am administrat-o. Am lăsat ca habitatul acestor animale să fie distrus, an după an, și acum ne mirăm. Și acum ne mirăm că ele vin în orașe, în sate, după mâncare. Nu-i nimic anormal în asta, dacă stăm să ne gândim, pentru că nu am îngrijit în niciun fel chestiunea asta.

Soluția nu stă în a omorî și a ne bucura că am rezolvat complet problema pentru că nu mai există obiectul la care ne referim.

Soluția stă în a aloca fonduri – care nu sunt mari – și a aborda corect această problemă.

A nu lăsa... Îmi aduc aminte, cu ani în urmă, când am cerut un moratoriu pentru tăierea pădurilor, pe 10 ani, absolut toți ați fost împotrivă, cu excepția câtorva colegi din grupul meu. Acum vorbim despre lucrul acesta cu toții. E bine!

Haideți să vorbim la fel și despre partea aceasta cu omorâtu-mi-am animalele și cu îngrijirea animalelor pe care le avem și haideți să vedem că lucrurile pot fi rezolvate și rațional, nu doar distrugând, ucigând și arătând cât de primitivi putem fi.

Domnul Szabó Ödön.

Se pregătește domnul Ionuț Simionca.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă chiar vine să rezolve o problemă reală.

Avem foarte multe inițiative legislative pe care le abordăm. Dar în spatele acestei inițiative legislative sunt traume umane. Perpetuarea situației pe care o avem în momentul de față înseamnă că, în perioada următoare, din nou o să avem persoane care vor fi atacate de urși, din nou vom avea persoane care vor avea pagube și din nou vom avea urși care vor fi loviți de mașini, în diverse zone ale țării.

Am avut un weekend în care trei, patru, cinci urși au fost uciși. Chiar s-a realizat „o telenovelă” la un moment dat, pentru că sistemul centralizat pe care îl avem în momentul de față a făcut posibil ca doar după o zi și jumătate să existe posibilitatea ca, printr-un ordin de ministru, un urs lovit care nu putea să fie transportat să fie recoltat.

Deci, din această perspectivă, lucrurile trebuie rezolvate. Să vă dau un alt exemplu. Și o să avem o propunere care a fost adoptată de Senat și am dori ca să rămână și în varianta finală în Camera Deputaților. Colegul nostru o să o susțină la momentul respectiv. Pentru că, la un moment dat, un vânător care a fost atacat de urs și și-a apărat propria viață are, în momentul de față, un dosar penal și este cercetat penal pentru braconaj, pentru că a omorât un urs fără să aibă avizul ministrului de resort.

Deci este inacceptabil ca, în momentul de față, dacă lupți pentru a-ți apăra viața, să fii pus în situația să ți se realizeze dosar penal. Este în curs acest dosar penal.

Deci noi, în momentul de față, am vrea două lucruri să rezolvăm. Pe de o parte, da, e adevărat ce a spus aici domnul coleg Pambuccian – habitatul, la un moment dat, a fost distrus. Dar acest habitat despre care vorbim, care este la îndemâna urșilor... este suprapopulat. Și acest lucru este foarte clar.

Da. Mulțumesc. Domnul Ionuț Simionca.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Tot Grupul parlamentar al PMP va vota această inițiativă legislativă. Am susținut-o eu, personal, în comisie.

Nu e o problemă doar a celor din Mureș. Avem aceeași problemă cu animalele, cu această specie, și la Bistrița. Am avut atacuri. Ce s-a întâmplat? A fost interzisă vânătoarea și au fost foarte multe defrișări ilegale, și ursul nu avea ce face, a trebuit să-și caute de mâncare.

Soluția care ar fi? Am putea să ne gândim, în primul rând, cum să protejăm oamenii și cum să relocăm efectivele de animale.

Să știți că – eu știu, personal, din discuțiile cu vânătorii și cu cei mai vârstnici din județul nostru – oamenii deja aplică tot felul de metode convenționale de luptă împotriva acestor mamifere. Așa că noi trebuie să ne gândim foarte bine ce facem.

Eu cred că este o lege foarte bună. Iar faptul că vom ști câte animale putem scoate din fondul cinegetic și câte vor fi vânate e un lucru foarte bun. Dar trebuie să ne gândim cum putem reloca aceste animale. Trebuie să ne gândim și la animale, dar în primul rând la cetățeni și la români, în al doilea rând la animale. Și să vedem cum rezolvăm această problemă.

Plus că această lege mai aduce câteva lucruri bune: de exemplu, se rezolvă despăgubirile. Dacă vedeți în primele articole din lege, vedem cine va despăgubi proprietarii de fond cinegetic.

Este o lege foarte bună, pe care noi o susținem și vă rugăm să o votați și dumneavoastră.

Da. Mulțumesc. Domnul Terea, ultimul vorbitor. Și apoi intrăm în dezbatere.

## **Domnul Ioan Terea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea doar să precizez câteva lucruri.

Efectivele de urs, în România, la această oră, sunt într-adevăr peste efectivul optim cu mult. Unii spun că sunt

în jur de 8.000, 9.000, 10.000 de urși. În orice caz, un lucru este cert: în 2020, între 1.000 și 1.500 de urși vom avea în plus.

Această lege este un prim pas. Am discutat în Comisia pentru agricultură, silvicultură următorul aspect: într-adevăr, rămâne cota de intervenție, care cotă de intervenție trebuie să fie până la nivelul sporului anual. Această cotă de intervenție se aprobă prin ordin al ministrului.

S-a discutat despre cota de prevenție, da, la inițiativa colegilor de la UDMR, lucru agreat de toată lumea.

Această lege este un prim pas, având în vedere recomandările Comisiei Europene și cele ale Comisiei pentru habitate, da, fiindcă în România, trebuie să fim conștienți, habitatul și locul unde ursul poate să trăiască în condiții optime rezultă dintr-un efectiv optim. Depășirea acelui efectiv optim... Trebuie să rezolvăm această problemă.

Am discutat, am adresat cereri Comisiei Europene. Cel mai elegant lucru era relocarea urșilor în afara granițelor României. Știți ce răspuns am primit? Nimeni nu vrea. Toată lumea vrea să ne dea lecții cum trebuie să gestionăm acest mamifer mare, carnivor, dar nimeni nu-l vrea.

Or, hotărârea trebuie să o luăm noi, trebuie să fim fermi, trebuie să anunțăm Comisia Europeană exact despre ceea ce se întâmplă la această oră în România.

Și, repet, această lege este un prim pas, urmând a lua niște decizii foarte ferme. Viața omului trebuie să primeze! Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Avem 23 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? De la 2 până la 10 dacă sunt intervenții? Nu.

Amendamentele admise. De la 11 la 20, intervenții? 21? 22? La 23?

Vă rog, domnule coleg. La 23, domnul Csaba. S-a propus eliminarea art. IV. Vă rog.

## **Domnul Sebestyén Csaba István:**

Domnule președinte de ședință, Stimate doamne,

Stimați colegi,

S-a spus astăzi de multe ori, de la acest microfon, că nu există cifre oficiale. Însă există cifre oficiale privind atacurile, de oameni mutilați, de oameni omorâți, de copii rămași orfani.

Și nu putem avea nicio cotă până nu rezolvăm cu cifrele, însă putem avea o rezolvare dacă votați împotriva eliminării articolului care a fost votat, de fapt, de Senat și care sună în felul următor: „Pentru o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi se abrogă pct. 8 – «Ursul» din anexa nr. 2”, iar la anexa nr. 1 se introduce un nou punct, pct. 19 – perioada de vânat la urs este în perioada 1 aprilie – 30 mai, 1 septembrie – 31 decembrie.”

## **Domnul Florin Iordache:**

Domnule coleg, eu

S-a finalizat dezbaterea proiectului.

Rămâne la votul final, pentru miercuri.

Am închis aici.