Stenogramă plen

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă invit să ascultăm imnul național al României.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă prima sesiune ordinară a Senatului din anul 2020 și, implicit, ședința plenului Senatului de astăzi, 3 februarie.

Doresc să vă informez că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 97 de senatori.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii sau propuneri? Nu sunt.

O să vă supun, atunci, la vot ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi.

Trecem la programul de lucru, stabilit de Biroul permanent al Senatului și de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare. Este următorul: orele 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; orele 16.50–17.00, pauză – ședința Biroului permanent nou ales; orele 17.00–18.00, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 4–8 februarie, dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și vot final pe inițiative legislative cu caracter organic; de la ora 18.00 la 18.30, avem întrebări și interpelări.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program, dacă aveți observații sau propuneri?

Nu este cazul.

Atunci, o să supun la vot programul de lucru.

Stimați colegi,

Rog acum liderii grupurilor parlamentare să anunțe componența numerică a grupului parlamentar, precum și conducerea grupului, conform prevederilor art. 17 și 18 din Regulamentul Senatului, și, de asemenea, propunerile nominale pentru funcțiile de vicepreședinte, secretar și chestor pentru această sesiune parlamentară. Rog pe fiecare să prezinte funcțiile din birou care revin fiecărui grup parlamentar, așa cum au fost convenite de liderii grupurilor parlamentare.

Îi dau cuvântul domnului Preda, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, microfonul central.

Vă mulțumesc. Are cuvântul liderul grupului... A, pardon. Vă rog.

Și funcția de secretar al grupului va fi îndeplinită de domnul senator Vlad Alexandrescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD începe sesiunea cu 69 de senatori afiliați:

- lider de grup: Radu Cosmin Preda;

- vicelideri: Liviu Mazilu, Florian Bodog, Cristina Stocheci,

- Lavinia Craioveanu, Roxana Pațurcă și Doina Silistru.

Propunerile Grupului PSD pentru funcțiile în Biroul permanent al Senatului sunt următoarele:

- vicepreședinți: Titus Corlățean, Robert Cazanciuc și

- Șerban Valeca;

- secretari: Pavel Marian și Ganea Ion;

- chestori: Marius Dunca și Paul Stănescu. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu. Are cuvântul liderul Grupului parlamentar al PNL. Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Grupul parlamentar al PNL are 29 de membri.

Cei doi membri noi sunt domnul senator Gioancă și domnul senator Savin. Cele două adeziuni au fost depuse la Biroul permanent.

Lider de grup este Daniel Fenechiu.

Vicelideri: Cristina Ioan, Filipescu Răducu George, Pauliuc Nicoleta, Pîrvulescu Eugen și Țapu-Nazare Eugen. Secretarul grupului este Hărău Eleonora Carmen. Propunerile noastre pentru Biroul permanent sunt:

- pentru vicepreședinte: doamna Alina Gorghiu;

- pentru secretar: domnul Mario Oprea;

- iar pentru chestor: domnul senator... Popa Cornel –

- știu... –, căruia îi doresc „La mulți ani!”.

- Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult și eu.

La mulți ani, domnule Popa!

Îi dau cuvântul liderului Grupului parlamentar al USR, domnul Wiener.

Aveți microfonul central.

Stimați colegi,

Noua componență a conducerii Grupului Uniunii Salvați România este:

Lider de grup: domnul senator Radu Mihail.

Reprezentantul USR în Biroul permanent va fi domnul senator George Dircă.

Vicelideri: doamna senator Silvia Dinică, Ramona Dinu și colegii mei senatorii George Marussi și Mihai Goțiu.

Am început cu 13 senatori; sunt mândru să vă anunț că avem același număr și aceleași persoane.

Mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul liderul Grupului parlamentar al UDMR, domnul Cseke Attila.

Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Grupul senatorilor UDMR numără nouă membri:

- lider al grupului este subsemnatul, Cseke Attila;

- vicelider: domnul senator Fejér László;

– secretar: domnul senator Császár Károly. Pentru funcția de chestor în Biroul permanent al Senatului îl nominalizăm pe domnul senator Tánczos Barna. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

V-aș ruga foarte mult, pentru domnii senatori care s-au afiliat la PNL, Gioancă și Savin, dacă sunt în sală, să vină la microfon, pentru a prezenta schimbarea pe care au decis-o. Dacă sunt aici.

Dacă nu, avem o problemă. Dar, mă rog, asta este. Domnule Gioancă, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Eugen Gioancă:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă anunț faptul că, începând de astăzi, voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Domnul Savin nu este, înțeleg. O să fie la următoarea ședință.

Stimați colegi...

- El trebuie să anunțe.

- Când a anunțat?

- Trebuie în prima ședință. În această sesiune, trebuie să

- anunțe în prima ședință.

- Mă rog, e...

- Când?

Păi, aia e ultima ședință de pe anul trecut. Ședința nouă, dacă nu și-a schimbat părerea. Stimați colegi,

Vă reamintesc că lista candidaților propuși pentru funcțiile din Biroul permanent se supune în întregime votului Senatului și se aprobă cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți.

Pentru celeritatea desfășurării lucrărilor, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă propun, ca procedură de vot, votul secret electronic pentru lista candidaților propuși pentru funcțiile din Biroul permanent. Există intervenții cu privire la această procedură? Sunt probleme? Nu.

În acest caz, supun aprobării procedura...

În aceste condiții, vă supun procedura de vot propusă.

Acum supun la vot procedura votului pentru... Acum e Biroul.

Vă citesc lista Biroului:

– Cazanciuc Robert Marius – PSD; Corlățean Titus – PSD; Valeca Șerban Constantin – PSD; Gorghiu Alina – PNL;

– Ganea Ion – PSD; Pavel Marian – PSD; Oprea Mario Ovidiu – PNL; Dircă George – USR;

– Dunca Marius Alexandru – PSD; Stănescu Paul – PSD; Popa Cornel... – La mulți ani! – PNL și domnul Tánczos Barna – UDMR.

Supun la vot, în bloc, Biroul permanent. Vă rog.

Cu vicepreședinții, secretarii și chestorii.

Vă rog să votăm.

Cu 113 voturi pentru, două abțineri și două „nu votez”, au fost aprobate funcțiile de vicepreședinte, secretar și chestor din partea partidelor propuse, din partea grupurilor parlamentare.

Aș dori să-l invit pe domnul Titus Corlățean să preia conducerea ședinței și să-mi permiteți să fac o scurtă declarație.

Mersi.

Aș dori să-l invit pe domnul senator Teodor Meleșcanu să își prezinte declarația.

Vă rog.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte, foarte mult.

Doresc să vă informez că am decis să mă retrag din funcția de președinte al Senatului, deși nu au fost încă publicate decizia Curții Constituționale și motivarea acesteia. Am considerat că la începerea unei noi sesiuni ar trebui să evităm dezbateri politice sau personale pe tema președinției, pentru a ne putea concentra asupra activităților Senatului, într-o perioadă relativ complicată.

Nu am ce să-mi reproșez pentru că am fost ales în această funcție, la care am candidat potrivit prevederilor constituționale și ale regulamentului, din partea Grupului PSD, și am obținut majoritatea de voturi, conform Regulamentului Senatului. Curtea Constituțională a decis altfel și aștept cu interes motivarea deciziei.

Vreau să subliniez faptul că deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial și, de la data publicării, sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Din punctul meu de vedere, orice atac inconștient sau presiuni la adresa deciziilor Curții Constituționale, indiferent cine le-ar face, afectează grav supremația Constituției, al cărei garant este chiar Curtea Constituțională a României.

Nu sunt un om care aleargă după funcții și vă asigur că voi face tot ce-mi este posibil, în calitate de senator, pentru a contribui constructiv la lucrările noastre, care sunt adoptate... care sunt dedicate adoptării legilor pe care le așteaptă cetățenii acestei țări.

Vă mulțumesc tuturor pentru contribuțiile dumneavoastră la lucrările Senatului și sunt convins că vom putea colabora fructuos și pe viitor.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc foarte mult. Luăm notă de declarația domnului senator Teodor Meleșcanu.

În consecință, stimați colegi, ca urmare a demisiei domnului senator din calitatea de președinte al Senatului, urmează să ne exprimăm, în conformitate cu Regulamentul Senatului, votul cu privire la vacantarea funcției de președinte al Senatului.

Voi da, pe cale de consecință, citire proiectului de hotărâre.

Hotărâre privind vacantarea funcției de președinte al Senatului

În temeiul prevederilor art. 64 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 28 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare, având în vedere demisia din funcția de președinte al Senatului a domnului Teodor Viorel Meleșcanu, Senatul adoptă prezenta hotărâre.

„Articol unic. – Senatul ia act de demisia domnului Teodor Viorel Meleșcanu din funcția de președinte al Senatului și declară vacantă această funcție.”

Vă

Vă propun, în cele ce urmează, să suspendăm pentru câteva minute ședința Senatului, pentru ca noul Birou permanent, proaspăt constituit, să se întrunească.

Mulțumesc.

Rugămintea pentru membrii Biroului permanent – în stânga dumneavoastră, dreapta prezidiului.

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Titus Corlățean:**

Stimați colegi,

Am rugămintea să vă ocupați locurile, pentru a continua ședința plenului.

La primul punct pe secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea...

Da, reiau ceea ce voiam să spun: am propunerea să aprobăm programul de lucru al Senatului pentru perioada 4–8 februarie 2020.

În Biroul permanent al Senatului am propus, s-a stabilit și propunem ca:

– marți, 4 februarie: de la ora 9.00 la ora 16.00, să avem lucrări în comisiile permanente; de la ora 11.00, o ședință a Biroului permanent al Senatului;

– miercuri, 5 februarie, joi, 6 februarie: lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, 7 și 8 februarie: activități în circumscripțiile electorale.

Vreau să vă propun să aprobăm programul de lucru al Senatului pentru perioada 4–8 februarie. Vă rog, vot.

Mulțumesc. Programul a fost aprobat, cu 98 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere.

Liderii de grup m-au informat că doresc să prezinte schimbări în structura, componența și responsabilitățile din comisiile permanente.

Vă rog.

Mi-a semnalat din partea Grupului USR, domnul senator. După aceea, domnul senator Cseke Attila, din partea UDMR.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Schimbările pe care le propunem sunt:

– la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse: secretar, domnul Adrian Wiener;

– la Comisia de transporturi: vicepreședinte, domnul Allen Coliban;

– și la Comisia de constituționalitate: în locul colegului Dircă, va acționa ca președinte domnul Nicu Fălcoi. Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc. Înțeleg că sunt agreate la nivelul liderilor de grup. Eu vă propun să

Domnul senator Cseke Attila. Vă rog, domnule lider.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma configurației politice și a discuției și înțelegerii din Comitetul liderilor:

– la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități: funcția de președinte, domnul senator Derzsi Ákos;

– iar la Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale: domnul senator Antal Loránt, vicepreședinte.

Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Îi mulțumesc domnului senator.

Vă

Domnul senator Fenechiu, liderul Grupului PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Două modificări:

– la Comisia pentru agricultură: președinte, George Stângă;

– iar la Comisia pentru regulament: vicepreședinte, Eugen Țapu-Nazare. Mulțumesc.

Ceilalți președinți, vicepreședinți și secretari își păstrează mandatele.

Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Vă mulțumesc, domnule lider.

Da, trebuie să..., îmi semnalează colegii că domnul senator Cazan votează cu mâna ridicată, cartela sa fiind indisponibilă, așa că vom contabiliza.

Rog secretariatul să contabilizeze și acest vot. Și domnul senator Bădulescu. Vă rog. Bun, înainte de a...

Vă rog, vă rog, domnule senator, o declarație.

## **Domnul Emanuel Gabriel Botnariu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă anunț că, începând de astăzi, voi reactiva în Grupul Partidului Social Democrat.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Cu aceasta, vă propun să trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Fac o precizare prealabilă: readuc aminte colegilor că în programul de lucru al zilei, pe care l-am votat, vom avea clasica sesiune de întrebări și interpelări, la ora 18.15, pe care o voi conduce, asistat de domnii secretari ai ședinței, pe care îi am în stânga și în dreapta mea. Și, bineînțeles, încercăm să accelerăm și procedura de dezbatere legislativă.

Bun, intrăm în primul punct al secțiunii a II-a și mă refer mai întâi la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația Internațională a Francofoniei referitor la stabilirea la București a Biroului Regional pentru Europa Centrală și de Est și privilegiile și imunitățile sale pe teritoriul român, semnat la Erevan la 12 octombrie 2018 (L610/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și, bineînțeles, îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Doamna secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman** – _secretar_

_de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

După cum cunoașteți, România este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei de peste 50 de ani. Este o organizație care numără în jur de 90 de state membre, asociate și observatoare.

România are o activitate foarte intensă, dinamică și creativă, aș zice, în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei, de altfel, activitate care a fost recunoscută în anul 2007 prin asocierea României cu „stat-far” al francofoniei în regiunea Europei Centrale și de Est.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Și, dacă îmi e permis un comentariu complementar, era bine de menționat modul în care, în 2013–2014, Ministerul de Externe a reușit să upgradeze nivelul spre antenă regională a francofoniei pentru România. Dar istoriile pozitive, din păcate, se uită rapid.

Acum, îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Am rugămintea: un coleg din conducerea biroului Comisiei juridice să vină să prezinte raportul.

Comisia juridică?

Domnul președinte Șerban Nicolae.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări privind Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația Internațională a Francofoniei referitor la stabilirea la București a Biroului Regional pentru Europa Centrală și de Est și privilegiile și imunitățile... pe teritoriul român, semnat la Erevan la 12 octombrie 2018.

Are raport de admitere, fără amendamente.

Facem precizarea că această propunere intră în categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului, aș dori să-mi semnalați, pentru a vă da cuvântul.

Dacă sunt întrebări?

Dacă nu sunt întrebări, la dezbateri generale mi-a semnalat mai întâi domnul senator Alexandrescu, după care se pregătește domnul senator Dumitrescu. Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

E un moment deosebit astăzi, prin acest proiect, pe care-l salut.

România a fost activă în Organizația Internațională a Francofoniei, este o țară francofonă, după cum știm, încă din 1990, imediat după Revoluție. Am desfășurat nenumărate proiecte, de diverse tipuri. România a beneficiat de ajutor, pentru burse, pentru programe, pentru proiecte, din partea Franței, din partea țărilor francofone. Este momentul, astăzi, să consfințim și prin această lege contribuția pe care România a adus-o în acest domeniu și să îi primim pe teritoriul nostru, cu imunitate diplomatică, pe reprezentanții Organizației Internaționale a Francofoniei.

Aș vrea să reamintesc Ministerului de Externe că, la un moment dat, exista și funcționa un Consiliu Național al Francofoniei, care era alcătuit din personalități academice din mediile institutelor de cercetare, oameni de cultură, scriitori, care dădeau oarecare lustru participării României în această organizație și, în general, în activitățile legate de francofonie. Poate că ar trebui reluat acest consiliu, revigorat acest Consiliu Național al Francofoniei, astfel încât participarea României să nu aibă doar caracter administrativ, diplomatic, sigur, ci și intelectual, prin angrenarea unor profesori din domeniu, a unor studenți și prin facilitarea schimburilor dintre România și țările francofone.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vreau să-l invit la microfon pe domnul senator Dumitrescu, PSD.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua și bine ați venit în noua sesiune! Fac această intervenție din două motive.

Pe de o parte, pentru a arăta că noi, Grupul PSD, susținem acest proiect de lege. Acest proiect de lege are două componente. De fapt, legea are o singură componentă importantă: aceea cu privire la acordarea unui statut diplomatic, de reprezentare la nivel de organizație internațională pentru acest centru, dar are și o puternică semnificație politică. Semnificația politică decurge din faptul că, upgradându-se acest birou la nivel de centru, se recunosc, implicit, după 30 de ani de la intrarea României în mișcarea francofonă, rolul și contribuția importantă pe care țara noastră le are la dezvoltarea mișcării francofone, la promovarea limbii și civilizației franceze și, bineînțeles, a relațiilor tradiționale de prietenie dintre România și țara noastră. Îmi face o deosebită plăcere să-mi reamintesc, totodată, că am avut o contribuție, ca stagiar la Ministerul de Externe, pe lângă ministrul de externe, ministrul de stat de atunci, Alain Decaux, al francofoniei, și că acest moment va rămâne în memoria mea pentru totdeauna.

Dar ceea ce este important este că Franța, astăzi, dă un semnal foarte puternic României în legătură cu relațiile tradiționale de prietenie, pe care vrea să le mențină și să le întărească.

Și vreau să le mulțumesc și colegilor din Ministerul de Externe, că nu a fost o decizie luată numai la nivel de tehnocrați, ci o decizie la care s-a muncit 30 de ani și s-a dovedit că România merită să aibă acest statut în organizație.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule senator.

Mi-a semnalat dorința, pe acest punct în mod special, doamna senator Andronescu. Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vreau să salut votul pe această lege. Practic, astăzi definim statutul de agenție, dar activitatea pe care o desfășoară de foarte mulți ani a dat nenumărate proiecte și nenumărate burse studenților români.

Anul trecut, în perioada în care România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene, a avut loc o întâlnire a miniștrilor din țările francofone, cu dezbateri și cu idei foarte interesante care au rezultat din această dezbatere. În România sunt peste 30 de universități francofone și eu cred că astăzi se face un act de dreptate, biroul transformându-se în agenție.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Declar încheiate dezbaterile generale și urmează să trecem la votul asupra proiectului de lege.

Înainte de acest vot, o singură frază. Gesturile simbolice, atunci când ai de promovat un astfel de obiectiv, respectiv cel care e formalizat prin acordul pe care-l avem supus ratificării, gesturile simbolice contează. Și voiam doar să vă informez că în 2013 România a făcut un astfel de gest simbolic, care a ajutat. Ministerul Afacerilor Externe și Primăria Generală a Capitalei au inaugurat, la doar câte sute de metri de sediul Parlamentului, singura piață a francofoniei, la acel moment, care exista într-o capitală europeană – aici, la București.

Acestea fiind spuse, proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este o dreptate pe care statul român, prin Parlamentul României, trebuie s-o facă victimelor incidentului de la Colectiv. Este vorba de suportarea în continuare de către statul român a cheltuielilor privitoare la tratamentele, intervențiile chirurgicale de care aceștia au nevoie în țară sau în străinătate.

De ce a fost necesar acest proiect? Pentru că, în baza actelor normative adoptate anterior de guvernele României, aceste decontări au fost limitate, sub aspectul decontării în timp, doar până anul acesta. Or, intervențiile chirurgicale și tratamentele pentru supraviețuitorii incendiului de la Colectiv sunt în continuare în derulare, nu pot fi realizate într-un timp record, însemnând programări de intervenții chirurgicale săptămânale, pentru că nu rezistă din punct de vedere fizic la aceste intervenții succesive. Și cred că reparația morală și materială pe care statul român – într-un fel, răspunzător de ceea ce s-a întâmplat la Colectiv – o are față de supraviețuitorii incendiului de la Colectiv vine tocmai în susținerea acestui proiect de lege.

Prin urmare, vă solicit un vot favorabil pentru proiect. Mulțumesc.

Îi mulțumesc foarte mult doamnei senator pentru susținerea propunerii legislative, care este importantă, fără discuție.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Și vă rog, la microfonul 10, să vă și prezentați. Vă rog.

## **Domnul Horațiu Moldovan** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Sunt doctorul Horațiu Moldovan, secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Desigur că Ministerul Sănătății și Guvernul susțin această propunere legislativă, care vizează ameliorarea îngrijirilor medicale ale victimelor acestui tragic accident.

Este adevărat că rezolvarea sechelelor celor care au supraviețuit incendiului de la Colectiv se extinde pe toată durata vieții lor, în cea mai mare parte, și este absolut justificat ca noi să adoptăm această propunere, ca ei să fie îngrijiți, fie în țară, fie în străinătate, până la capăt.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, respectiv Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au avizat favorabil proiectul de lege, iar, în urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, fără amendamente.

Propunem Senatului spre dezbatere și adoptare un raport de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă. Mulțumesc frumos.

Îi mulțumesc domnului senator László Attila, pentru prezentarea raportului comisiei.

Dacă senatorii, colegii doresc să adreseze întrebări inițiatorului, vă rog să-mi semnalați.

Întrebări?

Dacă nu, aș dori să deschid dezbaterile generale și vă invit să-mi semnalați dorința de a lua cuvântul.

Vă rog, domnule senator.

Stimați colegi,

Tragedia de la Colectiv este consecința incapacității statului român de a asigura siguranța propriilor cetățeni în spațiile publice închise, după cum bine știm și după cum ne este relevat și în desfășurarea proceselor care încă sunt pe rol în instanțe. Dincolo de asta, sigur, această incapacitate se perpetuează încă. Sunt foarte multe școli sau spitale fără autorizație ISU sau cu planuri de conformare și autorizații temporare.

Așadar, statul român, deși a fost exonerat, în ansamblul său, de culpă, evident, poartă responsabilitatea consecințelor acestei tragedii. Nu atât pentru că nu am reușit, prin instituțiile statului, să minimalizăm riscurile acestor evenimente, care încă..., sigur, și e firesc să se desfășoare în spații publice, cât mai ales pentru gestionarea inadecvată a situației de după Colectiv. Felul în care victimele tragediei de la Colectiv suferă încă astăzi, prin evoluția cicatricilor și a situațiilor postcombustionale, este și consecința situației din spitale, a infecțiilor nosocomiale, a lipsei de expertiză, să zic, sau a capacității de a asigura la timp și în condiții optime tratamentul adecvat.

Așadar, evident, statul român poartă responsabilitatea morală și chiar juridică a tragediei pe care victimele de la Colectiv o trăiesc încă și, evident, vom susține acest proiect de lege. De altfel, o parte dintre senatorii USR l-au și semnat și îl susțin până la capăt.

Îi mulțumesc domnului senator Wiener. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să rog toți colegii să nu ne construim o carieră politică pe cazul Colectiv. Cazul Colectiv a reprezentat o tragedie pentru România și mie îmi pare rău că noi..., eu, unul, cel puțin, nu am fost anunțat că există un asemenea proiect de lege, căci, bineînțeles, semnam toți. Cu toate că în Comisia de sănătate publică reprezentanții PSD-ului au majoritate și, absolut, am fost de acord. Și nu văd de ce ar trebui să comentăm foarte mult pe această temă, pentru că eu consider că nu trebuie, încă o dată, să ne construim o carieră pe cazul Colectiv.

Deci toată lumea este de acord și va fi de acord și în continuare a-i susține, atât moral, cât și psihic, pe cei care au suferit după cazul Colectiv.

Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Îi mulțumesc domnului senator Botnariu.

Dacă mai sunt și alți colegi, din celelalte grupuri parlamentare, dacă doresc să intervină?

Dacă nu, încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii menționate.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Și, dincolo de aspectul oficial, m-aș bucura dacă plenul Senatului României, în consonanță cu ce s-a spus, va vota unanim acest proiect de lege.

## **Doamna Ioana Felicia Constantin** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Protecției Sociale_ **:**

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Ioana Constantin, secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține forma adoptată de Guvernul României cu privire la acest proiect de ordonanță de urgență, care are ca scop prorogarea până la 1 august 2020 a aplicării prevederilor Legii nr. 14/2020.

Impactul bugetar al aplicării Legii nr. 14/2020 de la 1 februarie 2020 este de 6,4 miliarde de lei, rezultând un efort bugetar total al anului 2020 de 14,06 miliarde de lei. Prin prorogarea aplicării majorării cuantumului alocației de stat pentru copii pentru perioada septembrie–decembrie 2020, impactul bugetar este de 2,4 miliarde de lei, iar efortul bugetar total, de 9,8 miliarde de lei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte Rotaru, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în dezbatere acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a Legii nr. 14/2020.

Ordonanța vizează amânarea intrării în vigoare a legii și, pe cale de consecință, ca urmare a dezbaterilor și a amendamentelor care au fost adoptate în cadrul comisiei, cu unanimitatea de voturi ale senatorilor prezenți, s-a hotărât întocmirea unui raport de admitere a Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020.

Fac precizarea că amendamentele admise sunt cuprinse în anexa la prezentul raport.

Precizez, de asemenea, că prin aceste amendamente, adoptate în conformitate cu normele de tehnică legislativă, se propune respingerea Ordonanței nr. 2/2020.

Pe cale de consecință, membrii comisiei solicită supunerea la vot a raportului de admitere, cu amendamente admise, asupra Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020.

Prin adoptarea acestui raport, repet, se supune la vot plenului Proiectul de lege privind respingerea OUG nr. 2/2020.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului, vă rog să-mi semnalați.

Dacă nu sunt întrebări, atunci deschidem dezbaterile generale și, pentru că domnul senator Fenechiu mi-a semnalat, îl invit să ia cuvântul.

Dacă ceilalți colegi doresc să intervină, vă rog să ne semnalați.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Constat că suntem la începutul unei strategii în care constat că tot ceea cu ce vine Guvernul, cu ordonanțe, devine un prilej pentru a propune legi de respingere a ordonanțelor Guvernului.

Eu cred că argumentele Guvernului au fost suficient de limpezi. Guvernul a arătat cât se poate de clar că nu există alocare bugetară pentru măsura bugetară propusă și a arătat că poate să îndeplinească ceea ce a stabilit Parlamentul, prin adoptarea bugetului de stat, începând de la data de 1 august.

Este trist faptul că intrăm într-o retorică electorală încă de la începutul anului și eu sper din toată inima că toți colegii care susțin Guvernul vor vota împotriva acestei legi de respingere, așa cum va face, de altfel, și Partidul Național Liberal.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator.

Mi-a semnalat dorința de a interveni domnul senator Bodog, Grupul PSD.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să precizez din start că la dezbaterile care au avut loc în Comisia de muncă au fost prezenți doar senatorii PSD. Niciun senator al actualei puteri nu a venit să susțină ordonanța în comisie. Așa că acest vot în unanimitate a fost dat de senatorii PSD.

Pe de altă parte, vreau să vă aduc aminte că la începutul... la celălalt buget care s-a votat în Parlament PNL-ul a venit cu o propunere de modificare a alocației și noi am făcut toate reglajele necesare în așa fel încât să putem acorda această mărire a alocației pentru copii.

De asemenea, vreau să vă amintesc faptul că legea privind majorarea alocației pentru copii a fost dată înainte de rușinoasa asumare de răspundere pe buget pe care Guvernul Orban a făcut-o în fața Parlamentului. Deci, dacă se dorea, se putea. Nu doriți.

Eu sunt foarte curios cum vor vota parlamentarii puterii, puși în fața acestei situații, care este, după părerea mea, fără nicio posibilitate de a o contrazice.

Grupul parlamentar al PSD va vota legea pentru respingerea acestei rușinoase ordonanțe. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Presadă mi-a semnalat intenția de a lua cuvântul.

Vă rog.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Am să încep prin a vă spune că Uniunea Salvați România este consecventă atunci când vine vorba despre vot și că va aprecia necesitatea adoptării unei propuneri sau a alteia în funcție de utilitatea pe care aceasta o are pentru cetățeni, și nu în funcție de cine o propune sau de apropierea celui care o propune de arcul puterii. Pentru că știm că nu așa procedează PSD sau PNL, care, atunci când sunt chemați să voteze aceeași măsură, își schimbă votul sau comportamentul în funcție de anotimp sau de sezon ori de locul pe care-l ocupă, în opoziție sau la Guvern.

USR este însă consecvent și, așa cum a susținut anul trecut creșterea alocațiilor pentru copii, așa va susține și de această dată că este nevoie de creșterea cuantumului alocațiilor pentru copii. Pentru că suntem țara în care 38% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială. Este o rată rușinoasă. Media Uniunii Europene este de 24%. Suntem, iată, foarte departe de media UE.

Este însă creșterea alocațiilor pentru copii suficientă pentru a îndrepta situația acestora? Sigur că nu. Este nevoie de investiții considerabile, de investiții susținute, pe termen lung, pentru a-i scoate pe aceștia din starea lor de vulnerabilitate. Dar creșterea alocațiilor pentru copii ar putea să ajute într-o primă fază.

Așa că de această dată... și de această dată vom fi în favoarea creșterii cuantumului alocațiilor pentru copii. Credem că e nevoie de responsabilitate atunci când venim cu o propunere sau alta. Credem că e nevoie să fim consecvenți și să ne asumăm propunerile pe care le facem de-a lungul vremii.

Îi mulțumesc doamnei senator. Vreau să vă consult...

A, domnul senator Cseke, din partea Grupului UDMR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Voi fi destul de scurt.

Anul trecut, la dezbaterea Proiectului Legii bugetului de stat, în martie, dacă nu mă înșel, a fost un amendament introdus atunci de Grupul parlamentar al PNL, amendament care a vizat, la fel, creșterea alocației de stat pentru copii. Acel amendament a fost votat și de Grupurile parlamentare ale UDMR – fiind vorba de Legea bugetului de stat, a fost plen reunit – și a trecut cu voturile UDMR.

Acum, la dezbaterea... legat de dezbaterea Legii bugetului și în această... în anturajul acestei discuții a fost o altă propunere, de la un alt grup parlamentar, și Grupul UDMR a susținut-o și pe aceasta, astfel încât, dacă a fost cineva consecvent, în poziții politice diferite, atunci am fost noi. Și ne vom purta la fel legat de votul de astăzi: nu ne vom schimba punctul de vedere și raportul de respingere a ordonanței îl vom vota.

Mulțumesc.

Îi mulțumesc domnului senator.

Acum, după consultarea secretarilor care mă asistă în conducerea ședinței, pentru că este un subiect foarte important, și dacă liderii de grup sunt de acord, regulamentul spune că putem supune aprobării dumneavoastră să putem acorda dreptul de intervenție pentru mai mult de un senator pe grup politic. Subiectul este important.

Dacă sunteți de acord, vă propun să votați.

Vot, vă rog.

Pentru – 53, împotrivă – 43, o abținere.

Deci putem să continuăm dezbaterile invitând și alți colegi.

Și listă – solicitarea liderului de grup al PNL.

Mi-a semnalat – sper ca secretarul de ședință să fi avut privirea ageră –, domnul senator Romașcanu a fost primul care mi-a semnalat. A renunțat la intervenție.

Doamna senator Andronescu, care mi-a semnalat dorința de a interveni.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am venit în fața dumneavoastră cu câteva cifre, care n-au cum să nu ne sperie. În urmă cu 10 ani, în sistemul de învățământ aveam 4.300.000 de elevi. Astăzi mai avem 2.700.000 de elevi. În 10 ani, practic, cu peste un milion și jumătate de copii sunt mai puțini în sistemul nostru de învățământ față de acum 10 ani.

Sigur, migrația a avut un rol foarte important în această scădere dramatică, dar eu cred că se cuvine ca, prin măsuri cum este și aceasta, să încercăm să stimulăm natalitatea, pentru că, în afara migrației, de câțiva ani, dacă ne uităm la datele statistice, numărul de decese este mai mare decât numărul de nașteri.

Ca urmare, această problemă, în continuare, nu se poate reglementa decât prin măsuri care să susțină familiile. Asta este una dintre ele și acesta a fost motivul pentru care am venit să vă adresez rugămintea să vă gândiți. Cred că este cea mai gravă problemă cu care se confruntă România. Și am proprietatea cuvintelor.

Vă mulțumesc.

Îi mulțumesc doamnei senator. Dacă sunt și alți colegi?

Domnul senator mi-a semnalat primul, domnul senator Iliescu, și, după aceea, doamna senator Pauliuc. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Vreau să vă spun mai întâi că sunt tatăl a patru copii și în România, astăzi, este greu să crești un copil cu 150 de lei pe lună. Vă vorbesc din punctul meu de vedere, ca senator neafiliat, membru PMP.

Eu sunt pentru a respinge această ordonanță de urgență. Trebuie să facem ceva în sensul creșterii natalității în țară. Nu-mi dau seama, mărirea... dublarea alocației, dacă este o soluție. Înțeleg că a fost o lege, s-a votat – asta este viața –, dar, probabil, trebuie mers mai jos, la administrațiile publice locale, astfel încât românii, familiile să-și trimită copiii la școală, și, prin educație, noi putem să dăm o șansă viitoarelor generații în această țară.

Atât am vrut să vă spun. Sunt pentru respingerea ordonanței de urgență a Guvernului. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Pauliuc, aveți cuvântul. Vă rog.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal, consecvent principiilor și promisiunilor pe care le-a făcut românilor, va crește, așa cum a promis, la 1 august alocațiile. Dar vreau să vă aduc... aici, în fața dumneavoastră, ca să vedeți un model de ipocrizie. Și anume: februarie 2019. El Lidero, al dumneavoastră președinte atunci, domnul Liviu Dragnea. Citez: „...acest amendament demagogic, care nu poate fi pus în practică, pentru simplul motiv că nu avem bani și nu avem sursă de finanțare”.

Deci iată un discurs demagogic al celor de la PSD: atunci când PNL a introdus un amendament, când se făceau discuțiile pe buget, spuneau foarte clar că nu sunt de acord și astăzi, când PNL a promis clar că avem bani și vom găsi surse de finanțare ca să mărim alocațiile copiilor...

Îi mulțumesc doamnei senator.

O scurtă precizare _pro memoria_ . Problema care s-a pus atunci în plenul Parlamentului a fost legată de faptul că indicarea sursei bugetare a fost greșită, respectiv bugetul asigurărilor sociale, de la pensii. Altfel spus, se luau de la bunici și se dădeau bani în bugetul de stat pentru copii, ceea ce nici legal, nici moral... Erau... În sfârșit, erau niște dificultăți. În sensul ăsta era declarația respectivă.

Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Bădălău. Vă rog. Procedură mai întâi. Domnule senator Goțiu, vă rog.

Domnule președinte de ședință, am o rugăminte de a respecta regulamentul. Am votat mai multe luări de cuvânt. Dacă doriți să interveniți pe fond, vă dați cuvântul, coborâți la microfonul central și se contorizează și aceasta ca intervenție a grupului parlamentar din care faceți parte.

Mulțumesc, domnule senator, pentru sprijinul pe care mi-l acordați.

Domnule senator Bădălău, doriți să luați cuvântul? Vă rog.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Un subiect extrem de important. Și eu sunt fericit că colegii noștri de la USR, de la Mișcarea Populară sunt alături de noi. Și cei care nu vor să mărească alocațiile – înțeleg că e numai PNL-ul...

Domnule senator Fenechiu, o rectificare bugetară poate fi dată de câte ori este nevoie. Ea este de două ori pe an, dar în momente necesare putem face o rectificare. Asta nu e o motivare a Guvernului. Dar vreau să vă spun un lucru: bani sunt. Problema e că nu știți să-i gestionați – acest Guvern –, problema e că sunteți un guvern dezastruos, care ați redus veniturile. Problema e că sunteți un guvern în care au scăzut încasările fiscale. Statul, în acest moment, e cel mai mare patron. Aveți energia, aveți resursele minerale. Ce faceți? N-aveți niciun proiect. Singurul proiect pe care îl aveți: anticipate, pentru care înțeleg că sunt bani... Și un tur, cinci, 10. Dați țării proiecte economice, ca oamenii să poată să trăiască bine. Doamna Andronescu...

A! Nu, nu, nu. Nu. Noi am avut proiecte importante. Din păcate... Din păcate, continuați să distrugeți, să tăiați, ceea ce ați făcut tot timpul.

Și încă o dată: eu nu știu dacă – numai o secundă, dacă îmi permiteți, eu vă înțeleg supărarea, dar asta-i viața! –, eu nu știu dacă cheltuielile țării sunt mari – trebuie să avem grijă de bătrâni, trebuie să avem grijă de copii – sau veniturile sunt mici. Puneți-vă întrebarea asta. De ce nu reușiți să realizați

venituri? Și ăsta e cel mai important lucru, să știți! Și, dacă o să găsiți soluția la venituri, atunci nu o să mai aveți problema asta: a fi împotriva creșterii sau bunăstării copiilor noștri. Vă mulțumesc.

Îi mulțumesc domnului senator. Doamna senator Gorghiu. Dreptul la replică înțeleg că are prioritate. Doamna senator, o secundă, drept la replică pentru domnul senator Fenechiu.

E liderul dumneavoastră, doamna senator, și n-am vrut să încalc ierarhia.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Cătălin Daniel Fenechiu:**

E foarte grav, domnule Bădălău, că dumneavoastră, ca fost ministru, aveți o dificultate evidentă în a înțelege ce au explicat prim-ministrul și ministrul finanțelor. Niciodată prim-ministrul sau ministrul finanțelor n-au spus că nu vrem. Au spus că vom aplica măsura de la 1 august, spunând că există constrângeri. E o mare diferență în faptul că un partid, care a venit cu amendamentul care a dublat în cursul aceluiași an alocația pentru copii, spune că o să continuăm programul nostru, începând cu 1 august, deci e o mare diferență și rugămintea mea este să nu dezinformăm românii.

Partidul Național Liberal nu se opune majorării alocației, dar o să o majoreze de la 1 august, pentru că, spre deosebire de viziunea dumneavoastră, în care ne spuneți de dimineața până seara că trebuie să dăm bani la pensionari, la bugetari, la copii și așa mai departe – și suntem de acord că trebuie –, noi credem că mai trebuie să construim și o autostradă, și un spital, și alte lucruri pe care dumneavoastră trei ani de zile ni le-ați promis.

Noi asta credem. Deci credem că trebuie să dezvoltăm puțin și România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Pe o chestiune de procedură, doamna senator Alina Gorghiu.

S-au înscris, după aceea, domnul senator Goțiu și domnul senator Șerban Nicolae. Vă propun să sistăm după aceea lista intervenienților.

Vă rog, doamna senator Gorghiu.

Vă mulțumesc pentru faptul că îmi dați într-un final dreptul să vorbesc pe procedură. Aș vrea să vă rog, chiar dacă este o ședință pe care dumneavoastră o conduceți, să vă ajustați la normele regulamentului. Și am să vă spun de ce: chiar dacă sunteți vicepreședinte delegat cu îndeplinirea atribuțiilor de a conduce ședința, n-aveți dreptul să luați cuvântul pe fond la fiecare proiect de lege.

V-am urmărit cu atenție; de când a debutat dezbaterea în plen astăzi și până la acest punct ați simțit nevoia să aveți intervenții la fiecare.

O să vă rog să corectați acest lucru, fie vorbind în numele Grupului PSD de la microfonul din centru, fie lăsând, așa cum trebuie, reprezentanți în număr egal de la fiecare grup. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Eu cred că era o datorie pentru oricine, cel puțin în cazul proiectului legislativ privind clubul Colectiv, să atragem atenția colegilor că e un proiect important, care merită votat.

Cu privire la celălalt punct, am luat notă de comentariile domnului senator Goțiu în prealabil.

Domnule senator Goțiu, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Păcat, domnule președinte de ședință, căci tocmai ce v-a atras colega atenția că încălcați procedura. Și ați ținut să o încălcați din nou.

Nu de aceasta am luat cuvântul, ci pentru a face o clarificare destul de clară. Nu votăm această lege alături de PSD, o votăm pentru copiii acestei țări...

, cum am făcut-o și anul trecut, când am votat la Legea bugetului dublarea alocațiilor. Vreau să fac această specificație foarte clară, pentru că e trist că s-au prelungit aceste dezbateri, altfel benefice, legate de ce facem să-i sprijinim pe copiii României, s-au prelungit transformându-se într-o dezbatere politică pro sau contra Guvernului. Nu. Motivele le-a expus și colega mea. Votăm consecvent pentru viitorul copiilor acestei țări.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a sista înscrierea pe listă, colegii secretari mi-au semnalat că doamna senator Hărău și domnul senator Teodorovici doresc să ia cuvântul. Îi includem pe această listă. Urmează domnul senator Șerban Nicolae. Se pregătește doamna senator Hărău. Vă rog.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

După această clarificare clară, probabil că se ia vreun microb de la Ministerul Muncii, de la vicepremier de undeva, analfabetismul ăsta cronic...

Stați un pic, că mă sfidează tehnica. Bun. Revin.

Deci, după acea clarificare clară rostită puțin mai devreme, că analfabetismul văd că se ia prin contagiune, aș vrea să fac o precizare: Guvernul Orban a mințit cât se poate de abject.

A spus public că această majorare a alocațiilor pentru copii ar fi intervenit după Legea bugetului. Este o minciună sfruntată și aici nici măcar nu trebuie să aduc foarte multe argumente, pentru că lucrurile sunt clare și datele sunt cât se poate de evidente.

Mai mult decât atât, nu au vrut să ia în calcul o asemenea propunere, deși în perioada de opoziție, fără niciun fel de responsabilitate și considerând că n-au niciun fel de obligație față de copiii României, au propus o asemenea majorare, fără să indice sursa de finanțare.

La vremea respectivă, mai exact la adoptarea bugetului pe 2019, am spus cât se poate de clar că majorarea alocațiilor pentru copii nu se face prin Legea bugetului, pentru că Legea bugetului este anuală, alocarea de sume de bani în cadrul alocației de stat pentru copii nu se face anual, ci se face de la naștere și până la majorat.

Am găsit atunci soluția, modificând legea care privește alocația de stat pentru copii, și nu Legea bugetului de stat,

care este anuală. Nu mai vorbesc de faptul că, așa cum ați amintit, luau bani de la pensii ca să dea la alocații, ceea ce arată și superficialitatea, și incompetența impostorilor care fac propuneri foarte populiste doar în speranța că obțin voturi.

Aș vrea să fac o precizare însă legată de buget, pentru că n-am avut ocazia să facem o dezbatere pe bugetul de stat, Orban și echipa lui fugind ca necuratul de tămâie de orice fel de dezbatere serioasă, mai ales pe o chestiune atât de sensibilă.

Vă rog să concluzionați, domnule senator.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## O sumă imensă...

Mă apropii de final, dar e important să știe toată lumea. Și aș vrea să fie foarte clar că acești bani nu sunt destinați nici inserției sociale, nu sunt destinați nici stimulării economiei. A! Putem să plătim alocația copilașilor care se plimbă cu elicopterul și care sunt sponsori PNL...

Putem să plătim tot felul de sume către...

Domnule senator, concluzionați.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Imediat.

E vorba de alocația de stat pentru copii. S-ar fi găsit resurse. Faptul că nu știu să cheltuiască banii, faptul că nu știu să-i colecteze, faptul că nu știu să-i administreze arată și incompetența, și impostura acestui Guvern de „neofanarioți”, care, exact ca acum aproape 300 de ani, își plătesc datoriile față de stăpânii care i-au pus în funcție punând „orbănitul”, „turcănitul “ și alte biruri pe poporul român.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Hărău. La microfonul 2. Vă rog.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

Mulțumesc frumos. Stimați colegi,

Vorbim despre copii și despre nevoile lor, care, fără discuție, e important a fi satisfăcute nu de la 1 august, nu de la 1 februarie, ci dintotdeauna, de ieri, dacă se poate.

În legătură cu acest lucru, Partidul Național Liberal este promotorul intereselor copiilor și vă reamintesc că creșterile de alocații, de la amărâții ăia de 42 de lei la alți amărâți de 84 de lei, le-au făcut liberalii și, mai apoi, de la 82 de lei la 150 de lei.

Pe domnul Budăi însuși l-a luat gura pe dinainte și a zis: „Și dacă vor să dea, n-au de unde!”

Ne-ați luat prin surprindere cu un proiect legislativ după 10 luni de administrare a acestei țări și ne-am trezit în situația în care dumneavoastră ați lăsat un prăpăd administrativ, fără agenți economici plătiți, fără concedii medicale plătite.

Stimați colegi, știți că la momentul acesta pe programul inițiat și trâmbițat de dumneavoastră, pe numele lui „PNLD”, se plătesc facturile lunii noiembrie?

Așa... Deci se plătesc facturile...

Programul Național de Dezvoltare, ca să terminăm cu acronimele _. (Discuții.)_ Da, se plătesc facturile lunii noiembrie.

Știți, stimați colegi antevorbitori, ce se întâmplă când un agent economic nu-și primește banii cu lunile? Falimentează. Și știți ce se întâmplă cu partea activă a acestei țări, parte activă a cărei soartă dumneavoastră ați gestionat-o prost și i-ați transformat în asistați sociali sau i-ați alungat din țară? Pleacă și nu mai fac copii în România nici dacă noi mărim alocația la 10.000 de lei, nu la 300.

Revenind la această problemă, la acest plan de mărire, creștere a alocației, avem nevoie, așa cum o mamă de familie, care e pusă la un moment dat să împartă resursele, are nevoie, de perioada asta în care să găsim sursa financiară pentru o problemă cu adevărat strategică în România..., iar dumneavoastră ar trebui să vă jenați că sunteți în situația unui tată de familie care bate din picioare că ăla mic n-are palton, după ce a băut banii la cârciumă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Ultimul vorbitor înscris pe ordinea de zi la dezbateri generale, domnul senator Teodorovici. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este plăcut să vezi câte reacții sunt pe această zonă a economiei. Dacă ar fi fost și reală această expertiză, România ar fi fost, sigur, mult mai departe.

Probabil că doamna colegă, doamna senator Hărău, este unul dintre agenții economici privilegiați, mă gândesc. Știu, drept la replică, tocmai ca să mai spun și alte lucruri. Nu mă tem de un drept la replică. Dar hotelul din Hunedoara merge foarte bine. Se pare că, repet, este unul dintre agenții economici de succes _. (Discuții.)_ Mai aproape. Bun.

Eu ce vreau să fac? O sugestie. Nu o să intru în această discuție vizavi de dacă da sau nu; clar este o măsură care trebuie aplicată. Nu este vorba de dorința prim-ministrului sau a ministrului de finanțe. Este vorba de putința celor doi de a aplica o astfel de măsură utilă. Dar o sugestie: poate, până la

Camera Deputaților, colegii din Guvern, Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, poate analizează posibilitatea ca această diferență până la dublul sumei alocațiilor actuale să provină din deductibilități aplicate părinților angajați. În acest fel veți stimula munca, știind faptul că în România un milion de oameni, practic, lipsesc din zona de economie, din zona de forță de muncă.

Deci analizați această posibilitate. Statul oricum rămâne cu un impact negativ în primă fază pe această măsură, dar stimulați munca, astfel încât părinții care așteaptă copiii acasă pentru a le cheltui alocația să muncească, primind după aceea din partea statului o astfel de măsură. Și cu o completare: pentru acele salarii mai mici, care nu ating dublul alocațiilor, din partea statului, ca o completare.

Mulțumesc, domnule senator.

Un drept la replică solicitat de doamna senator Hărău. Vă rog, aveți cuvântul, după care sistăm dezbaterile.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

Pentru că domnul coleg recidivează în legătură cu construirea unui hotel în Hunedoara, vreau să-i atrag atenția: e a doua oară când atacă un agent economic...

, din acționariatul căruia fac parte, în legătură cu un hotel în construcție, care încă nu merge, date fiind problemele pe care le-ați creat dumneavoastră agenților economici, domnilor, și ne-au adus, în Hunedoara, pe capul investitorului o mulțime de structuri din mass-media care încearcă o decredibilizare a unui agent economic, care este vechi de 30 de ani și nu a avut niciodată, dar absolut niciodată, o problemă cu legea. Așa încât îl avertizez aici, în plen, pe domnul ex-ministru Teodorovici că în cadrul adunării generale a acționarilor din care fac parte voi face propunerea să fie chemat în instanță...

domnul Teodorovici pentru denigrare...

Și, în plus față de asta, vreau să-i mai pun... să vă învederez dumneavoastră faptul că PSD nu se dezminte, când atacă la rădăcină agenți economici.

Dacă dumneavoastră vi se pare că a construi în Hunedoara un hotel...

Vă rog, concluzionați dreptul la replică.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

...este un lucru reprobabil, în condițiile în care respecți legea și muncești pentru fiecare bănuț, atunci, domnilor de la PSD, faceți, domnilor, legile...

Vă rog, concluzionați dreptul la replică.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău:**

...peste vreo două decenii, când o să vă mai permită românii să faceți așa ceva. N-avem bani de alocații pentru că n-avem agenți economici, pentru că dumneavoastră îi sufocați...

, pentru că dumneavoastră...

## **Domnul Titus Corlățean:**

## Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. V-am acordat un timp generos de drept la replică.

Sistăm dezbaterile generale.

Pentru că ora este înaintată, vă propun să trecem direct la secțiunea a III-a, vot pe legi organice. Și începem cu votul pe acest proiect de lege pe care l-am dezbătut.

Urmează alte trei proiecte normative.

Vă rog. Vă rog, atenție, ne pregătim de vot. Raportul comisiei.

Vă rog, puțină liniște!

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege privind respingerea ordonanței. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de admitere a proiectului de lege privind respingerea ordonanței, cu amendamentele admise, se supune votului.

Vă rog, vot!

Și listă.

Avem 94 de voturi pentru...

, la care se adaugă votul semnalat cu mâna pe sus din partea domnului senator Costoiu, 16 împotrivă, cu un vot la care se adaugă votul domnului senator Cazan... Și abțineri câte au fost?

În orice caz, proiectul...

Fără abțineri. Proiectul de lege pentru respingerea... Raportul, cu amendamente admise, întrunește votul majorității senatorilor.

Vreau să supun la vot proiectul de lege privind respingerea ordonanței. Vot.

Și listă solicitată de liderii de grup.

94 de voturi pentru – se adaugă votul senatorului Costoiu –, 13 plus unu, 14 împotrivă, zero abțineri. Proiectul de lege de respingere a ordonanței de urgență a fost adoptat.

Explicarea votului.

Domnule senator Liviu Pop, vă rog.

O intervenție de grup de maximum trei minute. Vă rog.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Maximum două minute și 59 de secunde.

Am votat pentru cei 3,6 milioane de copii. 3,6 milioane de copii ai României așteptau de la 1 februarie dublarea alocațiilor, pentru că așa a votat Parlamentul României.

Am votat pentru eliminarea cinismului din partea Guvernului PNL și am auzit la justificare datoriile pe care PSD-ul le-a lăsat Guvernului PNL.

O să înmânez liderului de grup al PNL răspunsul dat de domnul Orban la interpelarea pe care am făcut-o în luna noiembrie, unde l-am întrebat: care sunt datoriile pe PNDL? Paradoxal, 1,2 miliarde. Nici vorbă de 5 miliarde.

Care sunt rambursările la TVA? Paradoxal, erau bani în plus la TVA.

Care sunt datoriile la casa de sănătate? Paradoxal, erau 4 miliarde în plus la sănătate.

Trei minciuni pe care Orban le-a folosit în 2019, în noiembrie, și pe care...

dumneavoastră, astăzi, le mai spuneți în plenul Senatului. Există pe pagina Senatului și răspunsul în format electronic.

Și un ultim lucru. Am văzut incompetența Guvernului în expunerea de motive la această ordonanță de urgență. Să scrii în expunerea de motive că, dacă majorezi alocațiile copiilor de la 1 februarie, ai deficit! Păi, l-ați făcut, deficitul, peste 3%, prin buget! Ștergeți măcar acea frază de acolo. Sperăm în Camera Deputaților să fie același vot și copiii din România să beneficieze cât mai repede de dublarea alocațiilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Liviu Pop. Domnul senator Alexandrescu, Grupul USR. Vă rog.

Stimați colegi,

Grupul senatorilor USR a votat pentru acordarea alocațiilor copiilor începând de... imediat, dat fiind că există 42% dintre copiii din România care sunt afectați sau sunt la pragul de sărăcie. Sperăm că acești bani vor folosi familiilor lor.

Avem, de asemenea, amintirea Guvernului Tăriceanu, care, în 2008, a înghețat creșterea salariilor profesorilor, care fusese decisă de Parlament, promulgată de președinte, pentru un termen nelimitat. Și a provocat o criză uriașă în învățământul românesc, o criză care mai durează și astăzi. Și nu vrem ca același lucru să se petreacă și pentru copiii României.

Astăzi, acum, am decis că merită acești copii o creștere, de altfel nesemnificativă, care poate să aducă un spor copilăriei lor.

Vă mulțumim.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule senator Alexandrescu.

Continuăm cu votul pe legi organice, cu cele trei acte normative dezbătute anterior de plenul Senatului.

Fac o precizare încă de pe acum. Au fost colegi...

După votul pe legi organice. Au fost colegi care mi-au semnalat că sunt chestiuni de adoptare tacită mâine, când nu avem plen al Senatului, și vor să facă propuneri de la microfon.

Trecem însă la vot pe cele trei proiecte legislative pe care le avem la ordinea de zi la capitolul legi organice și începem cu Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar. Este vorba de reexaminare...

Scuzați-mă!

Nu. Sunt multe documente.

Vă prezint scuzele mele.

Avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative (L163/2019).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din 5.06.2019, în ședința plenului din 21 octombrie, 26 noiembrie, 2 decembrie 2019.

S-au supus votului atât proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței, cât și proiectul de lege pentru respingerea ordonanței și nu au întrunit numărul necesar de voturi. În aceste condiții, reluăm votul asupra proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Proiectul de lege este adoptat. Urmează...

Listă solicită liderul... Doriți să interveniți? Nu.

Listă pentru lideri. Asta anunțam. Și explicarea votului. Doriți explicarea votului?

Vă invit, domnule senator Fenechiu. Vă rog.

## **Domnul Cătălin Daniel Fenechiu:**

Grupul Partidului Național Liberal a votat împotrivă.

Constatăm încă o dată o ipocrizie care iese din tiparul normalității. Cum poți să votezi organizarea Guvernului propus în urmă cu un an de zile, în contextul în care actualul Guvern s-a organizat altfel? Și spui că lași Guvernul să lucreze!

Este o ipocrizie, domnilor, de-a dreptul rușinoasă!

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc domnului senator.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, vot pe secțiunea legi organice.

Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea si funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (L206/2007). La reexaminare.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra legii au fost finalizate în ședința plenului din 26.11.2019. În ședințele plenului din 26 noiembrie, 2 decembrie 2019 au fost supuse votului atât legea privind respingerea ordonanței, cât și legea privind aprobarea ordonanței și nu au întrunit numărul necesar de voturi. În aceste condiții, reluăm votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, la solicitarea Președintelui României.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Proiectul de lege privind respingerea ordonanței a fost adoptat.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic – și listă pentru liderii de grup – de predare, de conducere, de îndrumare și de control cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu (L592/2016).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 11.12.2019.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, ce nu au fost susținute în plen.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

Procedură, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Vă solicit atenția asupra unui detaliu tehnic. În raportul cu amendamentele admise se folosește sintagma – și așa a trecut de comisii – „proceduri judiciare”. În prezentarea făcută în plen s-a folosit, mă rog, în condițiile respective, sintagma „proceduri juridice”. Corect este „proceduri judiciare” și vă rog să fiți de acord, să nu avem vreo problemă de natură tehnică în redactarea formei finale. În speranța că va fi adoptată această propunere, textul va apărea cu formula „proceduri judiciare”.

Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Dacă nu sunt opoziții – argumentul este pertinent și cred că colegii juriști sunt de acord –, am luat notă de propunerea asta și trecem...

- nu votează o persoană.

Am supus votului raportul cu amendamentele admise. Pe cale de consecință, se supune votului propunerea legislativă.

- Vă rog, vot.

- 76 de voturi pentru, 25 împotrivă, două abțineri. Propunerea legislativă este adoptată.

- Listă, solicitată de liderii de grup.

Vă propun, pentru că mai avem câteva minute, să continuăm dezbaterile și votul asupra celorlalte proiecte legislative aflate pe ordinea de zi.

Punctul 4 de pe ordinea de zi se referă la Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar (L81/2018). În procedură de reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Vă rog, concis.

## **Domnul Tudorel Andrei** _– președintele Institutului Național de Statistică_ **:**

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, bună seara!

Sunt Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.

Reprezentând Institutul Național de Statistică, am o poziție strict tehnică, întrucât institutul este independent din punct de vedere politic, iar argumentele mele sunt de respingere a acestei propuneri de lege. Și voi spune numai câteva dintre acestea.

În primul rând, în statistica oficială nu se calculează un coș minim de consum.

Al doilea argument este legat de calcularea efectivă a acestui indicator. Pentru calcularea indicatorului avem nevoie de două categorii de date: structura coșului de consum și prețurile...

Domnule președinte, cu tot respectul, având în vedere timpul avansat, vă rog să ne spuneți care este punctul de vedere al Guvernului.

Punctul de vedere este că se respinge propunerea...

Deci nu susțineți adoptarea acestui...

Este strict din punct de vedere tehnic, întrucât nu se poate calcula. Chiar dacă va fi aprobat, nu se poate calcula.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Rotaru.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în dezbatere această propunere de reexaminare solicitată de Președintele României. Pe cale de consecință, a fost adoptat un raport de respingere a obiecțiilor formulate de președinte și... adoptarea unui raport de admitere asupra legii în forma trimisă la promulgare.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt la dezbateri generale dorințe semnalate de a lua cuvântul?

Dacă nu, închidem dezbaterile generale și declar deci încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii. Și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Este adoptat raportul comisiei. Se supune...

A fost un vot împreună. Raportul și legea. Se dă un singur vot. Deci s-a votat... s-au adoptat raportul și, respectiv, legea respectivă.

În consecință, înainte de a trece la punctul următor, punctul 5 de pe ordinea de zi, vă semnalasem faptul că mâine sunt probleme cu împlinirea termenului de adoptare tacită la cel puțin un proiect de lege, dacă nu două.

Domnul senator Șerban Nicolae, care solicitase să ia cuvântul.

Vă rog, precizați.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În acord și cu ceilalți colegi, la punctul 7 am solicitat să intervin acum, pentru că voiam după vot. Fiind nevoie și de votul plenului, vă rog să fiți de acord. S-a făcut solicitarea din partea comisiei către Biroul permanent, dar plenul este cel care decide retrimiterea la comisie a L595/2018. E vorba de precizarea unor termeni, modificarea Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Pe o chestiune sensibilă e bine să fim de acord în comisie. De aceea, vă rog să fiți de acord cu retrimiterea la comisie, termen – două săptămâni. Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean:**

## Mulțumesc.

Potrivit procedurii,

Domnule senator Nicolae, vă rog, pe scurt.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Avem proiectul care s-a amintit puțin mai devreme, o propunere legislativă care are termen de adoptare tacită astăzi. Din cauza programului decalat, mâine ar intra în dezbatere la comisie.

E vorba de o propunere legislativă care vizează cartea funciară. Are inițiatori de la mai multe partide. În acord cu inițiatorii și mandatat de colegele vicelideri, vă fac propunerea ca L618/2019 să aibă termenul de adoptare tacită, potrivit Constituției, majorat de la 45 de zile la 60 de zile, astfel încât să putem dezbate și adopta în comisiile de specialitate această propunere legislativă.

Din câte cunosc eu, toate grupurile parlamentare au fost de acord. Nu ridică niciun fel de probleme de natură politică, ci e doar o chestiune importantă privind cartea funciară. Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc frumos.

Continuăm dezbaterea cu proiectul de lege L252/2018. Este vorba de Legea pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Precizez că suntem în procedură de reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale consideră că nu se impune susținerea propunerii în această formă.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Domnule președinte Rotaru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a obiecțiilor formulate de Președintele României la cererea de reexaminare și adoptarea unui raport de admitere asupra legii în forma trimisă la promulgare.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Titus Corlățean:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă atrag cu respect atenția că mai avem un minut din program. La dezbateri generale dacă sunt înscrieri din partea colegilor, vă rog acum să-mi semnalați.

Dacă nu, sistăm dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Am terminat timpul de lucru, astfel încât închidem ședința plenului Senatului României.

Vom continua, după pauză, cu sesiunea de interpelări și întrebări.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Eu v-aș propune să începem sesiunea. Ea nu este transmisă în această seară la postul public de radio, așa încât vă propun, conform programului aprobat, să începem sesiunea de întrebări, interpelări de astăzi, 3 februarie 2020, conducerea fiind asigurată de subsemnatul, Titus Corlățean, vicepreședinte al Senatului, președinte de ședință, asistat de domnul senator Mario Oprea și domnul senator Ganea, în calitate de secretari ai Senatului.

Lista cu întrebările, interpelările prezentate de senatori a fost întocmită și o avem la dispoziție.

Aș vrea să deschidem și vă propun să deschidem această secțiune cu prezentarea întrebărilor. Vom începe cu Grupul senatorial al PSD.

Doamna senator Federovici Doina Elena, vă rog, aveți cuvântul. Aveți și interpelare; puteți să le prezentați pe amândouă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru astăzi am înregistrat două întrebări și o interpelare, fiind debut de sesiune, de o nouă sesiune parlamentară.

Distinși colegi,

Prima întrebare este adresată domnului ministru Lucian Nicolae Bode, ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor.

Obiectul întrebării: „Domnule ministru, de ce se întârzie semnarea contractului pentru modernizarea drumului național Ștefănești–Botoșani, DN 29D?”

Stimate domnule ministru,

Având în vedere faptul că încă din luna aprilie a anului 2019 a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial hotărârea de guvern prin care au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea drumului național Ștefănești–Botoșani (DN 29D), investiția a fost scoasă la licitație, iar la finalul anului trecut s-au încheiat procedurile de evaluare a ofertelor, vă rog să-mi comunicați informațiile publice cu privire la semnarea contractului de execuție pentru acest obiectiv de investiții atât de important pentru locuitorii județului Botoșani.

Totodată, vă rog să-mi transmiteți datele publice cu privire la eventualele modificări din cadrul acestui obiectiv de investiții, atât privind durata de execuție, cât și privind valoarea alocată finanțării acestuia în anul 2020.

Vă solicit aceste informații întrucât la proiectul bugetului de stat pentru anul 2020 parlamentarii social-democrați botoșăneni au elaborat și au depus o serie de amendamente pentru finanțarea mai multor obiective din județul Botoșani, inclusiv pentru alocarea sumei de 208.458.958 de lei, fără TVA, pentru modernizarea drumului național Botoșani–Ștefănești (DN 29D). Subliniez și accentuez acest lucru deoarece suma menționată anterior nu a fost deloc cuprinsă în proiectul inițial de buget, cu toate că acest proiect era în faza finală a achiziției publice.

Mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului PNL nu remarc, deocamdată, să-mi semnaleze cineva dorința de a lua cuvântul, așa încât aș dori, din partea Grupului USR, să-l invit pe domnul senator Goțiu Mihai Remus.

Vă rog.

Bună seara, stimate colege și stimați colegi!

O primă interpelare, pe care am depus-o astăzi și o susțin, este adresată atât prim-ministrului, domnului Ludovic Orban, cât și ministrului culturii, domnului Bogdan Gheorghiu, Institutului Național al Patrimoniului, domnului director Ștefan Bâlici, Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Bogdan Aurescu, ambasadorului României pe lângă UNESCO, domnului Adrian Cioroianu, ministrului lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, domnului Ion Ștefan, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, domnului ministru Virgil Daniel Popescu, și are ca obiect: „O foaie de parcurs pentru includerea Roșiei Montane în UNESCO”.

N-o să citesc toată motivarea. În esență, e vorba de măsurile care sunt necesare pentru ca notificarea trimisă săptămâna trecută la UNESCO pentru reluarea procedurilor să se încheie cu un vot pozitiv în vară în Comitetul UNESCO.

O să dau citire doar măsurilor care consider că sunt necesare. Și, mai exact, rog să fie făcute publice:

1. Care sunt acțiunile și calendarul de promovare și de informare a membrilor Comitetului patrimoniului mondial cu privire la dosarul Roșia Montană pe care intenționați să le întreprindeți.

2. Cu ce instituții, personalități și experți intenționați să colaborați pe parcursul acestor demersuri diplomatice și care este disponibilitatea de a colabora cu personalități și experți care au cercetat și cunosc situația de la Roșia Montană și care doresc să se implice voluntar.

3. Una dintre condițiile includerii unui sit UNESCO ține și de sprijinul și implicarea comunităților legitim interesate. Planul depus la UNESCO în anul 2018 prezenta modul în care comunitățile se implică, dar există și o problemă, în condițiile în care primarul PNL al comunei Roșia Montană, domnul Eugen Furdui, se numără printre cei care și-au manifestat public dezacordul, ba chiar a semnat o celebră scrisoare, în anul 2010, în care se afirmă că: „UNESCO ar dăuna grav Roșiei Montane.”

Vă rog, așadar, să-mi transmiteți dacă ați discutat cu domnul primar pentru a-l face să înțeleagă mai bine oportunitățile uriașe pe care includerea localității în UNESCO le aduce și modul în care acestea pot fi valorificate, precum și care este poziția domnului primar după aceste discuții.

4. În timpul dezbaterilor publice legate de reluarea procedurilor pentru intrarea Roșiei Montane în UNESCO, s-a adus, în sfârșit, în discuție necesitatea elaborării unui plan urbanistic general al comunei care să țină cont în mod real de patrimoniul cultural și natural excepțional al localității, de interesele legitime și drepturile tuturor localnicilor și care să treacă definitiv în uitare acel plan urbanistic sinistru, adoptat într-un mod viciat profund, desființat în justiție și prelungit în mod abuziv.

Legat de acest aspect, vă rog să-mi transmiteți informații cu privire la suma prevăzută în bugetul Ministerului Dezvoltării pentru Planul urbanistic general al Roșiei Montane, când se va lansa competiția publică pentru realizarea lui și când vor începe dezbaterile și consultările legate de acesta.

5. Evaluarea și inventarierea obiectivului „Muzeul Mineritului” din Roșia Montană, aflat în administrarea ROȘIAMIN, filiala MINVEST Deva, care funcționează doar informal ca muzeu, și elaborarea unui calendar pentru transformarea acestuia în muzeu național în subordinea Ministerului Culturii – muzeu național în sensul legii, nu doar informal, cum funcționează acum.

Mulțumesc.

Precizez că am început cu secțiunea întrebări. Pot fi prezentate și interpelări de colegii care prezintă întrebări. În continuare, la secțiunea întrebări, de la UDMR nu mi se semnalează, deocamdată, dorința de a interveni, așa că, la secțiunea senatori neafiliați, primul înscris în tabel este domnul senator Ionașcu Gabi.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am și interpelare, și întrebare. Alegeți dumneavoastră cu care începem.

Începem cu întrebarea și continuați cu interpelarea.

E în regulă.

Vă rog.

Întrebare către Curtea de Conturi a României, adresată domnului președinte Mihai Busuioc, de la senatorul Gabi Ionașcu, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, neafiliat, membru al Partidului Mișcarea Populară

Obiectul întrebării: „Situația misiunilor de audit și a prejudiciilor recuperate la UAT-urile Amara și Slobozia, precum și la Spitalul Județean de Urgență Slobozia în perioada 2016–2019”.

Domnule președinte,

Sunt bine cunoscute eforturile camerelor de conturi județene privind misiunile de audit și de verificare a activităților de gestionare a banului public în instituțiile statului român.

În cele mai frecvente cazuri se constată, prin decizii, abateri de la regularitate și legalitate, decizii care au rămas definitive fie prin necontestarea rezultatelor, fie ca urmare a unor hotărâri ale instanțelor judecătorești. Este important, mai ales atunci când se constată pagube financiare sau materiale, dacă Curtea de Conturi a României, prin instituțiile subordonate, a controlat punerea în aplicare a deciziilor proprii sau ale instanțelor judecătorești și dacă pagubele au fost recuperate.

Prin prezenta, domnule președinte, vă rugăm să aveți amabilitatea să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Câte misiuni de audit au fost desfășurate în perioada 2016–2019 la primăriile din Amara și Slobozia?

2. Câte inspecții de audit s-au desfășurat la spitalul de urgență din Slobozia în perioada 2016–2019?

3. Care au fost principalele abateri constatate în urma misiunilor desfășurate la cele trei entități și care a fost valoarea prejudiciilor stabilite la fiecare dintre abaterile constatate?

4. Cum s-au recuperat sumele acordate nelegal Clubului Sportiv „Unirea 04” Slobozia?

5. Ce măsuri au fost întreprinse de unitățile auditate pentru recuperarea prejudiciilor și ce sume au fost recuperate până acum?

6. Câte sesizări ale instituțiilor de justiție s-au făcut până la data prezentei pentru situațiile în care entitățile auditate nu au întreprins demersurile legale pentru recuperarea prejudiciului?

Răspunsul dumneavoastră vă rugăm a fi formulat în scris. Dacă îmi permiteți și interpelarea, domnule președinte? Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

Interpelarea este adresată Ministerului de Finanțe, domnului ministru Vasile Florin Cîțu, de către subsemnatul, senator Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița, senator neafiliat, membru al Partidului Mișcarea Populară.

Obiectul interpelării: „Situația împrumutului de 25,4 milioane de lei acordat municipiului Slobozia, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2016, pentru finalizarea proiectului «Reabilitare funcțională a Pieței Revoluției – Slobozia»”.

Domnule ministru,

Sunt bine cunoscute eforturile dumneavoastră privind buna gestionare a finanțelor publice din România, fapt pentru care vă adresez prezenta interpelare privind clarificarea gestiunii de către autoritățile publice locale ale municipiului Slobozia a împrumutului de 25,4 milioane de lei, acordat conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2016, pentru finalizarea proiectului „Reabilitare funcțională a Pieței Revoluției – Slobozia”, proiect finanțat prin Programul operațional regional 2007–2013.

În fapt, prin Ordonanța de urgență nr. 8/2016, Ministerul Finanțelor Publice acordă împrumuturi pentru „finanțarea cheltuielilor necesare finalizării proiectelor cu o valoare de maximum 5 milioane de euro pe proiect, finanțate prin Programul operațional regional 2007–2013 (...), în vederea îndeplinirii integrale a obiectivelor și indicatorilor acestora, pentru care au fost încheiate acte adiționale cu termen de finalizare până cel târziu la data de 30 iunie 2016”.

Prin Hotărârea Consiliului Local Slobozia nr. 35/2016, „se aprobă contractarea de la Ministerul Finanțelor Publice a unui împrumut din venituri din privatizare de 25.400.000 de lei, cu maturitate de maximum 20 de ani”, respectiv împrumutul „se face pentru finanțarea cheltuielilor necesare finalizării proiectului finanțat din Programul operațional regional 2007–2013 – «Reabilitare funcțională a Pieței Revoluției – Slobozia»”.

Vă mulțumesc, domnule senator. Urmează Grupul senatorial al PSD.

Aș vrea să le dau o veste bună colegilor senatori bărbați din Grupul senatorial al PSD: aș dori să fiți de acord să o invităm pe doamna senator Federovici să își prezinte ultima întrebare sau interpelarea pe care o avea pe ordinea de zi. Vă rog.

Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință.

Cea de a doua întrebare este adresată domnului ministru al sănătății, Victor Sebastian Costache, și are următorul obiect: „Aprobarea înființării și asigurarea finanțării unor noi posturi de asistenți medicali comunitari în comunitățile locale din județul Botoșani”.

Stimate domnule ministru,

După cum bine știm, rolul asistenței medicale comunitare este reprezentat de facilitarea și îmbunătățirea accesului populației – și în special al grupurilor vulnerabile – la servicii de sănătate integrate la nivelul comunităților cu serviciile sociale și educaționale.

Totodată, pentru continuarea demersurilor privind îmbunătățirea stării de sănătate a populației, prin asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate tuturor persoanelor din fiecare comunitate, un număr considerabil de autorități locale din județul Botoșani au solicitat direcției de sănătate publică sprijin pentru suplimentarea cu noi posturi de asistenți medicali comunitari, posturi finanțate din bugetul de stat, prin ministerul pe care îl conduceți. La rândul său, Direcția de Sănătate Publică Botoșani a transmis către Ministerul Sănătății centralizarea numărului de posturi de asistenți medicali comunitari necesare pentru suplimentare.

Din centralizarea efectuată se observă că județul Botoșani mai are nevoie de încă 24 de posturi de asistenți medicali comunitari în tot atâtea comunități locale. Unitățile administrativ-teritoriale solicitante sunt orașele Bucecea, Darabani și Săveni, precum și comunele Avrămeni, Blândești, Călărași, Cordăreni, Coșula, Curtești, Dângeni, Drăgușeni, George Enescu, Hilișeu-Horia, Mihai Eminescu, Nicșeni, Păltiniș, Răchiți, Roma, Suharău, Șendriceni, Trușești, Ungureni, Vârfu Câmpului și Vorniceni.

Vă mulțumesc.

Luăm notă de faptul că ați depus această interpelare în scris.

Continuăm. Din rândul colegilor senatori prezenți în sală din alte grupuri senatoriale, din Grupul USR, îl invit pe domnul senator Lungu Dan.

Vă rog.

Se pregătește doamna senator Covaciu Severica.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara tuturor!

În această seară vin cu două întrebări.

Prima este adresată domnului Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, și privește „Situația Conacului «Grigore Ureche» din comuna Ceplenița, județul Iași”.

Stimate domnule ministru,

În urma numeroaselor semnalări care mi-au adus în atenție situația conacului și a curții boierești ale cronicarului Grigore Ureche, aflate în comuna Ceplenița din județul Iași, și în urma unei vizite la fața locului, vreau să menționez faptul că acest important element al patrimoniului istoric românesc este în ruină. Lăsat de izbeliște și căzut pradă ignoranței autorităților, conacul s-a degradat, din el rămânând astăzi doar câteva ziduri. Mai mult, după anul 2000, în presa locală a fost evidențiat și faptul că cetățenii din comuna Ceplenița și din împrejurimi au început să-și însușească fragmente din ansamblul istoric, acesta nebeneficiind de pază.

Curtea și conacul datează din secolul al XVII-lea și au fost construite pe ruinele conacului ridicat de Nestor Ureche. Ele au fost, în anii ’80, distruse de un incendiu și, ulterior, nu au mai fost restaurate niciodată.

Întrucât valoarea lui istorică este una extrem de mare, iar comunitatea își dorește restaurarea conacului și transformarea lui într-un important punct de circuit turistic istoric al Moldovei, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care au fost motivele din cauza cărora atât conacul lui Grigore Ureche din Ceplenița, cât și curtea boierească din preajma lui au fost până în prezent ignorate de autorități?

2. Ce măsuri urgente va lua Ministerul Culturii pentru salvarea acestor importante monumente?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Așa cum menționam, urmează la cuvânt, din partea senatorilor neafiliați, doamna senator Covaciu Severica Rodica.

Le dau o veste bună colegilor senatori din PSD: urmează la rând toți trei.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări, foarte scurte și la obiect, și o interpelare.

Prima întrebare se adresează președintelui ANSVSA și are ca obiect: „Redeschiderea târgurilor de animale”. Stimate domnule președinte,

La nivelul întregii țări, în ultimii ani, târgurile de animale au fost închise, producătorii locali, micii fermieri, aflându-se

în imposibilitatea de a vinde sau de a cumpăra animale, fapt care le perturbă în mod evident activitatea. Acesta este motivul pentru care agricultorii au cerut, în nenumărate rânduri, redeschiderea târgurilor tradiționale.

Având în vedere că focarele de pestă porcină africană au scăzut în număr și intensitate, constatându-se o reducere a impactului acestui virus asupra efectivelor de animale, vă pun în vedere a supune analizei posibilitatea redeschiderii târgurilor respective, redând agriculturii de subzistență șansa pentru care producătorii agricoli trudesc din greu.

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

O altă întrebare se adresează domnului Florin Cîțu, ministrul finanțelor publice, și are ca obiect: „Crearea ghișeului unic de plăți la nivelul de trezorerie”.

Stimate domnule ministru,

Considerăm că răspunsul la interpelarea depusă în data de 26 noiembrie 2019, formulat de Ministerul de Finanțe în data de 31 decembrie 2019, nu este în concordanță cu întrebarea formulată.

Menționez faptul că această interpelare a fost formulată ca o consecință a solicitărilor repetate din partea agenților economici și a persoanelor fizice din județul Maramureș cu privire la această disfuncționalitate din sistemul fiscal.

Vă rog.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, și domnului Costel Alexe, ministrul mediului, apelor și pădurilor, și are ca obiect: „Lipsa educației pentru mediu și dezvoltare durabilă în sistemul de învățământ din România”.

Domnilor miniștri,

Este bine cunoscut faptul că unul dintre cele 11 obiective ale Uniunii Europene pentru tineret, formulate în urma Dialogului structurat 2017–2018, este „O Europă verde, durabilă”. De altfel, în marea majoritate a țărilor europene, educația pentru mediu și dezvoltare durabilă face parte integrantă din sistemul educației naționale încă de la grădiniță, fiind cunoscută ca o componentă educațională esențială în formarea competențelor civice și morale în raport cu mediul în care trăim în prezent.

În aceeași ordine de idei, Legea educației naționale (în vigoare și în prezent) stipulează faptul că educația și formarea profesională au ca finalitate principală formarea competențelor necesare „cultivării sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural”.

Având în vedere faptul că în prezent educația pentru mediu și dezvoltare durabilă nu este cuprinsă în sistemul de învățământ din România, vă solicit, doamnă ministru, să-mi comunicați, în scris, următoarele:

1. Dacă aveți în vedere remedierea acestei lacune care ne poziționează la periferia implementării problematicii de mediu și dezvoltare durabilă la nivel european, deși anul precizat este 2020.

2. Modalitățile de soluționare în raport cu planurile-cadru.

Mulțumesc, doamnă senator.

În ordine, urmează colegii senatori din Grupul senatorial al PSD: Lupu Victorel, Pănescu Doru Adrian și, cu interpelări, domnul senator Salan Viorel.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doresc să adresez o interpelare domnului Cătălin Predoiu, ministrul justiției.

Obiectul interpelării: „Construcția de corpuri de clădire noi la penitenciare”.

Domnule ministru,

În programul de guvernare al PNL, la capitolul „Politici sectoriale” – „Justiție” – „Politica penitenciară”, se face referire la luarea unor măsuri urgente pentru rezolvarea problemei condițiilor de detenție. „Soluția pe termen scurt și mediu este modernizarea și extinderea capacității penitenciarelor existente, prin construcția de corpuri de clădire noi, de câte aproximativ 200 de locuri, în fiecare penitenciar. Costurile totale estimate pentru 8.000 de locuri sunt de aproximativ 12–15 milioane de euro, pentru că infrastructură există și suplimentarea de personal necesar este rezonabilă”, se precizează în documentul postat pe site-ul Guvernului. În același act se arată că personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor se va bucura de un statut și dotări logistice adecvate.

În contextul în care, din cauza supraaglomerării penitenciarelor, România a fost condamnată la CEDO, domnule ministru, vă rog să precizați ce demersuri concrete

s-au făcut pentru implementarea soluției enunțate în programul de guvernare.

În plus, vă rog să precizați care este planul pentru Penitenciarul Iași.

Solicit răspuns în scris.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Aș dori să-l invit în continuare pe domnul senator Pănescu Doru Adrian, Grupul senatorial al PSD.

Se pregătește domnul senator Salan Viorel, aparținând tot Grupului PSD.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată domnului Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii.

Obiectul întrebării: „Finanțarea construcției unor sedii noi pentru filarmonică și operă în Iași”.

Stimate domnule ministru,

Au fost mai multe discuții în spațiul public despre două clădiri de care sectorul cultural ieșean are urgentă nevoie de prea mulți ani: un nou sediu pentru Filarmonica „Moldova” și o clădire nouă pentru Opera Națională Română din Iași.

În cursul anului trecut au existat din partea Guvernului abordări concrete privind finanțarea, prin Compania Națională de Investiții, pentru o clădire a Operei, care împarte în acest moment sediul cu Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, ambele instituții având nevoie individual de întreaga clădire pentru a avea o activitate normală.

De asemenea, au existat o serie de discuții privind identificarea fondurilor necesare pentru a construi o nouă clădire în care să își desfășoare activitatea una dintre cele mai bune filarmonici din țară, cea din Iași. Momentan, clădirea în care aceștia repetă stă să se dărâme, iar Consiliul Județean Iași a ajuns la punctul în care încearcă să acceseze fonduri europene pentru a putea efectua lucrările de modernizare, însă un spațiu adecvat pentru concertele filarmonicii, o instituție vitregită de atâția ani, care a repetat și a concertat în spații de împrumut, ar fi mai mult decât necesar cât mai repede.

Mă bucură faptul că, recent, ați anunțat că Cinematograful „Trianon” din Iași, fostul „Republica”, va fi reabilitat cu fonduri naționale. Este o decizie importantă, dar vreau să vă atrag atenția, domnule ministru, că în momentul de față nevoile culturale ale Iașiului nu se opresc la acest cinematograf.

Mulțumesc, domnule senator.

Vreau să-l invit pe domnul senator Viorel Salan, din partea Grupului senatorial al PSD, pentru prezentarea interpelărilor Domniei Sale.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Îmi revine ingrata sarcină să închei această ședință de interpelări, întrebări și o să fiu cât se poate de concis.

Prima este adresată doamnei Victoria Violeta Alexandru, ministrul muncii și protecției sociale, iar obiectul interpelării îl reprezintă: „Aspectele legate de aplicarea Legii nr. 76/2002”.

Stimată doamnă ministru,

În cadrul programului de audiențe desfășurat la biroul meu parlamentar teritorial, mai multe persoane au prezentat o serie de aspecte legate de aplicarea Legii nr. 76/2002.

Cetățenii respectivi mi-au relatat că au accesat fonduri europene în vederea înființării unor firme, au achiziționat toate mijloacele de producție necesare, respectiv au depus la sediul județean al Asociației Județene de Ocupare a Forței de Muncă Hunedoara, încă din anul 2019, documentele pentru obținerea subvențiilor pentru angajarea personalului, dar activitatea economică a firmelor respective este blocată în acest moment, deoarece li s-a explicat antreprenorilor că nu există suficiente fonduri bugetare alocate în acest sens.

Având în vedere cele mai sus relatate, aș dori să vă întreb: care este nivelul alocării de fonduri bugetare pentru aceste situații în bugetul asigurărilor de stat pentru anul 2020, pentru câți șomeri există întocmite în acest moment documentele necesare, așa cum rezultă din datele Ministerului Muncii și Protecției Sociale, și câți pot fi efectiv plătiți din fondurile prevăzute în acest moment?

Aș dori, de asemenea, să detaliați aceste informații în cadrul județului Hunedoara.

Solicit răspuns în scris.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Pentru că am epuizat lista intervențiilor colegilor senatori din toate grupurile senatoriale prezenți în sală, vreau să dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris.

Voi începe cu sectorul de întrebări, cu partea de întrebări: – din partea Grupului senatorial al PSD, senatorii: Marciu Ovidiu Cristian Dan, Iriza Scarlat, Mihu Ștefan, Stan Ioan, Toma Vasilică, Chisăliță Ioan Narcis, Bodog Florian Dorel, Smarandache Miron Alexandru;

– din partea Grupului senatorial al PNL, senatorii: Gorghiu Alina Ștefania, Popa Cornel, Cazan Mircea Vasile, Caracota Iancu;

– Grupul senatorial al USR: Coliban Allen, Fălcoi Nicu, Mihail Radu, Dircă George Edward, Dinică Silvia;

– senatori neafiliați: Botnariu Gabriel Emanuel – cu precizarea că, în ședința de plen de astăzi, domnul senator Botnariu a anunțat că este afiliat Grupului senatorial al PSD – și

senatorii: Iliescu Cătălin Lucian, de asemenea neafiliați, și, cu asta încheiem, Lungu Vasile Cristian.

Încheiem capitolul de întrebări.

La capitolul interpelări au depus în scris interpelări:

– din partea Grupului senatorial al PSD, senatorii: Toma Vasilică, Pop Gheorghe, Ganea Ion, Bodog Florian Dorel;

– Grupul senatorial al PNL, senatorii: Popa Cornel, Pauliuc Nicoleta, Caracota Iancu;

– Grupul senatorial al USR: Coliban Allen, Mihail Radu Mihai, Wiener Adrian, Dircă George Edward, Dinică Silvia Monica, Dinică Silvia Monica..., două interpelări, și Marussi George Nicolae;

– de la senatorii neafiliați: Iliescu Cătălin Lucian, Lungu Vasile Cristian, Baciu Gheorghe și Botnariu Gabriel Emanuel – cu aceeași precizare pe care am făcut-o mai devreme privind reafilierea astăzi la Grupul senatorial al PSD.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări de astăzi.

Mulțumesc colegului senator Mario Oprea și colegului senator Ganea pentru asistența oferită pe parcursul acestei ședințe de plen.

Vă doresc o seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|219286]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 13/13.II.2020 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei