Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 iunie 2021
Camera Deputaților · MO 106/2021 · 2021-06-23
Desemnarea reprezentantului Parlamentului României, Camera Deputaților, în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație (retrimisă comisei)
Propunerea legislativă pentru completarea art. 138 și a art. 178 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ (Pl-x 124/2021; adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional) 32
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2021 pentru instituirea unor măsuri privind buna funcționare a sistemului de învățământ și pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare (PL-x 219/2021; adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional) 32
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
79 de discursuri
Bună dimineața tuturor!
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Dezbaterea Proiectului de lege pentru declararea zilei de 15 noiembrie ca Ziua revoltei anticomuniste de la Brașov din 1987 (PL-x 248/2021; rămas pentru votul final) 32–35
Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Dumitru Coarnă.
Domnul deputat Florin Piper-Savu.
Erați după televizor, nu v-am văzut, scuze!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripția nr. 36 Teleorman.
Declarația politică se intitulează „Austeritatea – singura certitudine a PNRR”.
Planul național de redresare și reziliență este la ora actuală subiectul care-l interesează pe fiecare român, pentru că poate să producă schimbări cu impact major în viața tuturor românilor.
Primirea celor 29,2 miliarde de euro, din care 15 miliarde sunt împrumuturi, depinde de realizarea celor nouă promisiuni de reformă. O parte din reformele asumate sunt, de fapt, condiționalități pentru accesarea împrumuturilor și reprezintă o formă de austeritate – înghețarea pensiilor, restructurări masive de personal, listarea societăților cu capital majoritar de stat sau desființarea lor.
Cele 15 miliarde de euro pe care România le va împrumuta prin PNRR se adaugă la datoria publică, deja ajunsă la 48% din PIB. Va suporta economia României, cu un PIB de 220 de miliarde de euro, povara unei îndatorări de peste 60% din PIB?
Acest PNRR, despre care chiar și liberalii declară că „nu au văzut în viața lor o chestiune atât de prost scrisă” și că „nu este decât o însăilare”, a primit mai multe observații extrem de critice, pe mai multe componente, de la infrastructură până la educație – costuri nejustificate și supraestimate,
neconcordanțe între sume, lipsa metodologiilor de calcul și furnizarea de informații neclare legate de proiecte.
Acestea sunt știința și putința Guvernului de competenți și merituoși!
Unde sunt investițiile de zeci de miliarde de euro promise de președintele Iohannis și guvernul său?
În PNRR interesul pentru mediul rural lipsește. Decidenții nu sunt capabili să înțeleagă că PNRR trebuie să fie un plan național, nu un plan urban, și nici nu le pasă de primăriile rurale, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea de proiecte.
Că mediul rural nu contează pentru Guvernul dreptei unite nu mai surprinde pe nimeni, PNL și USR PLUS au militat constant împotriva PNDL, chiar dacă acesta aduce locuri de muncă și condiții mai bune de trai în zonele care nu pot face proiecte prin fonduri europene.
Pentru un plan plin de proiecte cu dedicație, de milioane de euro folosiți pentru consultanță și cursuri supraevaluate ale unor funcționari, românii trebuie să suporte costurile austerității!
Sărăcirea românilor, scăderea nivelului de trai, precum și ieșitul din câmpul muncii „cu picioarele înainte” sunt singurele certitudini ale planului de la care românii așteaptă dezvoltarea României, reducerea decalajelor, creșterea nivelului de trai, acces la educație și sănătate de calitate pentru toți, infrastructură, agricultură și firme românești performante.
Domnilor guvernanți, PNRR este despre viitorul românilor și al României.
Nu transformați speranțele românilor în dezamăgiri, nu faceți din efectele acestui plan o povară și mai mare pentru traiul de zi cu zi al populației!
Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripția nr. 36 Teleorman.
Vă mulțumesc frumos, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Dumitru Coarnă.
Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Declarație politică.
„Fostul primar al comunei Crivăț din județul Călărași, vizat de anchete penale. Acuzații grave lansate de subalterni privind fapte de corupție ale primarului. Prejudiciu în cuantum de 300.000 de lei nerecuperat. Contracte «cu dedicație» pe bani publici!” Au fost acțiuni fără precedent în Primăria Comunei Crivăț din județul Călărași, când comanda instituției a fost preluată, în perioada 2012–2020, de primarul Ion Robu. Se vorbește despre presiuni constante privind forțarea prevederilor legale și cercetări penale finalizate suspect cu soluții de clasare.
Pe lângă aceste acuzații, există informații cu privire la faptul că primarul în cauză și-a favorizat apropiații, oameni fideli lui. După acest model, între autoritatea contractantă – Primăria Comunei Crivăț, reprezentată de primarul Ion Robu, în calitate de achizitor, și o societate comercială a fost încheiat un contract având ca obiect – Doamne-ajută! – executarea de lucrări de pietruire a drumurilor în comuna Crivăț din județul Călărași.
Prețul contractului a fost stabilit la suma de 100.000 de lei, iar lucrările trebuiau finalizate până la data de 31 decembrie 2013. Deși prețul a fost plătit de către achizitor, conform facturilor emise de acesta, lucrările nu au fost efectuate nici până astăzi, 23 iunie 2021. Primăria Comunei Crivăț a efectuat plata lucrărilor ce făceau obiectul contractului fără ca executantul să presteze lucrările la care s-a obligat.
Aceste date au ajuns și la DNA, a fost formulat un dosar penal – dosarul nr. 748/P/2017 –, dosar penal care a fost plimbat între parchete, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași. Sigur că, conform procedurii, au fost audiați și câțiva conducători auto care figurau ca efectuând transport pe avizele de expediție în cauză. Sigur că, din verificări, a fost constatat că aceste avize erau semnate în fals. Nici nu se putea altfel, din moment ce consilierul personal al primarului era specialist al falsului, fiind angajat în primărie cu o diplomă de liceu falsificată.
Reclamația la DNA a fost făcută chiar de secretarul primăriei, dar dosarul a fost blocat de anchetă, prin șeful poliției județene din acel moment și Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași.
La un moment dat – am privit soluția de clasare pentru mai multe infracțiuni de fals, uz de fals, abuz în serviciu, factură achitată, lucrare neefectuată. Dosarul a fost clasat, pe o soluție extrem de ciudată, de către procurorul Drumcea din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași. O soluție de clasare care nu a fost comunicată și părții vătămate, pentru a avea posibilitatea legală să atace și să repoziționeze dosarul în penal.
Astfel, achizitorul – Primăria Comunei Crivăț, prin primarul Ion Robu – a procedat în mod ilegal la plata acestor facturi. Era vorba de 800 de tone de piatră – 800 de tone de piatră –, piatră care nu a ajuns nici până astăzi în comuna Crivăț, pentru a fi folosită la amenajarea drumurilor despre care vorbeam.
Dacă tot am mers în această zonă, în 2020 domnul primar mai face un contract; eram în campanie electorală. Era vorba despre lucrări privind împrejmuirea unui cimitir din localitate în valoare de 300.000...
Concluzionați, vă rog.
...de lei.
În realitate, acele lucrări valorau în jur de 100.000 de lei. Prin achitarea celor două contracte, în condițiile neexecutării lor și supraevaluării lucrărilor, a fost creat un prejudiciu în cuantum de 300.000 de lei.
O să concluzionez.
Rezumat – primar corupt, lucrări „cu dedicație” pe bani publici!
Recompensă – clasare pentru infracțiunile comise! Sigur, cu așa procurori, rentează să fii primar în comuna Crivăț!
Fac precizarea că eu am formulat denunțuri penale în cauză și aștept cu mult interes rezultatul verificărilor.
Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripția nr. 12 Călărași.
Mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumim frumos, domnule deputat. Are cuvântul doamna deputat Viorica Sandu. Se pregătește domnul deputat Michael Gudu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea de astăzi se numește „Se fură de la copiii României”.
Nu e prima dată când, cu revoltă, am tras un semnal de alarmă privind încălcarea flagrantă a drepturilor copiilor din România de către actuala coaliție de la putere.
Am atenționat direct ministrul muncii că au luat bănuți de la copii. Că acele 20 de puncte procentuale erau, de fapt, 16 puncte. „De ce ați furat de la copii?”, am întrebat atunci.
Ați furat atunci și continuați să furați de la cea mai sensibilă și afectată categorie a populației – copiii.
Se fură alocațiile, așa cum s-a furat dreptul la educație timp de un an și jumătate. Trimiși în învățământul online, fără a le fi asigurată la timp sau deloc, în unele cazuri, baza materială, asistăm acum la cum se ridică sub ochii noștri o generație sacrificată de copii.
Au românii o vorbă înțeleaptă: „Hoțul strigă: «Hoții!»”
Hoții de la guvernare cu o mână duioasă mângâie pe obraz copiii României, deplângând teatral faptul că „sunt copii în România care nici măcar nu miros alocațiile pe care statul le dă, pentru că părinții sau aparținătorii le cheltuiesc pe altceva”, în vreme ce mintea lor diabolică fabrică ordonanțe machiavelice prin care, cu cealaltă mână, fură din buzunarul tuturor celor pe care îi compătimeau.
Anul acesta fură câte 40 de lei lunar de la fiecare copil. De la anul își vor indexa prada – vor fura câte 57 de lei lunar. Adică puțin peste 11 euro/copil/lună.
„Să fie primit!”, mi-a răspuns doamna ministru al muncii, încălcând cu detașare în continuare drepturile copiilor.
Guvernul se jură că nu sunt acești bani pentru copii, adică 133 de euro/copil pe un an în plus la alocație. Dar e dispus să cheltuiască 133.000 de euro, prin Planul național de redresare și reziliență, pentru Fondul de capital de risc pentru IMM-uri, sumă reprezentând costul trainingului pentru o singură persoană.
Nu trebuie să dezvolt, pentru că deja știm criteriile după care se conduce puterea când împarte banii din PNRR.
Ceea ce ar trebui să își amintească actuala putere este că în „Declarația drepturilor copilului”, proclamată prin Rezoluția nr. 1.386 a Adunării Generale a ONU din 20 noiembrie 1959, care funcționează ca o extindere a Declarației Universale a Drepturilor Omului, principiul nr. 8 stipulează: „În absolut toate situațiile, copilul va fi primul care va primi protecție și ajutor.”
Pentru Guvernul României aceasta este doar încă o lege călcată în picioare. Pentru copiii României acest guvern este cel care le încalcă toate drepturile.
Explicați-le copiilor României, privindu-i în ochi, că nu sunt bani de alocații și că amanetați viitorul lor, lăsându-le moștenire o nouă datorie prin PNRR, din banii căruia v-ați programat să plătiți 1.200 de euro/zi pentru consultanți externi și 450 de euro/zi pentru consultanți locali, deși salariul mediu în România este mult mai mic. Sau 32,4 milioane de euro pentru salarii și stimulente financiare pentru recalcularea pensiilor și 1,6 milioane de euro pentru achiziționarea de birouri, dulapuri și scaune pentru personalul nou-angajat care se va ocupa de pensii, deși v-ați angajat să blocați majorarea pensiilor.
Și, mai nou, explicați-le copiilor României că pentru alocațiile lor nu sunt bani la buget, dar sunt bani pentru a vă inventa un festival omagial care să dureze o lună, mascat sub denumirea de Ziua națională a alegătorului.
Se fură de la copiii României...
Concluzionați, vă rog.
...și Partidul Social Democrat nu va fi complice la această nouă hoție!
Deputat al PSD de Galați, Viorica Sandu. Mulțumesc.
Mulțumesc frumos, doamnă deputat. Are cuvântul domnul deputat Michael Gudu. Se pregătește domnul deputat János Kiss.
Bună ziua!
Declarație politică.
„Delta Dunării – aeroportul care operează doar salarii” Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
De mai bine de 30 de ani Aeroportul „Delta Dunării” este nefuncțional. În ciuda pretinselor eforturi de a aduce turiști în Deltă, în ciuda investițiilor de peste 30 de milioane de euro, aeroportul de la Tulcea este singurul dintre cele 16 aeroporturi ale României care nu operează nicio cursă regulată!
În anul 2016, 12 milioane de euro au fost cheltuite pentru modernizarea/extinderea pistei și a platformei de îmbarcare/debarcare. Alte 7 milioane de euro au fost cheltuite pentru amenajarea unui nou terminal Sosiri, în ciuda faptului că niciun turist nu a sosit la Tulcea cu avionul!
În 2019 președintele CJ Tulcea, instituție care administrează Aeroportul „Delta Dunării”, anunța că se poartă discuții pentru deschiderea a nu mai puțin de șase linii aeriene externe. Pentru un asemenea aflux de pasageri, firește, erau necesare noi lucrări de modernizare – 8 milioane de euro pentru construirea unei remize „pentru acomodarea optimă a autovehiculelor cu gabarit mare”, precum și a unor spații necesare „echipamentelor aeroportuare de deservire a aeronavelor”. Încă un milion de euro pentru echipamente de deszăpezire și degivrare, în perspectiva în care operatorii externi urmau a aduce turiști și în mijlocul iernii! Pentru aproximativ aceleași echipamente, Consiliul Județean Tulcea a plătit încă jumătate de milion de euro în aprilie 2021, probabil un avans pentru iarna viitoare.
Și nu este tot – Consiliul Județean Tulcea mai are în derulare un proiect finanțat din fonduri europene, în valoare de 24 de milioane de euro, prin care se va permite accesul unui număr de circa 200 de persoane în terminalul Pasageri, în contextul în care fluxul actual de călători, teoretic, cel puțin, este de numai 50 de persoane! Pentru că, în realitate, pe aeroport nu a aterizat nici măcar un călător de la începutul anului 2021!
Cele prezentate mai sus ar părea, la prima vedere, doar un prost management financiar sau o lipsă de eficiență în cheltuirea fondurilor europene. Privind mai în profunzime, vom constata că, la fel ca în cazul ITI Delta Dunării, toată această afacere este, de fapt, parte a unui mecanism de fraudă bine pus la punct, din care fac parte apropiați ai PSD și firme de casă ale baronilor roșii din teritoriu!
Așadar, 50 de milioane de euro pentru un aeroport care, de aproape 30 ani, operează doar salarii! Pentru că, se cuvine să amintim, cel puțin pe hârtie, Aeroportul „Delta Dunării” funcționează foarte bine – Consiliul Județean Tulcea plătește lunar salariile a trei directori, a patru șefi de birou și a peste 40 de angajați, care deservesc nu mai puțin de 12 birouri și compartimente! Directorul general, omul de încredere al președintelui CJ Tulcea, este un absolvent de Politehnică, specializarea Utilaje și ingineria produselor chimice. Așadar, nicio legătură cu aviația! Singura calitate care îl recomandă pentru această funcție este cea de vicepreședinte al organizației județene a PSD!
Michael Gudu, deputat, Tulcea, Circumscripția electorală nr. 38.
Mulțumesc.
Mulțumesc frumos, domnule deputat. Domnul deputat János Kiss?
Și se pregătește domnul deputat Dumitru Mărculescu? Este?
A, măștile astea...
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică se intitulează „Românii au nevoie de o administrație cu mentalitate europeană și cunoștințe de operare digitală”.
Perioada crizei sanitare a fost și continuă să fie, dincolo de aspectele medicale concrete, o provocare și o temă cu dimensiune politică. Criza COVID din ultimul an a arătat cât de greu reacționează aparatul administrativ pe anumite segmente ale sale și, chiar atunci când responsabilii instituționali la diverse niveluri au declarat că pun sănătatea românilor pe primul plan, ne-am confruntat cu o lipsă de soluții imediate. Acest lucru trebuie să constituie subiect de analiză pentru toți colegii, indiferent de ideologie sau experiență politică.
Nu cred că trebuie să ne amăgim cu ideea că elaborarea unui set complet de măsuri procedurale poate aduce automat performanță la nivelul actului administrativ. Este adevărat că avem nevoie de reglementări și măsuri adecvate, cu atât mai mult cu cât o reformă la nivelul administrației apare inevitabilă, pe fondul procesului de digitizare. Aș vrea totuși să cădem de acord cu privire la faptul că succesul politicilor publice depinde în mod esențial de calitatea deciziei umane și, în acest sens, consider că este bine să ne gândim la câteva măsuri concrete de profesionalizare a activității în administrația publică din România. Știm cu toții – acest lucru nu constituie o noutate –, cetățenii acuză de prea mult timp lipsa de profesionalism și corupția din sectorul administrativ. Acuzele sunt confirmate de cercetări de specialitate, dar aceste constatări le aduc în discuție ca un argument pentru nevoia reală și imediată de soluții.
Există, bineînțeles, soluții și modele europene și rămâne ca noi să găsim voința politică și înțelepciunea de a le transforma în norme și reglementări.
Vă mulțumesc. Deputat Kiss János.
Mulțumesc frumos, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Dumitru Mărculescu.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,
Declarația mea politică se numește „Mehedințiul va beneficia de cea mai mare investiție din ultimii 31 de ani”.
De 31 de ani, județul Mehedinți a fost văduvit de investiții importante în infrastructură și de proiecte economice majore.
Mai mult, de câțiva ani, odată cu falimentul RAAN, municipiul Drobeta-Turnu Severin nu beneficiază de apă caldă. Iarna, cu greu și cu eforturi uriașe oamenii primesc căldură și plătesc bani mulți pentru acest „lux”.
Din fericire, acest calvar se apropie de sfârșit. Prin Planul național de redresare și reziliență, Guvernul României s-a angajat să construiască la Halânga, în locul vechii centrale pe cărbuni, o centrală pe gaze cu o putere de 159 MW, o unitate de producție a hidrogenului, dar și o instalație de captare și stocare a carbonului.
Dragi colegi, această investiție de peste 320 de milioane de euro este cea mai mare investiție de după Revoluție în județul Mehedinți. Odată cu finalizarea acestui amplu proiect, beneficiile se vor vedea imediat și vor avea un impact pozitiv asupra vieții locuitorilor municipiului Drobeta-Turnu Severin, și nu numai.
Astfel, severinenii vor avea o alternativă viabilă, mult mai ieftină, de încălzire termică și vor beneficia non-stop de apă caldă, la prețuri decente. Se va încheia o perioadă neagră din viața noastră, a severinenilor, când am fost supuși la umilințe greu de imaginat pentru o comunitate din secolul XXI, parte a Uniunii Europene.
Vom încheia astfel și perioada repartitoarelor de căldură, care, din punctul meu de vedere, reprezintă un atentat la buzunarul cetățenilor.
Pe lângă aceste beneficii, se adaugă și sutele de locuri de muncă care vor fi create și care vor conta în dezvoltarea economică a zonei.
Stimate colege și stimați colegi, societatea noastră nu se poate dezvolta decât prin investiții. Am constatat, cu amărăciune, disputa politică care s-a creat după depunerea acestui proiect de investiții. Sunt și voi fi adeptul dezbaterilor sănătoase, bazate pe argumente.
Ca mehedințean și ca om care trăiește în Drobeta-Turnu Severin, pot afirma cu tărie că acest proiect este vital pentru noi. Este necesar pentru oamenii care trăiesc în această zonă, oameni care s-au săturat să fie umiliți și să aștepte cu groază venirea iernii, cu facturi gigantice la căldură, sau, mai rău, să stea în frig. Mehedințenii s-au săturat să se spele la lighean sau să folosească surse alternative de încălzire a apei.
De aceea, salut acest proiect important pentru comunitatea din care provin. Îi asigur pe cei care m-au trimis aici, în Parlamentul României, că voi susține orice proiect de dezvoltare, indiferent de culoarea politică a partidului aflat la guvernare. Viața oamenilor este mai presus de orice dispută politică, iar noi, politicienii, avem datoria să facem viața oamenilor mai bună.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc frumos, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz. Se pregătește domnul deputat Nicolae Roman. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,
România secolului XXI – cozile din perioada comunistă au fost înlocuite cu cozile din diasporă.
Cum credeți: ce spune un cetățean român din diasporă când vede că în țara-gazdă colegii de muncă pot interacționa cu statul cu un simplu certificat digital, nu trebuie să stea la coadă la ghișeu, pot vota electronic sau anticipat, în timp ce pentru alegerile din România trebuie să înghețe în fața consulatelor sau a ambasadelor?
Sunt țări care au implementat așa ceva, dar România încă mai așteaptă. Însă timpul nu mai are răbdare, iar rezistența sistemului ne încremenește în proiect. Este nevoie de deschiderea acestuia, de a fi în pas cu realitățile și nevoile oamenilor.
Lipsa unei conexiuni între toate instituțiile responsabile de sincronizarea cu noua revoluție tehnologic-informațională a lăsat România cu un nivel redus de digitalizare a administrației, de doar 40%, sub media Uniunii Europene.
Așa se explică și de ce ni se cere, chiar aici, în Parlamentul României, să depunem declarații online la etajul 7.
Săptămâna trecută, alături de colegii mei, parlamentari de diasporă, am organizat dezbaterea pe tema metodelor alternative de vot, unde am convenit necesitatea extinderii și îmbunătățirii votului prin corespondență.
Dar nu trebuie să ne oprim doar la asta. Cetățenii români trebuie să aibă acces la mai multe modalități alternative de vot, bazate pe tehnologie – votul electronic în secție, votul anticipat în secție, votul prin procură și votul electronic la distanță. De ce? Nu doar că le facilitează accesul la un drept fundamental – votul –, ci îi și angrenează pe mai mulți să participe la exercițiul democratic.
Ne dorim ca amprenta cetățenilor români din diasporă la următoarea configurație a Legislativului să devină cu adevărat semnificativă.
Și cum a reacționat sistemul? A fost nepăsător în fața solicitărilor venite din diasporă, respingând orice fel de soluții alternative moderne.
Un exemplu reprezentativ în acest sens este Estonia, o țară mică, cu aproximativ 1,3 milioane de locuitori, dar care a experimentat cu succes sistemul de e-voting și care permite oricărui cetățean să voteze, oriunde s-ar afla pe glob; important este să aibă o conexiune la internet.
Și, atunci, dacă un sistem poate funcționa pentru câteva sute de mii de oameni, atunci poate funcționa și pentru câteva milioane, cum este cazul României. Oportunitatea implementării votului electronic în țară și diasporă nu poate fi negociată la nesfârșit!
Avem cu toții un angajament asumat în fața cetățenilor: de a le oferi soluții sigure și moderne de vot.
Votul electronic la distanță pare a fi un fel de fată morgana pentru politicienii de ieri și de astăzi.
Avem soluții și chiar inițiative depuse în Parlament, cum ar fi cea a USR din 2019, aflată acum în comisiile din Camera Deputaților, dar lipsește voința politică.
Legea propune un sistem de vot realizat printr-o aplicație dedicată cu certificat digital de la AEP. Votantul ar avea la dispoziție 6 zile să voteze, timp în care își poate schimba oricând opțiunea.
Cât credeți că ne vor mai aștepta cetățenii să le oferim această facilitate de vot?
Este nevoie urgentă de înființarea Comisiei unice de cod electoral, unde să dezbatem, să decidem și ulterior să implementăm accesul cât mai facil și sigur la exercițiul democratic pentru toți cetățenii acestei țări. Acest lucru...
Concluzionați, vă rog.
...nu mai poate aștepta. Vă mulțumesc frumos.
## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Am rugămintea în continuare la dumneavoastră să ne încadrăm în cele 3 minute. Eu mai las peste, dar să intrăm cu toți colegii.
Nu numai la dumneavoastră, domnule deputat, ci la toți colegii.
Domnule deputat Nicolae Roman, vă rog.
Se pregătește domnul deputat Bende Sándor.
un popor nu poate fi lipsit de propriile sale mijloace de subzistență, ca urmare a impactului schimbărilor climatice”.
Reiese interdependența dintre majoritatea drepturilor ființei umane, deoarece fără mijloace de subzistență, apă sau hrană, se încalcă – implicit – dreptul la viață.
Obiectivul de dezvoltare durabilă 13 între scopurile sale specifice prevede întărirea capacității de adaptare la provocările climatice și la catastrofele naturale legate de climă.
Efectele evoluției climatice sunt multiple, multe dintre ele sunt ireversibile și constituie una din provocările importante ale vremurilor în care trăim, iar urgența acțiunii în materia schimbării climatice este evidentă.
Închei prin a pune următoarea întrebare următoarelor entități statale:
Domnule premier, domnule ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnule ministru al mediului, apelor și pădurilor, domnule ministru al transporturilor și infrastructurii, domnule ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnule ministru al finanțelor și domnule ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, puteți preciza cum sunt planificate, finanțate și repartizate spre execuție administrației centrale sau locale lucrările de amenajare a teritoriului pentru prevenirea dezastrelor naturale?
Vedeți dumneavoastră, de asta trebuie să stea la masă, nu să-și facă poze pe internet!
Deputat Nicolae Roman, Circumscripția nr. 10 Buzău. Mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumim, domnule deputat. Domnul deputat Bende Sándor.
Se pregătește domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea. Nu se pregătește, pentru că nu este. Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Fiindcă poporul român trebuie să știe ce se întâmplă cu el, astăzi declarația mea politică va viza faptul că România și românii sunt în pericol din cauza fenomenelor climatice extreme.
Anual, în țara noastră se produc inundații și alunecări de teren în tot mai multe zone ale țării, dar și secete prelungite și valuri de căldură excesivă. Sunt afectate numeroase localități, drumuri de toate categoriile, o multitudine de gospodării individuale în mediul rural și urban, precum și bunuri imobile ale statului și ale populației.
Impactul fenomenelor climatice extreme asupra vieții umane poate genera infirmități, răniri și decese, cauzate de evenimente meteorologice extreme.
Amenințările la adresa vieții umane se extind în timp și asupra generațiilor viitoare.
Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, adoptat în anul 2012 la Climate Vulnerable Forum, prevede obligația statelor de a proteja cetățenii în situația unor evenimente climatice extreme. În rezoluțiile Consiliului ONU pentru Drepturile Omului – mă refer aici la Rezoluția nr. 10/4 din 25 martie 2009 și Rezoluția nr. 10/4 din 17 octombrie 2011 – se afirmă că „în niciun caz
Domnule președinte, Stimați colegi, Declarație politică.
Săptămâna trecută am aflat din mass-media că angajați ai Compartimentului de Înmatriculare și Evidență a Vehiculelor Rutiere Timișoara au fost luați de DNA și duși la Parchet pentru audieri. Anchetatorii au declarat că aveau un dosar penal în lucru, pentru perioada 23 ianuarie – 22 mai, atunci când polițiștii ar fi luat mită pentru a înmatricula mașini peste rând, în schimbul unor sume de bani. „În fapt, s-a reținut că în perioada amintită, inculpații – în calitate de funcționari publici, agenți de poliție în cadrul DRPCIV, Compartimentul Înmatriculare și Evidență a Vehiculelor Rutiere Timișoara – în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale au primit sume de bani cu titlu de mită, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle lor de serviciu, respectiv în scopul de a prelua și elibera în mod preferențial, «peste rând», documentele pentru înmatricularea de vehicule”, au transmis, luni, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș.
În 4 luni, angajații de la înmatriculări ar fi obținut aproape 100.000 de lei din șpăgile primite. S-au documentat 384 de acte materiale de luare de mită, iar nouă dintre cei 10 polițiști duși la audieri au fost reținuți pentru 24 de ore. După ce au fost prezentați magistraților cu propunere de arestare preventivă, Tribunalul Timiș a dispus emiterea mandatelor de arestare pentru 30 de zile pe numele celor nouă polițiști de la înmatriculări acuzați de luare de mită.
Doamnelor și domnilor,
## Stimați colegi,
Acestea sunt faptele. Știrea arată cât de „responsabili” – cu ghilimelele de rigoare – sunt unii funcționari ai statului și, culmea, exact cei care ar trebui să vegheze la bunul mers al politicilor publice, cei care sunt garanții respectării legilor. Cum este posibil ca în alte țări civilizate să poți rezolva orice problemă în 30-40 de minute, fără intermediari, iar în România, pentru o simplă înmatriculare, să trebuiască să dai bani? Rezultatul oricărui serviciu prestat pentru public de către funcționarii publici duce în România, de cele mai multe ori, la mită. Ceea ce nu este deloc în regulă! Contribuabilii plătesc taxe, stau la cozi, unele interminabile, se programează la diverse servicii oferite de administrațiile publice. În ultima vreme, prin intermediul aplicațiilor online se pot realiza destul de multe servicii, ceea ce este de un real folos pentru timpul pierdut de contribuabil la ghișeu.
Destul de grav este faptul că funcționarii respectivi își făcuseră un obicei de a face abuz de funcție dacă nu primeau bani pentru orice serviciu oferit. Mă întreb retoric: cum se face că ministrul afacerilor interne nu știa despre obiceiurile funcționarilor de la DRPCIV? De ce nu s-au făcut controale până acum? Solicit imperios ministrului de resort să fie intransigent cu personalul care face abuz de funcție și ia mită. Acești funcționari nu au ce căuta în serviciul public. Cred că trebuie luate măsurile ce se impun acum. Este important să se facă controale în toate județele și să se verifice modul în care funcționarii își fac datoria.
Pe de altă parte, solicit conducerii ministerului să limiteze întâlnirea cetățenilor cu funcționarii săi și să implementeze aplicații online pentru serviciile oferite de compartimentele MAI.
Vă mulțumesc.
Deputat Bende Sándor, UDMR.
Mulțumesc frumos, domnule deputat. Doamna deputat Alexandra Huțu. Vă rog.
Bună dimineața!
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România se află în pragul unui dezastru ecologic, iar guvernanții au grijă doar de alegerile lor interne”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Au trecut un an și 9 luni de când guvernarea dreptei a preluat puterea, iar în tot acest timp România a ajuns să fie îngropată în gunoaie, mai ales în jurul marilor orașe, din cauza zecilor de vapoare și sutelor de TIR-uri cu deșeuri care sosesc de peste tot din lume. Cel mai grav este că are de suferit calitatea apei potabile și a aerului, deci, în final, noi, toți românii.
Este intolerabil că au ajuns căpușele să gonească familiile cu copii din parcurile din capitală, iar șobolanii și pisicile să bântuie pe străzile Bucureștiului.
În tot acest timp, în mai multe zone din țară avem case izolate, drumuri închise, hectare de teren inundate din cauza ploilor abundente din ultimele săptămâni.
Urmează să ne confruntăm cu un val de caniculă și fenomene meteo extreme, dar guvernanții sunt ocupați cu luptele interne din propriile partide.
Unde sunt perdelele forestiere de care avem nevoie pe șoselele naționale, unde sunt controalele din ocoalele silvice, unde sunt filtrele pentru descoperirea transporturilor ilegale de lemn? Nu știm.
În altă ordine de idei, alocările de fonduri pentru decolmatări și regularizări ale albiilor râurilor sunt o enigmă, iar fondurile alocate pentru construcția de baraje sunt derizorii, cum este cazul barajului de la Vârful Câmpului, din județul Botoșani.
Vă mai aduc în atenție o problemă pe care aleșii din județul Botoșani au semnalat-o guvernanților dreptei, și anume eroziunea malului românesc al Prutului. Din cauza viiturilor repetate, teritoriul național se diminuează, iar oamenii riscă să se trezească cu gospodăriile în apele râului. Acest lucru se întâmplă în special în zona comunei Hudești și pe linia Oroftiana–Darabani–Rădăuți-Prut, la granița cu Ucraina și Republica Moldova.
Tot în județul Botoșani și tot în Hudești au început să fie văzuți urși, în căutare de hrană, ce-i drept, deocamdată mai puțini la număr decât cei care au luat cu asalt străzile din Târgu Mureș și Brașov.
Dacă ne întoarcem la vestitul PNRR, constatăm că la ultima variantă au fost diminuate considerabil alocările destinate energiei regenerabile prevăzute la capitolul „Energie și tranziție verde”.
## Dragi colegi,
Acestea sunt, pe scurt, doar câteva din problemele reale cu care se confruntă românii din diferite părți ale țării și care reclamă urgent intervenția ministrului mediului și a subordonaților săi, dar, din păcate, se pare că nu avem ministru, nu avem autoritate națională care să se intereseze cu adevărat de soarta oamenilor.
Nu-mi rămâne, în final, decât să trag o singură concluzie.
Demisia, domnule ministru Barna Tánczos! Demisia, domnule Dan Barna! Demisia, domnule Florin Cîțu!
Vă mulțumesc frumos.
Deputat al PSD, Botoșani, Alexandra Huțu.
## Mulțumesc frumos.
Și eu tot din Botoșani sunt.
Îi dau cuvântul altui domn din Botoșani, domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.
## Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor deputați,
În județul Botoșani sunt oficial peste 4.000 de copii, iar la nivel național statisticile indică 90.000 de copii ai căror părinți, unul sau amândoi, au plecat în alte țări pentru a-și căuta un loc de muncă mai bine plătit.
Sunt astăzi în fața Domniilor Voastre cu un mesaj scurt, țintit. Vă propun să lăsăm deoparte toate animozitățile politice și să facem echipă pentru acei copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate, la muncă, și pe care această distanță îi distruge emoțional și psihic.
Eu vin din sistemul de protecție a copilului și, credeți-mă, realitatea nu este cuprinsă în nicio statistică și în nicio bază de date. Realitatea este cumplit de tristă și de aceea este nevoie ca noi, parlamentarii, să ne implicăm și să găsim soluții și măsuri în urma cărora părinții acestor copii să vină acasă. Da, probabil salariile din străinătate sunt mai mari decât cele din țară, însă sacrificiile pe care le fac acești părinți și copiii lăsați să crească alături de rude sunt enorme și nu merită.
Stimate colege și stimați colegi,
Dacă nu intervenim cât mai repede cu măsuri de stimulare a românilor plecați în străinătate – să revină în țară – și dacă în paralel nu acționăm cu măsuri concrete de pregătire școlară suplimentară, servicii sociale, psihologice și juridice pentru copii și rudele rămase să aibă grijă de ei, ne vom trezi în câțiva ani că avem generații întregi de tineri care s-au format și au crescut la voia întâmplării, fără o familie alături.
În urma studiilor realizate de UNICEF și Organizația „Salvați Copiii”, minorii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate au nevoie de consiliere școlară și asistență psihopedagogică periodică, astfel încât să se diminueze sentimentul de abandon, anxietate, tristețe, dar și pentru depășirea problemelor de comunicare care apar între copii și persoanele care se ocupă de întreținerea lor pe perioada absenței părinților.
Mai mult, România a mizat pe salarii mici mult timp, pentru a-i atrage pe investitori. A fost o strategie greșită. Mulți dintre tineri au plecat la muncă în străinătate, iar județul Botoșani a fost unul dintre cele mai afectate din țară. Pentru a opri plecarea tinerilor, Guvernul Partidului Social Democrat a majorat salariul minim și veniturile medicilor, profesorilor și ale altor categorii de angajați și a creat programe dedicate antreprenorilor. Trebuie însă să facem ceva și pentru a-i convinge să revină acasă.
Avem nevoie de programe concrete care le oferă tinerilor plecați sprijinul necesar pentru a începe o afacere în România, iar pe cei care vor să se angajeze să îi punem în legătură cu antreprenorii români, care au nevoie mai mult ca oricând de forță de muncă.
Haideți să lăsăm deoparte orgoliile politice și interesele de partid și să ne asumăm responsabilitatea educării copiilor cu părinți plecați în căutarea unei vieți mai bune, iar în același timp să le aducem părinții acasă.
Vă invit pe toți să găsim soluții clare, aplicabile pe termen scurt și mediu, astfel încât să îi ajutăm pe acești copii care ne vor plăti pensiile mai târziu.
Vă mulțumesc.
Dan-Constantin Șlincu, deputat de Botoșani.
## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**
Are cuvântul domnul deputat Romulus-Marius Damian.
Dacă nu, tura următoare?
Are cuvântul domnul deputat Florin Buicu, după care se pregătește domnul deputat Valentin-Ilie Făgărășian?
Mulțumesc, domnule președinte.
De la Botoșani trecem la Mureș. Și, chiar dacă suntem la declarații politice, o să-mi permit ca în cadrul acestei declarații politice să pun niște întrebări. Chiar dacă sunt, hai să-i spun, retorice, aș aștepta niște răspunsuri pe care să le și dea ministrul sănătății și prim-ministrul României.
Declarația din această zi face referire la serviciile medicale și aș începe prin a-i întreba pe ministrul sănătății și pe prim-ministru în felul următor: sunteți pe punctul de a
aproba în Guvern o ordonanță de urgență cu efecte devastatoare pentru sistemul medical public, și nu numai, asupra oamenilor care muncesc în acest sistem și în egală măsură asupra majorității românilor.
Ordonanța stabilește majorarea cu până la 10% a numărului de paturi de spitalizare continuă pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de servicii medicale cu clinici sau spitale private, paturi care vor fi luate de la spitalele publice și care vor merge către spitalele private.
Ce efecte concrete va avea această măsură? Spitalele publice vor pierde o sumă de până la 250 de milioane de euro, din calculele făcute de anumiți experți. Pe de altă parte, vor pierde din fondurile necesare pentru investiții sau achiziționare de aparatură medicală.
Și, mai grav, vor pierde personal medical – și așa insuficient –, pentru că numărul personalului medical din sistemul public de sănătate este direct proporțional cu numărul de paturi de spitalizare continuă, normarea personalului făcându-se, practic, în funcție de acest număr. Reducerea paturilor de spitalizare continuă înseamnă și reducerea personalului.
Pe de altă parte, vor fi mai puține servicii gratuite medicale, pentru care pacientul nu plătește, în sistemul public, iar pacienții vor fi obligați să meargă către privat, unde vor plăti pentru a putea fi tratați.
Vom asista deci, pe de altă parte, și la reducerea calității serviciilor medicale prestate în sistemul public, precum și la destructurarea accelerată a instituțiilor sanitare publice, întrucât personalul medical va migra din nou, fie spre străinătate, fie spre instituții private.
Din nou, așa cum s-a întâmplat pe vremea Guvernului Boc, spitalele publice vor dispărea, iar românii cu posibilități financiare reduse vor fi condamnați la boală și la suferință.
Toate acestea se întâmplă după un an și jumătate de la declanșarea pandemiei, perioadă în care sistemul de sănătate a fost condus dezastruos, în care pacienții cronici nu au avut acces la îngrijirile obligatorii, iar personalul medical din instituțiile publice a muncit până la epuizare, în condiții necorespunzătoare. Pandemia a demonstrat cu prisosință necesitatea consolidării sistemului public de sănătate, și nu a vulnerabilizării lui.
În aceste condiții, orice măsură pe care o propuneți, domnule prim-ministru și doamnă ministru al sănătății, ar trebui să fie fundamentată impecabil și supusă unei largi dezbateri publice.
În condițiile în care nu există o transparență minimă a acestei măsuri, deși este obligatorie, potrivit legii, a fost discutată această ordonanță de urgență măcar cu actorii relevanți din domeniul sănătății? Și aici mă refer la organizațiile medicilor, ale asistenților medicali, universitățile de medicină, cu sindicatele din domeniu sau cu organizațiile pacienților. A fost realizat oare un studiu de impact, care este obligatoriu pentru orice act normativ? Și, dacă a fost realizat, ar fi bine ca Guvernul României să-l facă public.
O întrebare retorică: care vor fi spitalele publice care vor fi desființate sau ale căror paturi vor fi tăiate?
Și, în final, nu susțin doar sistemul public de sănătate. Sistemul privat trebuie să fie complementar sistemului public. Avem nevoie și de sistem privat, dar nu prin măsurile haotice ale actualului Guvern.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Valentin-Ilie Făgărășian și se pregătește domnul Dumitru Flucuș. Vă rog.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor,
Ar fi necesar ca Partidul Social Democrat, care astăzi dă lecții de moralitate și naționalism prin studiouri de televiziune, să le explice românilor de ce vreme de peste 20 de ani, cât au guvernat România, au pus constant piedici programelor de investiții care ar fi trebuit să conecteze țara noastră la economia performantă a spațiului european.
De bani pentru construirea de autostrăzi, drumuri expres sau căi ferate de mare viteză țara noastră nu a dus lipsă, nici în perioada de preaderare și nici după aderarea la Uniunea Europeană. Numai că guvernările socialiste au ratat toate oportunitățile pe care le-a avut țara noastră, înșelând populația cu investiții mâzgălite pe harta țării prin campaniile electorale. Nu trebuie să uităm câte mii de kilometri de autostrăzi propunea Partidul Social Democrat în anul 2016, iar imediat după ce a preluat guvernarea a blocat toate proiectele, iar șantierele s-au umplut de rugină.
Stimați colegi,
Partidul Național Liberal a preluat guvernarea țării în unul dintre cele mai grele momente din ultimii 30 de ani, confruntându-se, deopotrivă, cu problemele bugetare lăsate de Partidul Social Democrat, cu promisiuni populiste fără acoperire, cu o criză sanitară fără precedent și cu o blocare aproape totală a activităților economice. Cum oare să treci cu vederea faptul că Guvernul PNL a reușit în anul 2020 să aibă grijă de viața și sănătatea românilor, să aloce peste 7% din PIB către firmele românești ca să nu intre în faliment, să majoreze pensii și alocații și să deblocheze toate proiectele de investiții din țară? Da, astăzi țara noastră arată ca un mare șantier, iar oricine se îndoiește poate să vadă că pe majoritatea autostrăzilor se lucrează, coridoarele principale de transport pe calea ferată se modernizează, spitalele regionale au intrat în linie dreaptă, iar infrastructura locală are cel mai rapid ritm de dezvoltare din ultimii 30 de ani.
Stimați colegi,
Am ajuns în ziua în care spunem că la autostrada Pitești–Sibiu se lucrează. Se lucrează și dinspre Sibiu, și dinspre Pitești. Finalizarea investițiilor la coridorul paneuropean nr. IV va lega Constanța și capitala de inima Europei, lucru așteptat de atâtea decenii. De asemenea, Autostrada Transilvania, autostrada Iași–Târgu Mureș sau Autostrada Moldovei vor lega, după mai bine de un secol, provinciile istorice ale țării noastre între ele, dar și cu marea familie europeană. Așadar, distanțele care se parcurgeau în zile se vor străbate în numai câteva ore, iar România va deveni un pol de creștere economică pentru întreaga regiune. Este evident că, odată construită această infrastructură vitală pentru dezvoltare, vom avea toată îndreptățirea să așteptăm beneficiile economice și sociale. Am încredere că actuala majoritate parlamentară va consolida efortul investițional început de Partidul Național Liberal în anul 2020 și va utiliza la maximum oportunitățile de finanțare venite de la Uniunea Europeană, pentru a recupera în numai câțiva ani ceea ce PSD nu a vrut și nu a putut să facă pentru România în ultimii 30 de ani.
Vă mulțumesc. Deputat Valentin Făgărășian.
Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Dumitru Flucuș? Nu este. Domnul deputat George Șișcu? Vă rog.
Bună ziua!
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea de astăzi se intitulează „Ultimul summit NATO a fost un succes pentru România. Securitatea românilor este și mai bine asigurată”.
România a primit o nouă garanție de securitate la Summitul NATO de la Bruxelles, drumul nostru alături de partenerii nord-atlantici fiind unul sigur și solid.
Țara noastră și-a atins obiectivele fixate pentru acest summit, deciziile luate recent la Bruxelles răspunzând pe deplin intereselor de securitate ale României. S-a decis menținerea politicii de apărare a NATO, care să vizeze în primul rând flancul estic, cu o atenție sporită pentru evoluțiile din Marea Neagră.
În documentele summitului este menționat comportamentul mai puțin prietenos al Rusiei față de partenerii României din vecinătate, un exemplu fiind masarea de trupe și de tehnică militară la granița cu Ucraina. De altfel, regiunea Mării Negre are o importanță strategică majoră pentru securitatea euroatlantică, acest lucru fiind evidențiat de câteva ori în documentele summitului. După cum remarca și președintele Klaus Iohannis la finalul summitului, aprofundarea relației NATO cu Uniunea Europeană este foarte importantă, la fel cum esențială este și creșterea sprijinului pentru partenerii noștri din vecinătatea estică.
Un alt lucru reflectat în declarația finală a summitului privește sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei.
România a demonstrat maturitate la acest summit, dar și faptul că rămâne un partener de nădejde și un aliat activ, implicat în eforturile de asigurare a securității spațiului euroatlantic.
Suntem unul dintre statele care au atins deja pragul de 2% din PIB alocat pentru apărare, dar succesul alianței depinde de modul în care fiecare stat își îndeplinește obligațiile care îi revin.
Putem spune după acest summit că securitatea României și a cetățenilor săi este și mai bine asigurată, lucru evidențiat și în declarațiile președintelui american Joe Biden. Mai mult, șeful statului român a avut două întrevederi cu Președintele SUA, iar Joe Biden ne-a transmis că parteneriatul strategic cu America rămâne în continuare unul solid.
România și-a făcut bine temele pentru acest summit și dovedim că rămânem un actor important în cadrul NATO. Am demonstrat profesionalism atât în teatrele de operații, cât și în cadrul exercițiilor militare organizate în comun cu aliații noștri. Suntem în cel mai bun moment posibil privind asigurarea securității României, iar unul dintre beneficii ar putea fi atragerea unor investiții tot mai consistente pentru țara noastră.
Deputat George Șișcu, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.
Vă mulțumesc.
Mulțumim, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Ringo Dămureanu, după care se pregătește domnul deputat Daniel Florea. Vă rog.
Declarația politică se numește „Condamnarea patriotului român Dușan Pârvulovici. Românii din Timoc, prigoniți cu procese politice în Serbia”.
„Vineri, 25 iunie 2021 – adică peste două zile –, mă voi duce să execut pedeapsa cu închisoarea, după mai bine de un deceniu de procese politice duse împotriva mea de autoritățile sârbești, pentru că am ținut sus steagul neamului nostru românesc în partea dreaptă a Dunării, în Valea Timocului. Rumânii, numiți local «vlahi», sunt români. Nu există limbă vlahă sau grai vlah. Noi aici vorbim doar limba română. Merg înainte, nevinovat, dar cu demnitate, cu fruntea sus! Trăiască neamul nostru românesc!”
L-am citat aici pe Dușan Pârvulovici, patriot român din Valea Timocului.
Stimate domnule președinte,
Această declarație politică aparține Congresului Românilor din Serbia, format din Partidul Neamului Românesc, Grupul intelectual român, Asociația pentru cultură a românilor-vlahilor din Serbia „Ariadnae Filum”, Societatea românilor-vlahilor „Traian”, Asociația Femeilor Ortodoxe „Sfânta Maxima”, Perspective tradițional inovative din Valea Timocului, Comitetul pentru Drepturile Omului Negotin, Grupul studenților timoceni în România, românii din Homoli, și este susținută de Biserica Ortodoxă Română din Valea Timocului.
Congresul Românilor din Serbia este instituția de cel mai înalt nivel în cadrul comunității române din Serbia de Răsărit, unde locuiesc aproximativ 300.000 de etnici români, și care astăzi trage un puternic strigăt către țara-mamă privind situația românilor din Serbia, supuși unei asimilări etnice forțate, fără drepturi civice, politice, culturale și religioase, fără drept la limbă maternă, prigoniți de statul sârb inclusiv în justiție, pentru descurajarea lor totală și definitivă.
Dușan Pârvulovici este unul dintre primii români din Valea Timocului care au ridicat steagul identitar, alături de alți frați de sânge și de grai, precum preotul Boian Aleksandrovici și liderii politici Predrag Bălașevici, Zavișa Jurj și alții.
Statul sârb a dus procese politice încă din 2003 împotriva românilor timoceni. Asistența juridică acordată prin Comitetul pentru Drepturile Omului, condus de patriotul Dușan Pârvulovici, avea să îl coste mult pe patriotul român.
Primul proces a fost organizat de Tribunalul Negotin într-o ședință-fulger, chiar în zi de duminică, 22 mai 2005, patriotul fiind chemat de-ndată prin telefon și judecat deoarece a informat mass-media că în ziua anterioară a avut loc o slujbă religioasă pe ruinele Mănăstirii Coroglași, construită de domnitorul valah Mircea cel Bătrân în Timoc. Intervențiile diplomatice de la București și Belgrad au dus atunci la încetarea procesului și la eliberarea patriotului. A fost însă mesajul clar, adresat românilor din Timoc, că statul sârb controlează justiția și îi privește în mod ostil.
În 2006, Dușan Pârvulovici s-a aflat în conducerea Consiliului Național al Minorității Române „vlahe”, care a declarat limba română ca limbă oficială a minorității românești din Valea Timocului. După acea decizie istorică, acum acest consiliu, la presiunea statului sârb, a devenit ostil...
Vă rog să concluzionați!
...românilor din Valea Timocului, susținând o limbă, cultură și civilizație artificială, numite „vlahe”. Pe Dușan Pârvulovici statul sârb îl interoghează prin serviciile secrete și îl judecă neîncetat de atunci.
Dușan Pârvulovici a dezvăluit împrejurări uluitoare: fosta sa soție a fost angajată după divorț în procuratura din Negotin, în cadrul biroului procurorului adjunct de atunci, jurista stagiară a devenit procuror general adjunct la Negotin după ce a semnat acuzația în rechizitoriul împotriva lui Dușan Pârvulovici. Unul dintre martorii acuzării a primit promisiunea de a lucra în biroul de întreținere a calculatoarelor în Parchetul Negotin dacă va depune mărturie împotriva acestuia, iar mama stagiarei, fiind judecător la Negotin, i-a luat lui Dușan Pârvulovici ambii copii minori și i-a repartizat fostei sale soții, cu toate că centrul de asistență socială din localitate nu a fost de acord cu această soluție, iar în urma acestei soluții stagiara a progresat la tribunal, devenind judecătoare. Nimic întâmplător.
Timp de aproape 10 ani, din 2012, în instanțele sârbești s-a desfășurat ultimul proces împotriva lui Dușan Pârvulovici, în care au fost schimbați opt judecători, patru instanțe, patru procurori, pentru ca acesta să fie condamnat, în final, la un an și jumătate de închisoare. După verdict a venit decizia de executare, cu toate că soluția a fost până atunci anulată de trei ori, iar calea de atac extraordinară este deschisă. Nu s-a așteptat cu decizia de executare a pedepsei până când soluțiile legale extraordinare devin definitive. Aceste presiuni asupra instanțelor...
Vă rog să concluzionați!
...și Parchetului din Negotin de la organele superioare din Serbia demască un veritabil proces politic în cazul Dușan Pârvulovici.
Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate, membru al Grupului parlamentar de prietenie România–Serbia. Vă mulțumesc.
Mulțumim, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Daniel Florea.
Se pregătește domnul deputat Romulus-Marius Damian. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Hagi, educația și cei 7 ani de-acasă”
La început, vă dau două vești extrem de proaste.
Prima este că peste 10% dintre copiii de clasa a VIII-a – peste 16.500 de copii – care ar fi trebuit să susțină examenele la evaluarea națională nu s-au înscris deloc la acest examen.
A doua veste este că peste 22% dintre copiii de clasa a XII-a – peste 34.000 de copii – care ar fi trebuit să susțină examenul de bacalaureat nu o pot face din cauza corigențelor. Culmea este că, în perioada pandemiei, guvernanții de dreapta nu numai că nu au făcut nimic pozitiv pentru educația copiilor noștri, dar din lipsă de interes, lipsă de viziune, lipsă de dragoste de carte, au reușit să creeze școlii românești o mare problemă – această involuție de un an și jumătate se va repercuta negativ mulți ani asupra rezultatelor la învățătură ale tinerilor țării noastre.
În aceste condiții, în care țara este condusă în majoritate de sfertodocți cu nasul pe sus, fără niciun motiv, pentru că știm din moși-strămoși că „Prostul, dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul...”, singura șansă este educația pe care noi, părinții, le-o dăm acasă copiilor noștri. Deoarece statul, în condițiile actualei guvernări de dreapta, nu numai că nu este un partener în procesul de educație, ci este, din păcate, un dușman.
Iar un exemplu minunat al educației oferite de cei 7 ani de-acasă este exemplul lui Hagi, care, din postura de mare campion, recunoscut unanim pe plan mondial, s-a întors acasă, la Constanța, și face un lucru extraordinar de frumos: legenda Hagi recreează legenda „Farul”.
Mulți dintre aceia care și-au bătut joc de cuvintele pe care le folosea genialul fotbalist nu au avut nici mintea și nici educația necesare pentru a vedea cât de clar era adevărul de dincolo de vorbe.
Aceștia nu văd nici acum ce pildă superbă oferă un om care toată viața și-a iubit și și-a ascultat părinții: un specialist de înaltă clasă, împlinit personal și profesional, dă înapoi comunității de unde a plecat să cucerească lumea, acea comunitate care l-a respectat, l-a iubit și l-a susținut la începutul carierei, atunci când avea cea mai mare nevoie, o parte din energia lui, din cunoștințele lui, din viața lui de star de faimă mondială.
Copii, astăzi, în plină perioadă de examene care vă vor defini traseul profesional vreme îndelungată, vă urez să fiți cât mai mulți cei care, din postura de învingători ai valurilor vieții, peste ani, să vă întoarceți frumos, ca exemple vii, pozitive, acolo de unde ați plecat.
Din păcate pentru voi, cei care acum sunteți în perioada de examene, aceasta nu va fi victoria educației pe care ar fi trebuit să v-o ofere școala și pentru care ar fi trebuit să vă sprijine Guvernul. Dar, cu siguranță, va fi cea mai frumoasă și mai trainică victorie a celor 7 ani de-acasă și a iubirii pe care v-o poartă părinții voștri.
Daniel Florea, deputat al PSD, București.
## Mulțumesc frumos.
Cu permisiunea domnului deputat Romulus-Marius Damian și datorită faptului că domnul deputat Andrușceac trebuie să meargă la Biroul permanent reunit, vă rog, domnule deputat Antonio Andrușceac.
Vă mulțumesc, domnule președinte și domnule coleg. Declarația mea politică se intitulează „România ca o pradă”.
Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR vrea să înstrăineze resursele de sare și grafit ale României. AUR se opune public acestui nou act de trădare a interesului național.
Potrivit Constituției României, „Bogățiile de interes public ale subsolului (...), de interes național (...), fac obiectul exclusiv al proprietății publice”, iar „Statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică”.
Contrar acestor prevederi fără echivoc, Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR urmărește o vânzare mascată a Societății Naționale a Sării, Salrom – SA, prin așa-zisa „atragere de investitori străini”, după cum a precizat recent ministrul USR al economiei, Claudiu Năsui.
Obiectul de activitate al Companiei Naționale a Sării Salrom – SA este exploatarea și comercializarea a două dintre cele mai prețioase resurse naturale ale României – sarea și grafitul. Salrom – SA a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 251,2 milioane de lei și un profit net de 11,4 milioane de lei. În pofida acestor rezultate bune, ministrul economiei, Claudiu Năsui, a impus schimbări majore și discutabile la nivelul Consiliului de administrație al Salrom – SA și a titularizat-o la conducerea executivă pe auditorul financiar Alina Prahoveanu, a cărei societate oferă consultanță pentru mai multe firme private care pot avea relevanță de control pentru anumite instituții ale statului.
Obiectivul concret al întregii operațiuni este diminuarea performanțelor economice ale Salrom – SA, în așa fel încât la listarea pe bursă prețul acțiunilor să fie cât mai mic, iar statul român să piardă _de facto_ controlul actualei sale participații majoritare.
Alianța pentru Unirea Românilor este pentru o economie de piață liberă. Ne-am asumat, în același timp, și misiunea de a proteja și promova exploatarea sustenabilă a resurselor naționale ale României. Or, constatăm că prin manevre de genul celor de la Societatea Națională a Sării, Salrom – SA, în România continuă, pas cu pas, jefuirea avuției naționale. Deputat AUR Antonio Andrușceac, Circumscripția nr. 4 Bacău.
Mulțumesc.
## Mulțumim, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Romulus-Marius Damian. Se pregătește domnul deputat Radu-Mihai Popa.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Educația românească eșuată”.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Bună dimineața!
Unde este reforma în educație promisă de coaliția de guvernare PNL, USR PLUS și UDMR? Singurul lucru pe care l-a făcut actualul ministru al educației este să distrugă sistemul educațional pe durata pandemiei și văd că se continuă cu această strategie și acum. Absenteismul este mai ridicat ca niciodată și avem peste 16.000 de corigenți numai la clasa a VIII-a.
A mai „reformat” gratuitatea transportului elevilor: acum se decontează!
A reformat și metodologia concursurilor pentru directorii de școli: nu mai sunt necesare diplome de management educațional, iar concursurile sunt în continuare amânate, din luna februarie.
Săptămâna aceasta are loc evaluarea națională, iar rezultatele vor reflecta ceea ce alte țări au știut de mult: învățământul online este un eșec!
Un studiu efectuat de Universitatea Goethe din Germania a ajuns la concluzia că învățământul online sau la distanță produce, sub aspect educațional, un efect similar celui al vacanței de vară. Adică o stagnare și chiar o scădere a competențelor educaționale în rândul copiilor și adolescenților, iar diviziunea între săraci și bogați s-a adâncit și mai mult în timpul închiderii școlilor din cauza pandemiei.
Învățământul online nu a făcut altceva decât să scadă competențele educaționale și să conducă la un dezastru în educație, aproape 16.500 de elevi de clasa a VIII-a au rămas corigenți în acest an. Și când spun dezastru mă raportez la anii trecuți, când numărul elevilor corigenți era de 15.000 din toți anii de școală! Acum ne confruntăm cu un număr de 16.500 elevi doar de clasa a VIII-a corigenți, elevi care trebuiau să își aleagă liceul și un drum în viață acum se luptă cu corigențele din cauza haosului la care au fost supuși.
Mă bucur că și ministrul educației observă și declară că situația este îngrijorătoare, dar mă întreb: cine a ținut oare copiii departe de școală un an, lucru ce a condus la această situație îngrijorătoare?!
Domnule ministru Cîmpeanu, dacă vă recunoașteți incompetența ce a dus la dezastrul din momentul de față, ar trebui să vă dați demisia. Ați mai spus, domnule ministru, că datorită acestui sistem de predare online elevii și-au îmbunătățit abilitățile digitale și că le-a prins bine, dar ce ne facem cu elevii care nu au nici curent în locuință, dar mai ales tabletă sau calculator, aceștia nu au drept la educație? Și mai vorbeați și de importanța predării digitale, mâine-poimâine ne trezim că nu mai este nevoie nici de cadre didactice.
Cum să faceți astfel de declarații când se vede cu ochiul liber actualul stadiu al educației românești, când studiile și realitatea dovedesc contrariul?
Situația este îngrijorătoare, exact așa cum o recunoaște și ministrul educației, Sorin Cîmpeanu.
De aceea, sper ca moțiunea de cenzură „România eșuată. Recordul «fantastic» al Guvernului Cîțu” să fie votată de majoritatea colegilor din Parlament și că acest Guvern care a adus România într-o stare dezastruoasă în toate domeniile să fie demis și să plece acasă!
Vă mulțumesc.
Deputat Romulus-Marius Damian, Caraș-Severin.
## Mulțumim, domnule deputat.
Are cuvântul domnul deputat Radu-Mihai Popa.
Consult Grupul parlamentar al PNL dacă a venit domnul deputat Dumitru Flucuș.
Urmați după domnul deputat.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Revin în atenția dumneavoastră cu o problemă pe care am ridicat-o și săptămâna trecută, și anume situația alarmantă, comportamentul deplasat al poliției din Dâmbovița. În mod concret e vorba de dosarul cu ucidere din culpă din comuna Voinești din 2018, care a stat în nelucrare timp de 3 ani, până când o instanță a obligat polițiștii de la IPJ Dâmbovița, i-a obligat, pur și simplu, să se apuce de treabă.
A doua zi după interpelarea mea de aici, din Parlament, imediat a doua zi, procurorii au primit dosarul de la poliție și e o dovadă clară că dosarul era ținut la sertar și că avea toate datele complete.
Dar acest caz unic în istoria justiției dâmbovițene nu trebuie trecut cu vederea, pentru că acolo lucrurile tind să
scape de sub control și cred că șefii politici ai poliției, liberalul Virgil Guran ar trebui să elibereze poliția de sub dominația PNL-istă, pentru că lucrurile sunt grave.
Cred că s-au speriat de zgomotul public necesar care a înconjurat acest dosar de ucidere din culpă, dar n-am niciun motiv să le mulțumesc nici polițiștilor care l-au trimis la procuratură, pentru că n-au făcut-o din convingere, au făcut-o din frică, și nu am convingerea că dosarul nu se va întoarce la poliție, pentru că este legat cu sfoară galbenă și albastră, și nu am convingerea că nu o să zacă până o să se prescrie fapta.
Am, în schimb, convingerea că poliția PNL-istă este mână în mână cu suspecții din dosare, după ce Dusterul inscripționat cu numele poliției în culori galben-albastre, în ziua de 4 iunie 2021, între orele 17.00 și 20.00, timp de 3 ore, a stat parcat ostentativ în fața curții presupusului ucigaș din culpă, autorul crimei, și, întâmplător sau nu, din curtea familiei Gălie Gabriel-Cătălin, autorul crimei, ieșea fum de la un grătar.
E scandalos ce se întâmplă, pentru că cetățenii mi-au semnalat că sunt în pragul revoltei. Un om a murit și timp de 3 ani nimeni nu răspunde. Mai mult decât atât, poliția face vizite la grătar, în curtea presupusului ucigaș, acolo, pe podișca unde tânărul Cristi Grigorescu și-a dat sfârșitul sub roțile mașinii lui Gălie.
Mă întreb așa, retorico-moral, dacă dânșilor, polițiștilor care au servit masa, le-a tihnit acea mâncare, în locul unde sufletul nevinovat al tânărului a rămas pentru vecie. Domnule Guran și stimați colegi...
Concluzionați, vă rog!
...e timpul ca poliția să facă dreptate până la capăt, așa cum ne place nouă să spunem, dar dreptatea trebuie să-i aibă în vedere și pe liberali, și pe USR-iști.
Mulțumesc.
## Mulțumesc frumos.
Are cuvântul domnul deputat Dumitru Flucuș, după care se pregătește domnul deputat de la Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul Cătălin-Zamfir Manea.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Declarația mea politică se numește „Cum apărăm oamenii de atacurile urșilor?”.
În ultimii ani ne confruntăm cu o problemă de securitate internă nemaiîntâlnită în niciuna din țările europene. Înmulțirea necontrolată a prădătorilor mari, în special a urșilor și a lupilor, a dus la creșterea atacurilor pe care aceste animale sălbatice le fac asupra oamenilor și a animalelor domestice și sălbatice din zonele de deal și de munte.
Autoritățile statului s-au lăsat intimidate de anumite organizații neguvernamentale foarte vocale. Sub pretextul iubirii de animale și de natură, aceste organizații au reușit să blocheze un sistem care funcționa foarte bine. Specialiștii din România au reușit să creeze și să gestioneze foarte bine un fond forestier de mare valoare și diversitate, având la acest moment cea mai mare suprafață de păduri virgine din Europa. Specialiștii în cinegetică au reușit să păstreze echilibrul între cele mai mari populații de carnivore mari și celelalte specii de animale sălbatice și oameni.
În ultimii ani, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale au reușit să își plaseze oameni chiar în guverne. Este interesant de observat cum organizații care se numesc neguvernamentale devin, de fapt, guvernamentale, luând sau influențând decizii majore ale Executivului.
Simultan cu asta, specialiștii au fost îndepărtați de la luarea deciziei. Toată lumea se pricepe acum la protejarea pădurilor, la urși și la fotbal.
Unii oameni politici aflați în funcții de execuție din Ministerul Mediului, speriați de presiunile puse de unele organizații neguvernamentale, de media și de emoțiile false induse de aceștia opiniei publice, au hotărât să nu facă nimic. Lipsa unui plan pe termen mediu și inacțiunea au dus la înmulțirea necontrolată a urșilor și a lupilor.
Odată cu înmulțirea lor, un număr mare de urși s-au urbanizat și și-au schimbat comportamentul. Acum aceștia nu se mai tem de oameni și au învățat că găsesc mai ușor hrană în sate și orașe decât în sălbăticie.
Numărul întâlnirilor dintre oameni și urși a crescut exponențial în ultimii ani. La fel și numărul atacurilor față de oameni și, din păcate, și numărul de victime umane.
Dacă persistăm într-o lipsă de acțiune din partea autorităților, numărul oamenilor omorâți de urs va crește rapid. Cine va răspunde pentru asta și cum va răspunde?
Vă puteți închipui cum e să fii omorât și mâncat de un urs? Și asta în anul 2021, într-o țară a Uniunii Europene?
Vă puteți imagina ce simte un copil sau o femeie dacă sunt speriați de urs? Ei pot rămâne cu traume pe viață. Nu avem niciun program de consiliere sau de sprijin pentru recuperarea persoanelor speriate de urs. De cei răniți nu mai vorbim, de cei morți nici atât.
Aceste situații trebuie să înceteze cât mai curând cu putință. Statul trebuie să intervină în restabilirea echilibrului dintre oameni și animalele sălbatice, prin promovarea unor măsuri ferme, ținând cont și de sugestiile specialiștilor în cinegetică.
Solicit Guvernului României să ia măsurile necesare, astfel încât în România oamenii să nu mai riște să fie atacați și chiar mâncați de urși.
Ca deputat, voi susține inițiativele de modificare a legislației pentru reglementarea soluțiilor privind rezolvarea acestei probleme.
Dumitru Flucuș, deputat al PNL, Brașov.
## Mulțumim.
Are cuvântul domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea. Urmează domnul deputat Mihai Ioan Lasca.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
„Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome a expirat, nemaifiind în vigoare încă de anul trecut, din luna decembrie”.
Argumentele și angajamentele pe care România și le-a asumat în relația cu Uniunea Europeană în ceea ce privește incluziunea romilor trebuie respectate cu fermitate.
Au trecut 6 luni de la începutul acestui an și nu avem încă adoptată o hotărâre de guvern pentru o nouă strategie. Ce să
înțeleg? Să înțeleg că problemele sociale, problemele economice ale romilor, caracterizate de rasism și discriminare, s-au rezolvat între timp? Evident că nu, stimați colegi aflați în coaliția de guvernare. Problemele comunităților de romi s-au acutizat în ultima perioadă. Abandonul școlar și necuprinderea copiilor romi în sistemul de învățământ românesc reprezintă efectele nepăsării clasei politice și, în egală măsură, reprezintă consecințele rasismului și discriminării, ca fenomene manifestate în toate mediile sociale.
Ieri, de la această tribună, domnul ministru Popescu ne relata faptul că România a înregistrat creșteri semnificative în ceea ce privește exportul de energie. Evident că este o veste foarte bună pentru noi toți, însă cum rezolvăm, domnule ministru Popescu, problema miilor de gospodării ale romilor care nu au încă acces la energie electrică? Pe acești cetățeni i-ați condamnat să trăiască în sărăcie și în condițiile Epocii de Piatră? Din punctul meu de vedere, în calitate de deputat al minorității rome, consider că este inadmisibil pentru România secolului XXI să existe atâtea inechități sociale.
Minoritatea romă întâmpină mari dificultăți în continuare, mai ales în ceea ce privește accesarea serviciilor publice; în special întâmpină dificultăți în zona de sănătate. Foarte mulți dintre cetățenii aparținând minorității rome nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie, copiii rămân în continuare nevaccinați, sunt mari probleme în ceea ce privește actele de identitate și actele de proprietate, drept care, în calitate de deputat, fac un apel, de la această tribună, către domnul prim-ministru Florin Cîțu să urgenteze aprobarea strategiei de incluziune a cetățenilor aparținând minorității rome pentru perioada 2021–2027. Eu spun că este un document extrem de important, mai ales în contextul adoptării PNRR.
Vă mulțumesc.
Cătălin Manea, deputat minoritatea romă.
Mulțumim.
Are cuvântul domnul deputat Mihai Ioan Lasca.
Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Domnule deputat, o secundă vă rog! Domnul deputat Lilian Scripnic?
După care se pregătește domnul deputat Lilian Scripnic. Vă rog.
## **Domnul Mihai Ioan Lasca:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „Ce conține vaccinul pentru mine”.
Domnule președinte, Drag popor,
Stimați colegi,
Am decis să răspund provocării lansate de prim-ministrul României cu privire la întrebarea: ce conține vaccinul pentru mine?
Domnule prim-ministru Florin Cîțu,
Vaccinul anti-COVID nu este un vaccin clasic, ci este un modificator genetic. Vaccinul anti-COVID este un experiment global pus în scenă de Big Pharma pentru control, prin guvernele lor corupte și aservite.
Vaccinul anti-COVID este orice altceva în afară de imunizare. Este cenzura doctorilor adevărați care au încercat de la început să spună adevărul cu privire la această falsă pandemie.
Ce mai conține vaccinul în opinia mea? Conține tromboze, miocardite, atac vascular cerebral, paralizii și semiparalizii, până la deces instant și multe, multe alte reacții pe care nu le vom cunoaște nici până în 2023.
Eu nu am purtat mască și nu mă voi vaccina vreodată! Am vaccinul dat de Dumnezeu care se numește imunitate naturală.
Vă îndemn să fiți liberi și să nu vă lăsați mituiți de Guvern și să vă vindeți sănătatea pe niște mititei cu muștar.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Lilian Scripnic.
## **Domnul Lilian Scripnic:**
## Bună ziua!
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „ITI Delta Dunării, o escrocherie de 1,114 miliarde de euro, cel mai mare tun pe bani europeni de după Revoluție”.
## Doamnelor și domnilor parlamentari,
Delta Dunării este una dintre comorile României pe care statul român nu a știut niciodată să o protejeze cum se cuvine și să o valorifice la adevărata ei valoare. Mai mult, banii publici alocați Deltei Dunării și dezvoltării comunităților locale din zonă au fost, cel mai adesea, prăduiți.
Anunțul de săptămâna trecută al Comisiei Europene privind întreruperea plăților din programul ITI Delta Dunării vine ca o palmă dată autorităților române, care au transformat o oportunitate de dezvoltare a comunităților din Tulcea și Delta Dunării într-o escrocherie menită să îi îmbogățească pe politicienii lacomi, funcționarii corupți și pe afaceriștii protejați politic. O escrocherie de 1,114 miliarde de euro. Vorbim de cel mai mare tun pe bani europeni de după Revoluție.
ITI Delta Dunării este un proiect-pilot construit pentru una dintre cele mai sărace și mai puțin populate regiuni din Europa. În loc ca, prin cei 1,114 miliarde de euro, condițiile de viață ale celor 118.000 de locuitori din Tulcea și din Delta Dunării să se schimbe fundamental în bine, efectul a fost cel de drenare a banilor către o caracatiță politică, administrativă și de afaceri.
## Stimați guvernanți,
Îmi exprim revolta față de situația creată de proasta gestiune a proiectului ITI Delta Dunării și vă solicit să îi identificați, respectiv să îi deferiți justiției pe cei care se fac vinovați de deturnarea și folosirea abuzivă a miliardului de euro alocat României prin acest program.
Dacă statul român nu pune piciorul în prag prin pedepsirea celor vinovați în cazul miliardului de euro sifonat și nu creează mecanisme eficiente și transparente de accesare a fondurilor europene, sărăcia locuitorilor din
Tulcea și din zonă va fi și mai dureroasă, iar Delta Dunării nu va mai putea fi nici îngrijită, nici pusă în valoare de românii, lipovenii și ucrainenii care trăiesc în acest teritoriu în condiții extrem de dificile.
Consider că cei care au deturnat aceste fonduri, care le-au folosit abuziv, în detrimentul românilor, trebuie pedepsiți exemplar.
Deputat AUR Lilian Scripnic, Circumscripția nr. 18 Galați. Mulțumesc.
## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**
Mulțumesc frumos, domnule deputat. Domnul deputat Marian Mina? Nu.
Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu? Nu.
Doamna deputat Cristina-Elena Dinu? Nu.
Consult sala dacă mai sunt colegi deputați care și-ar dori să-și susțină declarațiile politice. Nu.
Avem colegi deputați de la Grupurile parlamentare ale PSD, PNL, AUR care au depus și declarații în scris.
Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Vă mulțumesc tuturor.
Mulțumesc staffului tehnic pentru asistență.
„Pentru prima dată în istoria sa, Parlamentul României va organiza, pe 30 iunie, o ședință solemnă a Camerelor reunite pentru a comemora victimele Pogromului de la Iași, din iunie 1941”
În urma demersurilor făcute, în calitate de reprezentant special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei, am primit decizia și acordul liderilor Camerei Deputaților și Senatului pentru organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului României pentru a comemora victimele Pogromului de la Iași, din urmă cu 80 de ani. Aceasta este doar una dintre componentele amplului program de activități comemorative care vor avea loc pe teritoriul României în perioada următoare.
Prin inițiativa de a comemora 80 de ani de la cel mai mare masacru petrecut pe teritoriul României în epoca modernă în cadrul unei ședințe solemne, organul reprezentativ suprem al tuturor cetățenilor români va transmite un mesaj puternic de recunoaștere a suferinței victimelor și supraviețuitorilor pogromului, iar acele evenimente istorice vor beneficia astfel de atenția opiniei publice interne și internaționale.
Îmi exprim bucuria și mulțumirea față de președinții celor două Camere ale Parlamentului, precum și față de membrii Birourilor permanente reunite, care au înțeles mesajul și importanța promovării politicilor memoriei față de victimele Holocaustului.
Ședința solemnă va avea loc miercuri, 30 iunie, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, cu invitarea Președintelui României, a membrilor Guvernului, a foștilor șefi de stat, a reprezentanților Corpului diplomatic acreditat la București, a șefului Casei Regale a României, a patriarhului BOR și a liderilor celorlalte culte religioase, reprezentanților Federației Comunităților Evreiești din România, a Armatei Române, a Academiei Române, precum și a supraviețuitorilor sau a urmașilor victimelor pogromului.
În trecut, forul suprem al democrației a desfășurat sesiuni solemne dedicate comemorării Holocaustului, dar niciodată, până astăzi, Parlamentul României nu a mai organizat un astfel de eveniment, de comemorare a victimelor Pogromului de la Iași din iunie 1941.
Comemorarea acelor evenimente din iunie 1941 reprezintă pentru întreaga societate de astăzi, pentru comunitatea de la Iași și pentru România, un moment deosebit de important din perspectiva recunoașterii și asumării trecutului, precum și o reflectare autentică a felului în care autoritățile de astăzi contribuie la cultivarea memoriei naționale.
Parlamentul României face astfel un pas deosebit de important, onorabil și impozant, și transmite un mesaj puternic către întreaga națiune, către cetățeni și instituții, către partenerii internaționali.
Forul suprem al democrației din România onorează în acest fel principiul european de astăzi „nu există reconciliere fără rememorare”, iar, prin această sesiune solemnă, ambele camere ale Parlamentului onorează memoria victimelor, condamnă criminalii și contribuie la punerea bazelor unei reconcilieri clădite pe adevăr și rememorare.
Astfel de ceremonii de comemorare a evenimentelor Holocaustului au loc anual în parlamentele altor state membre ale Uniunii Europene, dar și în Parlamentul European.
România și instituțiile sale au făcut eforturi semnificative în ultimii ani în privința protejării și promovării memoriei victimelor Holocaustului. Crearea de instituții, programele, cadrul legislativ și inițiativele locale au demonstrat că România este pregătită să-și asume istoria sa, încurajând o cultură a memoriei, unde comemorările și interpretările trecutului recent pot fi asumate într-o manieră nouă, unde amintirile privind trecutul trebuie păstrate vii, pentru a onora victimele, a condamna criminalii și a pune bazele unei reconcilieri clădite pe adevăr și rememorare.
Organizarea unei sesiuni solemne dedicate Pogromului de la Iași este o continuare firească și o nouă etapă din asumarea istoriei și memoriei noastre naționale. Parlamentul României face, astfel, un progres enorm de la etapa de elogiere a unor criminali de război și încercări de negare ale Holocaustului, în anii ’90, până la acest moment, în care organizăm o ședință solemnă fără precedent.
Informații de _background_ :
În luna iunie a acestui an se împlinesc 8 decenii de la cel mai cunoscut eveniment din toată istoria asasinatelor antievreiești din România. Pogromul de la Iași a fost un asasinat de mari proporții, de o violență și sălbăticie extreme. Pogromul din Iași a determinat distrugerea fizică a unei părți semnificative din populația de origine evreiască a orașului, schimbând dramatic istoria și destinul fostei capitale a Moldovei.
Pogromul din Iași reprezintă astăzi, potrivit istoricilor naționali și internaționali, cel mai mare asasinat petrecut pe teritoriul României în epoca modernă și, în aceeași măsură, cel mai mare masacru de pe Frontul de est, de la începutul Operațiunii Barbarossa din vara anului 1941.
Prin coordonare centrală și locală, prin ordinele date de la cel mai înalt nivel al mareșalului Ion Antonescu, crime și violențe au precedat arestarea unui mare număr de evrei și detenția lor în curtea Chesturii din Iași, unde, prin maltratare, tortură și asasinare prin împușcare, nu s-a reușit anihilarea întregii mulțimi. Astfel, peste 2.500 de evrei au fost duși la gară și îmbarcați în două trenuri pentru a fi deportați din Iași. Din aceste trenuri ale morții, care au plecat pe traseele Iași–Călărași și Iași–Podu Iloaiei, au fost descărcate mii de cadavre la destinație. Alte mii de abuzuri și crime individuale sau colective, săvârșite de militari români sau germani, jandarmi, membri ai Mișcării Legionare sau civili, au dus la decimarea membrilor comunității evreiești din Iași. În total, în timpul Pogromului din Iași au fost uciși peste 13.000 de evrei.
„AGRO IMM INVEST – un program de succes”
Guvernarea liberală se implică în mod activ în identificarea soluțiilor care vin în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. În acest sens a fost gândit și subprogramul AGRO IMM INVEST, menit să asigure finanțarea acelor întreprinzători care doresc să-și dezvolte afacerile.
M-am bucurat să constat că Programul IMM INVEST, prin componenta sa dedicată fermierilor și întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie, s-a dovedit de un real succes.
Astfel, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, până acum, un număr de 3.000 de IMM-uri s-au înscris deja în platforma www.imminvest.ro, în cadrul subprogramului AGRO IMM INVEST, iar valoarea totală a creditelor solicitate este de 4,5 miliarde lei, din care 54% sunt direcționate exclusiv către investiții.
Comparativ cu anul trecut, solicitările în cadrul programului au fost în creștere, fiind necesară, de altfel, o majorare a plafonului de finanțare, având în vedere că, în primele 45 de zile de la operaționalizarea subprogramului AGRO IMM INVEST, 28% din valoarea totală a plafonului alocat pentru anul 2021 fusese consumat. Trăgând linie, solicitările de garantare transmise către Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri însumează 348 de milioane lei, cu o valoare a finanțării de peste 431 de milioane, aferente unui număr de 301 de credite solicitate. Trebuie subliniat, totodată, că prin acordarea acestor finanțări sunt asigurate locurile de muncă pentru aproximativ 450.000 de angajați.
Iată, așadar, că AGRO IMM INVEST este apreciat de întreprinzătorii care au înțeles că pot beneficia de facilitățile pe care le oferă cel mai de succes program economic lansat de Guvernul României și, implicit, este în pas cu cerințele și provocările pieței concurențiale.
Toate aceste date ne arată că suntem pe drumul cel bun și confirmă faptul că dezvoltarea agriculturii românești și salvarea locurilor de muncă din acest domeniu vital pentru economia românească reprezintă o prioritate pentru PNL. „Prin noi înșine” pentru România!
„România plânge sub urgia apelor și guvernanții își etalează mușchii în bătăliile lor interne pentru ciolanul funcției de președinte de partid”
Românii sunt încovoiați de griji sub năpasta vijeliilor și guvernanții își trâmbițează între ei triumfuri individuale, ca să aibă ce adulmeca politrucii care migrează din spatele unui candidat în poza celuilalt. PNRR, în care și-au bugetat onorarii nesimțite pentru consultanții lor politici, zace, contestat și penibil, la Bruxelles, în timp ce bugetul țării geme sufocat de neputințele lor de a construi sau crea bunăstare.
România a obținut 610.000 de euro de la Bruxelles pentru a sprijini activitatea în domeniul culturii, Estonia a obținut 10,6 milioane pentru același obiectiv. Fie și doar acest exemplu arată neputința cronică a celor ce promiteau belșug, bune relații și priceperi internaționale de a aduce bani României.
Guvernarea PNL–PLUSR este mai neputincioasă și mai dăunătoare chiar decât a fost Guvernul „Zero” al anului 2016. Are, în parte, aceiași incompetenți așezați în funcții de responsabilitate bugetară și are în plus o brigadă de cinici înfometați de ciolan. Campaniile interne ale partidelor de la putere aduc revelații despre caracterul celor ce se luptă pentru supremația fiecărei echipe. Ei între ei dezvăluie apucături bolșevice de acaparare a puterii, ei despre ei povestesc fraude, mârșăvii și se amenință cu dosare penale. Ar fi utile pentru electorat toate aceste dezvăluiri dacă nu ar ocupa întreg timpul și nu ar consuma întreaga energie pe care ar fi trebuit să le pună în slujba unei vieți mai bune pentru oameni.
În timp ce avem record de absolvenți ai liceelor care nu se mai înscriu la examenul de bacalaureat, coaliția de dreapta–stânga ne-a invadat ecranele televizoarelor și computerelor cu preocuparea exclusivă pentru introducerea educației sexuale în școli. În timp ce sistemul sanitar este în colaps, personalul medical din centrele de vaccinare își așteaptă de luni de zile banii, guvernanții își dispută în avans miliardele unei agenții pe care au inventat-o și au inclus-o șoptit în PNRR pentru realizarea agendei lor mârșave.
În timpul guvernării liberale de anul trecut am fost singura țară din lume care și-a arestat în spitale oameni fără simptome și fără nevoie de tratament. În timpul guvernării liberal-PLUS-eriste suntem singura țară din lume care își propune să vaccineze oamenii pe banii lor. Noi, PSD, din opoziție, în timp ce am avut grijă la drepturile oamenilor, încât aceștia să nu ajungă în arestul sanitar și să nu mai primească amenzi neconstituționale, am sprijinit toate temele mari, strategice, astfel încât să trecem mai ușor peste pandemie. Am susținut și încurajat, prin propriile exemple, campania de vaccinare și alinierea la practicile internaționale, dar guvernanții au eșuat în implementarea tuturor acestor strategii.
Românii sunt înrobiți de datorii cu dobânzi uriașe, pe care le vor plăti scump și copiii copiilor noștri, sunt buimăciți de măsuri confuze, de scăderea puterii lor de cumpărare, de neputința, aroganța și lipsa de responsabilitate a celor care-i conduc în vremuri și așa foarte grele. Oamenii sunt speriați de lipsa de grijă, viziune și păsare a celor care ar trebui să le asigure o viață mai bună.
Admit că, la precedentele alegeri, partidele care astăzi formează coaliția de guvernare aveau ingrediente care să seducă electoratul. Dar toate aceste ingrediente s-au dovedit a fi retorică seacă, doar vorbe meșteșugite care au ascuns caractere găunoase.
Admit că înțeleg pe alocuri preferința unor alegători pentru a experimenta partide și oameni noi la putere, dar ce folos, dacă acești oameni se dovedesc a fi mai corupți moral și incapabili managerial decât au fost vreodată oamenii politicii PSD-iste, care au adus, deopotrivă, bunăstare și speranță. Cel mai recent studiu publicat de Transparency International ne arată limpede că, după plecarea PSD-ului de la
guvernare, au crescut și corupția la nivel guvernamental, și deznădejdea românilor.
Să păstrăm aceste lucruri în minte când vom vota data viitoare, oameni buni!
„Educația pentru sănătate”
Asistăm în aceste zile la o puternică dezbatere privind educația sexuală în școli, iar România este divizată, din nou, între susținători și opozanți. În tot acest război după notorietate și capital politic am observat că se uită ceea ce este mai important – viitorul copiilor noștri.
Orice construcție pentru viitor trebuie să se bazeze pe o temelie solidă – educația. Educația nu se rezumă doar la materia școlară, ci educația trebuie să ofere competențe reale și să modeleze comportamentul viitorilor cetățeni ai României. În acest context, trebuie să-i învățăm pe copiii noștri ce înseamnă drepturi cetățenești, educația financiară, conduita în comunitate, dar și cum să trăiască frumos și sănătos.
Iată de ce educația pentru sănătate trebuie să existe în școlile din România, astfel încât să nu mai ajungem în situația în care, în timpul unei pandemii, îi învățăm pe cetățeni cum să se șteargă la nas și să strănute. Educația pentru sănătate este complexă și înseamnă să îi educăm pe copii cum să mănânce sănătos, de ce este important sportul, cum să își păstreze starea de sănătate, iar apoi, în funcție de vârstă, să îi pregătim pentru viața sexuală.
Știu că este un subiect tabu, însă, dacă nu îi educăm din timp pe copiii noștri, vor ajunge să culeagă informații trunchiate sau chiar deformate de pe internet. Informația este la un click distanță, însă vine și cu pericole reale pentru minori.
De ce avem nevoie de educație sexuală? Pentru că unu din patru tineri din România suferă de o boală cu transmitere sexuală și pentru că România are cel mai mare număr de tineri infectați cu HIV din Europa. Să nu uităm și că țara noastră este campioana europeană în topul țărilor cu cele mai multe mame minore.
Senatul a respins, zilele trecute, solicitarea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii care vizează, printre altele, și educația sexuală. Disciplina se va numi în continuare „Educație sanitară” și elevii vor participa doar cu acordul scris al părinților. Cred că ar fi trebuit să gândim altfel această lege. Să plecăm de la prezumția că fiecare copil din România are nevoie de educație sanitară și să nu participe la aceste ore decât în cazul în care părintele se opune prin cerere scrisă.
„Lipsa oricărei strategii în domeniul apelor produce victime”
Trăim momente dramatice! Ploile au făcut prăpăd în toată țara, viiturile au răpit vieți omenești, 12 oameni izolați de ape au fost salvați cu „tiroliana” după 24 de ore de eforturi, a pierit sub ape campionul nostru de automobilism off-road, Adrian Cernea!
Zece mii de hectare de teren agricol cultivate cu cartofi, țelină, sfeclă sunt compromise. Fermierii disperați se descurcă cum pot. Fac șanțuri de desecare și încearcă să evacueze apa cu pompe mari. Drumurile locale s-au transformat în canale navigabile, iar gospodăriile sunt grav afectate. În tot acest timp autoritățile tac. Avem un minister al mediului, apelor și pădurilor, dar acesta e ocupat cu urșii! Nu contează că deșeurile venite din exterior ne invadează. Despre intemperii nimic!
Nu avem o poziție oficială față de fenomenele meteo. Am căutat știri pe site-ul ministerului. Cu greutate am găsit: „Din bugetul Fondului pentru mediu au fost alocate sume importante pentru programe și proiecte – pentru ape: Programul de lucrări destinat prevenirii, înlăturării și/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului.” Atât și numai atât despre ape!
Domnilor guvernanți, specialiștii în domeniul gospodăririi apelor au elaborat planuri de amenajare a apelor, scheme-cadru pe bazine hidrografice. Nu aveți decât să le consultați și aplicați!
Premierul Florin Cîțu recunoaște că inundațiile au creat o situație dificilă. Șeful Guvernului a avertizat instituțiile din subordine că evoluția situației este imprevizibilă: „Nu știm ce se va întâmpla în perioada următoare. Aș vrea să fim precauți, să ne pregătim pentru cele mai dificile situații. Toată lumea rămâne în contact, nimeni nu pleacă nicăieri, nu ne luăm concediu, nu ne luăm liber zilele acestea, suntem toți pregătiți să intervenim în orice moment. Apoi, aș vrea să avem o discuție, să vedem ce se întâmplă cu specialiștii de la meteo și hidro, să ne spună la ce să ne așteptăm în zilele următoare”, a precizat Cîțu la videoconferința online organizată cu prefecții, la care au participat ministrul de interne Lucian Bode și ministrul mediului Tanczos Barna, precum și secretarul de stat în MAI Raed Arafat.
În sfârșit, Guvernul a adoptat o măsură, duminică, la prânz: „Fără evenimente în zonele cu avertizare meteo!”.
Este prima măsură de urgență!
Nu, nu sunt momente vesele! Situația este prea gravă. Personal, nu pot cataloga un asemenea comportament al autorităților!
Rămâne să decidă cei care i-au trimis la guvernare.
„Piețele locale – o oportunitate și o speranță pentru Delta Dunării”
Crearea unor piețe locale de pește, unde pescarul să vândă o parte din peștele prins în aceeași zi, direct din barcă, reprezintă un deziderat al comunităților locale cu tradiție în pescuit, atât din Deltă și Marea Neagră, cât și de pe Dunăre. O astfel de reglementare nu ar face decât să aducă în legalitate o activitate care există în mod firesc acum, dar și în trecut. Vânzând peștele la prețul pieței, de cele mai multe ori de cel puțin trei ori mai mare decât prețul primit de la cherhanale (puncte de primă vânzare), pescarul își va putea satisface mult mai bine nevoile materiale, fără a fi nevoit să prindă cantități mari de pește, reducând astfel presiunea asupra resursei piscicole. Totodată, prin faptul că peștele proaspăt, pescuit în aceeași zi, ajunge pe masa pensiunilor din Deltă va aduce un plus de valoare acestor mici afaceri locale și va susține, implicit, dezvoltarea durabilă a acestor comunități.
În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu pescarii din Dobrogea, care au dorit să le rămână identitatea ascunsă pentru a nu suferi anumite represalii pentru sinceritatea lor, tabloul sărăcirii pescarilor tradiționali stă în felul următor: în prezent, OUG nr. 23/2008 privind pescuitul nu permite
pescarului comercial să oprească pentru nevoile propriei sale familii decât o cantitate de 3 kg de pește pe zi. Același pescar comercial este obligat să vândă cherhanalelor din zona sa (puncte de primă vânzare) toată cantitatea de pește prinsă la prețul impus de acestea. Aproape de fiecare dată suma fiind derizorie.
În același timp, fenomenul de evaziune fiscală și vânzarea peștelui la negru către pensiuni și restaurante reprezintă o realitate pe care nu o poate contesta nimeni, Curtea de Conturi estimând că acest lucru se întâmplă cu peste 70% din peștele prins. Practic, în acest moment, pentru a cumpăra pește cu acte în regulă și pentru a răspunde cerințelor turiștilor, pensiunile trebuie să apeleze fie la cherhanalele mai sus menționate sau acvacultură (crescătorii), fie de la supermarketuri.
Astfel, peștele pus pe masa turiștilor va avea o vechime de cel puțin câteva zile, cu toate că specificul gastronomic al Deltei este de a consuma pește proaspăt, scos din plase în aceeași zi de către pescarii tradiționali din zonă.
În concluzie, prețul de achiziție de la cherhanale (punctele de primă vânzare) nu îi permite pescarului un trai decent decât dacă pescuiește cantități extrem de însemnate. Strategia noastră este să transformăm caracterul cantitativ din activitatea piscicolă deltaică într-unul calitativ, dând plusvaloare acestui produs.
Așa cum am discutat cu pescarii Dobrogei, dar și cu specialiștii în domeniu și foștii guvernatori ai Deltei, împreună cu colegul meu deputat Alexandru Kocsis am imaginat piața locală de pește ca fiind locul unde se poate vinde o cantitate limitată de pește pe zi, câteva zeci de kg, doar în localitatea de reședință, și numai în locuri amenajate de primărie (de exemplu, pontoane) vânzarea să poată fi făcută din barcă, și numai a peștelui prins în acea zi, capturat prin metode exclusiv tradiționale. Cantitățile de pește vor fi fiscalizate, activitatea din aceste piețe pescărești fiind organizată de către primării, funcționând ca o piață comunală, cu respectarea normelor sanitar-veterinare. Aceste piețe vor deveni, cu siguranță, un punct de atracție turistică în timpul sezonului, așa cum se întâmplă de exemplu în Grecia.
Practic, astăzi, resursa piscicolă, în special în Delta Dunării, este exploatată cu precădere în interesul câtorva antreprenori (cherhanagii), legea obligând pescarii să predea peștele la puncte de colectare, la prețul stabilit de antreprenorii respectivi, în conformitate cu interesele lor financiare. Noi ne dorim să spargem acest monopol și să lăsăm piața liberă să funcționeze ca atare, să lăsăm pescarul cinstit și muncitor să își poată stabili propriul preț pentru munca sa, pentru a se putea bucura apoi de toată truda sa.
„Pe 24 iunie purtăm ie cu mândrie”
Săptămâna aceasta nu o să mă refer la politică, nu o să mă refer la controversele de zi cu zi, am ales să mă refer la elementele de identitate națională, la acele elemente care ne definesc ca neam. Zilele acestea, mai exact pe data de 24 iunie, celebrăm un element de identitate pentru noi, românii – ia. Portul nostru tradițional nu ar fi complet fără ia strămoșească.
Ia românească și portul popular sunt o adevărată comoară culturală, un simbol al identității și creativității spațiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi. Mă bucur văzând interesul crescând, de la an la an, al celor mari și celor mici pentru tradițiile românești și pentru acest format vestimentar românesc de o frumusețe unică și originală, înzestrat cu credințe, simț estetic și sentimente.
Ia românească este unică în lume, la fel cum tradițiile și obiceiurile populare românești sunt notă distinctă a românilor într-o lume aflată în plin proces de globalizare. Avem obligația de a contribui la conservarea și perpetuarea acestora și pentru generațiile următoare. Este normal ca fiecare dintre noi să caute modalități în care să ne protejăm bunurile naționale.
Personal, îmi doresc să menținem vii tradiția și obiceiurile românești, muzica și portul popular. Cu toate că moda se schimbă de la an la an și omul cade pradă adesea tentației de a i se plia, portul tradițional va fi pentru totdeauna o parte esențială a unui popor.
Totodată, ia reprezintă istoria și povestea neamului românesc, iar în ultimii ani a ajuns și sursă de inspirație pentru marii designeri. Artiștii populari definesc ia ca fiind o însumare de „însemne magice cusute cu grijă, care aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele”.
Frumusețea cămășii populare românești a făcut înconjurul Pământului. Reginele României, Elisabeta și Maria, au purtat-o cu mândrie pretutindeni, iar unul dintre cei mai mari pictori ai lumii, Henri Matisse, i-a imortalizat frumusețea într-o lucrare celebră, expusă la Muzeul de Artă Modernă din Paris: „La Blouse Roumaine”.
Povestea iei românești este una milenară, având o istorie foarte veche. Mă bucur că anul acesta am putut să contribui la promovarea iei românești, prin intermediul unui eveniment special al cărui organizator sunt.
Pe 24 iunie orice român și orice româncă ar trebui să poarte cu mândrie ia.
## „România 2030. Despre un viitor care are doar două variante”
Foarte rare sunt momentele globale care marchează istoria întregii planete. Un an ca 2020, care a deraiat o lume întreagă de la viața obișnuită, se întâmplă o dată la câteva secole. Privind spre viitor, pandemia de COVID-19 va fi, peste decenii, un moment de cotitură care a transformat întreaga omenire. Cum?
La finalul secolului al XIX-lea, premierul liberal Dimitrie Sturdza spunea, în loc de concluzie la marile reforme pe care le-a implementat: „națiunea a căpătat încredere în sine însăși și în guvernul său național..., forțele vitale ale poporului, care zăceau lâncezind, au reînviat”. După aproape un secol și jumătate, România trebuie să își seteze din nou acest ideal, toate șansele fiind de partea noastră: un Plan Marshall al Uniunii Europene, care ne forțează să facem reformele atât de așteptate, o guvernare liberală care știe să dea undițe, nu pești și o generație care înțelege că nu mai are voie să fie resemnată.
Paradoxul vine tocmai din faptul că acum, în pandemie, avem șansa să ne facem bine. Și aș începe de la mentalitate. Aud zilnic, după mai bine de 12 ani în care am locuit în țara tuturor posibilităților, expresii care arată doar blazare și resemnare: „merge și-așa”, „oricum nu se mai poate face nimic”, „nu ne mai facem bine” sau „ar fi fost prea frumos”. Suntem la răscruce și avem două opțiuni mari și late: să ridicăm din umeri și să ne lăsăm îngenuncheați sau să folosim acest moment pentru a duce România acolo unde merită și unde poate să ajungă.
După mai bine de un an de pandemie fără precedent, prea puțini se mai erijează în predicții pentru viitor. Câteva lucruri sunt însă certe. Unul ar fi că, după această criză, ecosistemul economic și social va avea o singură monedă principală. Nu mă refer la criptomonede sau alte sisteme moderne, ci la încredere. Încrederea pe care o avem în noi înșine, în cei de lângă noi, în antreprenorii cu care lucrăm, în mecanismele pieței, în instituțiile statului.
În al doilea rând, normalul va fi complet diferit de cel dinaintea lui 2020. Sunt voci care spun că în 2030 cei care vor plăti cu cash vor fi ciudații societății sau că leacul pentru cancer va fi disponibil la scară largă, mai ales după ce lumea științei ne-a arătat că se poate mobiliza exemplar pentru a găsi și produce un vaccin pentru toată planeta. O altă direcție majoră se leagă de energia regenerabilă, vehiculele electrice și infrastructura de conectivitate inteligentă – toate vor trasa o paradigmă complet diferită.
Fără îndoială, provocările climatice și, mai ales, modul în care le gestionăm vor fi pe agenda publică în anii care urmează – de ele depinzând supraviețuirea omenirii. Cei mai curajoși dintre vizionari spun că vom termina etapa de explorare a planetei Marte și vom începe colonizarea, în următorul deceniu, ceea ce va da naștere unei ere de civilizație multiplanetară. _That’s cool_ , iar România ar trebui să fie măcar o mică parte din acest efort istoric.
În loc de concluzie, imaginați-vă România în tot acest nou peisaj global. Unde suntem acum și cum alegem să fim peste un deceniu? Pe scaunul din spatele sălii, ca un spectator absent, sau pe scena principală, în mijlocul acțiunii? Răspunsul și alegerea sunt doar în mâinile noastre. La fel și răspunderea ca, peste ani, urmașii noștri să nu privească în spate punându-și întrebări care încep cu „ce ar fi fost dacă?”...
„Puterea de cumpărare a românilor”
Am citit, la finalul săptămânii trecute, o declarație halucinantă a domnului prim-ministru Florin Cîțu, care a afirmat că în România s-a înregistrat „o creștere puternică a puterii de cumpărare a românilor”. Eu mă întreb: ce mănâncă și ce bea domnul Cîțu când face astfel de afirmații?
Nu vreau să se înțeleagă că aș face o aluzie nepotrivită la adresa domnului prim-ministru, cum că ar mânca sau ar bea ceva necuvenit! Chiar mă întreb ce alimente consumă, pentru că nu observă cât de mult au crescut prețurile în timpul guvernării sale.
Dacă ne uităm pe datele Institutului Național de Statistică, vedem că de la începutul anului, sub bagheta de prim-ministru a domnului Cîțu, prețul la cartofi a crescut cu 14%, la legume cu 10%, la fructe cu 12%, la ulei cu 8%.
Dacă ne uităm și la celelalte cheltuieli obișnuite ale oricărui cetățean, vedem că la energie tarifele au crescut, în doar 5 luni de zile, cu peste 18%, iar față de anul trecut creșterea este de 17%. La carburanți avem o creștere de aproape 8% în primele 5 luni ale anului, iar față de anul precedent creșterea e de 7%.
Dacă domnul Cîțu își va propune să își renoveze locuința în acest an, va constata că prețurile la materialele de construcții au explodat cu 30% în perioada în care dânsul a condus Guvernul României.
Deci îl întreb pe domnul Cîțu ce mănâncă și ce bea înainte de a scrie postări pe rețelele de socializare, prin care ne spune că economia merge fantastic și că avem o „mare” creștere a puterii de cumpărare.
Cum poate să vină cu astfel de afirmații, prin care parcă își propune să își bată joc de categorii mari de cetățeni? Cum poți să îi spui unui pensionar că i-a crescut puterea de cumpărare, după ce tu, premier, ai decis înghețarea pensiilor?
Cum poți să vorbești de creșterea nivelului de trai când prețurile la energie, carburanți și alimente de bază au explodat, iar, în același timp, tu, premier, anulezi majorarea alocațiilor pe care ai promis-o ca ministru al finanțelor, înainte de alegerile de anul trecut?
Îl invit deci pe domnul Cîțu să coboare cu picioarele pe pământ! Să meargă la piață, dacă are curajul, să vorbească cu pensionarii, cu părinții, cu bunicii și să vadă realitatea așa cum este cu adevărat, nu cum e cosmetizată de unele cifre comandate!
„Guvernul minciunii și austerității trebuie forțat să plece!” Doar anunțul PSD privind depunerea unei moțiuni de cenzură, probabil până la finalul acestei sesiuni parlamentare, dă deja dureri de cap coaliției de guvernământ.
Demersul nostru democratic are importante șanse de reușită, cu atât mai mult cu cât, după o jumătate de an, tabăra puterii este la fel de fragilă, volatilă și măcinată de scandaluri și neînțelegeri ca și în momentul constituirii acestei alianțe de strânsură.
„Lanțul de iubire” dintre liberali și celelalte două formațiuni componente ale majorității parlamentare a-nceput a rugini și se poate rupe în orice clipă. Atât în PNL, cât și în USR PLUS se dau bătălii interne pe viață și pe moarte, „ciolanul” funcțiilor de conducere puse la bătaie fiind acum mai important decât actul guvernării. Desigur, se joacă doar pe „cărți” mari, miza fiind satisfacerea intereselor de partid, sponsori și clientelă, și mai deloc pe „cărțile” adevăratei agende de probleme și nemulțumiri ale românilor.
Moțiunea de cenzură a PSD este perfect justificată de realitatea de acum. „România educată și normală” sunt doar povești pe care nu le mai cred nici copiii de grădiniță.
Cu ce s-au ales concret românii în acest an, în sensul îmbunătățirii vieții lor de zi cu zi? Cu nimic. Nimic în plus, doar în minus. Tăieri, austeritate, explozii ale prețurilor, scăderea puterii de cumpărare, înghețarea salariilor și a pensiilor, nemajorarea alocațiilor copiilor și multe altele! Care sunt performanțele „guvernului meu”?
Nu există!
Paradoxal însă, Coaliția Minciunii și Austerității vede doar lapte și miere în România, dar guvernanții nu știu, în realitate, unde și în ce condiții trăiesc românii! Urlă pe la televiziuni despre economia care duduie, despre succese peste succese, despre creșterea calității vieții oamenilor!
Aceste sloganuri guvernamentale penibile și mincinoase nu țin de cald și de foame nimănui! În sondajele de opinie, încrederea în Executivul de paie al lui Iohannis se prăbușește în fiecare zi.
Ce să mai facă premierul Cîțu mai mult decât ceea ce a făcut până acum? Să-și bată joc în continuare de copii și pensionari?! Să amâne la nesfârșit creșterea alocațiilor, a pensiilor, a salariilor?! Să îngroape definitiv campania națională de vaccinare?! Să ascundă morții din pandemie, furturile și interesele clientelei?! Să le ia în continuare șansa
copiilor la o educație normală prin surogatul online?! Să nu fie în stare, încă o dată, să facă un PNRR acceptat de Comisia Europeană?! Practic și teoretic, Cîțu nu mai are obiectul muncii!
Liberalii și PLUS-eriștii nu au avut, oricum, dreptul moral să guverneze, doar pentru simplul fapt că nu au câștigat alegerile! Ei nu mai pot fi tolerați la guvernare! Trebuie să plece, nu din vreo ambiție a noastră, a PSD, ci pentru că fiecare zi cu ei la putere înseamnă o degradare cruntă a vieții românilor.
În concluzie, moțiunea de cenzură are drept scop să scape românii de urgia declanșată împotriva țării de partidele dreptei unite în mediocritate! Așa va fi!
„Uniunea Europeană și garanția societății democratice autentice”
Democrația și libertatea reprezintă cele mai importante valori ale societății noastre, pentru care a fost vărsat sânge nevinovat acum mai bine de 30 de ani. Majoritatea dintre noi nu ne putem imagina o țară în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic să nu fie pilonii de bază ai acesteia. Totuși, vedem, pe zi ce trece, în jurul nostru, cum aceste valori sacre sunt atacate și puse în pericol de statele care își țin popoarele în frică. Lupta pentru valorile societății democratice a fost și va fi susținută de statul român, care a devenit, odată cu integrarea sa europeană și euroatlantică, garant și promotor al apărării acestor valori, atât în interiorul UE, cât și în afara ei.
Acum două zile, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (CAE), care s-a desfășurat la Luxemburg. În cadrul reuniunii, miniștrii afacerilor externe europeni au abordat teme precum ultimele evoluții în relația UE–Rusia, rolul UE în Procesul de pace în Orientul Mijlociu, precum și situația din Mali, Liban, Iran, relația UE–Turcia și Etiopia.
De asemenea, au avut dezbateri referitoare la evoluțiile din Belarus și au participat la un mic dejun cu liderul opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia. În cadrul discuției pe tema situației din Belarus, în calitatea sa de reprezentant al României, ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, a salutat adoptarea celui de-al patrulea pachet de sancțiuni vizând persoane fizice și entități implicate în represiune, ca măsură de răspuns la continuarea acțiunilor inacceptabile ale regimului de la Minsk, inclusiv la recentul incident legat de deturnarea unui zbor civil al unei companii aeriene din UE.
Totodată, domnul Aurescu a subliniat necesitatea unei abordări ambițioase privind adoptarea rapidă de sancțiuni economice relevante, ca mesaj politic puternic pentru regimul de la Minsk. Oficialul român a salutat publicarea de către Comisia Europeană a Planului economic pentru un Belarus democratic, idee propusă de România prin cosemnarea de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu omologii din Polonia și Lituania, a unei scrisori, în octombrie 2020. Toate aceste acțiuni ale UE, la care este parte și România, reprezintă un mesaj clar de sprijin pentru populația din Belarus, inclusiv prin implementarea planului atunci când condițiile vor fi îndeplinite.
De asemenea, miniștrii prezenți la Consiliu au discutat și situația Rusiei. Domnul ministru Bogdan Aurescu a subliniat, în acest sens, faptul că, din punctul de vedere al României, cele cinci principii directoare ale UE în relația cu Rusia, stabilite în 2016, trebuie să rămână baza abordării europene, inclusiv în vederea discuțiilor de la Consiliul European din această săptămână. Mai mult, domnul Aurescu a accentuat că este necesară o conturare mai clară a sprijinului UE pentru creșterea rezilienței partenerilor din vecinătatea estică, prin dezvoltarea unei cooperări mai extinse în domeniul securității, inclusiv ca un follow-up firesc al discuțiilor de la reuniunea Gymnich privind conflictele prelungite (Lisabona, 26–27 mai) – dezbatere inclusă pe agenda miniștrilor europeni de externe la inițiativa ministrului român de externe.
Orice regim care nu respectă valorile democratice și, implicit, drepturile și libertățile cetățenilor săi trebuie să se confrunte cu o abordare din ce în ce mai intransigentă și promptă a țărilor cu regimuri democratice autentice, care au misiunea de a menține pacea și de a proteja toți cetățenii.
„După școala de acasă a venit examenul din clasă. Elevii, eroi ai unui sistem educațional uitat”
Evaluarea națională și examenul de bacalaureat din acest an vor aduce în sălile de clasă 131.000 de elevi absolvenți ai claselor a VIII-a, respectiv 114.000 de elevi absolvenți ai claselor a XII-a. Un număr cu mult diminuat, cota înscrierilor la cele două examene fiind cea mai mică din ultimii ani, fapt subliniat chiar și de ministrul educației.
Nu ajută pe nimeni faptul că ministrul, de pe margine, anticipează un eșec al unei generații de tineri, creat cu simț de răspundere chiar de Domnia Lui. Discursurile au primat în fața unor decizii care, dacă erau luate, schimbau realitatea de astăzi, în care vedem că 34.000 de elevi, înmatriculați în anul școlar 2020–2021 în clasa a XII-a, nu sunt înscriși la examenul național de bacalaureat, iar cei înscriși nu sunt bine pregătiți. Un rezultat dat de un cumul de acțiuni nefericite, pe care PSD l-a preconizat și pe care coaliția de guvernare l-a ignorat din ambiție.
Singurii eroi ai învățământului pe timp de pandemie au fost și sunt elevii și profesorii. S-au mobilizat fără niciun ajutor din partea Cabinetului Cîțu și au reușit să facă față inacțiunii unui întreg aparat executiv atunci când au cerut consiliere psihologică, tablete, sprijin tehnic și didactic. Elevii și profesorii s-au ajutat reciproc, unii au creat platforme de învățare paralele, aplicații și rețele de comunicare comună pentru a susține învățământul în continuare, în ciuda interminabilei „vacanțe de vară” impuse de Guvern. Fără dorința lor pentru studiu, situația era poate mult mai gravă decât cea pe care ministrul educației o constată astăzi și care abia acum a aflat că sunt localități în România unde nu este semnal la telefon sau internet.
Este păcat și vă spun de ce. România are nevoie de acești tineri, de ideile și implicarea lor pentru dezvoltarea societății ca întreg. În toate dialogurile avute cu ei am constatat o dorință comună de a continua să se dezvolte aici, în România, și pentru asta au nevoie de susținerea noastră. Ideile lor sunt aplicabile, reale și mature. Sunt convinsă că există multiple soluții care ar putea veni în sprijinul acestor tineri, însă trebuie implicare și dorință din partea guvernanților de a le pune în practică. Un exemplu este oferirea de vouchere culturale, inițiativă pe care o susțin personal și care mi-a fost făcută cunoscută de asociațiile de elevi din România.
De aceea insist ca elevii să fie consultați și sprijiniți în permanență! Ei sunt adevărații iubitori de țară și cei care merită aplauze, pentru că au muncit în ciuda piedicilor puse de cei care ar fi trebuit să le fie sprijin. Eroi ai unui sistem educațional schilodit, care trebuie încurajați astăzi mai mult ca oricând. Succes la examen!
„Dezvoltarea comunităților locale necesită o nouă etapă a PNDL”
Am afirmat, în nenumărate rânduri, că lipsa de reformă privind finanțarea administrației publice locale continuă să genereze reale dificultăți în dezvoltarea comunităților cu resurse financiare limitate. Cum am putea oare să comparăm resursele de care dispun administrațiile locale din București, Ilfov, Cluj sau Timiș cu cele din Suceava, Vaslui, Neamț sau Botoșani? Dacă unele primării de orașe sau municipii au reușit în ultimii ani să mai facă unele investiții din bugetele locale, primăriile de comune și orașe mai mici fac reale eforturi să asigure plata salariilor angajaților și a facturilor curente pentru școli, dispensare, pentru salubritatea și iluminatul localităților.
Așadar, fără un sprijin financiar suplimentar, venit din partea Guvernului sau din fonduri europene nerambursabile, comunitățile locale mai puțin dezvoltate nu au nicio șansă să se modernizeze. Dacă astăzi vedem cu satisfacție că în sate și comune au apărut rețele de apă, de canalizare, asfalt pe drumurile comunale, poduri sau școli reabilitate, acest lucru se datorează, în cea mai mare măsură, proiectelor finanțate de Ministerul Dezvoltării, dintre care cele realizate în cadrul Programului național de dezvoltare locală, care au fost cele mai multe și cele mai utile.
Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că în Moldova, fără PNDL, doar una din 10 localități ar fi avut probabil resurse ca să susțină proiecte de investiții de interes local. Știm cu toții că resursele la bugetele locale depind în mod direct de nivelul de dezvoltare al economiei locale, de numărul de IMM-uri, de numărul de angajați și de prezența industriei mari. Or, Moldova abia sub guvernarea liberală a început să se dezvolte, iar dezvoltarea economiei locale nu se poate face peste noapte, mai ales că infrastructura mare urmează a fi construită. Așadar, acest program rămâne unul esențial, putând să contribuie semnificativ la diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre provinciile istorice, dar și dintre mediul rural și cel urban.
Susțin cu toată energia demararea unei noi etape a Programului național de dezvoltare locală, PNDL 3, care să vizeze finanțarea unor noi componente de dezvoltare locală – rețele de gaze, energie electrică, modernizări de drumuri, unități de învățământ și dispensare comunale. Este singura soluție pentru zonele mai puțin dezvoltate din Moldova sau Oltenia, regiunile rămase în urmă, ca să accelereze dezvoltarea. Proiectul, calitatea lucrărilor și beneficiile sale economice și sociale trebuie să primeze.
Îmi doresc ca toate oportunitățile de finanțare pe care le are România în perioada următoare, atât din fonduri naționale, cât și din fonduri externe nerambursabile, să fie valorificate prin investiții în modernizarea tuturor comunităților locale. Nu vreau să mai arătăm spre harta țării și să spunem că acolo românii trăiesc bine și au de toate, iar la câțiva kilometri distanță sărăcia continuă să facă legea, iar modernizarea mai are de așteptat. Toți românii merită să trăiască bine, indiferent în ce regiune a țării locuiesc, indiferent dacă sunt la sat sau la oraș. Mai mult decât atât, cred că am văzut cu toții că, acolo unde comunitatea locală se dezvoltă, tinerii rămân acasă, iar cei plecați în străinătate sunt tot mai interesați să se întoarcă în țară.
„Mincinosul Cîțu trebuie să plece!”
Premierul Florin-Vasile Cîțu crede că e simplu să convingă „niște colegi” de partid să-l susțină pentru șefia PNL, în condițiile în care a „convins o Românie să fie primministru”. Declarația sa a fost făcută săptămâna trecută la Alba Iulia, după o întâlnire cu filiala locală a PNL.
Întrebarea mea pentru domnul Florin-Vasile Cîțu este: când mai exact a convins acea Românie? Oare prin 2011, când a fost dat afară de la locul de muncă pentru că a fost prins făcând speculații împotriva monedei naționale? Să ne aducem aminte că Florin-Vasile Cîțu s-a remarcat ca trezorier al ING Bank în timpul atacului speculativ asupra leului din toamna anului 2008. În acel moment, mai multe bănci românești au crescut dobânzile, alături de ING participând și Bancpost, și UniCredit. Băncile românești au acționat atunci în numele unor clienți internaționali, respectiv giganți bancari precum JP Morgan, Morgan Stanley și Barclays. Băncile respective au „pariat” împotriva leului și ar fi câștigat bani mulți dacă leul ar fi scăzut puternic față de euro. BNR a dejucat planurile speculanților, însă aceasta a dus la creșterea dobânzilor pentru românii cu credite în lei. Oare a convins Cîțu, în primăvara anului trecut, când a fugit ca un laș de votul Parlamentului, ca nu cumva să fie votat de PSD ca prim-ministru?
Pe urmă ar mai fi de lămurit și care Românie a fost convinsă de Cîțu. România „educată” a lui Iohannis sau România mai puțin educată, care acum se vaccinează pentru niște mici gratis? Apropo de campania de vaccinare a domnului Florin-Vasile Cîțu, aceasta are un „succes” atât de mare la public încât Guvernul a început să închidă centrele de vaccinare, să reducă programul acestora, iar dozele de vaccin neutilizate se vând în alte țări. Un dezastru! Iar ăsta este rezultatul implicării directe și deosebite a premierului Cîțu! Românii nu mai cred în propaganda oficială și nu îl mai cred pe Cîțu, de aceea se vaccinează din ce în ce tot mai puțini, dar Cîțu nu vrea să recunoască și se minte singur!
Din câte știu, până acum, Florin-Vasile Cîțu nu a convins pe nimeni în afară de Iohannis. El a fost desemnat de președinte, în urma unor negocieri politice, nu a fost ales de nicio Românie. Cîțu este prim-ministru pentru că așa a vrut pohta lui Iohannis, nu românii! Să nu uităm că PNL a pierdut alegerile parlamentare din decembrie 2020 și că doar prin implicarea fățișă a președintelui Iohannis, la limita Constituției, PNL-iștii au reușit să se mențină la guvernare în coaliția de „dreapta” cu USR și UDMR.
Așadar, când îl mai auziți pe Cîțu declarând ceva, neapărat să verificați informația! Omul se crede supererou de filme de ficțiune, dar în realitate e un gogoman care a ajuns să mintă precum respiră! Cîțu e în stare să creadă tot ceea ce scoate pe gură. Inclusiv propriile sale minciuni și fabulații. El conduce economia României spre prăpastie cu o viteză uluitoare, dar el vede numai „lucruri fantastice”! Delirant! România trăiește de pe o zi pe alta, din împrumuturi masive luate la dobânzi astronomice. Prețurile au explodat, buzunarele românilor s-au golit. Facturile s-au dublat, alimentele de bază au devenit bunuri de lux, medicamentele esențiale ori nu se găsesc, ori sunt foarte scumpe. Cursul
euro/leu a ajuns la 5 lei, iar litrul de benzină a depășit 6 lei. Acestea sunt „lucrurile fantastice” ale lui Cîțu! Iar, în tot acest timp, Cîțu ne minte că trăim bine.
Cîțu și gașca sa de „dreapta” au mințit și au făcut mult prea mult rău țării! Prin toate lucrurile lor „fantastice” au transformat România într-o țară eșuată. De aceea, fiecare parlamentar responsabil are datoria de a susține și de a vota moțiunea de cenzură a PSD! România are o singură soluție pentru a ieși cu bine din această criză: Cîțu și Guvernul său trebuie să plece!
„Industria românească își revine! Guvernarea de dreapta a luat cele mai pertinente măsuri!”
Economia noastră dă în fiecare zi semne că revenirea ei este una rapidă și certă, lucru dovedit de cifrele oficiale date publicității. Luni, 14 iunie, Institutul Național de Statistică a remis un comunicat conform căruia cifra de afaceri din industrie a crescut cu 20,8% în primele 4 luni ale anului 2021, comparativ cu perioada ianuarie–aprilie 2020. Aceasta datorită creșterii industriei prelucrătoare (21,2%) și industriei extractive (10,1%). Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în industria bunurilor de folosință îndelungată (40,5%), industria bunurilor de capital (29,6%), industria bunurilor intermediare (23,1%) și industria bunurilor de uz curent (7,1%). De asemenea, cifra de afaceri din industrie, în luna aprilie 2021, față de luna aprilie 2020, a crescut, per ansamblu, cu 89,2%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare (92,5%) și în industria extractivă (15,6%).
În ceea ce privește producția, aceasta a crescut cu 14,3% ca serie brută și cu 14,5% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate în primele 4 luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2020, aceasta ca urmare a creșterilor înregistrate de industria prelucrătoare (16,3%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (11,5%). Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a fost mai mare cu 2,7% față de luna precedentă, datorită creșterilor înregistrate de cele trei sectoare industriale: industria extractivă (10,7%), industria prelucrătoare (6,2%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (2,2%).
Tot potrivit INS, comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, în termeni nominali, cu 21,8%. Astfel, comenzile noi din industria prelucrătoare, în primele 4 luni din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, au urcat, per ansamblu, cu 21,8%, datorită creșterilor înregistrate în industria bunurilor de folosință îndelungată (+38,3%), industria bunurilor intermediare (+25,5%) și în industria bunurilor de capital (+22,4%). Comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna aprilie 2021, comparativ cu luna precedentă, au crescut, per ansamblu, cu 0,7%, datorită creșterilor înregistrate în industria bunurilor intermediare (+8,6%), industria bunurilor de uz curent (+6,1%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (+2,5%). Mai mult, comenzile noi din industria prelucrătoare, în luna aprilie 2021, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, au crescut, per ansamblu, cu 93%, datorită creșterilor înregistrate în industria bunurilor de capital (+119,3%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+102,1%), industria bunurilor intermediare (+72,2%) și în industria bunurilor de uz curent (+24,7%).
Toate aceste cifre îmbucurătoare sunt datorate măsurilor implementate de guvernarea de dreapta, dar mai ales românilor, care au înțeles importanța vaccinării pentru a ne proteja unii pe ceilalți, dar și pentru a reface economia națională, grav afectată de această pandemie. Calvarul, chiar dacă și-a diminuat din intensitate, nu este nici pe departe la final, deci nu trebuie să ne amăgim că pericolul a trecut! Lupta încă este în desfășurare, iar dacă vrem să ieșim cu adevărat învingători trebuie să ne vaccinăm. Este simplu, rapid și gratuit! Haideți să ne recăpătăm viețile pe care le știam, să contribuim și noi la relansarea economiei românești și să reușim împreună să revenim la normalitatea atât de așteptată!
Multă vreme, țările emergente erau considerate un motor al economiei mondiale. De doi ani însă, acestea dau semne de oboseală. Din această cauză, dar și mânat de competiția cu Republica Populară Chineză, Președintele SUA a anunțat lansarea unui plan de infrastructură pentru țările emergente, unde, îndrăznesc să spun, s-ar încadra și țara noastră.
Este o inițiativă nouă, care apare ca o surpriză, fiind principalul anunț al întâlnirii G7 de acum două săptămâni. Un proiect care presupune un parteneriat cu statele mai puțin dezvoltate, pentru modernizarea infrastructurii, bugetul anunțat fiind de 40.000 miliarde dolari. Sună bine, nu-i așa?
În același timp, eu cred că ar trebui să fim mai circumspecți când evaluăm astfel de declarații. Vă reamintesc anunțul făcut de Adrian Zuckerman, fostul ambasador SUA la București, înainte de campania electorală de anul trecut, cu privire la derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi și a unei căi ferate, care să lege Constanța, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. A fost lăudat și aplaudat zile în șir. Apoi s-au instalat liberal-progresiștii la putere și nimeni nu a mai suflat o vorbă.
Nu mă apuc să le reproșez ceva americanilor. Pot să spună ce vor. Sunt banii lor și ei decid cum îi investesc. Dar aș vrea să-i întreb pe incompetenții rezilienți de la guvernare dacă au ceva de spus despre asta. Ați inițiat un demers, ceva, domnilor Drulă și Popescu, sau nu vreți să deranjați?
E clar că nu trebuie să ne facem iluzii cu privire la dezvoltarea acestor proiecte cu bani din fondul american de investiții cât timp acești incompetenți corupți se află la conducere. Sunt buni numai de scris conținut pe bloguri și de atribuit concesiuni și alocări cu dedicație, la sume cu multe zerouri, pe datorie, în numele românilor.
Planul occidental nu este, în acest moment, pentru noi. Intenția celor mai dezvoltate state de a dezvolta infrastructura în economiile emergente va fi realizată prin mobilizarea capitalului privat și va da rezultate acolo unde vor exista planuri de cu totul altă viziune și calitate, nu de tipul celor livrate de coaliția austerității și incompetenței dovedite în deja compromisul plan de redresare și reziliență.
„Summitul Alianței Nord-Atlantice (NATO) 2030”
NATO este cea mai puternică și de succes alianță din istorie. Aceasta garantează securitatea unui miliard de cetățeni din țările membre, libertatea și valorile care sunt
consacrate în Tratatul de la Washington, inclusiv libertatea individuală, drepturile omului, democrația și statul de drept.
Cei 30 de aliați NATO s-au adunat, recent, la Bruxelles, pentru a reafirma unitatea, solidaritatea și coeziunea și pentru a deschide un nou capitol în relațiile transatlantice, într-un moment în care mediul de securitate cu care ne confruntăm este din ce în ce mai complex.
Comunicatul Summitului NATO oferă siguranța că se va continua să se depună eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euroatlantică, „ne confruntăm cu amenințări cu mai multe fațete, cu o concurență sistemică din partea puterilor autoritare, care încearcă să se afirme, precum și cu provocări în creștere pentru securitatea țărilor noastre și a cetățenilor noștri, din toate direcțiile strategice. Acțiunile agresive ale Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității euroatlantice; terorismul, în toate formele și manifestările sale, rămâne o amenințare persistentă pentru noi toți”.
De asemenea, în comunicat se precizează și o serie de provocări actuale, cărora trebuie să le facem față, precum „influența care crește constant și politicile internaționale ale Chinei”, asigurând că aliații vor „interacționa cu China pentru a apăra interesele de securitate ale Alianței”, precum și „amenințări cibernetice și hibride, alte amenințări asimetrice, inclusiv campanii de dezinformare, utilizarea rău intenționată a tehnologiilor emergente și a unor tehnologii perturbatoare din ce în ce mai sofisticate”.
La Summitul NATO 2030, din 14 iunie 2021, s-a aprobat o agendă transatlantică pentru viitor, deoarece concurența globală este în creștere, iar noi trebuie să ne adaptăm la o lume care devine din ce în ce mai competitivă. Aceasta vizează:
1. Consolidarea NATO ca forum unic și indispensabil pentru consultările transatlantice.
2. Sporirea angajamentului față de apărarea colectivă, din perspectiva tuturor tipurilor de amenințări, prin consolidarea capacităților și a investițiilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1417783. Elaborarea unor obiective de reziliență la nivelul întregii Alianțe, pentru a face societățile mai puțin vulnerabile la atacuri.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1419114. Intensificarea inovării transatlantice, prin crearea unui accelerator tehnologic transatlantic în domeniul apărării.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1420325. Întărirea parteneriatelor, îndeosebi cu Uniunea Europeană, dar și cu țările din Asia, pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1421786. Abordarea consecințelor schimbărilor climatice asupra securității, prin reducerea emisiilor militare.
· Consultare europeană · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1422847. Elaborarea următorului Concept Strategic al NATO.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
149 de discursuri
„PNL promovează dezvoltarea României”
Este ușor să vorbești despre schimbare fără a te angaja în demersuri reale și fără a gândi, în primă instanță, soluții fezabile pentru România. Un lucru este însă cert – acesta trebuie să fie scopul final al tuturor, indiferent de culoarea politică. De ce? Pentru că românii și-au exprimat explicit această dorință. Pentru a realiza o schimbare vizibilă, strategia pe care PNL a abordat-o în cadrul coaliției de guvernare integrează toate domeniile afectate de pandemie, dar și pe cele care ne plasează într-o poziție inferioară în ierarhia statelor europene.
Pentru început, domeniul energetic. Cel puțin 95% dintre români își doresc extinderea rețelelor de gaze naturale, dar cu ajutorul finanțării din partea statului. Săptămâna trecută a fost exprimat acest punct de vedere în cadrul Consiliului de miniștri pe energie de la Luxembourg. Mai mult decât atât, Regulamentul de transport și energie a gazelor a fost modificat pentru ca rețelele de transport europene în amestec gaz și hidrogen să poată fi recunoscute de către statele membre UE, inițiativă propusă de România prin PNRR.
Un alt domeniu vizat este educația elevilor, care a suferit un regres din cauza pandemiei de COVID-19, regres pe care instituțiile și cadrele didactice încearcă să-l îndrepte prin intermediul orelor remediale. Ne dorim ca fiecare copil și adolescent din România să aibă parte de o educație completă, care să îi ofere posibilități și să îi definitiveze formarea în mediul profesional. În momentul în care Comisia Europeană va aproba PNRR, intră în vigoare un proiect ce prevede finanțarea a 60 de școli-pilot, în care elevii vor avea libertatea de a-și alege o parte din materii. Va crește productivitatea în mediul academic, iar, prin modele curiculare și planurile-cadru care vor fi construite și oferite de către școli, nevoile comunitare vor fi individual abordate, contribuind astfel și la dezvoltarea regională.
Mai departe, anul care a trecut ne-a indicat cel mai bine nevoia de răspunsuri prompte în caz de situații neprevăzute. Personalul de specialitate, indiferent de circumstanțe, trebuie să fie echipat corespunzător pentru a face față provocărilor tot mai prezente. Prin Proiectul Horizon 2020, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență beneficiază de finanțare din fonduri europene, în scopul eficientizării modului de gestionare a situațiilor de criză. Conform comunicatului oficial al MAI, au fost încheiate contracte, de către IGSU, pentru achiziția a 476 de autospeciale de stingere a incendiilor. Avem convingerea că utilizarea la maximum a fondurilor europene aflate la dispoziția țării noastre reprezintă cheia dezvoltării tuturor serviciilor, inclusiv a celor publice de urgență.
A te opune PNRR înseamnă a te opune reformei și evoluției, înseamnă a spune „nu” unei țări reformate, educate, pregătite pentru a face față tuturor crizelor care vor
surveni în viitor, dar, cel mai important, înseamnă a nega românilor schimbarea pe care și-o doresc și de care au nevoie pentru a duce un trai mai bun.
„Precedentul extrem de periculos pentru democrație generat de votul moțiunii simple împotriva ministrului Ghinea”
Am asistat, săptămâna trecută, la un moment istoric în Parlamentul României, deosebit de grav pentru democrația țării. Votul dat pentru moțiunea simplă, prin care PSD a cerut demisia ministrului Cristian Ghinea, nu a demonstrat doar faptul că dreapta a reușit cu greu să se grupeze și să producă un simulacru de scut în fața ministrului, ci și că s-a pretat să încalce flagrant Regulamentul Camerei Deputaților. Era de așteptat un asemenea gest de deteriorare consistentă a democrației făcut de niște politicieni cu agendă străină și antinațională, incompetenți și interesați doar de păstrarea captivă a puterii.
Faptul că s-au încolonat pentru Cristian Ghinea și că au apelat la noi artificii care încalcă legea nu doar că îi decredibilizează și mai mult pe politicienii dreptei, ci le confirmă observațiile sociologilor și politologilor, conform cărora au ajuns să-i definească un singur numitor comun – setea de putere!
Nu se poate să cataloghezi în alt mod, mult mai temperat, subterfugiul tehnic la care au apelat ca să păstreze în funcție un ministru incompetent, să facă în ciudă opoziției și tuturor românilor și să-și vadă interesele obscure, realizate prin banii care vor ajunge, în cele din urmă, în țară _via_ PNRR.
Nu este nici normal și nici nu face cinste nimănui să forțezi legea când tu însuți ești membru în Legislativ și principalul tău atribut este să legiferezi în folosul tuturor!
Nu este acceptabil nici din punct de vedere moral, dincolo de aspectul juridic, să faci un abuz de putere pentru simplul considerent că tu reprezinți puterea!
„Ploile abundente scot la lumină investițiile de slabă calitate”
Ploile abundente care s-au revărsat în lunile mai și iunie ale acestui an au generat pagube materiale și neplăceri în aproape toată țara. Inundațiile, care reprezintă o constantă în România, au afectat, deopotrivă, atât gospodăriile oamenilor, cât și o mare parte dintre culturile agricole ale fermierilor români. Nu cred că ploile au căzut numai pe teritoriul național al țării noastre, însă cu siguranță românii au resimțit cel mai puternic efectele dezastruoase ale acestora, din cauza lucrărilor de slabă calitate, denumite pompos investiții publice pentru modernizarea comunităților.
Anul acesta am constatat că ploaia a devenit noul instrument de control tehnic al calității pentru investițiile publice realizate în România în ultimii ani. Ploaia abundentă ne demonstrează că rețelele de canalizare nu sunt capabile să preia apa nici măcar din precipitații mai slabe, dar apoi din ploi torențiale. În consecință, orașe sau municipii, precum Craiova sau chiar Bucureștiul, se transformă în adevărate lacuri de acumulare ori de câte ori plouă mai tare. De asemenea, tot ploaia ne arată și calitatea covorului asfaltic turnat de constructori cu numai câteva luni în urmă.
Astfel, la orice ploaie torențială mai zdravănă, asfaltul se transformă în nisip, iar șoselele în adevărate drumuri de exploatare agricolă. Ploaia ne arată și cum au fost realizate diguri și ziduri de apărare împotriva inundațiilor, pentru care unii au plătit, iar alții au încasat milioane de euro. Astfel, constatăm că decolmatările de albii figurează numai pe hârtie, că digurile de beton au fost doar niște simple grămezi de nisip pe care le-a luat apa, iar șuvoaiele de apă și nămol se scurg tot ca înainte, în gospodăriile celor mai săraci dintre români, sau înăbușe sute de hectare de culturi agricole.
În România nu ducem lipsă de instituții. Dimpotrivă, dacă le numărăm, o să avem surprize neplăcute, și anume că
avem un aparat birocratic destul de încărcat, care din multe puncte de vedere nu-și justifică rolul. Dacă atunci când se alocă fonduri și se evaluează proiectele constatăm că avem o sumedenie de instituții care trebuie să pună o semnătură sau o ștampilă pe o anumită hârtie, după ce s-au cheltuit banii, nicio instituție sau autoritate a statului român nu mai vine în teren să constate dacă banii publici au fost corespunzător cheltuiți sau pur și simplu risipiți. Nimeni nu verifică dacă rețeaua de canalizare este corespunzătoare, dacă bitumul asfaltic este corespunzător sau dacă anumite construcții respectă standarde minimale de calitate. Or, dacă nimeni nu verifică, evident că nimeni nu se preocupă să realizeze lucrări de calitate. Unii chiar nu le mai realizează deloc, ci doar încasează banii, situații des întâlnite prin Oltenia și Muntenia.
„Sprijinirea turismului românesc prin politica tichetelor de vacanță trebuie reluată!”
Criza sanitară determinată de COVID-19 a lovit cu putere în cea mai mare parte a economiei românești. Este drept că nu toate sectoarele de activitate au resimțit restricțiile economice la fel de puternic. Cu siguranță, sectorul care a avut cel mai puternic de suferit este cel al turismului, care, atât în cursul anului trecut, cât și în prima parte a acestui an, a fost obligat să stea cu lacătele puse pe ușă.
Când vorbim despre turismul românesc, unii se duc cu gândul numai la hoteluri cu ștaif, cu nu știu câte stele și cu nu știu câte sute de euro o cameră pe noapte. Câți români își permit însă să meargă în acele hoteluri?
Turismul românesc este format însă, în cea mai mare parte, din mici unități de cazare, din pensiuni și agropensiuni care asigură veniturile pentru sute de mii de familii și care oferă posibilitatea românilor cu venituri mai mici să poată să se odihnească în liniște câteva zile pe an. Din păcate, Guvernul a luat, la începutul anului acesta, o decizie mai puțin inspirată, aceea de a suspenda acordarea de tichete de vacanță angajaților din sectorul public. Nu cred că este cineva care să nege că bugetul de stat a avut și are serioase probleme, însă fără acest ajutor o mare parte dintre pensiunile și agropensiunile din munții Apuseni sau din Bucovina vor dispărea, odată cu dispariția turiștilor. Așa cum aceste unități de cazare au apărut odată cu ajutorul venit de la state, tot așa se vor duce, pentru că turiștii cu salarii mici nu vor mai putea să se gândească la vacanțe.
Mă bucură veștile venite dinspre Guvern care ne spun că economia se însănătoșește și că veniturile la buget sunt cu peste 20% mai mari ca anul trecut. Asta înseamnă că Guvernul are la îndemână mai multe resurse și că în viitorul apropiat va relua politica tichetelor de vacanță. Să nu uităm că acestea sunt un instrument fiscalizat și că mai mult de jumătate din valoarea lor se întoarce la buget prin impozite și taxe. Să nu uităm, de asemenea, că aceste tichete susțin exclusiv turismul românesc, nu așa cum ne invita un tânăr ministru, să mergem să ne facem vacanța în Grecia sau Turcia. Cred cu putere că noi, liberalii, avem datoria să-i sprijinim pe cei care muncesc onest în țara noastră, iar pensiunile și agropensiunile creează locuri de muncă în cele mai slab dezvoltate regiuni ale țării. La aceste lucruri trebuie să se gândească cei de a căror decizie depinde reluarea acordării tichetelor de vacanță.
„Miza privatizării mascate a sistemului medical este trimiterea pacienților de la stat la privat, prin tăierea serviciilor medicale gratuite”
Coaliția de guvernare PNL–USR PLUS–UDMR vrea să acopere, cu orice chip, ticăloșia privatizării sănătății și aruncă vina pe orice le iese în cale, mai puțin pe propriile interese financiare. Toate acestea după ce anul trecut au tăiat 22% din banii destinați sistemului de sănătate, au redus cu 39% fondurile pentru spitalele de stat, iar anul acesta nu au cuprins în PNRR bani suficienți pentru îngrijirea ambulatorie și asistența primară din zonele rurale și din comunitățile defavorizate.
Prin așa-zisa reformă a Coaliției Dezastrului, banii de la spitalele de stat sunt direcționați la privat. Reprezentanții dreptei fac orice ca să își salveze oamenii și, odată cu ei, firmele de partid care au fost conectate la conducta de bani publici.
PSD se opune categoric privatizării sănătății publice și cere imperativ Guvernului Cîțu să renunțe la ordonanța de urgență care ia din banii publici, cel puțin 250 de milioane de euro anual, pentru a umfla conturile și profiturile unităților medicale din sistemul privat.
PSD respinge ferm astfel de măsuri care-i condamnă pe cei fără posibilități la boală și suferință și-i ajută pe cei bogați să plătească mai puțin.
În viziunea Guvernului și sub pretextul consolidării sistemului de sănătate crește accesul clinicilor private la banii publici, în defavoarea unităților sanitare de stat. Mai puțini bani la stat înseamnă mai puține servicii medicale gratuite la stat și obligarea pacienților să meargă la privat, unde vor plăti coplată peste ceea ce statul transferă din banii publici.
„Investițiile în agricultura românească, aproape de colaps! Actualele ghiduri de finanțare promovează grile de punctaj care fac imposibilă accesarea fondurilor pentru cea mai mare parte a agricultorilor”
Actualele ghiduri publicate de către AFIR, aflate momentan în consultare publică, vin cu nenumărate condiționalități la grilele de punctaj care descalifică micii producători, agricultorii cu mai puțin de trei ani de activitate, spre exemplu, precum și pe cei care nu vând în cooperative.
Riscăm să ajungem în situația în care dacă ești agricultor român, dar nu îți vinzi produsele prin cooperative nu prea mai ai șanse să accesezi fonduri europene!
Indicatorii de performanță pentru diverse obiective asumate în fața Uniunii Europene nu pot fi aruncați în totalitate în spatele antreprenorilor!
Promovarea asocierii și activității de cooperare trebuie să se dezvolte natural, prin exemple de bune practici, și nu prin condiționarea formării asociațiilor de producători, doar pentru a primi punctaj maxim și a fi eligibili pentru accesarea fondurilor, ca, ulterior, respectivele grupuri de producători să nu fie nici măcar funcționale.
Riscurile cauzate de condițiile climaterice, agravate de lipsa sistemelor de irigații, rămân probleme fără soluții în România, iar Guvernul și Ministerul Agriculturii, în loc să adopte măsuri protecționiste, generează noi condiționalități de mediu, pentru care nu-și asumă nicio responsabilitate!
Consider că este important să ne asigurăm ca viitoarele ecoscheme să fie definite și promovate astfel încât să aducă beneficii reale atât producătorilor, cât și consumatorilor, nu doar surse de maculatură cu indicatori de raportat Uniunii Europene!
„Ajutați cetățenii satului Paltin, județul Brașov!”
Vă propun atenției o importantă problemă administrativă a județului Brașov. Satul Paltin se află situat la interferența a trei comune: Holbav, Șinca Nouă și Poiana Mărului. Cursul apei care străbate satul Paltin împarte localitatea în două. Interesant este faptul că din punct de vedere teritorial satul aparține comunei Poiana Mărului și din punct de vedere administrativ aparține comunei Șinca Nouă.
Permiteți-mi să vă prezint câteva date legate de acest sat. Comuna Poiana Mărului a funcționat cu un singur sat, Poiana Mărului, până la reorganizarea din anul 1968, când i s-au alipit satele Șinca Nouă și Paltin. Din anul 2002, prin reînființarea comunei Șinca Nouă, comuna Poiana Mărului a rămas din nou cu un singur sat, satul Poiana Mărului. Din păcate, în acte situația nu este clarificată.
După cum puteți realiza, din cauza acestei probleme administrative, cetățenii satului Paltin întâmpină nenumărate dificultăți, inclusiv când vine vorba de ridicarea gunoiului. Cetățenii județului Brașov merită mult mai mult. Anunț,
așadar, pe această cale, că doresc să inițiez un demers legislativ pentru a clarifica, o dată pentru totdeauna, situația acestui sat.
Satul Paltin reprezintă un important pilon al județului. Dacă s-ar desfunda între 4 și 6 km din drumul dintre Holbav și Paltin, s-ar scurta cu aproximativ 20 km distanța de la satele de sub munte la Brașov. Satul Paltin ar putea deveni astfel o zonă turistică de interes. Să nu uităm că vorbim de un sat montan pitoresc, cu peisaje superbe, cu păduri întinse, pășuni și fânețe cu o floră diversificată. Haideți să mai adăugăm o locație „cu acte în regulă” de vizitat pentru iubitorii Țării Făgărașului!
„Cîmpeanu a pus pe butuci viitorul unui număr-record de 16.500 de elevi pentru că nu a putut să-i țină în școală, în pandemie”
Este cifra dezastru a zilei în care începe evaluarea națională: 16.500!
16.500 de elevi de clasa a VIII-a nici măcar nu s-au înscris la evaluarea națională, pentru că Guvernul, incapabil să le asigure dreptul la educație în condiții de pandemie, i-a lăsat în aer. Acești copii, până la urmă, au rămas cu situația școlară neîncheiată, pentru că fie nu au mers la școală din cauza pandemiei, fie nu au avut acces la internet să facă școala online sau au avut părinții plecați în străinătate ori au fost lăsați, în mod intenționat, de profesori cu situația neîncheiată, pentru a nu „strica statistica” și a „aranja clasamentul școlii”.
Pentru ministrul Cîmpeanu, această cifră este rezultatul său la evaluarea națională privind incompetența cu care a gestionat sistemul de educație în pandemie. 16.500 este un număr-record. În toți anii de studiu trecuți, de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a, 15.000 de elevi au rămas cu situația neîncheiată. Să înțelegeți și mai bine dimensiunea acestui dezastru, vă spun că numărul elevilor al căror viitor a fost pus pe butuci este cât populația unui municipiu din România, de exemplu, Câmpulung Moldovenesc.
Acest fenomen se numește în România „Fenomenul Brăila”.
Ce face ministerul pentru acești copii? Nimic! Nici măcar nu îi are în statistici.
Ce face Iohannis? Nimic! Programele de tipul „Școală după școală”, „Masă la școală” sau „A doua șansă” au rămas promisiuni uitate într-o strategie prăfuită.
Cîțu și Cîmpeanu să caute în programul lor de guvernare – au soluțiile acolo. Probabil au fost bune doar pentru a câștiga alegerile, acum le-au uitat! Acum strigă că nu au bani, dar tot ei strigă că a crescut nivelul de trai? Care nivel? Care trai? Al cui trai? Poate traiul miniștrilor!
„Falimentul învățământului românesc, ultima «performanță» a guvernării de dreapta”
Două dintre cele mai importante examene din viața unui elev, evaluarea națională și bacalaureatul, scot în evidență faptul că actuala guvernare, sub „oblăduirea” președintelui, a eșuat lamentabil la un capitol esențial – educația! Astfel, în timp ce flutură, cu aplomb, proiectul „România educată”, reprezentanții actualei guvernări îngroapă, pur și simplu, viitorul țării.
Cum altfel am putea descrie situația actuală, când peste 16.500 de copii, adică peste 10% din total, nu s-au înscris și nu participă la evaluarea națională, în vreme ce peste 34.000 de elevi, adică peste 22% din total, nu vor susține examenul de bacalaureat din cauza corijențelor?! Înfiorătoarele cifre nu fac însă decât să „încununeze opera” de peste un an a miniștrilor liberali, girați de „profesorul” de la Cotroceni, care au dat peste cap un întreg domeniu.
Din păcate, rezultatele pe care le vedem azi confirmă în întregime avertismentele repetate ale PSD, care, anul trecut, a insistat în nenumărate rânduri și a cerut Guvernului să deschidă școlile în condiții de siguranță, cu testare masivă și rapidă, cu măsuri de protecție adecvată pentru a permite copiilor să învețe. Încăpățânarea unora de a ține lacătul pe școli și-a pus din plin amprenta asupra elevilor, studiile recente arătând că școala online nu reușește să suplinească orele de predare față în față.
Extrem de grav este faptul că închiderea școlilor și mutarea cursurilor în online au afectat în principal copiii proveniți din mediile defavorizate. Vorbim despre copiii ai căror părinți nu-și permit un laptop ori abonament de internet sau trăiesc în zone unde rețelele de internet nici măcar nu au ajuns încă. Cum, de altfel, încă nu au ajuns nici celebrele tablete promise de Guvernul Orban.
„Valorile liberale se bazează pe austeritate, sărăcie și grija zilei de mâine a românilor”
Fantasticele fapte ale coaliției PNL–USR PLUS–UDMR se regăsesc în împrumuturi masive, luate la dobânzi astronomice, prețuri care au explodat, în timp ce buzunarele românilor s-au golit, facturi dublate, în cursul euro trecut de 5 lei, cel a benzinei trecut de 6 lei, lipsa de medicamente, în alocații, salarii și pensii înghețate și deturnarea banilor din PNRR.
Cu toate acestea, la fiecare ieșire publică, de la reprezentanții celei mai proaste guvernări din ultimii 30 de ani auzim doar laude cu lucrurile fantastice făcute pentru România.
Da, este ireal discursul lor și ce se întâmplă, iar faptul că discursul coaliției contrazice realitatea mă determină să aduc în atenția tuturor două dintre cele mai importante lucrări de referință din domeniile psihologiei și psihiatriei: „Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale” al Asociației Americane de Psihiatrie și „Clasificarea tulburărilor mintale și de comportament” a Organizației Mondiale a Sănătății.
Poate, împreună, reușim să-i ancorăm la realitatea cotidiană.
Salariații și pensionarii României nu simt beneficiile acestei guvernări!
Antreprenorii care au menținut angajații și au plătit taxele pe perioada pandemiei, fără ajutor de la stat, primesc somații de plată de la ANAF!
Copiii sunt furați cu 2,1 miliarde de lei, 522 de lei de la fiecare copil de 2–18 ani și câte 1.044 de lei de la cei sub doi ani sau cu handicap.
Creșterea economică este din pix, pixul cu care se semnează contractele de îndatorare pe viață a românilor și cele de consultanță prin PNRR!
„Traseul legislativ anevoios al actelor normative privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală”
În ultimii ani, ținând cont și de situația pandemică, s-a tot vorbit și s-au prezentat date referitoare la creșterea numărului persoanelor cu tulburări psihice din spectrul autist.
Este trist doar să auzi, dar să ai un copil sau un adult autist în familie este total deprimant.
Sprijinul statului acordat acestor persoane a fost transpus în Legea nr. 151 din 12 iulie 2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate și vizează reglementarea serviciilor specializate integrate de sănătate, educație și sociale, care vizează identificarea precoce, tratamentul, recuperarea și ameliorarea calității vieții și funcționării sociale a persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, servicii oferite de echipa multidisciplinară specializată. Potrivit legii, serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale sunt următoarele: depistare activă precoce, diagnostic clinic psihiatric și evaluare clinică psihologică, tratament psihofarmacologic, intervenții specializate precoce, psihoterapie cognitiv-comportamentală, consiliere a părinților și a familiei.
Traseul legislativ al actelor normative a fost destul de anevoios. De ce spun acest lucru? Pentru că, trebuie să recunoaștem, comunicarea interinstituțională este deficitară. Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației sunt instituțiile centrale care ar trebui să colaboreze foarte bine în acest domeniu.
„Privatizarea sistemului de sănătate a început”
Tunul de 250 milioane de euro dat de Guvernul de dreapta românilor va umple conturile spitalelor private. În timp ce sistemul public de sănătate a primit cea mai mică finanțare din ultimii ani, respectiv cu peste 11% mai puțin decât în anul 2020, deși pandemia sanitară nu a încetat, spitalele private își asigură veniturile și profitul din banii contribuabililor.
Cu toate acestea, românii nu vor putea beneficia de serviciile sanitare ale spitalelor private finanțate din bani publici decât dacă – atenție! – vor mai scoate și alți bani din buzunar, sub formă de coplată, al cărei cuantum va fi stabilit, desigur, în favoarea intereselor economice ale spitalelor, nicidecum în favoarea pacienților. Acest fapt reprezentând un furt din buzunarul categoriilor defavorizate.
Astfel, banii publici, care au plecat din sistemul public de sănătate și care trebuiau să finanțeze serviciile medicale gratuite pentru toți, vor spori profiturile patronilor de spitale private, în timp ce bolnavii care nu își vor permite coplata vor fi condamnați la boală, suferință, poate chiar moarte, iar cei bogați vor fi ajutați să plătească mai puțin.
Guvernul coaliției PNL–USR PLUS–UDMR, prin politicile publice pe care le dezvoltă în general, în domeniul sănătății în special, încalcă cu bună-știință dreptul la ocrotirea sănătății și dreptul la viață, drepturi fundamentale garantate constituțional (art. 22 și art. 34 din Constituția României), care trebuie asigurate efectiv, permanent și responsabil de către statul român, prin instituțiile sale, în condițiile legii.
Carta socială europeană, revizuită, garantează, la art. 11, dreptul la ocrotirea sănătății, iar la art. 13 obligă părțile să asigure oricărei persoane care nu dispune de resurse umane suficiente dreptul de a beneficia de prestații alocate dintr-un regim de securitate socială, de o asistență corespunzătoare și, în caz de boală, de îngrijirile impuse de starea de sănătate, iar la art. 11 alin. (2) prevede că statul trebuie să depună toate eforturile pentru ca aceste persoane să nu sufere diminuări ale drepturilor lor politice sau sociale.
„Uniunea Europeană confirmă măsurile economice bune aplicate de Guvernul României”
Eficiența măsurilor aplicate de Guvernul României de la începutul pandemiei și până în prezent a fost succesiv confirmată de instituții naționale și internaționale. Mai mult, ne este prezentat constant, cu cifre concrete și obiective, dezastrul economic pus în scenă de PSD, prin politicile sale populiste și lipsite de predictibilitate.
În perioada 17–18 iunie, la Luxembourg, ministrul finanțelor, domnul Alexandru Nazare, a participat la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), pe agenda reuniunii figurând și puncte legate de semestrul european și implementarea Pactului de stabilitate și creștere, în acest sens fiind adoptată și Recomandarea privind procedura de deficit excesiv în cazul României, prin care este confirmat angajamentul țării noastre de a reveni la un deficit bugetar de maximum 3% din PIB până în 2024. În prezentare, oficialii europeni au subliniat că procedura de deficit excesiv a fost declanșată ca urmare a politicilor expansioniste luate de fosta guvernare PSD-istă și a soldului înregistrat în anul 2019, iar recomandarea prezintă calendarul actualizat de corectare a deficitului bugetar excesiv, asigurând, totodată, spațiul fiscal necesar pentru susținerea investițiilor și atingerea obiectivelor de creștere economică, fiind în linie cu țintele naționale stabilite în Programul de convergență prezentat de România.
Potrivit comisarului european pentru economie, domnul Paolo Gentiloni, „în anul 2021, Guvernul României a adoptat măsurile necesare pentru a atinge țintele stabilite. Creșterea economică pentru 2021 este substanțială, iar pe termen mediu va fi susținută de fondurile structurale și de cele din facilitatea de redresare și reziliență”. Recomandarea formulată de Comisia Europeană și adoptată de Consiliu prevede un calendar de reducere treptată a deficitului bugetar până în 2024. Reducerea echilibrată, dar constantă a deficitului este imperioasă, deoarece, în condițiile în care corectarea ar fi prea rapidă, ar afecta premisele de creștere economică.
„Guvernul României este rupt de realitate”
De câteva luni de zile asistăm la o frenezie a minciunilor din partea guvernanților, începând cu prim-ministrul.
Românilor li se spune că trăiesc din ce în ce mai bine, că puterea lor de cumpărare a crescut în ultimul an precum FătFrumos, că prin PNRR România va fi îngropată în zeci de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, că prezentul este mai luminos ca oricând, iar viitorul este o adevărată nestemată.
Nu știu dacă aceste minciuni sunt doar rodul unei propagande deșănțate a actualei guvernări. Tind să cred că este mai mult decât asta. Asistăm la o adevărată rupere a guvernării de realitatea din țară.
Guvernul României și-a creat propria realitate – o realitate în care nu există români cărora li s-au înghețat salarii, nu există români care și-au pierdut locurile de muncă, nu există pensionari cu pensiile înghețate, nu există firme închise, nu există oameni fără locuri de muncă.
România reală, domnilor guvernanți, este cea în care există toate aceste probleme, iar România reală este așa și din cauza voastră.
Voi ați decis înghețarea salariilor, pensiilor și alocațiilor, voi ați făcut un PNRR dedicat clientelei politice și de care Uniunea Europeană râde, voi sunteți cei care ați pus în funcții oameni care îi amenință direct pe români că nu vor fi sprijiniți dacă nu votează „cu cine trebuie”, voi sunteți cei care vă doriți ca românii să muncească până mor, voi sunteți cei care aveți în cap să îi lăsați pe români nevoiași, cu un sistem de sănătate precar, direcționând fondurile către alte zone.
România nu a mai avut niciodată o guvernare care să ignore cu atât de multă obstinație, aroganță și autosuficiență problemele reale ale societății. Guvernați doar pentru voi și prietenii voștri.
## **Domnul Mihai Weber:**
„PNL–USR–UDMR ridică minciuna la rang de politică de stat”
Observ, cu mâhnire, cum actuala coaliție de guvernare a ridicat minciuna la rang de politică oficială.
Eliminarea eșalonării alocațiilor pentru copii, propusă chiar de actuala putere, și înlocuirea ei cu o meschină „indexare” cu rata inflației arată, încă o dată, dacă mai era nevoie, că această coaliție ajunsă la conducerea României a câștigat puterea folosindu-se de înșelătorie și minciună. Acum nu mai există niciun dubiu că Orban și Cîțu au mințit când spuneau că vor majora alocațiile de la 1 ianuarie 2021, cum prevedea forma adoptată la Senat. Prin anularea celor două tranșe, PNL, USR și UDMR practic fură 2,1 miliarde lei din buzunarele copiilor, adică peste 1.000 de lei de la fiecare copil sub 2 ani sau cu dizabilități și peste 500 lei de la fiecare copil între 2 și 18 ani.
Milioane de români își doresc un trai decent, drumuri mai bune, ar vrea spitale mai moderne și doctori mai motivați, ar vrea școli care să valorifice la maximum potențialul copiilor lor. Și, nu în ultimul rând, milioane de români ar vrea ca statul să-i trateze cu respect, ar dori să fie conduși de oameni care să nu-i mintă. Însă, după mai bine de 30 de ani de la Revoluție, dumneavoastră, domnilor parlamentari ai Coaliției Austerității, le oferiți românilor tocmai ceea ce nu își doresc, și anume minciuna ridicată la rang de politică de stat.
Nu cred că asta vă doriți pentru copiii noștri, nu cred că doriți să-i vedeți crescând într-o societate bazată pe minciună, contaminată de impostură, corupție și falsitate. Copiii și nepoții noștri nu vor putea să înțeleagă și să vă ierte o astfel de opțiune și nici faptul că îi tratați cu dispreț, la fel cum tratați și legile votate de Parlament și promulgate de Președintele României.
Nu sunt observații în legătură cu ordinea de zi, la momentul acesta, înțeleg. În regulă.
Atunci intrăm în ordinea de zi și începem dezbaterea inițiativelor legislative.
Avem desemnarea reprezentantului Parlamentului României, Camera Deputaților, în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație.
Vă rog, domnule deputat Moșteanu, aveți cuvântul.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Am să vă rog să fiți de acord cu retrimiterea la comisie pentru o săptămână a acestui punct de pe ordinea de zi. Dacă am și acceptul liderului PSD...
E OK. Am acordul liderilor de grup să retrimitem o săptămână la comisie.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
În cazul acesta, retrimitem la comisie, pentru o săptămână, desemnarea reprezentantului Parlamentului României, Camera Deputaților, în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație.
1. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 138 și a art. 178 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 124/2021; lege organică. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.
De asemenea, la poziția 39 de pe ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2021 pentru instituirea unor măsuri privind buna funcționare a sistemului de învățământ și pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare; PL-x 219/2021.
De asemenea, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Termenul constituțional pentru dezbatere și vot final a fost 22 iunie 2021, ca atare proiectul de lege se consideră adoptat, conform art. 115 din Constituție și art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.
Punctele 2, 3 și 4 nu au încă raportul depus.
Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!
Aș vrea să invit liderii de grup să vorbească cu colegii și colegele deputați pentru a veni în sală și a putea începe ședința de plen a Camerei Deputaților.
Doamnelor și domnilor deputați,
Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul de 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 159.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Vă reamintesc și programul de lucru pentru astăzi: între 10.00 și 11.30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 11.30 și 12.00 vom lua o pauză; de la ora 12.00 vom continua cu sesiunea de vot final; la încheierea ședinței de vot final vom avea ședința Biroului permanent și Comitetul liderilor de grup, iar de la ora 14.00 plen comun.
Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?
Așa că vom continua cu punctul 5 de pe ordinea de zi.
5. Proiectul de lege pentru declararea zilei de 15 noiembrie ca Ziua revoltei anticomuniste de la Brașov din 1987; PL-x 248/2021; lege ordinară.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule Andronache, aveți cuvântul.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Această lege este oficializarea unui demers în care întreaga comunitate brașoveană crede.
15 noiembrie 1987, pentru Brașov și pentru România a reprezentat preambulul a ceea ce s-a întâmplat în 1989 în România.
Am mai spus-o de la această tribună, dar voi repeta faptul că eram copil, locuiam în cartierul Steagul Roșu și i-am văzut pe acești oameni de un curaj extraordinar și chiar i-am însoțit până în zona cunoscută în Brașov sub denumirea de Ciucaș și cred că toată viața această imagine și amintire o voi avea în minte. Acești oameni au dat dovadă, pe 15 noiembrie 1987, de un curaj nebun și au arătat românilor că sentimentul de libertate este mai presus de opresiune.
De aceea, cred că 15 noiembrie 1987 trebuie să rămână în memoria colectivă a românilor și trebuie ca în fiecare an pe 15 noiembrie, la nivel național, să discutăm despre semnificația acestei zile.
Datorită acestor oameni care le-au arătat românilor că te poți revolta împotriva regimului comunist în 1989 România a reușit, prin revoltă, să răstoarne dictatura ceaușistă și regimul comunist.
Iată motivele pentru care, alături de ceilalți colegi parlamentari din Brașov, alături de președintele Camerei Deputaților, alături de câțiva lideri de grup, cărora le mulțumesc pentru sprijin, de altfel le mulțumesc tuturor liderilor de grup pentru sprijinul acordat acestei inițiative legislative, am inițiat această lege.
Mulțumiri particulare colegilor din Comisia pentru administrație pentru sprijinul acordat în realizarea cu celeritate a raportului.
## Vă mulțumesc și eu.
Îi dau cuvântul, în continuare, unui reprezentant al Comisiei pentru administrație publică pentru citirea raportului. Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, doamnă președinte.
În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege pentru declararea zilei de 15 noiembrie ca Ziua revoltei anticomuniste de la Brașov din 1987. Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege.
Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 15 noiembrie ca Ziua revoltei anticomuniste de la Brașov din 1987. În acest sens, Parlamentul, Președintele României, Guvernul, autoritățile administrației publice centrale și locale organizează manifestări prilejuite de comemorarea acestei zile. Fondurile necesare alocate pentru comemorarea diverselor evenimente ale revoltei anticomuniste de la Brașov din 1987 pot fi asigurate și din bugetele locale sau din bugetul autorităților și instituțiilor publice.
Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în ședința din 15 iunie 2021.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru declararea zilei de 15 noiembrie ca Ziua revoltei anticomuniste de la Brașov din 1987, cu un amendament admis, prezentat în anexa la prezentul raport.
Vă mulțumesc. Intrăm în dezbateri generale. Îi dau cuvântul domnului deputat Simion.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Îl felicit pe domnul Andronache pentru participarea la evenimentele din 15 noiembrie 1987, felicităm Asociația „15 Noiembrie 1987” și considerăm acest proiect de lege ca fiind unul absolut necesar, pe care îl susținem, și mă bucur că găsim în acest Parlament și elemente de consens.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Chelaru, din partea Grupului AUR.
Vă rog.
## **Domnul Mircia Chelaru:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Distinși colegi,
A recupera memoria tragică a unui trecut la fel de tragic, din perspectiva libertăților și a dreptului individual și colectiv al acestei națiuni, este un act de noblețe.
Folosesc acest prilej pentru că am fost unul dintre cei care după 1990 au participat la toate momentele de memorare și comemorare a acelora care s-au îndârjit să se opună deschis, cu curaj, acelor vremuri.
E ușor, de la înălțimea timpului prezent, să constatăm, să recuperăm, neputând niciodată măcar să simulăm suferința, groaza și teama acelor vremuri.
Aduc în fața dumneavoastră din nou _in memoriam_ gestul lui Liviu Babeș, considerat Nebunul, cel care a coborât pârtia de schi în flăcări, strigând „Moarte lui Ceaușescu!”.
Aduc omagiu memoriei liderului acelei mișcări extraordinare – din păcate, a plecat acum doi ani dintre noi, nu a apucat să-și vadă visul cu ochii – domnul Mircea Sevaciuc, unul dintre liderii autentici care au pus mai presus de conservarea vieții lor, de frica organică instilată atunci în fiecare dintre noi, dreptul la libertate și lupta împotriva unei înfricoșătoare asupriri.
Deci din acest punct de vedere este un act reparatoriu, este un act de recompunere corectă și de recunoaștere sinceră a celor care, aproape anonimi, s-au ridicat împotriva nedreptăților.
Cred eu că n-ar trebui, din acest punct de vedere, să uităm un gest la fel de puternic dinainte, chiar dacă nu ne plac astăzi, al revoltei minerilor din 1977.
Oameni buni, dacă e să facem dreptate, să fim într-un echilibru și numai poziția noastră echidistantă și corectă ne face demni să fim părtași la memoria acelora care și-au asumat pic cu pic ceea ce astăzi noi numim demnitate națională.
Vă mulțumesc și eu.
Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Csoma Botond.
Vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Csoma Botond:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Vreau numai pe scurt să vă spun. Mi-am adus aminte de 15 noiembrie, când am văzut acest proiect de lege. Eu aveam 12 ani la vremea respectivă și știu că părinții mei discutau aprins despre evenimentele din Brașov și foarte mulți prieteni de-ai părinților mei s-au răzgândit atunci și n-au mai emigrat din România. Și-au dat seama că există o speranță, că Ceaușescu va pleca. Știți cum arăta România la sfârșitul anilor ʼ80 și aceste evenimente de la Brașov, din 15 noiembrie, ne-au dat o speranță că totuși acest regim va lua sfârșit.
UDMR-ul, sigur, va susține acest proiect de lege. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Îi dau cuvântul domnului deputat Alfred Simonis, din partea Grupului PSD. Vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
În calitate de timișorean, locul unde a început Revoluția Română din Decembrie ʼ89, înțeleg evident sacrificiile și riscurile la care au fost supuși fiecare sau toți cei care au început să se revolte împotriva unui regim dictatorial și abominabil.
De aceea, vom susține această inițiativă. Evident că trebuie onorați toți cei care au început acea revoltă, la Brașov, în ʼ87, sau cei care au făcut-o în ʼ77, la Lupeni, și evident, în ʼ89, la Timișoara.
Prin urmare, vom vota această inițiativă, și nu doar cele trei, ci și alte revolte pot fi recunoscute și onorate în plenul Camerei Deputaților și al Parlamentului.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc și eu. O să iau și eu cuvântul.
## Stimate colege,
## Stimați colegi,
Într-adevăr, 15 noiembrie ʼ87 este o zi care a rămas în istoria României ca fiind un act de curaj din partea unor oameni care au îndrăznit să spună NU dictaturii comuniste și să dea o rază de speranță românilor că putem să avem curajul să ieșim din acest regim odios.
Așa cum s-a mai spus aici, au mai fost și alte momente în istoria comunistă, nefericită, a României, care ne-au dat perspectiva că se poate să luptăm pentru democrație, pentru libertate și de aceea această zi e clar că merită să fie comemorată în fiecare an și să ne aducem aminte de ceea ce s-a întâmplat în istoria României și să ne asigurăm că nu vom mai trece niciodată prin astfel de ani. Și noi, aici, în Parlamentul României, avem puterea ca, prin legile pe care
le aprobăm, să putem să lăsăm în urmă această istorie, încă o dată, odioasă și nefericită, de 45 de ani de comunism. Vom susține și vom vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc. _(Aplauze.) (Revine la prezidiu.)_ Domnul deputat Rasaliu. Vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Marian-Iulian Rasaliu:**
Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,
Dați-mi voie să vă spun că este unul dintre puținele momente de bucurie pe care le-am trăit de la preluarea acestui mandat de deputat în actuala legislatură.
Vreau, de la această tribună, să-i felicit pe toți prietenii mei din Brașov, actuali și foști participanți la Revolta din 1987. Vreau să vă spun că aveam doar 17 ani când mă aflam în fața prefecturii fostului consiliu din Brașov, când această revoltă a izbucnit spontan, când această revoltă a adunat mii și mii de muncitori plecați într-un marș spontan de la întreprinderile din Brașov, de la „Tractorul”, de la „Rulmentul”, de la „Steagul Roșu”, oameni care s-au întâlnit într-un singur loc. Momentul zero a fost cel în care și-au dat mâna în fața prefecturii din Brașov și au strigat, cu riscurile de rigoare „Jos comunismul! Vrem libertate! Vrem pâine pentru noi și copiii noștri și pentru toți românii!”.
Nu a fost o revoltă a brașovenilor, a fost cuțitul la os al tuturor românilor, iar brașovenii atunci au fost cei care au aprins flacăra Revoluției, care urma să se aprindă peste doi ani de zile la Timișoara.
Le mulțumesc colegilor mei din PSD, le mulțumesc colegilor mei, inițiatorii acestei legi, celor din PNL, domnului Andronache, colegilor din AUR și tuturor celor care au semnat acest proiect de lege, pentru ca această zi să devină cu adevărat memorabilă în istoria românilor și a României.
Flacăra care a dus la Revoluția Română a început la Brașov, a continuat la Timișoara, după aceea în toată țara.
## Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule deputat Solomon, aveți cuvântul. Ultima intervenție.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Inițiativa este bună, ca toate legile care își propun să sărbătorească ceva, dar avem o lege care se cheamă Legea nr. 341/2004, care se intitulează astfel: Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului–Lupeni – august 1977. Atât am vrut să vă zic.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc.
Domnule Pambuccian, doriți să mai luați cuvântul? Nu.
În regulă. Trecem la dezbaterea proiectului de lege, nemaifiind alte intervenții.
Avem trei amendamente admise.
De la 1 la 3, dacă sunt observații?
Nu sunt.
Atunci proiectul de lege rămâne la votul final. Domnule Pambuccian, doriți să interveniți pe procedură? Vă rog.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Un lucru care se poate observa cu ochiul liber: nu avem secretari de ședință. Asta voiam să semnalez, pe procedură, și că ar fi bine să avem.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc frumos pentru că mi-ați semnalat lucrul acesta. Voi lua negreșit legătura cu colegii secretari să revină în sală.
Reluăm ordinea de zi.
Continuăm cu poziția 7, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 265/2021.
Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.
Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.
Vă rog, domnule secretar de stat.
secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul
## Mulțumesc, doamnă.
Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe a fost elaborat de Guvern, în temeiul art. 115 din Constituția României, republicată, care instituie competența Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare.
Aș dori să le reamintesc domnilor deputați mai proaspeți, pentru că au fost asemenea întrebări ieri, în dezbaterea Comisiei juridice, că introducerea unui domeniu în această lege de abilitare nu înseamnă că automat acea ordonanță va fi și emisă. Ea va trece prin furcile caudine ale procesului de avizare din Guvern și va fi atent verificată dacă cuprinde elemente organice sau nu și dacă respectă domeniul de abilitare.
Deci vă asigur că nu vom face greșeli în procesul de emitere de ordonanțe în perioada de abilitare. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.
## **Doamna Oana Murariu:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Raport asupra Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond,
în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, trimis cu adresa PL-x 265 din 14 iunie 2021.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut și adoptat proiectul de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, un raport de adoptare a Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu amendamentele admise din anexa nr. 1 și cu amendamentele respinse din anexa nr. 2.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc și eu.
Din partea grupurilor parlamentare avem două intervenții. Domnul Chelaru.
Domnule deputat Mircia Chelaru, vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Mircia Chelaru:**
Mulțumesc, doamnă. Distinși colegi,
Știm că suntem la „impuse”, ca în gimnastică. Suntem obligați să facem acest lucru, pentru că așa spune Constituția. Este și firesc să fie așa. Însă justific intervenția mea în urma unei declarații cel puțin bizare, dacă nu chiar halucinante, făcută de domnul prim-ministru ieri și nu fac altceva decât să rog colegii de partid ai Domniei Sale sau cel puțin reprezentantul Guvernului fie să-l pondereze, fie să-l atenționeze.
Declarația a fost foarte simplă – reforma stă pe loc pentru că legile din Parlament stau pe loc, Parlamentul fiind o frână în calea acestei intenții de reformă.
O fi așa, n-o fi așa, dumneavoastră stabiliți.
Dar ceea ce a urmat m-a surprins – dacă Parlamentul nu reacționează sau dacă reacționează defectuos, cum spune Domnia Sa, atunci „voi face reforma numai prin ordonanțe și voi emite atâtea ordonanțe până când voi reuși să fac reforma”.
Deci aceasta e declarația de ieri.
Fie e un derapaj, fie că e un exces de atitudine, oricum, doamnelor și domnilor, aceasta înseamnă intenția clară de încălcare tocmai a principiului democratic al controlului parlamentar și al legitimizării actului de guvernare prin voința celor care suntem în această sală.
Cred eu că s-a indus și este foarte periculos – eu am mai spus-o dată, un coleg de la USR a atras atenția, dar nu l-a băgat nimeni în seamă – că Parlamentul devine pe zi ce trece o anexă subsidiară a Executivului. Suntem chemați aici, ne consumăm timpul doar cu trecerea prin Parlament a ordonanțelor de la timpul trecut, fără a mai avea capacitatea de a produce, de a crea legi bune pentru această țară.
## Da.
Continuăm cu domnul deputat Dan Tanasă, tot de la Grupul AUR, vă rog.
Deși să știți că este în procedură de urgență și ar fi un singur vorbitor pe grup.
Vă mulțumesc mult pentru înțelegere.
Conform prevederilor art. 120 din regulament, urmează să aprobăm timpul alocat dezbaterii acestui proiect de lege. Rog biroul Comisiei să facă propunerile. Vă rog frumos, doamna deputat Murariu.
5 minute, doamnă președinte.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc frumos.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 52/2021; rămas pentru votul final) 38–40
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Referitor la anexa amendamentelor respinse, marginal 1, capitolul V, respectiv introducerea unui nou subpunct la domeniul V. Sănătate, cu următorul conținut – „5. reglementări în domeniul investițiilor în sănătate”.
Acest amendament este esențial pentru a putea construi spitale în cel mai scurt timp. Nu ne permitem să mai pierdem nicio zi.
Astfel, printre prioritățile Guvernului din perioada imediat următoare se numără și înființarea unei agenții specializate în investiții în domeniul sănătății, așa cum este asumată în Programul de guvernare 2020–2024.
Structura nou-înființată va avea ca atribuție implementarea la standarde înalte de calitate a proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate, precum și gestionarea
unitară a proiectelor de infrastructură sanitară majoră, cu precădere în subordinea Ministerului Sănătății.
Stimată doamnă președinte, vă solicit supunerea la vot a acestui amendament.
Mulțumesc.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc și eu.
Vot · approved
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 52/2021; rămas pentru votul final) 38–40
Cu 96 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost admis.
Întreb: dacă mai sunt alte intervenții la amendamente respinse?
Nu mai sunt.
Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final.
Continuăm cu poziția 10, Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă – COM(2021) 66; PHCD 60/2021.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene.
Vă rog, domnule deputat Mușoiu, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă – COM(2021) 66
Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică externă, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia pentru știință și tehnologie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:
– A susținut revizuirea politicii comerciale a Uniunii Europene, pentru a deveni cât mai deschisă, durabilă și fermă.
– A recomandat eforturi susținute pentru consolidarea și dezvoltarea parteneriatului transatlantic în perspectiva unui acord comercial cuprinzător, reciproc avantajos.
– A subliniat potențialul ridicat al Uniunii Europene de a contribui esențial la menținerea ordinii comerciale internaționale bazate pe reguli.
Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 iunie 2021 și a fost adoptată în unanimitate.
Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Întreb: dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Doamna deputat Cătăuță Ana-Maria. Vă rog, aveți cuvântul.
## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**
## Mulțumesc mult.
Alegere strategică în elaborarea unei politici comerciale puternice înseamnă luarea în considerare a recentelor schimbări politice, economice, tehnologice, de mediu și sociale și a tendințelor globale care decurg din acestea.
De aceea este necesară dezvoltarea politicii comerciale, pentru a asigura un mediu concurențial echitabil și favorabil activităților IMM-urilor din toate statele membre, acordând o atenție specială domeniilor tehnologiei digitale, manufacturier și agricol.
De aceea susținem adoptarea opiniei privitoare la comunicare în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.
Mulțumesc frumos.
Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Crușoveanu, de la Grupul PNL.
Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Comerțul este unul dintre cele mai puternice instrumente ale Uniunii Europene. El se află în centrul prosperității economice și competitivității Europei, sprijinind o piață internă dinamică și o acțiune externă fermă.
Din păcate, efectele lăsate în urmă de pandemia de COVID-19 au adus atingere economiilor europene și au evidențiat provocările la care statele membre sunt nevoite să găsească soluții pe termen mediu și lung.
În fața acestor provocări, Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie comercială, bazată pe plasarea de politici comerciale în cadrul priorităților economice ale Uniunii.
În contextul unui set de provocări globale, printre care tranziția ecologică și digitală, la care se adaugă pandemia de COVID-19, obiectivul Uniunii Europene va fi acela de a elabora o politică comercială mai coerentă și mai armonizată cu prioritățile sale interne și externe.
În proiectul de hotărâre elaborat, Comisia pentru afaceri europene a susținut necesitatea revizuirii actualei politici comerciale a Uniunii Europene, astfel încât aceasta să răspundă actualelor provocări, și a subliniat potențialul ridicat al Uniunii Europene de a contribui esențial la menținerea unei ordini internaționale bazate pe norme și la reforma Organizației Mondiale a Comerțului, reamintind în context dezbaterile pe această temă din cadrul plenarei COSAC din 2019, de la București.
Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre supus astăzi spre dezbatere și aprobare.
Mulțumesc frumos.
Avem o intervenție pe procedură, din partea domnului deputat Simonis.
Vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
## Doamnă președinte,
Vă rog să faceți o pauză de câteva minute, pentru a ne consulta, liderii de grup, ori împreună cu dumneavoastră, la tribună, deoarece Legea de abilitare a Guvernului, peste care am trecut mai devreme – la această lege a fost supus votului un amendament. Deși este o lege extrem de importantă, cea care abilitează Guvernul pe perioada vacanței parlamentare, și astfel de amendamente cred că ar trebui discutate înainte, este un amendament adoptat care n-a fost discutat la Senat.
Prin urmare, dacă acel amendament rămâne în textul legii, va trebui, pe art. 114, dacă nu mă înșel, modificat în urmă cu 3 săptămâni, ca acel amendament să se întoarcă la Senat, pentru a fi discutat și adoptat și acolo, ceea ce întârzie legea de abilitare peste termenul în care se încheie sesiunea aceasta.
De aceea, vă rog să ne convocați la o întâlnire, să discutăm care e soluția de a ieși din acest impas. În măsura în care nu veți...
, în măsura în care nu veți accepta, nu vor accepta liderii coaliției majoritare acest punct de vedere, vom ataca Legea de abilitare a Guvernului la Curtea Constituțională și veți rămâne cu Guvernul neabilitat pe perioada vacanței de vară.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc. Invit liderii de grup la consultări.
Vă mulțumesc frumos.
Am terminat pauza de consultări cu privire la Legea de abilitare a Guvernului.
Continuăm...
Am convenit că, procedural, proiectul de lege va fi adoptat astăzi și va trece din nou pe la Senat, pentru a nu avea probleme pe bicameralism.
Continuăm cu dezbaterile pe proiectul de hotărâre. Am încheiat dezbaterile de ordin general.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
- Dacă sunt obiecții la titlu?
Nu sunt.
Adoptat.
- La preambul?
- Nu sunt obiecții.
Adoptat.
La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu sunt.
Adoptat.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**
**:**
Doamnă președinte,
Vă rog, uitați-vă la...
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Domnul Muncaciu.
Vă rog, domnule Muncaciu.
Aveți o intervenție pe procedură sau pe proiectul de hotărâre?
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**
**:**
Pe proiectul de hotărâre...
Vă rog, aveți cuvântul.
Aș vrea să vă atrag atenția asupra acestor tratate comerciale TTIP. Ele au ca obiectiv introducerea dominației corporatiste asupra tratatelor dintre țări.
De aceea, această unanimitate arată că noi de fapt nu știm care va fi forma finală.
Atât am avut de spus.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
## Vă mulțumesc.
Continuăm cu punctul 12, Proiectul de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; BPI 201/2021; PHCD 52/2021.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnule deputat Ovidiu Ganț, vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț**
**:**
## Sărut mâna, doamnă președintă!
Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!
Varujan Pambuccian și cu mine am făcut această propunere, în sensul sporirii transparenței activității noastre parlamentare.
De altfel, principiul transparenței este consacrat și în Legea Statutului deputaților și al senatorilor.
Și, în consecință, credem că acest demers este perfect justificat, cu atât mai mult cu cât, deși credem că publicarea pe site-ul Camerei a unui curriculum vitae este ceva normal și s-a întâmplat în toate legislaturile de până acum, în urma solicitării noastre la Biroul permanent, privind situația publicării acestora din luna aprilie, am constatat cu surprindere că fix o treime – 110 deputați – nu au făcut acest lucru de la începutul legislaturii și până la momentul respectiv.
Acest demers este un demers absolut normal în orice Parlament european.
În consecință, credem că și în România este absolut necesar.
Mă bucură unanimitatea din Comisia pentru regulament și sper să se regăsească și la votul din plen. Vă mulțumesc frumos.
## Mulțumesc și eu.
Din partea comisiei sesizate în fond, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Șimon, pentru prezentarea raportului, din partea Comisiei pentru regulament. Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Raport asupra Proiectului de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților
În conformitate cu art. 94 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru regulament a primit spre dezbatere Proiectul de hotărâre nr. 52/2021 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților, inițiat de domnul deputat Ovidiu Ganț și de domnul deputat Varujan Pambuccian, Grupul parlamentar al minorităților naționale, înregistrat la Biroul permanent cu nr. 201/21 aprilie 2021.
Proiectul de hotărâre propune depunerea și publicarea pe site-ul Camerei Deputaților a CV-ului, cu prezentarea carierei, calificărilor și educației fiecărui deputat, considerându-se că într-o cultură democratică europeană responsabilitatea politică obligă partidele să propună societății să fie reprezentată de oameni politici integri și competenți, ce pot face dovada expertizei care îi recomandă pentru funcția respectivă.
În cazul alegerilor parlamentare, dacă partidele ar solicita CV-ul fiecărui candidat și l-ar face public, s-ar constata mai ușor dacă are pregătirea necesară activității parlamentare de legiferare și s-ar putea face o selecție a candidaților ce vor fi trimiși ca reprezentanți ai poporului.
Toate meseriile, ocupațiile și locurile de muncă sunt respectabile și este de dorit să se cunoască ce au făcut candidații aleși, pentru a înțelege pe ce se bazează ascensiunea politicianului respectiv și de ce merită să reprezinte sau să conducă națiunea; transparența nu poate decât ajuta la creșterea relației de încredere între societate și elitele politice.
Comisia pentru regulament a examinat și dezbătut proiectul de hotărâre în ședința din 18 mai 2021 și, de asemenea, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei aprobarea raportului asupra Proiectului de hotărâre privind completarea regulamentului, cu amendamentele prevăzute în anexă, care este parte integrantă din prezentul raport.
Mulțumesc și eu.
Intrăm în dezbateri generale.
Dau cuvântul domnului deputat Ilie-Alin Coleșa.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Pentru că este vorba de alt Pl-x, aș vorbi puțin pe procedură.
Este vorba de un Pl-x care are același obiect, să zicem, transparența, dar care, din cauza depășirii termenului de dezbateri și vot, nu a fost dezbătut. Este vorba de Pl-x 124/2021, o inițiativă AUR, prin care am propus creșterea transparenței ședințelor de consiliu local, prin filmarea lor și punerea filmărilor la dispoziția publicului, pe site-urile oficiale de internet.
A fost o inițiativă care ar fi trebuit să aibă o susținere largă în cadrul partidelor, cel puțin guvernamentale, dar nu numai, însă, deoarece are același obiect de reglementare cu o inițiativă a USR PLUS, ea a fost respinsă, deși am depus niște amendamente care integrează propunerea USR în propunerea AUR.
Concluzionând, aș vrea ca alegătorii să știe clar cine îi reprezintă și cum îi reprezintă, pentru cine sacrificarea interesului național este bună atunci când se elimină adversarii politici, pentru cine transparența este doar o vorbă și pentru cine este o faptă.
Vă rog să...
Mulțumesc.
...concluzionați. Mulțumesc.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Da.
Mulțumesc.
Domnule deputat Coleșa, ați luat deja cuvântul.
Am concluzionat.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
## Continuăm dezbaterile.
Procedură.
Vă rog, pe procedură.
Domnule deputat, haideți să-l lăsăm pe domnul Pambuccian și vă dau cuvântul pe procedură ulterior. Vă mulțumesc frumos. Între timp, dacă puteți, să vă și înscrieți.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Pentru că tot se vorbea aici de administrația publică locală, mi-a venit în gând zicala aceea cu prefectura, dar nu o să o spun de la... tribună.
Sunt lucruri foarte diferite, ca obiecte de reglementare. Nu înțeleg de ce comentariul acesta la ceva care are legătură cu Regulamentul Camerei și atât.
Propunerea noastră s-a referit strict la Regulamentul Camerei și este bine să nu creăm confuzii în rândul colegilor, în momentul în care urmează să voteze chestiunea aceasta.
Sigur că transparență poate fi în foarte multe lucruri, ca deziderat. Dar aici vorbeam pur și simplu și strict de publicarea CV-urilor pe site-ul Camerei Deputaților, ca o măsură care să fie obligatorie. Asta e tot. N-are nicio legătură cu prefectura, n-are nicio legătură cu administrația publică locală, n-are nicio legătură cu nimic altceva. Nici măcar cu transparența anumitor materiale n-are nicio legătură. Are legătură strict cu publicarea CV-ului pe site-ul Camerei.
Asta ca să fie limpede ce avem de votat. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Continuăm cu o intervenție pe procedură, domnul deputat Grosaru.
Vă rog.
Da. Foarte scurt, am uitat... Da.
Domnule Pambuccian, am înțeles, este foarte clar, doar că despre ce vorbeam eu, despre acel Pl-x, s-a folosit o tehnică foarte ieftină, întârziindu-se raportul, astfel încât să nu-l mai supunem...
Domnule deputat...
...votului și dezbaterii.
...vă rog să vă referiți...
Mai mult...
...vă rog să vă referiți la proiectul de lege...
Da.
...pe care îl avem în dezbatere. Pentru că ați avut deja o intervenție pe procedură.
## Da.
Mai mult... Da, pe procedură.
În acel raport eu am făcut, la începutul lunii mai, niște amendamente, am propus niște amendamente și nu se regăsesc în acel raport, care..., având în vedere că le-am depus în timp, iar ședința s-a ținut la mai bine... după o lună, mă înțelegeți?
Mulțumesc, doamnă președinte. Având în vedere că...
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă rog să invocați și procedura înainte de a vă exprima.
Da. Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.
Domnule Pambuccian, aveți cuvântul. Vă rog frumos, drept la replică.
## Chestiune personală, procedură.
Având în vedere că unii colegi au mai multe mandate în Parlamentul României și având în vedere că de la momentul în care Parlamentul s-a constituit, Camera Deputaților, în speță, că vorbim despre Regulamentul Camerei Deputaților, această procedură este... se aplică, nu văd care ar fi diferența dintre ceea ce deja facem de mai bine de 20 de ani și ceea ce se propune tocmai acum _. (Vociferări.)_
Sigur că...
Și vă rog frumos să...
...profit de...
...nu invocați numele...
...profit de faptul...
...altor colegi.
Nu, nu, nu, evident că nu, că...
Vă mulțumesc frumos.
...nu sunt de ieri aici.
Profit de faptul că mi-a rostit numele ca să repet, să reiterez faptul că în regulament, așa cum este astăzi – asta ca să explic și intervenția procedurală anterioară – în regulamentul nostru, așa cum este astăzi, nu există obligația aceasta. Este menționată ca o chestiune care poate fi făcută, fără să fie obligatorie.
Și, dacă vă uitați pe site-ul Camerei Deputaților, o să vedeți că foarte mulți colegi nu și-au publicat CV-ul pentru că nu era obligatoriu. De aceea am și creat obligația aceasta.
Reiterez faptul că nu are nicio legătură, nici cu... toate lucrurile care se întâmplă în procesul legislativ și altor legi. Pot și eu să vă pomenesc o grămadă de legi în care nu s-a ținut cont de ce a vrut unul sau altul. Asta e viața, asta este democrația, așa funcționează Parlamentul. Nu are legătură cu prefectura deloc. Și cam atât.
Mulțumesc frumos.
Ultima intervenție, domnul deputat Moldovan.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Până la urmă, mi se pare o chestiune de normalitate. Trebuie să avem transparență. Nu văd nimic, nicio problemă să avem obligativitatea de a ne afișa CV-urile pe site-ul Camerei.
Drept urmare, Partidul Național Liberal susține proiectul legislativ.
Mulțumesc.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc și eu.
Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. Dacă la titlul proiectului sunt intervenții?
La amendamente, de la 2 la 3, dacă sunt intervenții? Nu sunt.
Atunci, acestea sunt adoptate și proiectul rămâne la votul final.
Continuăm cu punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 215/2021.
Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Havârneanu Filip.
## **Domnul Filip Havârneanu**
**:**
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Propunerea legislativă – Pl-x 215 – pentru modificarea și completarea Legii educației naționale va reglementa ce se întâmplă în cazul vacantării funcțiilor de directori de școli înainte de termen.
Ne dorim ca toate funcțiile interimare de director sau de director adjunct să fie ocupate de cadre didactice alese de consiliul de administrație al școlii, prin vot secret, și nu numite de inspectoratele școlare, cum sunt acum.
Aș vrea să subliniez faptul că inițiativa legislativă nu vizează modul în care sunt numiți directorii cu mandat întreg. Aceasta nu modifică în niciun fel cadrul pe care ministerul a început deja să organizeze primul concurs din ultimii 5 ani. Inițiativa acoperă exclusiv situațiile în care funcțiile vor fi ocupate interimar.
În acest moment, interimatele în toate școlile din țară sunt decise de inspectorii generali și ei au în pixul lor puterea de a numi și de a destitui directorii interimari, fără a implica școlile și comunitățile locale.
În august vor expira mandatele tuturor directorilor de școală din țară. După finalizarea organizării concursurilor, este posibil să mai rămână un număr mare de posturi neocupate.
E nevoie să ducem decizia mai aproape de școală. Consiliul de administrație al școlii, format din profesori, părinți, reprezentanți ai autorităților locale, este o punte către toți actorii importanți din comunitate. Ei cunosc mai bine nevoile specifice ale școlii.
Inițiativa este un pas țintit spre sporirea autonomiei școlilor, obiectiv din programul de guvernare. Iar autonomia școlilor ar trebui să însemne în timp profesionalizarea și depolitizarea acestor funcții.
Mulțumesc și eu.
Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învățământ, vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului.
Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Stimați invitați,
Comisia a analizat avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Economic și Social.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul prevederii unui mecanism juridic coerent, care să asigure stabilitatea și continuitatea managementului școlar.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Comisia a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din anexă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Trecem la dezbaterea propunerii legislative.
Dar, înainte de asta, întreb: dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?
Vă rog, domnule deputat Cristian Brian.
## Stimați colegi,
Dezbatem acum Pl-x 215, privind depolitizarea interimatului de director.
Ne dorim cu toții un învățământ performant, un învățământ în care politicul are un impact tot mai mic și în care încercăm să profesionalizăm instituția directorului, iar în acest moment ne aflăm într-un impas, aș putea spune. Asta pentru că în această vară vor expira mandatele a 10.000 de directori și directori adjuncți.
N-aș vrea să dau ca un exemplu negativ, deși este, situația din iarnă, când, din cei 10.000 de directori și directori adjuncți, aproximativ 7..., 7 și ceva, aproape 8% au fost schimbați din funcție, pentru că acest lucru se află la decizia inspectoratului școlar general.
USR PLUS susține – și și-a asumat treaba aceasta și în programul de guvernare – depolitizarea educației.
USR PLUS susține un învățământ performant, iar pentru aceasta este nevoie să organizăm concursuri în care meritocrația, în care tot ce înseamnă un management bun, tot ce înseamnă lucruri ce țin de beneficiul educației și de depolitizare vor fi aduse în față.
Dar, până la organizarea acestor concursuri, pentru că ele, după cum știți, nu se vor putea organiza în această vară, mandatele directorilor vor trebui prelungite. Iar această prelungire sau numire sau revocare, în acest moment, stă în pixul inspectorului general.
Ce ne propunem cu acest proiect de lege este de fapt ca decizia să fie la latitudinea consiliului de administrație, care este mult mai aproape de comunitate, din care fac parte reprezentanți și ai părinților, și ai comunității, și ai elevilor.
Și, de aceea, dacă vom ajunge în cele din urmă chiar poate să păstrăm acei directori în funcție, să știm că totuși aceștia au câștigat respectivul post prin concurs.
Vă mulțumesc și eu.
Continuăm dezbaterile generale cu doamna deputat Barcari, de la Grupul PNL.
## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi colegi,
Prin această inițiativă legislativă, practic se mută decizia politică de la inspectorat în cadrul comunităților locale, știut
fiind faptul că, în cadrul consiliilor de administrație, autoritatea publică locală este reprezentată de primar, reprezentantul primarului, avem reprezentantul părinților și așa mai departe.
Deci cred că ar fi fost mult mai bine dacă această decizie s-ar fi luat în consiliul profesoral.
Ne dorim cu toții depolitizarea învățământului. Ne dorim să avem în funcții de conducere, în fruntea instituțiilor de învățământ preuniversitar, oameni competenți. Acest lucru deja s-a făcut în 2015–2016, prin concursurile organizate de Ministerul Educației. Acest lucru va fi realizat și în toamnă, pentru că, iată, concursul pentru ocuparea funcțiilor vacante de director deja este organizat.
Și, de aceea, noi ne vom abține la această inițiativă legislativă, pentru că, luată în pripă, această decizie nu face decât să bulverseze sistemul educațional, pentru că nu va putea fi pusă în practică acum. Detașarea în interesul învățământului pe funcțiile de director în cadrul unităților de învățământ preuniversitar se face într-o anumită etapă, prevăzută în mișcarea personalului didactic, în Metodologia mișcării personalului didactic.
Eu sunt convinsă că până la organizarea concursului nu vor mai fi alte „mișcări”, ca să spunem așa, în cadrul managementului unităților de învățământ, astfel încât concursul va fi cel care va aduce pe funcția de director oameni competenți.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Albișteanu, de la Grupul AUR. Vă rog.
## Stimați colegi,
Sunt întru totul de acord cu antevorbitoarea mea – cred că decizia ar trebui dată în cadrul consiliului profesoral. Pentru că dacă ne dorim depolitizarea trebuie să fim conștienți de faptul că – așa cum spunea doamna – în cadrul consiliilor de administrație există și reprezentanții autorităților locale, deci nu putem scăpa de politizare. Ar trebui să mutăm decizia în cadrul consiliului profesoral. Și ar fi de dorit ca aceste perioade de _interregnum_ să fie cât mai scurte și concursul să fie organizat cât mai repede.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Continuăm dezbaterile cu domnul deputat Varujan Pambuccian, de la Grupul minorităților. Vă rog, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Acuma, vedeți, există avântul acesta, l-am văzut și în anii ʼ90, când a fost privatizarea prin MEBO, să facem MEBO, așa, peste tot. Nu cred că este o soluție.
Soluția este concursul, dar cu o singură condiție – și o spun cu toată maliția de care sunt capabil: să nu fie un concurs pe algoritm, ci să fie un concurs pe bune.
Dacă lucrul acesta se va întâmpla, atunci poate că vom reuși să facem chiar un pas mare înainte. Eu, după câte am văzut într-o viață de om, sunt destul de sceptic că nu va fi pe algoritm, dar am încredere în ministrul învățământului, este unul dintre puținii miniștri în care am încredere foarte mare și sper că va reuși să țină sub control avântul algoritmic din teritoriu.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Continuăm dezbaterile.
Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Ioan Mang, de la Grupul PSD.
Vă rog.
## **Domnul Ioan Mang:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Dragi colegi,
De câte ori se schimbă Guvernul, cei care vin la putere „depolitizează” învățământul și rămâne încontinuu politizat.
Eu, personal, salut această inițiativă legislativă.
Și chiar aș merge mai mult – și concursurile ar trebui să fie organizate local, și nu de Inspectoratul General. Pentru că, iată, spre exemplu, la mine în județ ajung să se bată inspectorul general liberal cu directorii liberali care vor să-i ia locul și face schimbări după schimbări de directori, directorii în funcție câștigă în instanțe, sunt puși înapoi. Și asta, totul, între ei; nu mai vorbim dacă e de alt partid directorul.
Am auzit și părerea că ar trebui să fie numiți de consiliul profesoral. Eu nu prea cred în directori aleși de subalterni. Nu pot să cred asta pentru că acel director numit de consiliul profesoral întotdeauna va trebui să închidă ochii la abaterile unui cadru didactic care l-a ales.
Consiliul de administrație, așa cum el este format, din 7, 9 sau 15 membri, are puterea și discernământul de a numi un director interimar. Și eu cred chiar, mai mult, că ar avea puterea să numească și un director în urma unui concurs, să organizeze concursul. Pentru că oricum școlile sunt în subordinea consiliilor locale și a primăriilor, inspectorii doar vin să numească politic, prin concurs bazat pe algoritm, așa cum bine s-a spus înaintea mea, directori, care de multe ori intră în conflict cu administrația locală și acest lucru nu este în beneficiul învățământului.
## **Domnul Varujan Pambuccian**
**:**
...care e de altă culoare.
...care e de altă culoare, exact, da. Grupul PSD va vota acest proiect de lege.
Și sperăm să mergem mai departe și să alegem și directorii nu prin inspectoratele școlare.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Grosaru.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Proiectul de lege este un proiect bun pentru că rezolvă și problema studiului în limba maternă a minorităților naționale, și ocuparea postului de director de către o persoană care știe –
cel puțin la unitățile de învățământ care organizează studiul în limba maternă, directorul are obligația să știe limba acelei etnii.
Drept urmare, proiectul este un proiect bun și eu unul îl voi vota cu încredere.
Mulțumesc.
Și ultima intervenție, domnul deputat Lucian Feodorov, de la Grupul AUR. Vă rog.
## **Domnul Lucian Feodorov:**
Mă scuzați că mă implic în această problemă; eu nu sunt specialist în educații, toată viața mea am fost conducător de unități care au obținut rezultate deosebite.
Aș vrea să vă spun că, din experiența mea, mi-am dat seama că cea mai importantă resursă este resursa umană.
Când am început meseria, marea majoritate a muncitorilor erau cu patru clase și bineînțeles că rezultatele au fost necorespunzătoare.
De aceea, îmi permit să atrag puțin atenția – eu nu sunt specialist, încă o dată vă spun, am soția, care a fost șefă de promoție, băiatul, care e plecat în Statele Unite, și a fost și el șef de promoție și așa mai departe. Fără un studiu și fără o tratare foarte serioasă a acestei probleme, distrugem această țară – cum, de fapt, s-a început.
Eu o să vă citesc două lucruri – ce spune Spiru Haret în legătură cu acest concurs și un profesor francez din Paris și care e poziția dumnealui, a răposatului Spiru Haret, care a fost întemeietorul școlii românești, în legătură cu politizarea sau nepolitizarea învățământului.
Vă citesc – ca să nu fie contribuția mea, ci să auziți foarte clar.
Deci: „Mai anii trecuți, aflându-mă la Paris, venise vorba, cu domnul Hebert, decanul Facultății de Științe, pe atunci, despre învățământul de la noi. Și îi spuneam că, la noi, profesorii se aleg numai prin concurs. Toți? – m-a întrebat. Da, toți. Chiar și cei de la universitate? Da. Nu-și putea închipui omul cum poate merge învățământul nostru cu sistemul acesta.”
Ce spune profesorul Hebert? „Concursul este cel mai bun mijloc de a înlătura pe cei capabili.”
În legătură cu...
Poftiți?
O voce din sală
#247122Corect!
E corect, da? Așa este.
În legătură cu politizarea învățământului, o să vă citesc ce spune Spiru Haret, care a fost, încă o dată repet, întemeietorul învățământului românesc modern. Metodele lui au fost preluate de școala japoneză.
O să vă rog doar să concluzionați, după ce...
Da, da. DUPĂ PAUZĂ
...ne citiți.
Păi, spune...
Mulțumim.
...doar atât.
Deci Spiru Haret considera învățătorul și preotul ca fiind, cum am spune astăzi, persoanele-resurse. Ei trebuie să facă politica dezvoltării localității respective. Trebuie să...
„Învățătorul nu numai are drepturi, dar e dator să facă politică. Dacă el ar fi o ființă cu desăvârșire incultă, cum cred și cum vorbesc unii care nici măcar nu-l cunosc, s-ar înțelege ca învățătorul să trăiască închis în cercul restrâns al nevoilor lui și al îndatoririlor lui strict profesionale, dar nu-i așa, învățătorul a petrecut 11 ani în școală, unde s-a căutat a i se forma mintea și inima și a-l face să cunoască și să înțeleagă, atât cât se poate până la vârsta de 18 ani, toate marile nevoi ale neamului. Ca învățător și ca om cu o cultură cu mult superioară celor pe care o au consătenii, el și cu preotul sunt singurele elemente din sat care sunt în stare să se țină la curent.” Am încheiat citatul.
Stimate colege și stimați colegi,
O să vă rog să luați loc în băncile dumneavoastră, să vă pregătiți cartelele de vot pentru a începe curând votul final. Vă mulțumesc frumos.
O să rog colegii de la stafful tehnic să ne ajute cu un vot de control înainte de a începe sesiunea de vot final.
Vot, vă rog.
Avem 237 de deputați prezenți.
Intrăm în sesiunea de vot final.
Începem cu I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.
1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Revizuirea politicii comerciale – O politică comercială deschisă, durabilă și fermă – COM(2021) 66; PHCD 60/2021.
Vot, vă rog.
Cu 254 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 6 abțineri și o colegă sau un coleg care nu votează, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
Explicarea votului, vă rog.
Vă rog, domnule deputat.
Da.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Am încheiat și dezbaterile pe acest proiect de lege.
Înainte de a pune punct ședinței Camerei Deputaților, partea de dezbateri, dau cuvântul, pe procedură, domnului deputat Zisopol.
## **Domnul Dragoș-Gabriel Zisopol:**
Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
În calitate de președinte și deputat al Uniunii Elene din România, îmi revine deosebita plăcere și onoare să vă invit astăzi în zona galeriilor C4, începând cu ora 13.30, la expoziția de portrete ale unor personalități elene care au jucat un rol în istoria românilor, din antichitate până în zilele noastre.
Manifestarea este organizată de Uniunea Elenă din România, împreună cu asociațiile culturale grecești ce își desfășoară activitatea în țara noastră și sub egida, înaltul patronaj al Ambasadei Republicii Elene din țara noastră.
Vă mulțumesc.
Da. Este...
Vă aștept, ca să fie și mai simplu, este la covorul roșu, în zona respectivă.
M-a rugat domnul lider Varujan Pambuccian, exact la intrare, să dau acest amănunt foarte important. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Invităm toți colegii să meargă să vadă această expoziție. Pauză acum, până la ora 12.00, când vă invit din nou în sala de plen, pentru votul final.
Mulțumesc.
Doresc să atrag atenția asupra acestor voturi pe care le dăm în ceea ce privește directivele europene despre comerț.
În Statele Unite ale Americii s-a propus un tratat comercial care s-a numit TTIP. Acest tratat comercial a fost atât de secret încât nu puteau nici congresmenii americani să vadă clauzele acestui tratat. Ei trebuiau să meargă într-o sală și acolo să vadă, dar nu aveau voie să-și ia notițe și nu puteau să fotografieze. De ce se întâmpla lucrul acesta? Pentru că în acest tratat partea principală era dominația corporatistă, se făcea un tribunal corporatist care judeca litigiile. În cazul în care corporațiile nu-și făceau investmentul în țările respective, ei puteau să dea în judecată, în acest tribunal corporatist, statele și, fiind avocați corporatiști în tribunalul acesta, întotdeauna câștigau corporațiile.
De aceea, vreau să vă atrag atenția asupra acestui lucru. Noi când votăm trebuie să fim în cunoștință de cauză. TTIP este un tratat corporatist. Nu vreau ca după aceea să se spună că nu v-am anunțat ce se întâmplă în domeniul politicii comerciale.
Dacă două blocuri fac un tratat, noi suntem _liable_ . Cum se spune? Adică suntem parte din acest tratat și va trebui să urmăm hotărârile acelor tribunale corporatiste.
De aceea, vă rog să fiți foarte atenți la lucrurile astea.
Mulțumesc.
Continuăm cu punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; BPI 201/2021; PHCD 52/2021.
Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.
Vot, vă rog.
Cu 289 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de hotărâre a fost adoptat.
PAUZĂ Continuăm cu punctul II. Legi ordinare. Adoptări.
Punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru declararea zilei de 15 noiembrie ca Ziua revoltei anticomuniste de la Brașov din 1987; PL-x 248/2021; lege ordinară.
Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Cu 290 de voturi pentru, o abținere și o colegă sau un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.
Avem și explicarea votului.
Îi dau cuvântul domnului președinte Ludovic Orban. Vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Ludovic Orban:**
Doamnelor și domnilor deputați,
Am cerut cuvântul doar ca să vă mulțumesc pentru acest vot, practic aproape unanim, prin care recunoaștem curajul enorm pe care l-au avut niște oameni simpli, care s-au ridicat la luptă împotriva regimului comunist și care, prin exemplul pe care l-au dat, până la urmă au făcut primul pas spre a pune punct acestui regim al terorii.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Continuăm cu punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 265/2021; lege ordinară aflată în procedură de urgență.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.
Cu 177 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 102 abțineri și o colegă sau un coleg care nu votează, proiectul de lege a fost adoptat.
De asemenea, vă anunț că, în urma consultării cu liderii de grup, acest proiect de lege se va întoarce la Senat pentru corelarea amendamentelor.
Continuăm cu punctul III. Legi organice. Adoptări.
Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 215/2021; lege organică.
Comisia pentru învățământ propune adoptarea propunerii legislative.
Vot, vă rog.
Cu 202 voturi pentru, două voturi împotrivă și 89 de abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Am încheiat aici sesiunea de vot final.
Vă anunț că vom continua cu ședința plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului la ora 14.00.
O zi bună tuturor în continuare!
## _Ședința s-a încheiat la ora 12.11._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#254958„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
&JUYEJT|337508]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 106/5.VII.2021 conține 44 de pagini.**
Prețul: 110,00 lei
Nu este un exercițiu de inteligență interpretarea urechistă și adaptarea normelor parlamentarismului pentru umflarea posibilităților de nereușită a moțiunii simple, necesare menținerii în funcție a lui Cristian Ghinea.
Nu este decât o dovadă în plus de viclenie și rele practici dictate de la tribuna Camerei, cu urmări nefaste pentru toți românii!
Nu este decât un nou tip de precedent periculos, de data asta făcând uz de evoluția tehnică a votului și de condițiile pandemice, privind fraudarea lui.
Nu este decât un alt tertip al dreptei, de trucare a evidentului și a realității.
Nu este decât un nou prilej pentru suspiciuni privind corectitudinea oricăror decizii pe care Camera Deputaților le va lua prin vot.
Nu este decât un simbol al neîncrederii noastre justificate, a aleșilor opoziției, privind utilitatea exercițiilor democratice pe care le facem prin moțiunile simple sau de cenzură.
Nu mai avem nicio garanție că doamna Prună sau oricare alt coleg de-al său nu va răsturna iar, pe viitor, o țară întreagă cu susul în jos, de dragul guvernării sau al unui anumit membru al Executivului.
Decizia de fraudare a votului electronic nu este decât o nouă pată pe obrazul lor, al membrilor dreptei, dar care va fi extrapolată de românul de rând, vitregit de Guvernul Cîțu, asupra întregii clase politice.
Nu este decât o altă eroare gravă care pune la îndoială credibilitatea deciziilor politice luate de România. Această mișcare fățișă și premeditată nu este vreun act de bravură pentru ochii comunității internaționale, mai ales în contextele geopolitice și geostrategice atât de dinamice.
Nu este decât o nouă mostră de involuție și de sacrificare a binelui general în favoarea intereselor de gașcă.
Nu este decât un prilej de care dreapta trebuie să profite și să-și ceară măcar scuze pentru jaful care urmează, prin PNRR, și pe care l-a (re)legitimat săptămâna trecută.
Și mai este un alt moment oportun prin care trebuie să li se dea asigurări tuturor românilor că asemenea gesturi nu vor mai fi repetate niciodată!
Și nu, nu am obosit să folosesc atâtea negații în această declarație politică, pentru că pe dumneavoastră, cei de la putere, nu vă caracterizează decât aspectele negative din întreaga activitate politică, fie ea individuală sau colectivă.
Da, într-o democrație reală nu am vorbi niciodată de asemenea abuzuri și nu am avea nevoie de angajamente ferme că nu se va mai pune niciodată problema de astfel de noi derapaje. Numai că dreapta ne-a arătat, prin noul demers ilegal, că politica de sărăcire și îndatorare a țării, prin PNRR, este una asumată, indiferent de riscuri sau de legi. Iată de ce, dincolo de toate raționamentele pe care PSD le-a menționat în textul moțiunii de cenzură, România are cu adevărat nevoie de revenirea la normalitate! Doar prin reimpunerea normalității și corectitudinii decizionale vom putea determina din nou creșterea nivelului de trai, atât de necesar în contextul nefast al pandemiei.
Vreau să cred că reformele asumate de actuala coaliție de guvernare vor conține și o componentă serioasă de calitate în ceea ce privește investițiile din țara noastră. Nu-i suficient doar să construim, dacă ceea ce construim este de slabă calitate. De asemenea, cred că românii nu vor trece cu vederea dacă în următorii ani nu vom avea în România o schimbare radicală de atitudine cu privire la utilizarea banilor publici.
Prin proiectul de act normativ al Guvernului Cîțu se reglementează posibilitatea unei majorări treptate, până la data de 31 decembrie 2022, cu maximum 10%, a numărului de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privați.
Pandemia a demonstrat cu prisosință necesitatea consolidării sistemului de stat, nu a vulnerabilizării lui. Este cunoscut de toată lumea faptul că, în pofida solicitărilor oficiale, sistemul privat n-a fost dispus să-și deschidă porțile și să participe la efortul sanitar anti-COVID. Greul a fost dus tot de sistemul public și de personalul medical din sistemul de stat. Se pare că nu a contat pentru cei de la putere.
Mai puțini bani pentru sistemul de sănătate public în favoarea celui privat înseamnă risc sporit de destructurare și, cel mai grav, de abandonare în voia sorții a oamenilor care, pur și simplu, nu au bani să-și trateze problemele medicale la privat.
De aceea, PSD a sesizat Curtea Constituțională pentru demiterea fără temei a Avocatului Poporului, singura instituție care se putea opune unei astfel de ordonanțe de urgență contrară interesului public, chiar înainte de 1 iulie 2021, data intrării în vigoare a noului contract-cadru dintre Casa Națională de Asigurări de Sănătate și furnizorii de servicii
medicale. Avocatul Poporului era singurul care putea frânge acest plan de destructurare a sistemului public de sănătate, dat fiind și precedentul creat prin contestarea unei ordonanțe similare, care a fost admisă cu unanimitate de membrii Curții Constituționale.
După haosul carantinării, după testarea deficitară, după măsluirea datelor din pandemie, după lipsa soluțiilor pentru creșterea paturilor la secțiile ATI și prevenirea incendiilor în spitale, după batjocorirea medicilor și neacordarea pensiei de urmaș personalului medical decedat ca urmare a infectării cu COVID în spitale, Coaliția Dezastrului vrea să distrugă cu totul sistemul medical de stat din România.
Nu fiți chiar atât de ticăloși să puneți totul la pământ. Treziți-vă la realitate, nu vă puteți juca cu sănătatea și viața românilor! Lăsați-i pe alții în locul vostru, care știu exact soluțiile la problemele sistemului medical din România!
Nu descurajarea agricultorilor și micilor producători, domnule ministru Oros, ar trebui să fie prioritatea mandatului dumneavoastră, ci, din contră, sprijinirea lor!
Dar afirmația pe care ați făcut-o, domnule ministru, și anume că „practicile prietenoase cu mediul nu sunt o obligație la nivel de fermă, ci doar la nivel de stat membru”, este cel puțin contrazisă de actualele ghiduri de finanțare, care, tocmai, depunctează și descalifică micii producători din competiția accesării finanțărilor de la AFIR.
Pe de altă parte, cifrele planificate pentru investiții în agricultură se promovează cu ani înaintea alocărilor reale, iar ghidurile de finanțare se află în consultare publică doar 15 zile. Condițiile care fac imposibilă accesarea fondurilor pentru micii producători trebuie nu doar publicate, ci și discutate în mod transparent, cu asociațiile de filiere de produs, cu micii fermierii, inclusiv cu cei care dețin ferme și întreprinderi de familie.
Cât de adevărată devine acum afirmația că se oferă bani pentru dezvoltarea agriculturii dacă, spre exemplu, punctajul maxim se oferă doar întreprinderilor care au directorul sau chiar asociatul unic al companiei cu studii superioare agricole?
Pentru că ar trebui să știți, domnule ministru, că încurajarea educării și creșterea calificării agricultorilor nu au nimic de a face cu descalificarea de la finanțări a celor care poate nu au o facultate în domeniu, dar au o experiență de zeci de ani în cultivarea fructelor și legumelor!
Industria agroalimentară și procesarea produsului românesc au nevoie de competențe antreprenoriale, de experiență în business și injecții de capital, unul facil de accesat, nu condiționat de punctaje imposibil de atins pentru cei mai mulți dintre micii producători. Or, atunci, ar trebui să vă decideți – sau încurajăm agricultorii să acceseze fonduri pentru a dezvolta afacerile și economia țării ori îi forțăm pe aceștia să cheltuiască bani pe studii și consultanță, pentru ca, în final, să obțină dosarele cu șină cu punctajul descalificator din competiția accesării banilor publici, care sunt, până la urmă, banii care le aparțin!
Solicit actualului Guvern să înceteze să fluture sumele pentru investiții și să nu-i mai condiționeze aberant pe cei care produc alimente, atunci când doresc accesarea banilor publici!
Asumați-vă eșecul măsurii 3 – Granturi pentru investiții, banilor nealocați antreprenorilor, măcar cu scuzele de rigoare pentru cei peste 27 de mii de aplicanți!
Asumați-vă eșecul neincluderii investițiilor pentru irigații în vestitul PNRR și încetați să pasați responsabilitățile de mediu pe seama agricultorilor!
Agricultorii noștri au obosit să repete mereu, de 30 de ani, aceleași probleme, iar singurele soluții oferite de guvernanți să se concretizeze în invitații la colocvii, unde se punctează doar la capitolul imagine politică!
Această bătaie de joc la adresa agricultorilor români trebuie să înceteze!
Prin abandonarea acestor copii, practic, Guvernul condamnă la sărăcie 16.500 de tineri. Ei nu vor merge nici la o școală profesională, nici la liceu, nu vor putea fi nici angajați, pentru că sunt minori. Acești copii vor rămâne ai nimănui! La fel cum și țara a rămas a nimănui!
Constituția României prevede că toți copiii au dreptul la educație, motiv pentru care PSD cere Guvernului să ia rapid măsuri pentru a rezolva o problemă ce ne va afecta pe termen lung. Primul pas ar fi organizarea unor cursuri remediale care, pe cât posibil, să acopere lacunele din educația copiilor, deoarece foarte multe dintre familii nu-și permit plata meditațiilor particulare. Guvernul trebuie să pună rapid la dispoziție spațiile necesare, dar și resursele financiare pentru plata profesorilor care vor fi implicați în acest efort de recuperare a materiei.
Aveți o datorie față de copii, nu vă bateți joc de viitorul lor!
Istoria din 2010, când Boc tăia pensiile și salariile pe motiv că „Nu sunt bani”, se repetă. Dar, ca și atunci, sunt bani pentru clientela de partid. În timp ce Guvernul spune că nu are 2,1 miliarde de lei pentru copii, Cîțu alocă, prin PNRR, 2,9 miliarde lei (585 milioane euro) sponsorului principal al PNL.
Bani publici pentru oameni și salvarea economiei nu sunt, dar sunt pentru administrațiile locale conduse de oamenii PNL, firme de consultanță sau firme de casă.
PNNR, care era un instrument creat pentru redresarea economiei și atenuarea efectelor pandemiei, s-a transformat în instrumentul de furt al PNL–USR, prin contracte de consultanță cu dedicație.
585 de milioane de euro pe consultanță firmei GSP Power, deținută de Gabriel Comănescu, unul dintre sponsorii principali ai PNL!
500 de milioane de euro pentru un _cloud_ guvernamental, de 10 ori mai mult decât era evaluat acum 3 ani, contravaloarea unui spital regional cu 1.000 de paturi!
Sute de milioane de euro puse de-o parte pentru consultanța ce va fi livrată prin ONG-urile USR-iste!
PNRR, în realitate, este pușculiță pentru sponsorii PNL și România este condusă spre prăpastie cu o viteză uluitoare.
Guvernele lui Iohannis atacă românii în fiecare zi și România trăiește de pe o zi pe alta, din împrumuturi masive luate la dobânzi astronomice, împrumuturi pentru care nimeni nu a auzit vreo justificare.
De fiecare dată când guvernați, din valorile voastre liberale renasc austeritatea, sărăcia și povara zilei de mâine. Interesele străine reapar, iar profitul băncilor și al corporațiilor crește, în timp ce firmele românești intră în faliment și românii se îndreaptă spre Occident, în căutarea unei vieți mai bune, pe care voi refuzați să le-o oferiți în propria țară.
Stimați colegi din coaliția de guvernare, când PSD venea cu măsuri pentru bunăstarea tuturor, protestați cu lanterne aprinse și cântați imnul României în fața Parlamentului, acum, când instalați austeritatea, vă aplaudați singuri și vă lăudați cu lucruri fantastice și mărețe pentru români.
Da, faceți lucruri fantastice pentru România!
A apărut apoi Legea nr. 200 din 27 iunie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate.
La 3 ani după modificarea Legii nr. 151/2010 s-au adoptat și publicat standardele generale de formare profesională pentru psihologii cu drept de liberă practică în domeniul evaluării și intervenției psihologice pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist.
După alți 3 ani, timp în care s-au purtat nenumărate discuții în legătură cu sprijinul financiar al statului pentru aceste persoane, s-au adoptat și publicat normele metodologice pentru ca această lege să poată fi aplicabilă, în sensul că Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, unitățile sanitare, precum și unitățile din subordinea/coordonarea/autoritatea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice și Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice vor duce la îndeplinire prevederile ordinelor emise de instituțiile centrale.
După cum se poate observa, timp de 6 ani, am avut o lege-cadru, o lege în care enunțam principii de drept, o lege prin care susțineam cât de important este să sprijinim familiile care se confruntă cu dificultăți în îngrijirea persoanelor cu tulburări din spectrul autist.
În 2019, prin Ordonanța nr. 9/2019, se reglementează că serviciile specializate pentru diagnosticarea persoanelor cu tulburări din spectrul autist sunt prevăzute în Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și în normele metodologice de aplicare a legii, cu excepția celor suportate de la bugetul de stat.
Tot prin această ordonanță s-a înființat un subprogram în cadrul Programului național de sănătate mintală, finanțat din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Azi, la peste 10 ani după adoptarea Legii nr. 151/2010, putem spune că legea este aplicabilă și, totuși, perfectibilă. Mai sunt încă lacune în aplicarea legii.
La momentul actual, problemele majore cu care se confruntă persoanele cu tulburări din spectrul autist (TSA) și tulburări de sănătate mintală asociate sunt:
– lipsa accesului persoanelor cu TSA la intervențiile de abilitare/reabilitare;
– nefinalizarea procedurii de elaborare și avizare a Planului național pentru autism, demarat în anul 2018;
– lipsa de coerență legislativă în domeniul autismului și perpetuarea intermedierii decontărilor de către medicul de psihiatrie pediatrică afectează libertatea părinților de a alege furnizorul;
– lipsa reglementării unor ocupații specifice analizei comportamentale, standardizarea activităților și intervențiilor de abilitare/reabilitare și monitorizarea acestora (servicii conexe actului medical);
– discriminarea copiilor și elevilor cu CES în raport cu cei tipici la reglementarea condițiilor și scenariilor de desfășurare a activităților cu prezența fizică în unitățile de învățământ.
Părinții copiilor cu autism se confruntă zilnic cu dificultăți datorate unui diagnostic incorect, cu probleme legate de medii inadecvate, lipsa de personal, lipsa unor persoane care să fie bine pregătite pentru a se ocupa de copiii cu autism. Trebuie să luăm măsuri pentru acordarea unui sprijin concret acestor familii, pentru a adopta acte normative predictibile, care să rezolve problemele majore ale acestor familii.
Acest guvern lipsit de legitimitate calcă în picioare drepturile omului, dreptul la sănătate prevăzut și garantat prin nenumărate tratate internaționale, prin Legea fundamentală a statului român și prin legi organice adoptate de către Parlament.
Aceste grave derapaje nu pot rămâne nesancționate de către români și mai ales de către opoziție, care are menirea să apere cetățenii față de toate măsurile și politicile abuzive și păguboase ale puterii.
Solicităm Guvernului să renunțe de îndată la această ordonanță și să asigure finanțarea corespunzătoare spitalelor publice, care asigură accesul la serviciile medicale fiecărui român, indiferent de starea materială a acestuia.
Nu în ultimul rând, patru mari spitale din sectorul 1 au fost lăsate fără finanțare de către primarul validat la începutul acestui an, iar acum se pare că și Guvernul a început a-i urma exemplul.
Pentru 2021, atât prognoza de creștere economică, cât și deficitul prognozat sunt similare, ceea ce denotă încrederea Comisiei Europene în măsurile adoptate de Guvernul
României. România prezintă Comisiei Europene rapoarte semestriale privind acțiunile efective implementate, începând cu anul 2017, când a fost declanșată procedura de deviație semnificativă pentru țara noastră. Ajustarea semnificativă a previziunilor fiscale ale Comisiei Europene pentru anul 2021, de la 11,3% din PIB (deficit ESA) în cadrul prognozei de toamnă, la 8% din PIB (deficit ESA) în recomandare, se datorează, în principal, măsurilor adoptate de Guvern în primele luni ale anului 2021 în vederea inversării politicilor fiscale expansioniste din anii 2016–2019, anii în care PSD a fost la un pas de a scoate România de pe traseul său european.
Este limpede situația în care s-ar fi aflat țara noastră dacă guvernarea nu era preluată de Partidul Național Liberal la sfârșitul anului 2019 numai uitându-ne la declarațiile fostului ministru de finanțe, Eugen Teodorovici, care spunea că, nefiind un prag de deficit impus, putem să ne împrumutăm cât dorim și, astfel, să achităm toate fanteziile economice PSD-iste. Guvernarea PNL este una profesionistă și credibilă în fața partenerilor europeni și internaționali, o guvernare capabilă să repună economia României pe un drum stabil și eficient.
## DUPĂ PAUZĂ
Vă îndemn pe toți colegii din Camera Deputaților să votați această inițiativă, astfel încât în fiecare an, pe 15 noiembrie, să ne reamintim de acest gest care a dat fiecărui român sentimentul că libertatea există.
Vă mulțumesc.
În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc frumos și Dumnezeu să ne ajute ca niciodată să nu mai fim nevoiți să trăim, ori noi, ori urmașii noștri, momentele acelea.
Doamne-ajută!
Ideea domnului prim-ministru cred că trebuie amendată. Eu cred că a fost un exces de zel, îi dau creditul necesar, dar în același timp sunt foarte atent la excesele de grandomanie sau de intenție de conducere autocrată și arbitrară.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc mult.
Vă mulțumesc pentru atenție și sper să votați în favoarea acestei propuneri legislative.
Ne dorim, după cum am spus, un învățământ depolitizat, performant. Și, dacă noi, ca Parlament, de cele mai multe ori, nu putem să alocăm resursele necesare – mă refer la cei 6% pentru educație, pe care în fiecare an îi dăm la o parte –, măcar acest moment să putem să-l fructificăm și să ne luptăm pentru o funcție de director performantă, depolitizată.
Vă mulțumesc.
Și am încredere că fiecare dintre dumneavoastră veți avea responsabilitatea de a vota acest proiect de lege și vă invit să îl votați exact așa cum a fost propunerea Comisiei pentru învățământ, care i-a dat un raport de admitere. Vă mulțumesc.