Stenogramă plen

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind drepturile copilului – COM(2021) 142

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate și familie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învățământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisia pentru știință și tehnologie, Ministerul Afacerilor Externe și fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut Strategia Uniunii Europene privind drepturile copilului, protecția acestora reprezentând un obiectiv fundamental al Uniunii Europene;

– a recomandat un mecanism la nivelul Uniunii Europene pentru facilitarea participării copiilor la activități culturale și la concursuri sportive;

– a recomandat programe de sprijin pentru respectarea și promovarea drepturilor copilului în mediul rural greu accesibil.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 7 septembrie 2021 și a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Sunt înscriși la cuvânt. Colegul Cristea Andi-Lucian, Grupul PSD. Se pregătește Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul PNL.

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc. Stimați colegi,

Punerea în aplicare eficientă a Pilonului european al drepturilor sociale este în prezent mai importantă ca oricând.

Copilăria este o etapă esențială a vieții, care determină sănătatea fizică și mintală în viitor.

Din păcate, problemele de sănătate mintală ale copiilor sunt larg răspândite și sunt legate de izolare, de mediul educațional, de excluziunea socială și de sărăcie.

Și mai spun că spațiul european al educației va aborda, de asemenea, sănătatea mintală și bunăstarea în educație.

Participarea la activități culturale, timpul petrecut în natură și exercițiile fizice au un impact pozitiv recunoscut asupra sănătății copiilor.

Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care vom susține adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea 142, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel-Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă bucur că încă o dată Comisia Europeană vine cu o serie de argumente care vizează protecția și promovarea drepturilor copilului, văzute din perspectiva unor drepturi fundamentale și a unei priorități.

Este foarte important să ne gândim la generația de mâine.

Este esențial să apărăm drepturile acestor copii, care sunt adulții de mâine, sunt cei care continuă omenirea și care duc mai departe, din toate punctele de vedere, ceea ce suntem noi astăzi și ceea ce am moștenit și noi de la înaintașii noștri.

Evident, sunt o serie de elemente care țin de o abordare – să-i spunem – unitară a instrumentelor legislative existente la nivel european.

Vorbim despre participarea copiilor la viața civică, la viața socială.

Aici, evident, este foarte important să ținem cont și de ceea ce reprezintă dreptul părinților de a-i educa pe copii conform propriilor principii, propriilor viziuni și conform bagajului moștenit, din punct de vedere cultural și spiritual. Un lucru fundamental, să nu uităm: copiii nu aparțin statului, copiii cresc în familii, iar copiii sunt produsul familiilor. Acest lucru ar trebui să-l gândim cu toții, este fundamental pentru noi toți.

Dreptul copiilor de a-și valorifica potențialul – intelectual, cultural, artistic, sportiv, de asemenea, indiferent de mediu; nediscriminarea niciunei categorii de copii – știm cu toții că vorbim despre foarte multe categorii defavorizate – și mai ales dreptul acestora de a beneficia de apărarea libertăților fundamentale, apărarea lor în fața agresiunilor, în fața infracțiunilor și în fața riscului de vulnerabilizare socială.

Mulțumesc și eu, domnule deputat Daniel Gheorghe.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru noi acest proiect de hotărâre este o noutate pe ordinea de zi, așa că o să vorbesc mai liber.

Ce este important în această comunicare a Comisiei Europene este accentul pus pe participarea copiilor la procesul decizional.

Am vrea ca acest lucru, acest concept care sună bine să nu submineze conceptul familiei tradiționale, în care părinții și biserica trebuie să joace un rol foarte important, dacă nu primordial.

Nu vrem ca participarea copiilor la procesul decizional să însemne alegerea genului de care aparțin sau supunerea lor la o ideologie, după cum am spus, de gen.

Ca atare, accentul trebuie să rămână pe un drept al copilului în cadrul unei familii tradiționale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlu sunt intervenții?

Dacă la dezbaterea preambulului sunt obiecții? Nu.

Adoptate.

La articolul unic?

Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021–2025 – COM(2021) 171

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate și familie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învățământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe și fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, Comisia pentru afaceri europene:

– susține obiectivele strategiei și măsurile prevăzute pentru atingerea acestora, care vor asigura, printr-o abordare multidisciplinară, continuitatea acțiunilor pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane;

– recomandă măsuri educative și preventive, organizate la nivelul unităților de învățământ, conform unui format stabilit la nivelul Uniunii Europene, pentru a spori capacitatea de rezistență față de traficul de copii;

– recomandă coordonarea statelor membre în vederea elaborării unui cadru legal armonizat la nivelul Uniunii Europene care să faciliteze accesul la justiție în cazul în care victimele traficului sunt copii, în special în situația în care infracțiunile au fost comise în mediul digital;

– subliniază că finanțarea prin Programul „Orizont Europa” a activităților de cercetare din domeniul securității, relevante pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și pentru realizarea priorităților strategiei, trebuie să stimuleze participarea organizațiilor societății civile și a autorităților locale din statele membre cu mai puțină experiență în combaterea acestui fenomen și cu zone rurale semnificative, care au înregistrat un acces mai redus la resursele acestui program;

– recomandă finanțarea adecvată a programelor comunitare și de îndrumare inter pares pentru consolidarea capacității de acțiune a victimelor;

– apreciază importanța pe care o acordă reducerii cererii în domeniul traficului de persoane, în sensul îmbunătățirii punerii în aplicare, în toate statele membre, a prevederilor referitoare la incriminarea utilizării serviciilor unei persoane exploatate;

– consideră ca esențială consultarea periodică a persoanelor implicate direct în prevenirea și combaterea traficului de persoane, pentru a identifica nevoile de instruire generate de provocările erei digitale pentru autoritățile de aplicare a legii și pentru cele judiciare angajate în lupta împotriva traficului de persoane;

– recomandă măsuri pentru a combate riscul traficării în vederea exploatării prin muncă prin proceduri la marginea legii ce implică agenții de muncă, alte tipuri de intermediere sau în situația unui cadru legal care face dificilă apărarea victimelor, în special în situația în care locul comiterii infracțiunilor este în afara Uniunii Europene;

– recomandă implicarea activă a sindicatelor în combaterea traficării în vederea exploatării prin muncă, prin programe voluntare convenite la nivelul Uniunii Europene;

– recomandă măsuri armonizate la nivelul Uniunii pentru a întări rolul populației în identificarea situațiilor de risc și a victimelor traficului de persoane.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 7 septembrie 2021 și a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. S-au înscris la cuvânt, la dezbateri generale, colegii... Moldovan Sorin-Dan, Grupul PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Combaterea traficului de persoane reprezintă una dintre preocupările constante ale Uniunii Europene.

Din acest considerent, Strategia Uniunii Europene privind combaterea traficului de persoane 2021–2025 este construită în jurul a cinci direcții de acțiune principale, precum: prevenirea traficului de persoane, protecția victimelor, urmărirea penală și condamnarea traficanților; reducerea cererii; contracararea modelului infracțional; asistența acordată victimelor, în special femeilor și copiilor; o mai bună cooperare internațională.

În același timp, strategia definește priorități și propune acțiuni concrete pentru a identifica și a pune capăt în stadii timpurii traficului de persoane, pentru a aduce infractorii în fața justiției, transformând traficul de persoane dintr-o infracțiune cu risc redus și profit redus într-una cu risc ridicat și profit redus, precum și pentru a proteja victimele traficului și a le ajuta să-și refacă viața.

Drept urmare, Partidul Național Liberal susține adoptarea acestui proiect.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Lucian-Andi Cristea, Grupul PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Colegii mei au punctat bine motivele pentru care și Partidul Social Democrat susține adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea 171, în forma prezentată de domnul președinte al Comisiei pentru afaceri europene.

Desigur, traficul de persoane este un fenomen infracțional complex și credem că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a combate riscul traficării în vederea exploatării prin muncă.

Două lucruri aș vrea să subliniez: de multe ori această traficare se realizează prin proceduri care sunt la marginea legii și adesea sunt implicate agenții de muncă; și cel de-al doilea aspect este legat de faptul că de foarte multe ori locul comiterii infracțiunilor este în afara Uniunii Europene și, desigur, acesta este un aspect care îngreunează combaterea acestui fenomen.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Următorul înscris la cuvânt, Dan Tanasă, Grupul AUR.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Da.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Vă vorbesc în calitate de deputat AUR și în calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Și mă folosesc de acest prilej să fac un apel către toate grupurile parlamentare pentru înăsprirea pedepselor în cazul traficului de persoane, al traficului de minori, proxenetismului.

Fac un apel către toți parlamentarii, din toate partidele politice, să înțelegem și să conștientizăm că România se află de foarte mult timp în fruntea unui top al rușinii. România este principala sursă de trafic de persoane pentru statele din Uniunea Europeană. Este o situație absolut revoltătoare. Marile orașe din Europa sunt pline de femei traficate din România, pline de copii traficați din România.

Nu putem tolera la nesfârșit și nu ne putem ascunde în spatele unor opinii ale Comisiei Europene sau al unor mesaje, trebuie să înăsprim pedepsele.

Vă atrag din nou atenția că în raportul Ambasadei Statelor Unite pentru 2019 ne facem de râs.

Pedepsele pentru traficul de persoane sunt foarte mici și de cele mai multe ori traficanții scapă nepedepsiți sau sunt condamnați cu suspendare.

Situația este absolut inacceptabilă. Pentru că traficul de persoane distruge vieți. Și distruge vieți de români, copii de români, femei românce.

Haideți să facem cu toții un efort și să mărim pedepsele pentru aceste fapte!

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt înscrieri la cuvânt, trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu sunt.

Adoptat.

La preambul?

Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic, obiecții?

Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Nu mai avem rapoarte până la punctul 9, prin urmare, o să începem cu punctul 9.

9. Proiectul de lege pentru completarea tabelului-anexă nr. I la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri; PL-x 245/2021.

Suntem în procedură de urgență și urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă din partea Guvernului dorește cineva să intervină? Vă rog. Și o să vă rog să vă prezentați.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Gabriel Marius Mureșan, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul demers are ca scop transpunerea în legislația națională a Directivei delegate a Uniunii Europene 2020/1.687, propunându-se astfel completarea tabeluluianexă nr. I la Legea nr. 143/2000 cu o nouă substanță cu efect psihoactiv, denumită isotonitazen.

Menționăm faptul că termenul de transpunere a Directivei delegate a Uniunii Europene 2020/1.687 este 3 iunie 2021.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru completarea tabelului-anexă nr. I la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule reprezentant al Guvernului. O să dau cuvântul acum comisiilor raportoare, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun.

Aveți raportul?

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru completarea tabelului-anexă nr. I la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, transmis cu adresa PL-x 245 din 7 iunie 2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 2 iunie 2021.

La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 215/13.04.2021, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei delegate UE 2020/1.687 a Comisiei din 2 septembrie 2020 de modificare a anexei la Deciziacadru 2004/757/JAI a Consiliului.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru completarea tabelului-anexă nr. I la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în forma prezentată de Senat. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc și eu pentru citirea raportului.

La dezbateri generale îl invit la microfon pe domnul deputat Florin-Corneliu Buicu, Grupul PSD.

Se pregătește domnul Sorin Moldovan, Grupul PNL.

## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Social Democrat va vota acest proiect.

Dar, doamnelor și domnilor deputați, vin în fața dumneavoastră cu altceva și aș vrea să subliniez un fapt.

Guvernul Cîțu, domnul prim-ministru Cîțu vine în fața dumneavoastră cu un proiect de lege în care vrea să introducem pe lista interzisă niște droguri.

Probabil că, în calitate de prim-ministru, își face datoria pentru a actualiza această listă conform directivei europene, dar mă întreb, în calitate de persoană privată: domnul Cîțu cam cum se simte, ca consumator de drog – și alcoolul e un drog –, în momentul în care trebuie să interzică niște droguri? Oare se simte bine?

Îi doresc succes, fie lui, fie domnului Orban, la congresul din 25 septembrie.

Oricum, Guvernul condus de Domnia Sa trebuie să plece!

Mulțumim domnului deputat.

Vă invităm și dimineața la partea de declarații politice. Vă rog, domnule Moldovan.

## **Domnul Sorin-Dan Moldovan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezenta modificare este bine-venită și nu vreau să politizez, cum a făcut colegul meu dinainte. Declarațiile politice sunt în altă perioadă.

Totuși cred că este nevoie să ne aplecăm mai atent asupra problemei traficului și consumului de droguri.

Cred că este un subiect important și nu cred că contează!

Evident, acest efort trebuie să fie unul...

Domnule deputat, vă rog să nu dialogați cu sala și să vă prezentați punctul de vedere.

Evident, acest efort trebuie să fie unul comun, la care să contribuie toate partidele politice, inclusiv colegii de la PSD.

Împreună putem să găsim soluții pentru a reduce cât mai mult consumul de droguri în rândul tinerilor.

Reîntorcându-mă la proiectul pe care îl dezbatem astăzi, Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea prezentului proiect.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule deputat.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare, neavând amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

Următorul raport îl avem la proiectul de lege de la punctul 12 de pe ordinea de zi.

12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale; PL-x 281/2021; suntem în procedură de urgență.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului României, care este inițiator.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Adrian Dupu, secretar de stat în Departamentul pentru relația cu Republica Moldova.

Prin proiectul de act normativ se propun măsuri privind înființarea Departamentului pentru românii de pretutindeni și a Departamentului pentru relația cu Republica Moldova ca structuri cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin preluarea activității celor două structuri deja existente în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, acestea neavând în prezent personalitate juridică.

Activitatea concretă din ultima perioadă a evidențiat necesitatea asigurării condițiilor necesare funcționării în cele mai bune condiții a acestor structuri, astfel încât să poată fi atinse obiectivele avute în vedere de legiuitor la înființarea acestor structuri.

În aceste condiții, se impune realizarea unui nivel de reprezentare pe plan intern și extern corespunzător, respectiv creșterea capacității instituționale în relațiile cu autoritățile din statele unde trăiesc comunități de români și eficientizarea derulării activităților.

Susținem raportul comisiei, în forma adoptată.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale?

Doamna deputat Viorica Sandu, Grupul PSD. Vă rog.

Se pregătește domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul AUR.

## **Doamna Viorica Sandu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Departamentul pentru românii de pretutindeni și Departamentul pentru relația cu Republica Moldova ar fi trebuit să fie instituții strategice care să sprijine în mod real nevoile milioanelor de români plecați în străinătate pentru o viață mai bună.

Din nefericire, din 2019, de când au venit la guvernare liberalii și coaliția de guvernare, nu doar că nu au gândit o reformă care să ne readucă acasă familiile extinse sau să le ajute în procesul de integrare din diasporă, ci s-au întrecut în eforturi de a crea sinecuri pentru prietenii de partid.

Atribuirea de personalitate juridică și revizuirea obiectivelor acestor două structuri atât de importante erau necesare, asta mai ales după ce tot Partidul Național Liberal a desființat Ministerul Românilor de Pretutindeni, creat de Partidul Social Democrat. Și țin să vă reamintesc că atribuțiile Departamentului pentru românii de pretutindeni s-au dovedit a fi un copy-paste din textul care a înființat în 2017 ministerul, lucru care a reconfirmat că schimbarea Partidului Național Liberal nu viza o reformă în sprijinul celor 5 milioane de români de peste graniță, ci înlăturarea unor angajați cu experiență doar pentru a-și putea numi proprii oameni politici în funcții.

Această ordonanță a suplimentat numărul de posturi din aceste structuri: de la 56 la 79 în cazul Departamentului pentru românii de pretutindeni, respectiv de la 31 la 66 de posturi în cazul Departamentului pentru relația cu Republica Moldova. Vorbim despre valuri de angajări în sistem într-o perioadă de criză, lucru care nu a avut niciun impact real în beneficiul românilor de dincolo de granițe.

Vă mulțumesc și eu, doamna deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul AUR.

Se pregătește domnul deputat Daniel-Andrei Gheorghe, Grupul Partidului Național Liberal.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, așa este, cum zicea și predecesoarea mea.

Aceste instituții, care începând de acum vor căpăta personalitate juridică, au fost doar un instrument prin care sinecurile de partid și-au ocupat un post călduț.

Da, acest lucru nu este specific doar guvernelor PNL și în niciun caz celor PSD.

Lipsa de reprezentare a intereselor și a drepturilor fundamentale pentru românii de pretutindeni sunt probleme de cel puțin 30 de ani. Ei n-au fost reprezentați în niciun fel, drepturile și libertățile lor fundamentale n-au fost apărate în niciun fel, țările din jurul granițelor, unde avem români, au călcat în picioare drepturile lor, fără a fi ajutați deloc.

De exemplu, tratatul cu Ucraina, așa trădător cum este el, nu a fost pus în aplicare. Acel tratat prevede crearea unor euroregiuni în care, conform proporționalității etnice, să fie create și școli cu predare în limbile minorităților.

Ce s-a întâmplat în Ucraina? Din 330 de școli, aproximativ, cu predare în limba română sau mixte, au mai

rămas 36. Aceasta nu s-a întâmplat doar din 2019. Aceasta s-a întâmplat cel puțin în ultimii 30 de ani. Așteptăm o schimbare de paradigmă în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor din comunitățile istorice din Republica Moldova și din diasporă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel-Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Se pregătește doamna Geanina-Daniela-Simina Tulbure, deputat al USR.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe fond, ceea ce au spus anterior și cei doi vorbitori colegi de-ai noștri din Camera Deputaților este corect, dar să nu uităm un lucru: de 32 de ani ne confruntăm cu această situație. Să nu uităm un lucru: la un moment dat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni devenise un fel de agenție turistică și să nu uităm că, din păcate, niciunul dintre guvernele de până acum nu a avut o strategie aplicată cu privire la comunitățile românești.

Și avem două tipuri de comunități românești, din cei aproximativ 9 milioane de români care trăiesc în afara granițelor actuale ale României – subliniez actuale –, și nu definitive. Vorbim despre comunitățile istorice, din Basarabia, Republica Moldova de astăzi, din Ucraina, din Serbia, din Balcani, și vorbim despre diasporă, românii care au plecat peste hotare și care sunt în Europa Occidentală, în America de Nord și chiar în alte părți ale lumii.

Cred că este fundamental – și o spun în calitate de președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană a Republicii Moldova dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova – ca România să aibă o strategie fermă, o strategie pentru relația cu Republica Moldova, ca al doilea stat românesc, o strategie fermă pe ceea ce înseamnă păstrarea identității comunităților istorice românești, umilite, batjocorite, amenințate cu asimilarea peste tot în jurul granițelor României, și, de asemenea, o strategie adaptată pentru noile comunități românești, cele din diasporă, cele care trăiesc astăzi în Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și alte părți ale lumii.

Mulțumim, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Simina Tulbure, Grupul USR.

## **Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:**

Bineînțeles că Grupul USR PLUS va susține ca Departamentul pentru românii de pretutindeni să aibă personalitate juridică și să fie ordonator de credite, ca să putem să avem libertatea să facem mai multe proiecte în acest departament.

Dar, pentru că a venit acest subiect la plen, voi profita și vă voi spune un lucru.

Dragi colegi, nu e suficient să facem DRP ordonator de credite. Nu e suficient să avem 8,2 milioane de lei – buget acordat acestui departament. Nu este absolut deloc suficient pentru românii din diasporă, care, da, unii dintre ei vor să se întoarcă acasă și alții vor să păstreze legătura cu România și nu vor să se întoarcă.

Și vreau să vă spun un lucru: ca să putem să facem ca românii să se întoarcă acasă, în primul rând, trebuie să începem cu România.

Dragi colegi, cei care ați fost aici înainte, timp de 30 de ani nu s-a făcut absolut nimic pentru ca acești români să vină acasă și trebuie să începem cu adevăratele reforme, în tot ceea ce înseamnă digitalizarea instituțiilor publice, fiindcă românii din afară încă stau și așteaptă ore în șir să obțină un act administrativ sau așteaptă ore în șir ca să voteze la orice tip de alegeri. Deci, ca să începem cu adevărat reforma sistemului pentru românii din diasporă, de fapt, trebuie să începem cu această țară.

Așa că încurajez toate propunerile legislative care țin de digitalizarea instituțiilor – econsulat.ro sau ghiseul.ro sau oricum s-ar numi aceste platforme –, ca românii din diasporă să aibă aceleași drepturi ca românii din țară. Eu propun să începem de aici, în primul rând, ca ei să aibă aceleași drepturi ca noi, cei care trăim în țară. Am stat aproape 10 ani în afară și am fost discriminată de fiecare dată atunci când am interacționat cu statul român.

Mulțumim, doamna deputat.

Suntem în procedură de urgență. A mai solicitat cuvântul domnul deputat Boris Volosatîi și, cu îngăduința dumneavoastră, să-i permitem și dânsului să completeze, probabil, prima intervenție a colegului de la AUR.

Vă rog.

## **Domnul Boris Volosatîi:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Eu, nu o dată cu mare emoție, vă vorbesc de la această tribună pentru că sunt și deputat de diasporă, dar sunt și basarabean care a trăit și a muncit în această parte a țării, pe nedrept tăiată din trupul României Mari.

Eu, nu din auzite, nu din acte normative, eu știu din propria experiență cât timp am așteptat să mi se acorde cetățenia, pe care nu am refuzat-o nici eu, nici părinții mei. N-am auzit niciodată încă, până astăzi, de 30 ani, ceea ce am auzit astăzi și mă bucură foarte mult; dacă se creează și se fac aceste lucruri din partea țării noastre, România, trebuie să ajungă acești bani exact acolo unde trebuie să ajungă, nu la guvernanți care fură pe ambele maluri ale Prutului, în egală măsură. Să ajungă la cel care merită să ia acești bani, să ajungă la producătorul, să ajungă la fermierul, să ajungă la cetățeanul român de dincolo de Prut.

Am fost în mai multe regiuni unde trăiesc români din toți Balcanii, în această perioadă de timp, și am văzut că până acum, în special, s-a dus o politică antiromânească în aceste state. Românii de acolo sunt abandonați în totalitate!

Dacă nu ar fi încă biserica, nu s-ar mai vorbi românește în multe regiuni istorice unde au trăit și trăiesc românii noștri.

Dacă vrem să stăm în picioare, dacă vrem să nu stăm cu mâna întinsă în fața națiunilor europene, dați, ca aceste 9 milioane de români, aflați _volens-nolens_ în afara hotarului României, să simtă grija noastră. Or, eu pentru asta am luat acest mandat. Am șase nepoți, toți sunt foarte bine și eu aș putea să stau acasă. Am venit să aduc dreptate pentru românii care se află în afara granițelor țării.

Vă rog să mă susțineți în acest demers! Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule deputat.

Vă rog, doamna deputat Natalia-Elena Intotero, Grupul PSD, o completare.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și eu, la rându-mi, susțin această inițiativă legislativă.

Am ascultat cu mare atenție toate intervențiile și felicit pe fiecare coleg, colegă în parte care susține această inițiativă, însă am văzut colegi intrigați, vorbind de la tribuna acestui Parlament, că nu s-a făcut – și pe bună dreptate –, că trebuia să se facă mai mult pentru românii din afara granițelor, fie că vorbim despre comunitățile istorice, fie că vorbim despre diasporă.

A fost un minister. Cred că acel minister ar trebui să continue și să fie dezvoltat.

Din păcate, actuala coaliție – coaliția care a fost până acum – nu a mai dorit acest lucru.

De asemenea, am văzut unii colegi inflamați, spunând că pentru românii din comunitățile istorice trebuia să se facă mai mult.

Da, și dumneavoastră, stimați colegi de aici, din stânga mea, ar fi trebuit să susțineți, atât timp cât ați fost la guvernare, un buget mai mare pentru românii din afara granițelor, să susțineți amendamentele la vremea respectivă, să susțineți bursele pentru Ucraina. Din păcate, au fost alocați bani doar acum, la rectificarea bugetară. Și să-i ajute bunul Dumnezeu pe toți cei care lucrează în acest domeniu, să poată să le acorde aceste burse, pentru că este o muncă titanică și ar fi păcat – un proiect început cu mulți ani, când pentru prima dată, la vremea respectivă, elevii claselor I au beneficiat de burse, apoi elevii claselor a II-a, a III-a, iar acum e rândul elevilor de clasa a IV-a.

Așa că să lăsăm declarațiile politice, să ne dăm mână cu mână și să facem mai mult pentru românii din afara granițelor.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc și eu, doamna deputat.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege merge la votul final.

Stimați colegi, am epuizat programul zilei de astăzi.

Declar ședința închisă și îl invit la microfon pe domnul vicepreședinte Grindeanu, pentru răspunsuri la interpelări.

DUPĂ PAUZĂ

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 14 septembrie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Și avem primul răspuns, pentru domnul Gheorghe AndreiDaniel, de la PNL, din partea Ministerului Sănătății, pe tema „Situația medicilor de familie din județul Ilfov” – nr. 2.149A. Domnul secretar de stat Vass Levente reprezintă... N-a ajuns.

Domnule deputat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Evident, voi primi răspunsul în scris.

Dar ce este foarte important de precizat este faptul că populația județului Ilfov a crescut într-un mod accelerat în ultimii ani, iar necesitatea creșterii proporționale a numărului de medici de familie și a cabinetelor de medici de familie se impune și ea, la rândul său, într-un ritm cât mai alert, mai ales în perioada aceasta, în care traversăm o criză pandemică.

Mulțumesc.

Dacă va ajunge între timp, domnul secretar de stat va da răspunsul. Dacă nu, poate să vi-l trimită în scris.

Tot domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, de data aceasta o întrebare către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe tema „Opriți masacrarea pădurilor din jurul Bucureștiului!” – nr. 2.150A.

Ministerul solicită o amânare pentru această întrebare. Următoarea.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. O întrebare din partea domnului deputat Ghiță DanielFlorin, cu tema „Condițiile și criteriile numirii domnului Cătălin-Constantin Nadolu în funcțiile de director general al SMART – SA și de director general al TRANSELECTRICA – SA” – nr. 2.186A. Răspunsul din partea ministerului este că nu intră în sfera de competență a ministerului.

Dacă doriți să faceți o completare, ceva, domnule deputat?

Dacă nu, trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute.

Și am să dau cuvântul domnului deputat Chirilă Virgil-Alin.

Nu este.

## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**

Trecem la numărul 2. Domnul Coarnă Dumitru, de la PSD?

**Domnul Ilie Toma**

**:**

Nu este.

3. Lungoci Dumitru-Lucian? Nu este.

4. Paladi George-Adrian? Nu este.

5. Domnul deputat Bîlcea Sergiu-Ovidiu? Nu este.

6. Acatrinei Dorel-Gheorghe, Pușcașu Lucian-Florin?

7. Domnul Roman Nicolae, de la AUR?

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru, Florin Cîțu, și se referă la modalitatea în care au fost cheltuiți banii, respectiv suma de 5.000.000, pentru persoanele care au fost afectate de inundații în anul 2021.

A fost cheltuită toată suma?

Toți cei afectați au intrat în posesia acestor sume de bani? Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna deputat. Următorul. Doamna deputat Gliga Dumitrița. Nu este. Doamna deputat Bulai Oana-Gianina. Am văzut, e prezentă. Vă rog, doamna deputat.

## Bună ziua!

Interpelarea este adresată doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale.

Obiectul interpelării este „Majorarea pensiei minime”.

Stimată doamnă ministru,

Atunci când mă duc acasă, la Roman, la nemțenii care mi-au acordat încrederea să-i reprezint în Parlament, aproape de fiecare dată mă întreabă când le vor fi majorate

pensiile și îmi povestesc cât de greu le este să trăiască de la o lună la alta.

Doamna Turcan, dumneavoastră vorbiți vreodată cu oamenii? Știți cât de greu le e? Chiar nu vă pasă deloc de suferința acestor suflete care nu au din ce trăi?

În prezent, observ cu stupoare cum Guvernul din care faceți parte continuă politica ticăloasă de sărăcire și distrugere a pensionarilor.

Ați văzut, atât în spațiul public, cât și în datele pe care le primiți la minister, că prețurile alimentelor au crescut enorm; până și prețurile la ulei și la alte produse de bază au luat-o razna.

Există o categorie vitregită de pensionari care, deși au muncit toată viața, au pensii mici, cu care nu își pot asigura cele necesare traiului zilnic.

Ce ar trebui să facă pensionarii cu pensia minimă de 800 de lei, având în vedere că și gazele și energia electrică s-au scumpit incredibil de mult?

Cei aproape 1.000.000 de pensionari cu pensie minimă nu au altă variantă decât să moară de foame și să stea în întuneric.

Domnul Cîțu se tot laudă cu creșterea economică, cu rectificări bugetare pozitive, cu toate că a luat credite cu nemiluita, îndatorând întreaga țară.

Dumneavoastră ați restituit la buget 3.000.000.000 de lei de la fondul de pensii, zicând că nu aveți nevoie de ei. Nu e aceasta o politică criminală contra pensionarilor?

Mai grav este că politica antipensionari este una dintre politicile la care întreaga coaliție de dreapta și-a dat mâna. Toți veți fi părtași la toate tragediile pe care această politică le va aduce.

Doamna ministru, vă întreb dacă, în condițiile excepționale actuale, aveți în vedere majorarea pensiei minime.

Fonduri sunt suficiente, în Fondul de rezervă al Guvernului, dar și cele 3.000.000.000 de lei la care ați renunțat.

De asemenea, aș dori să-mi comunicați dacă ministerul pe care îl conduceți are în vedere și alte măsuri de protejare a puterii de cumpărare a pensionarilor.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna deputat.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Huțu Alexandra.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi are ca obiect „Situația accesului la educație al copiilor din mediul rural și urban mic” și se adresează domnului ministru al educației, Sorin Mihai Cîmpeanu.

Stimate domnule ministru,

Conform unui raport al INS publicat la începutul acestui an, doar 36,7% dintre copiii care locuiesc în statele din România mai merg la școală. De asemenea, conform unui raport al Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar din România în anul 2019–2020, dintre acești elevi din mediul rural care ajung totuși la școală, peste 23% abandonează cursurile în primii opt ani, până la terminarea gimnaziului.

Dar abandonul școlar reprezintă cifre îngrijorătoare la toate categoriile de vârstă, cu accente mai mari în mediul rural.

Județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, situat în una dintre cele mai sărace regiuni de dezvoltare din Uniunea Europeană, este printre cele mai afectate zone din țară în ceea ce privește abandonul școlar. Iar peste toate dificultățile materiale s-a suprapus și pandemia cu noul coronavirus, care a amplificat rata abandonului școlar la cote mult mai ridicate decât cele raportate în datele inspectoratelor școlare.

Motivele pentru care copiii din mediul rural ajung să abandoneze cursurile sunt legate în cea mai mare parte de sărăcia în care se zbat familiile acestora, care se suprapune cu lipsa acută de finanțare a sistemului de educație în mediul rural.

Pentru toți acești copii se încalcă în mod brutal dreptul la învățătură, garantat de Constituția României.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Șlincu Dan-Constantin. Nu este.

Și ultimul are cuvântul domnul Toma Vasilică. Nu este.

În final, dacă nu mai este niciun deputat înscris pe listă sau niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care dorește să prezinte interpelările adresate Guvernului, ședința se declară închisă.

Vă mulțumesc.

O seară bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.14._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:

Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337782]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 134/23.IX.2021 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei