Stenogramă plen

Intervenție din partea liderilor. Domnul senator Romașcanu.

## Bună ziua!

## Mulțumesc.

O primă solicitare la ordinea de zi este solicitarea de retrimitere la comisie a punctului 9 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 (L69/22.03.2021).

Mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog, domnule senator Târziu.

## Bună ziua!

Vă rog să trimitem la comisie proiectul de lege de la punctul 6 de pe ordinea de zi, pentru a fi pus în acord cu propunerile Consiliului Legislativ în privința terminologiei. Atât.

Dacă e nevoie pot să precizez că nu suntem...

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc.

Ambele au fost discutate și agreate în Comitetul liderilor și așa apar în ședința de plen de astăzi, și punctul 6, și punctul 9, cu retrimitere la comisie...

## **Domnul Lucian Romașcanu**

**:**

Cu vot de retrimitere!

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Da, cu vot de retrimitere...

Rog liderii grupurilor parlamentare să se apropie pentru o scurtă consultare.

Mulțumesc.

O precizare asupra punctului 6, din partea domnului senator Târziu.

Vă rog.

## Dragi colegi,

Ca să știm bine ce votăm, noi propunem retrimiterea la comisie a legii de la punctul 6, care se referă la despăgubiri care trebuie acordate urmașilor celor care au suferit diverse discriminări și..., mă rog, abuzuri din partea autorităților statului în perioada 1940–1945.

Noi, Grupul AUR, nu suntem împotriva chestiunii de fond, a acordării acestor despăgubiri. E ceva firesc să se întâmple așa, cu atât mai mult cu cât am militat întotdeauna și suntem pentru acordarea de despăgubiri și pentru urmașii celor care au suferit în timpul regimului comunist.

Însă, potrivit Consiliului Legislativ, sunt anumiți termeni folosiți în mod impropriu în textul legii, care introduc confuzii. Și am vrea să meargă acest proiect la comisie, pentru a îndrepta această eroare de formă. Pur și simplu, să fie pus în acord textul de lege cu observațiile făcute de Consiliul Legislativ, nimic altceva.

Vă mulțumesc.

Și o intervenție din partea senatorului Romașcanu, liderul Grupului PSD.

Vă rog.

## Bună ziua!

Și eu, în completarea completării colegului Claudiu Târziu: există posibilitatea, fiind Cameră decizională Camera Deputaților, să se corecteze această eroare de formă, nefiind una de fond, acolo. N-are rost să întârziem o propunere legislativă care este așteptată în societate.

La punctul 9, unde PSD-ul a cerut retrimiterea la comisie, este vorba despre alocația de hrană în spitale. Există niște neconcordanțe de fond acolo, care pot fi totuși corectate la comisie.

Deci pentru punctul 6 PSD votează contra retrimiterii la comisie, iar pentru punctul 9 votăm pentru retrimitere la comisie.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă propun să votăm prin ridicarea mâinii.

Votăm întâi propunerea din partea domnului senator Târziu de retrimitere a punctului 6 de pe ordinea de zi.

Cine este pentru retrimitere?

12 voturi pentru. Împotrivă? 83 de voturi.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, propunerea de retrimitere a fost respinsă, așa că această inițiativă legislativă va rămâne în dezbatere.

Trecem acum la punctul 9 și supun la vot solicitarea domnului senator Lucian Romașcanu pentru retrimitere la comisie a punctului 9.

Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, punctul 9 al ordinii de zi a fost votat să fie retrimis la comisie.

O intervenție din partea domnului senator Romașcanu. Vă rog. Pe procedură.

Mulțumesc, doamna președintă.

Conform art. 91 alin. (1): „Ordinea de zi poate fi modificată numai la propunerea Comitetului liderilor, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului pentru motive bine întemeiate și urgente.”

Aș vrea să supun plenului, din partea Grupului senatorial al Partidului Social Democrat, suplimentarea ordinii de zi cu votul președintelui Comisiei de monitorizare a persoanelor cu dizabilități.

Importanța este dincolo de orice comentariu. Există un vicepreședinte care are probleme majore în a desfășura activitatea, este o organizație, un organism care are nevoie de conducere încă de foarte multă vreme și vă rog să supuneți la vot votul pentru președintele acestui consiliu de monitorizare.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Radu Mihail. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Procesul de verificare a candidaturilor a început, sunt lucruri care trebuie clarificate în procesul de verificare a candidaturilor și, mai mult decât atât, această alegere este importantă pentru o instituție care a fost într-o situație foarte delicată în ultima perioadă, drept care nu înțelegem de ce ar trebui să avem astăzi, fără suficient timp de a clarifica ce s-a întâmplat în comisie la aviz, acest raport.

Pentru ca instituția să funcționeze, câteva zile în plus sau în minus nu sunt esențiale, mai ales că este o inițiativă legislativă care clarifică responsabilitățile și deblochează funcționarea instituției la Camera Deputaților, așa că nu considerăm oportun să modificăm ordinea de zi. Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Romașcanu.

Vreau doar să le spun colegului Radu-Mihai Mihail și plenului că au fost audiați toți candidații, există o listă cu candidați și există un raport depus la Biroul permanent încă din data de 14 aprilie. Deci procedura, din punctul de vedere al comisiilor parlamentare, a fost încheiată.

Procedura de „hai să ne mai uităm o dată în comisie” nu am văzut să existe la votul asupra conducerii unor instituții. Există raport depus, plenul trebuie să se pronunțe.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna vicepreședintă Alina Gorghiu. Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Intervențiile acestea pe procedură au rostul să lămurească parcursul de până acum.

Da, există o discuție pe acest subiect, dar la fel de bine știm că regulamentul presupune ca Biroul permanent să facă programul plenului, de asemenea, trebuie să existe un acord de voință al liderilor, care în acest moment nu s-a întrunit.

Motiv pentru care, având în vedere propunerea colegului lider de grup de la PSD de a face un vot pentru suplimentarea ordinii de zi, fără dubiu că veți supune la vot această propunere, dar vă asigur că poziția Grupului Partidului Național Liberal din Senatul României este împotriva suplimentării ordinii de zi, având în vedere că pașii procedurali anteriori nu sunt îndepliniți.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare pentru o scurtă consultare.

## Mulțumesc.

Ca urmare a consultării dintre liderii grupurilor parlamentare, vom supune la vot – prin ridicarea mâinii – suplimentarea ordinii de zi cu punctul introdus... cerut de domnul senator Lucian Romașcanu.

Cine este pentru suplimentarea ordinii de zi?

44 de voturi pentru.

Cine este împotrivă?

47 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi, propunerea de suplimentare a ordinii de zi a fost respinsă.

Avem o intervenție. Vă rog.

Explicația votului e clară: era urgent să facem acest lucru. În schimb, ce rezultă de aici – și am mare încredere în domnul secretar general, care își face treaba așa cum trebuie: în foarte scurt timp să avem tabletă plus cartelă, pentru că nu trebuia să ridicăm mâinile aici, trebuia să băgăm cartelele.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Radu Mihail. Vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Ce am experimentat acum este ceea ce nu trebuie să se întâmple în Senatul României: un vot pe repede înainte, pentru că trebuie să acoperim lucruri care se întâmplă în comisii. Nu-i OK.

E o instituție importantă, sunt sute...

de mii de oameni care sunt afectați de activitatea acestei instituții. Este momentul să nu mai facem cum am făcut..., cum ați făcut până acum cu numiri făcute pe repede înainte. Acum, procesul de selecție trebuie să meargă până la capăt și să meargă corect.

Și-mi pare foarte bine că a fost clar că avem o coaliție de guvernare care vrea să facă lucrurile să se întâmple corect, nu să fie influențate de un anumit președinte de comisie sau altul.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

## Mulțumesc.

Am încheiat aici dezbaterile pe acest punct...

Domnul senator Târziu. Vă rog.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

## Dragii mei,

Suntem într-o instituție dedicată în mod special dezbaterilor. Regulamentul prevede foarte clar că solicitarea făcută de un lider de grup, în numele grupului lui, pentru suplimentarea ordinii de zi este posibilă, așa cum este posibilă și dacă o cere Comitetul liderilor. N-a cerut-o Comitetul liderilor, a cerut-o un grup. După cum s-a văzut, am votat mai mulți decât un grup. De ce trebuie să ne deranjeze lucrul ăsta? Nu avem voie să dezbatem nimic aici? Trebuie să votăm ca mașinile, unul după altul, proiectele de lege?

Această manieră de a pune pumnul în gură nu este OK. Abia asta nu trebuie să se întâmple în Senatul României! Și nici în Camera Deputaților.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

## Mulțumim, domnule senator.

A fost un vot liber exprimat, fără pumn în gură. Revenim la ordinea de zi.

La punctul 2 al ordinii de zi avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 19 aprilie 2021...

Vă rog, vă rog, domnule lider.

## Vă mulțumesc, doamnă președintă.

La punctul anterior am vrut să iau cuvântul, dar mă bucur că mi-ați dat și acum.

Vorbim și discutăm despre o instituție foarte importantă și sunt de acord cu colegii care au invocat faptul că instituția este într-un impas. Subscriu la acest lucru.

Totodată, rog colegii care sunt membri în comisia de specialitate, dacă au nelămuriri cu procedurile petrecute acolo, în această săptămână să clarifice aceste probleme și vă propun ca săptămâna viitoare să avem un vot pentru această funcție, pentru că nu putem lăsa o instituție atât de importantă fără un ordonator principal de credite.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc.

Revenim la ordinea de zi.

La punctul 2 avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 19 aprilie 2021, a analizat solicitarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului–Lupeni – august 1977 (L51/2021).

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărâre a plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Urmează să

optă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată.

Îl invit pe domnul senator Irineu Darău.

O invit la microfon pe doamna vicepreședinte Alina Gorghiu. Vă rog.

E mai puțin relevant care vorbim primii, important este, stimați colegi, că vorbim despre un proiect care ar fi trebuit să ne sensibilizeze pe toți, un proiect de lege privind acordarea de indemnizații urmașilor victimelor Holocaustului.

Având în vedere regretabila ascensiune a fenomenului de negare a Holocaustului, această lege este încă o gură de aer curat pentru societatea românească. Mai ales după atacurile recente la adresa diverselor persoane publice, combaterea antisemitismului redevine, din păcate, o misiune morală perpetuă. Astăzi, prin această inițiativă legislativă, noi toți stabilim anumite reparații materiale pentru prejudiciul moral suferit de cei afectați și de urmașii lor și aceasta reprezintă o minimă dovadă de înțelegere. Proiectul de lege, așa cum spuneam, introduce posibilitatea acordării unei indemnizații lunare copiilor victimelor Holocaustului și, prin urmare, este o formă de recunoaștere publică a suferințelor victimelor.

Toate avizele la această inițiativă sunt favorabile. Raportul a primit un vot în unanimitate în comisia sesizată în fond. Lucrul acesta cred că dovedește angajamentul nostru în această direcție și solidaritatea, la nivelul Legislativului, cu victimele acestor atrocități. Este o veste bună și sunt convinsă că cei afectați vor aprecia micul nostru efort legislativ de astăzi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Irineu Darău, din partea USR PLUS.

Vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă. Dragi colegi,

Mă bucur că nu tergiversăm această lege și că o votăm astăzi, că nu o retrimitem la comisii.

Așa e, trebuie să nu negăm Holocaustul în România și, pentru a nu-l nega, trebuie să recunoaștem responsabilitatea statului român pentru ce s-a întâmplat în acea perioadă și să fie acordate recompense atât victimelor, cât și urmașilor lor. Acest lucru îl aduce în plus această lege: se dau drepturi bănești pentru copiii persoanelor aparținând unor grupuri etnice decedate, dispărute sau exterminate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945.

E cumva și o reparație morală în alt sens, fiindcă această lege vine să echivaleze beneficiile acestui tip de victime cu beneficiile pe care, tot datorită unei legi recente, le au urmașii victimelor regimului comunist. De altfel, nu putem nega repercusiunile pe care astfel de atrocități, atât în cazul comunismului, cât și în cazul nazismului, le-au avut asupra familiei și urmașilor victimelor.

Și cred că ar fi cazul și de o dezbatere mai largă, pentru că în diferite ocazii, fie în comisii, fie în spațiul public, observ cumva persoane publice care încearcă să instige aceste două categorii de victime una împotriva alteia. Cred că cele două tipuri de suferințe sunt incomparabile. Nu trebuie comparate, nu există concurență între ele. Statul român are datoria de a se răscumpăra moral față de ambele tipuri de victime.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Îi dau cuvântul domnului deputat Silviu Vexler, în calitate de inițiator al acestei legi.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Silviu Vexler** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum s-a menționat deja, această lege are în primul rând un rol moral, un rol de a recunoaște suferința atât a tuturor celor care au fost persecutați în perioada Holocaustului, cât și a copiilor, copii care au trebuit să trăiască, la rândul lor, cu drama acelor momente, care au încercat și au trăit această suferință la rândul lor.

Mulțumesc în mod special pentru colaborarea excelentă pe care am avut-o pentru realizarea acestui proiect, în același mod în care este o onoare pentru mine să fiu unul din cei trei inițiatori ai proiectului de lege care a introdus aceste indemnizații de sprijin similare pentru copiii persoanelor persecutate din motive politice, proiect care a fost, de asemenea, adoptat în unanimitate, în ambele Camere, la momentul respectiv și este în vigoare.

Îmi voi permite, foarte scurt, ca să nu răpesc din timp, să-i răspund scurt domnului senator Târziu, care a ridicat o problemă tehnică, pe care am discutat-o și în comisie: formularea care a fost sesizată de Consiliul Legislativ este aceeași formulare care este în vigoare și în Decretul-lege nr. 118, cel care se referă la copiii persoanelor persecutate din motive politice, respectiv „decedat, dispărut sau exterminat”.

Motivul pentru care am folosit și acolo, și aici această formulare, care poate părea un pic ciudată, este pentru a pune în acord actele care există și specificațiile lor. Atunci când cineva solicită această indemnizație, ambele indemnizații, de fapt, trebuie să prezinte documente oficiale ale statului român care să ateste persecuția. Din cauza faptului că în documente este trecută separat fiecare din aceste formulări la momentul respectiv, și acum am păstrat această formulare de natură tehnică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Un drept la replică pentru domnul senator Târziu, vă rog.

Dacă tot mi-a pomenit numele domnul deputat, trebuie să fac câteva precizări, pe care n-am apucat să le fac atunci când v-am propus să retrimitem la comisie acest proiect legislativ.

Consiliul Legislativ observă și recomandă schimbarea unor expresii folosite în mod impropriu în textul legii. Ce vrea să spună?

„La textul preconizat pentru alin. (1) al art. 1, întrucât sintagma «decedat, dispărut sau exterminat» nu se mai regăsește în actul de bază, ci doar termenul «decedat», la art. 3, este necesară clarificarea determinaților «dispărut» sau «exterminat», dacă aceștia au alt înțeles decât cel al determinantului «decedat». În situația contrară, precum și

pentru uniformitate terminologică, propunem folosirea în locul sintagmei menționate a termenului «decedat».

De asemenea, recomandăm clarificarea sau eliminarea sintagmei «în timpul pogromurilor», care nu este utilizată în cuprinsul actului de bază, și în special la art. 1 alin. (1), unde sunt stabiliți beneficiarii primari ai reglementării.

Totodată, pentru o exprimare unitară, sintagma «în trenurile morții» se va înlocui cu sintagma «în trenul morții»” – nu-i totuna să fi fost mai multe trenuri sau să fi fost doar un tren –, folosită, de altfel, în art. 1 alin. (1) lit. e) din actul de bază.

Și o altă precizare: tot datorită domnului deputat, într-adevăr, primesc despăgubiri și urmașii celor care au suferit în timpul comunismului, în „Holocaustul roșu”, dacă vreți. E foarte frumos că domnul Vexler s-a îngrijit de acest lucru, doar că nu e frumos că a instituit prin acel proiect de lege – care a trecut ca trenul prin gară prin ambele Camere, fără niciun fel de obiecție –, că a introdus o discriminare între urmașii celor care au fost uciși, care au fost deportați sau care au trecut, au ispășit ani mulți și foarte grei, în condiții de exterminare, în temnițele comuniste. O parte pot beneficia de această recompensă de la stat pentru suferințele lor, că și ei au trăit cu amintirea a ceea ce au pățit, au pătimit părinții lor – și nu doar cu amintirea, au trăit în condiții inumane în societatea românească –, și alții să beneficieze. Nu e corect așa. Mă gândeam că domnul Vexler, dacă este preocupat de dreptate până la capăt, ar fi trebuit să nu introducă această discriminare. Că a introdus-o Domnia Sa nu e o problemă, dar că n-a fost sancționată de niciun parlamentar este o problemă.

Acum, pe fondul chestiunii, am spus: noi nu ne opunem să se ofere aceste recompense celor care au suferit în ’40–’45, dar aceste sintagme, tocmai pentru că sunt folosite în scop moral, trebuiau corectate.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

O intervenție pe procedură, doamna senatoare Iulia Scântei. Vă rog.

Vă mulțumesc frumos, doamna președintă.

O singură rugăminte: de acord, poate, cu toate observațiile spuse pe fondul dezbaterii de către distinsul coleg senator antevorbitor, cu rugămintea însă de a-i atrage atenția oricărui membru al plenului Senatului care ia cuvântul în plen să nu folosească, prin intermediul expunerii sale, expresii jignitoare la adresa oricăror alți membri ai plenului Senatului.

Folosirea sintagmei „adoptarea unei legi ca trenul prin gară” defăimează, distins domn senator. Suntem membri ai acestui plen, probabil că și colegii noștri de la Camera Deputaților au același punct de vedere, și-atunci, ca să nu rămâneți în această stare pe care o invocați, pretinsă de discriminare, vă invităm să vă exercitați dreptul la inițiativă legislativă și să-i acoperiți, eventual cu aceleași beneficii, pe aceia pe care ați constatat dumneavoastră că sunt omiși de la prezentul proiect dezbătut.

Vă rog, în calitate de lider, pentru oricare alt coleg să manifestăm decența necesară. Noi nu votăm... Noi, colegii senatori de la PNL, nu apreciem că suntem într-un tren în gară în Senatul României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senatoare. O intervenție din partea domnului senator Radu Mihail. Vă rog, domnule lider.

Mulțumesc, doamna președintă.

Foarte scurt: dreptul la replică, din câte știu, e un minut – dacă am putea să încercăm să ne încadrăm în limitele respective.

Mulțumesc.

Intervenție din partea domnului senator din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Vorbim de o lege care nu face altceva decât să acorde unele drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România între anii ’40 și ’45 și vorbim, să zicem, de dreptul persoanelor persecutate. Dar știm că acest lucru e simbolic și nu înțeleg de ce trebuie să discutăm așa de mult de acest lucru.

Eu cred că singura greșeală a acestei legi este că nu a apărut acum 30 de ani. A trebuit să așteptăm 30 de ani ca să punem o lege și să aprobăm o lege pentru niște gesturi simbolice, iar acum toată lumea vrea să explice care-i sunt greșelile. Eu cred că trebuie să aprobăm această lege, că trebuia s-o aprobăm acum 30 de ani.

UDMR nu ezită și votează această lege.

Și un drept la replică pentru domnul deputat Silviu Vexler, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte.

O scurtă explicație.

Într-adevăr, în paralel cu realizarea, alături, așa cum spuneam, de alți doi colegi, a legislației care a introdus dreptul copiilor persoanelor persecutate din motive politice să beneficieze de această indemnizație de sprijin, am introdus acolo o interdicție suplimentară. Este vorba de legionari și urmașii legionarilor. Am absolut, 100%, tot respectul atât pentru cei care s-au opus dictaturii de orice natură, cât și pentru urmașii acestora. Nu judec pe nimeni pentru faptele părinților, lucru pe care l-am spus în mod repetat, dovadă fiind faptul că am lucrat alături de colegi în primul rând la acel proiect, și nu la acest proiect. Dar, în același timp, cred că aceste indemnizații sunt o formă de sprijin al statului român modern pentru aceia care au luptat, în baza unor principii democratice, pentru o Românie democratică, ceea ce – îmi pare rău să o spun și o voi repeta – Mișcarea Legionară și membrii acesteia nu au fost. Mișcarea Legionară a fost o organizație teroristă cu caracter criminal și fascist.

În același timp, probabil că știți că în acest moment, potrivit legislației în vigoare, Mișcarea Legionară – apologia Mișcării Legionare și promovarea Mișcării Legionare – este interzisă prin lege. Era o mică problemă de natură legislativă ca statul român să acorde indemnizații reprezentanților, urmașilor unei organizații care este interzisă. În același timp, așa cum am explicat și la comisie când am discutat, potrivit Codului civil în vigoare, nimeni nu poate transmite urmașilor un drept pe care el însuși nu-l are. Or, dacă părinții, care

sunt titularii de drept, nu dețineau acest drept, nu aveam cum, prin lege, să-l transmitem... părinților. Vă mulțumesc frumos.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc, domnule deputat. Am încheiat aici dezbaterile generale.

Ne pare foarte rău, dar am epuizat dezbaterile.

Am finalizat dezbaterile. Ați avut cuvântul de două ori, domnule senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi și inițiativa legislativă rămâne la votul final.

O intervenție din partea liderului Grupului parlamentar al PNL, vă rog.

## **Domnul Virgil Guran:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Vă propunem să prelungim programul de dezbatere cu 20 de minute și să trecem după aceea la votul final. Mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Sunt de acord toți liderii cu această propunere, să prelungim dezbaterile cu 20 de minute?

OK. OK, bun.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L70/2021).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile și-i dau cuvântul domnului senator Ștefan Pălărie.

Vă rog.

O să fiu foarte scurt. Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă atrag atenția legat de faptul că este vorba de o propunere legislativă inițiată de un grup de parlamentari ai PSD, partid care a elaborat și adoptat și legea pe care o modifică. În mod firesc, nu cred că cineva care a elaborat o lege precum Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, o lege asumată politic și care la vremea aceea se dorea să fie un act normativ care să pună ordine și echitate în sistemul public, ar mai avea dreptul să o mai modifice încă o dată, și încă o dată, și încă o dată.

De asemenea, vreau să atrag atenția asupra faptului că inițiativa legislativă este discriminatorie în raport cu celelalte categorii de personal și, de asemenea, că orice propunere legislativă, așa cum bine știm, ar trebui să fie reglementată în baza principiului sustenabilității financiare, ceea ce nu este cazul nici de data aceasta.

Nu în ultimul rând, Guvernul României are în transparență publică Memorandumul pentru stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privitor la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, motiv pentru care, cu majoritate de voturi, comisia raportoare a dat un raport de respingere și senatorii Alianței USR PLUS vor vota împotriva acestei legi.

Mulțumesc tare mult.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L73/2021).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative, cu un amendament respins.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Îi dau cuvântul domnului senator Poteraș. Vă rog, domnule senator.

## Doamna președintă, Stimați colegi,

Art. 65 din Legea pensiilor a fost modificat inițial pentru a scurta vârsta de pensionare cu 2 ani pentru locuitorii acelor localități unde calitatea vieții era afectată de poluarea cu metale grele. Un exemplu ilustrativ este Copșa Mică. Ulterior, au intervenit alte modificări succesive, nu puține. De exemplu, numai anul trecut, în 2020, articolul respectiv a fost amendat de șase ori.

Problema e că aceste schimbări nu au fost făcute în urma unei documentări, ci strict pentru capital electoral și, din patru localități, câte erau la început, s-a ajuns la 40. Sprijinim reducerea vârstei de pensionare, însă nu reducerea ne deranjează, adică nu principiul, ci metoda. Avem nevoie de criterii clare și obiective, care să se aplice tuturor. Orice modificare a acestui articol trebuie să se bazeze pe cifre și pe date furnizate de autoritățile competente.

Vă solicit, așadar, să votați pentru raportul de respingere. Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

La punctul 9 s-a aprobat retrimiterea către comisie.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind repatrierea Sfinților Mărturisitori Ardeleni (L72/2021).

Raportul Comisiei pentru cultură și media este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată.

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Crețu. Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Ne exprimăm toată recunoașterea pentru rolul ortodoxiei în cultura românească din Transilvania supusă Imperiului Habsburgic și toată pietatea pentru cei care au luptat și s-au sacrificat pentru păstrarea credinței lor. Avem și toată înțelegerea față de inițiatorii liberali, dar această inițiativă nu poate fi votată, pentru că nu poate face obiectul unei legi.

Legea e un act normativ, așa cum știm cu toții, care reglementează relații generale la nivelul societății, astfel încât să fie rezolvate sau preîntâmpinată apariția unor probleme. Inițiind propuneri legislative pentru cazuri individuale care pot face legitim obiectul unor campanii sau proiecte susținute public, creăm precedente periculoase, în care se inițiază legi pentru a soluționa tot felul de cazuri particulare care nu sunt la fel de bine intenționate.

Chiar dacă presupunem că este firesc, atunci când e vorba de situații particulare, dar unice, ca astăzi, să inițiem legi, o întrebare se ridică: dacă repatrierea Sfinților Mărturisitori devine lege, cine aplică legea?

Guvernul, ca executiv, are constituțional această sarcină. Dar în cazul acesta va intra într-un conflict interinstituțional, nu constituțional, cu Biserica Ortodoxă Română, care, reamintesc tuturor, este un organism de interes public, dar de drept privat, autocefal, care acționează în baza propriului statut și a obiectivelor sale și pe care nu-l putem obliga la nimic. Biserica n-a fost consultată formal. Neoficial, informal chiar, și-a exprimat anumite rezerve. Nici Secretariatul de Stat pentru Culte nu a avizat propunerea. Dacă i s-ar fi solicitat opinia, ar fi spus că el poate, la solicitarea Bisericii Ortodoxe Române, eventual, să finanțeze din bani publici un proiect care ar avea drept scop repatrierea, dar ar fi spus, ca și noi, că nu e de obiectul legii.

Stimați colegi, indiferent de grup, dați-mi voie să vă spun ceva. Trebuie să facem un consens, între noi, antipopulist. La un moment dat, unii au înființat niște ONG-uri în trecut, din care mâncau bani buni, care se ocupau cu evaluarea parlamentarilor și cu subminarea subtilă a democrației reprezentative. Și, cum era greu de evaluat o activitate politică atât de diferită, care apăra interese diferite, au inventat criteriile cantitative: câte propuneri a inițiat fiecare, de câte ori a luat cuvântul, câte întrebări, câte interpelări etc. etc. Și orice lege era bună, nu conta că era o simplă declarație politică sau că era o lege prin care tăiai drepturile oamenilor, se punea la număr. Avem astfel legi cu zile pentru orice, care declară eroi, care declară Ziua mărțișorului și Ziua iei, legi de repatriat moaște, astăzi.

Cu tot respectul, legea, oricât ar fi ea de lege, nu poate face orice. Costul actului de legiferare este mare. Să facem o medie a parcurgerii: de la avizare, ministere, elaborare, cele două Camere parlamentare, comisii, dezbateri, vot la plen, promulgare, după care, eventual, mers la Curtea Constituțională, întors înapoi etc. În acest caz, soluția pentru cei care sunt atașați de ideea că Sfinții Mărturisitori ar trebui repatriați este să negocieze un protocol cu Biserica Ortodoxă Română și să elaboreze un proiect de finanțare, inclusiv din bani publici, a repatrierii, dacă aceasta ar presupune costuri ridicate.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, doamna senatoare. Îi dau cuvântul domnului senator Lavric.

## **Domnul Sorin Lavric:**

## Mulțumesc, doamna președintă.

Îmi pare rău că nu mi-ați dat satisfacția de a-i da încă o dată replica domnului Vexler. Din păcate, dânsul a plecat și-atunci vorbele mele ar cădea în pustiu.

Mă mărginesc atunci la articolul acesta, la propunerea legislativă pentru repatrierea Sfinților Mărturisitori, al căror loc de înmormântare, am înțeles de la domnul coleg senator Bumb, nici măcar nu se știe exact unde este. Este undeva pe lângă Viena. Știu că această propunere legislativă a venit din partea colegilor liberali, nu din partea PSD-ului sau a USR-iștilor. Iată că între timp ei s-au răzgândit.

Mă rog, propunerea a venit din partea Partidului Liberal. Această propunere a trecut prin mai multe comisii, la toate a primit aviz favorabil, pozitiv, numai la Comisia de cultură a primit aviz negativ. Îmi amintesc, am fost online, alături de doamna Gabriela Crețu, de domnul Dîncu și de președintele Viorel Badea, și-mi amintesc că argumentul invocat de dânsul a fost că nu intră în competența Comisiei de cultură să se pronunțe asupra acestui caz de reîntoarcere în țară a acestor moaște, care nici măcar nu știm exact unde se află. Și-atunci, ideea, propunerea dânsului, pe care am împărtășit-o cu toții – trecem chestiunea la Secretariatul de Culte, ca ei, făcând parte totuși din autoritatea guvernamentală, să sprijine acest proiect.

Care-i substratul chestiunii? Unul simplu: Biserica Ortodoxă să primească un sprijin din partea statului, unul politic și, implicit, financiar, pentru a găsi acele sfinte moaște și a le întoarce în țară. Atât. Despre asta-i vorba, ăsta-i substratul.

Va fi un semn rău către Biserica Ortodoxă venit din partea Senatului că nu le întindem o mână de ajutor ierarhilor în încercarea de a găsi și a întoarce în țară aceste moaște. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind Legea societăților (L78/2021).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată.

Intervenții?

Da.

Domnul senator Maricel Popa. Vă rog, domnule senator.

Doamna președintă, Stimați colegi,

Susțin modificările aduse de Legea nr. 78/2021 și completarea Legii nr. 31/1990 și nu înțeleg de ce, dragi colegi, respingeți cu ușurință proiecte, fără să priviți scopul final al lor și aspectele pozitive cu impact societal pe care le cuprind.

Dacă analizați proiectul menționat, veți observa că acesta urmărește două modificări pertinente. O primă modificare este la art. 192 alin. (1) și alin. (2), un articol ce reprezintă o normă supletivă, adică, dacă nu sunt de acord cu regula impusă de noua reglementare, părțile pot prevedea cum consideră ele de cuviință în actul constitutiv. Astfel, ele pot prevedea inclusiv luarea deciziilor cu dubla majoritate, respectiv modificarea actului constitutiv cu unanimitate, așa cum este actuala reglementare.

Proiectul s-a născut ca urmare a observării numeroaselor blocaje în procesul decizional în cazul SRL-urilor, care formează 90% din IMM-uri, peste 30% din produsul intern brut, care au apărut în ultima perioadă datorită evoluției

contextelor economice, în sensul activității deciziilor în sfera pecuniară. Ceea ce se dorește de fapt prin acest proiect este înlesnirea procesului decizional și evitarea blocajelor inutile, care instituie în sine în cazul unui număr par de asociați necesitatea unanimității în luarea deciziilor. Dar, repet, stipularea în sensul dorit aparține totdeauna asociaților, prin redactarea actului constitutiv.

O a doua modificare, despre care raportul Comisiei juridice, sesizate în fond, nu detaliază nimic, se impune în pandemie: în caz de forță majoră, ședințele și votul aferent se pot derula și online. Nu este un caz singular, din contră, există precedente legislative. Există numeroase legi care s-au modificat în contextul actual. Un exemplu în acest sens este Regulamentul de aplicare a Legii notarilor publici și activităților notariale nr. 36/’95. La art. 195 s-a introdus posibilitatea Adunării generale a Camerei de a lua hotărâri prin vot prin corespondență.

- Stimați colegi, fiți pertinenți, votați pentru! Votați pentru

- 30% din PIB-ul României, pentru a elimina blocajele! Vă mulțumesc.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Nu mai sunt intervenții asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

La punctul 12 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 282/2010 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr Roman, județul Neamț, în domeniul public al județului Neamț și în administrarea Consiliului Județean Neamț, în vederea realizării unor stații de transfer și sortare în cadrul proiectului „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț” (L80/2021).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnule senator Scarlat, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

În fapt, modificarea prezentului proiect de lege vizează, potrivit expunerii de motive, modificarea denumirii inițiale a proiectului „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț” în „Sistem de management integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț”, precum și completarea ipotezei juridice a art. 1 cu cea de realizare a lucrărilor tehnico-edilitare care pot fi executate pe terenul transmis prin Legea nr. 282/2010 cu privire la implementarea proiectului „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț”, dar și a infrastructurii rutiere de acces către obiectivele construite prin acest proiect.

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect. În fapt, e o modificare doar de titlu, și nicidecum de schimbare a obiectivului legii inițiale.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim pentru precizare.

Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct și inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Mai departe, la punctul 13 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru dispunerea unor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului (L75/2021).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

- Senatul este prima Cameră sesizată.

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Iulia Scântei.

Vă rog.

## **Doamna Laura-Iuliana Scântei:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege este o prioritate legislativă a Guvernului de coaliție condus de premierul Florin Cîțu și are ca obiectiv transpunerea Directivei europene nr. 713/2019, cunoscută și ca Directiva „non-cash”. Obligația de transpunere este până la data de 31 mai 2021, de aici și presiunea asupra dezbaterii și votului asupra acestui proiect de lege. Trei motive pentru care invit plenul să voteze în unanimitate acest proiect de lege.

Potrivit directivei și potrivit acestui proiect de lege, toate operațiunile de plată efectuate cu orice fel de instrument de plată, dar fără numerar – atenție! –, cum ar fi prin carduri bancare sau prin aplicații mobile virtuale, dacă sunt săvârșite în mod fraudulos, obținute prin furt, însușire pe nedrept sau falsificare ori prin alte mijloace de fraudare informatică, intră sub sfera incidenței unor infracțiuni și, prin urmare, autorii acestora pot fi investigați și trași la răspundere. Un element extrem de important – victimele, persoane fizice sau persoane juridice, ale acestor fapte de criminalitate informatică vor avea posibilitatea să beneficieze de asistență și sprijin prin punctul operațional național de contact, care va fi disponibil 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, iar acesta a fost desemnat, potrivit proiectului de lege, ca fiind Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte.

Vă

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

La punctul 14 al ordinii de zi avem Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori (L618/2020).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 100/2021.

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru constituționalitate este de admitere a legii privind aprobarea ordonanței, cu amendamente admise.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

- Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Îi dau cuvântul doamnei senatoare Iulia Scântei. Vă rog.

## **Doamna Laura-Iuliana Scântei:**

Două considerente de natură politico-legislativă, doamna președinte.

Ordonanța de urgență nr. 168/2020 a fost adoptată de Guvernul PNL condus de Ludovic Orban, cu măsuri foarte bune, necesare pe durata stării de alertă, ca urmare a condițiilor pandemice, pentru desfășurarea în bune condiții a activității asociațiilor și fundațiilor. Ordonanța a ajuns în Parlament pentru a fi dezbătută și adoptată, după caz, modificată, dar sub o majoritate condusă de PSD la acea vreme.

Prin urmare, proiectul de lege a fost amendat în mod neconstituțional, spune Decizia nr. 100/2021 a Curții Constituționale.

Și să știți că există și un autor de identificat: cel care a vulnerabilizat, stimați colegi membri ai PSD, proiectul de adoptare a ordonanței de urgență sus-amintite a fost colegul dumneavoastră, distinsul senator Daniel Zamfir. Decizia îi aparține, ca răspundere, în integralitate.

Suntem într-o nouă majoritate, am îndreptat ceea ce ați votat în mod greșit, am corectat legea și vă

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

## Mulțumim.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

Conform deciziei liderilor, trecem acum la partea de vot final.

Continuăm lucrările cu cea de-a doua parte a ședinței, respectiv exprimarea votului asupra punctelor înscrise la votul final.

Potrivit prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă.

Vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul tabletelor, iar senatorii care nu vor putea să-și exprime votul prin această modalitate vor fi apelați din sala de plen, la numerele de telefon puse la dispoziție la solicitarea liderilor de grup.

Modalitatea de exercitare a votului prin intermediul tabletelor este următoarea: pentru exercitarea fiecărui vot este necesar să se acceseze pictograma „vot” de pe ecranul tabletei. Vor fi afișate patru taste digitale, inscripționate astfel: „pentru”, „contra”, „abținere”, „prezent, nu votez”, reprezentând opțiunile de vot. În cazul în care senatorul va apăsa exclusiv tasta „prezent, nu votez”, acesta va fi înregistrat prezent în categoria celor care nu și-au exprimat nicio opțiune de vot.

Timpul alocat pentru exprimarea votului prin mijloace electronice online este de 30 de secunde. În timpul ședinței de vot, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv.

Senatorul își poate exprima poziția în problema supusă votului dacă se înregistrează în aplicație în intervalul de timp alocat votării. Ieșirea din aplicație după exprimarea opțiunii în problema supusă votului, dar înainte de expirarea timpului alocat votării nu invalidează opțiunea exprimată. Senatorul are posibilitatea de a-și schimba opțiunea de vot exprimată în timpul alocat fiecărui vot, dar numai după apăsarea tastei „refresh”.

Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul tabletelor, urmează să derulăm un vot test. În acest sens, vă rog să accesați aplicația „vot”.

Vă reamintesc că aveți la dispoziție 30 de secunde pentru exercitarea votului.

Stimați colegi,

Sunt intervenții cu privire la sesiunea de vot?

Conform testului, sunt 104 senatori prezenți în sală.

La punctul 1 al ordinii de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară (L641/2020).

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raportul comisiei.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Stimați colegi, vă rog să votați.

105 voturi pentru, zero împotrivă, 4 abțineri, zero „nu votez”.

La punctul 2 al ordinii de zi urmează să ne pronunțăm prin vot asupra aprobării prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 (L51/2021).

La punctul 3 al ordinii de zi avem vot asupra aprobării procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind declararea zilei de 15 mai – Ziua pictorului național Nicolae Grigorescu (L96/2021).

La punctul 4 al ordinii de zi urmează să ne pronunțăm prin vot asupra aprobării procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 (L101/2021).

La punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 15 alin. (6) din Legea nr. 327/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din serviciile de probațiune (L59/2021).

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raportul comisiei.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Stimați colegi,

La punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice (L66/2021).

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raportul comisiei.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Stimați colegi,

La punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L70/2021).

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerii propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L73/2021).

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerii propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice. Stimați colegi,

La punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind repatrierea Sfinților Mărturisitori Ardeleni (L72/2021). Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de

respingere, respectiv respingerii propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Stimați colegi,

La punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind Legea societăților (L78/2021).

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerii propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare. Stimați colegi,

La punctul 12 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 282/2010 privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Cultura și Industrializarea Sfeclei de Zahăr Roman, județul Neamț, în domeniul public al județului Neamț și în administrarea Consiliului Județean Neamț, în vederea realizării unor stații de transfer și sortare în cadrul proiectului „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț” (L80/2021).

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de admitere și a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice.

Stimați colegi,

La punctul 13 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru dispunerea unor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2019/713 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără numerar și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/413/JAI a Consiliului (L75/2021).

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra raportului de admitere, cu amendamentul admis, și a proiectului de lege, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentul din raportul comisiei.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La punctul 14 al ordinii de zi, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori (L618/2020).

Reexaminare din 19.03.2021.

Urmează să ne pronunțăm prin vot, un singur vot, asupra raportului, cu amendamente admise, și a legii privind aprobarea ordonanței, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raportul comisiilor.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Stimați colegi, începem procedura de vot telefonic.

Îl invit pe domnul secretar Pîrvulescu să ne ajute cu votul prin telefon.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Când sunteți gata – colegii de la Tehnic –, putem începe votul telefonic.

Gata? OK.

Pentru votul telefonic, Roberta Anastase Alma.

Un singur punct de pe ordinea de zi trebuie să voteze. Se pregătesc domnul Badea Viorel-Riceard și domnul Bourceanu.

Roberta Anastase. Sunt senator PNL de Prahova, votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul Badea Viorel-Riceard. Se pregătește domnul Bourceanu. Mai târziu domnul Badea. Bourceanu, vă rog. Vă rog.

Aici, vă rog, să am semnal.

Septimiu Bourceanu, Circumscripția Constanța. La toate punctele de pe ordinea de zi votul meu este pentru.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Pregătim domnul Cîmpeanu, domnul Cseke, domnul Corlățean, domnul Cadariu.

Și domnul Cîțu.

Sunt senatorul Cseke Attila, votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

O zi frumoasă!

Mulțumesc, domnule ministru. Domnul Corlățean nu răspunde. Domnule Cadariu, vă rog.

Domnul Ciucă, domnul Cîțu, domnul premier. Și domnul Cîmpeanu, vă rog.

Bună ziua!

Sunt senatorul Cadariu Constantin-Daniel, iar votul meu este „pentru” la toate punctele dezbătute de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog.

Bună ziua!

Sunt senatorul Ciucă, votez „pentru” la toate punctele.

Mulțumesc, domnule ministru.

Ați spus că domnul Cîțu a votat pe tabletă sau ce ați spus?

La domnul Cîțu ce mi-ați spus.

PAUZĂ

Sună ocupat.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

E ocupat. Mai încercăm. Vă rog. Mergem mai departe. Domnul Dîncu, domnul Fenechiu, Firu Stela.

Nu răspunde domnul Dîncu. Domnul Fenechiu, doamna Firu Stela, Ioan Cristina, vă rog.

Pot vorbi?

Vă rog.

Alo!

Bună ziua!

Sunt senatorul Daniel Fenechiu, Circumscripția nr. 4 Bacău, Grupul parlamentar al PNL, iar votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună!

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, microfonul 6.

Mulțumesc. Bună ziua! Stela Firu, senator de Mehedinți. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

Ioan Cristina, vă rog. Și mai încercăm la domnul Cîțu încă o dată, vă rog. Ioan Cristina, Oros.

## Bună ziua!

Sunt senatorul PNL Ioan Cristina, Circumscripția Arad, și votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Votez „pentru” la toate punctele.

Mai prezentați-vă o dată, vă rog.

Adrian Oros, senator PNL de Cluj. Votez „pentru” la toate punctele.

Mulțumesc, domnule ministru.

Mergem mai departe, la domnul Pistru, domnul Pandea, domnul Prioteasa.

Și Purcărin.

## Bună ziua!

Ciprian Pandea este numele meu, senator PNL de Călărași, și votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Vă rog, ce mai avem? Domnul Pistru nu răspunde, domnul Pandea a votat. Prioteasa, Purcărin?

Bună ziua!

Bianca Purcărin, PSD. De la 1 până la 5 pentru, 6 – pentru, 7 – contra, 8 – abținere, 9 – pentru, 10 – pentru, 11 – contra, de la 12 la 14 – pentru.

Mulțumesc.

O secundă, doamna senator. Numai puțin, doamna senator, vă rog din suflet.

De la 1 până la 5 ați spus pentru, da? Ați notat voi sau

nu?

E OK. Mai sunăm o dată. Purcărin, vă rog. Prioteasa răspunde? Nu. Doamna Purcărin încă o dată.

## Imediat.

Bianca Purcărin, PSD, Bacău. De la 1 la 5 – pentru, 6 – pentru, 7 – contra, 8 – abținere, 9 – pentru, 10 – pentru, 11 – contra, 12–14 – pentru.

Mulțumim, doamna senator.

Domnul Țâgârlaș, domnul Toma, domnul Rotaru, cu precizarea că la domnul Rotaru aveți alt număr de telefon.

## Bună ziua!

Petcu Toma, senator PNL, Circumscripția nr. 19 Giurgiu. Votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator de Giurgiu Toma Petcu.

## Bună seara!

Sunt senatorul Ion Rotaru, iar votul meu este următorul: punctele 1–6 – vot pentru, punctul 7 – vot contra, punctul 8 – abținere, punctele 9, 10 – pentru, punctul 11 – contra, punctele 12–14 – pentru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Rotaru.

Sunt senatorul Niculescu-Țâgârlaș Cristian, din Maramureș, și votez „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc, domnule Țâgârlaș.

...senator PNL de Ilfov, iar votul meu este „pentru” la toate punctele înscrise pe ordinea de zi. Mulțumesc.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Pauliuc Nicoleta, mulțumesc. Mulțumim, doamna senator.

Pauliuc, Pauliuc, da, da. Senator de Ilfov.

Ce mai avem, vă rog? Toma a votat. Rotaru a votat. Țâgârlaș. Voiculescu, Veștea, Zamfir, Turos.

## Bună ziua!

Sunt senatorul Turos Lóránd, iar votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Mulțumim frumos. Domnul Voiculescu, domnul Veștea, domnul Zamfir.

## Bună ziua!

Sunt senatorul Liviu Voiculescu, iar votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul Veștea și domnul Zamfir.

## Bună ziua!

Mihai Veștea sunt, iar votul meu este „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc. Bună ziua!

Vă mulțumim, domnule senator. Și domnul Zamfir, vă rog.

O rugăminte. Pe domnul Cîțu vă rog să-l mai sunați o dată, domnul Badea Viorel...

O luăm încă o dată de la capăt, da?

Alo!

Vă rog.

Eusebiu Pistru. Votez la primele trei puncte „pentru”, deoarece la restul punctelor am votat pe tabletă.

Mulțumim, domnule Pistru.

Bună ziua!

Senator Cîțu Florin-Vasile. Vot „pentru” la toate.

Mulțumim, domnule premier. Badea Viorel, Corlățean, Dîncu.

Deci sunt senatorul Viorel Badea. Votez cu „pentru” la toate punctele de pe ordinea de zi.

## **Domnul Eugen Pîrvulescu:**

Perfect.

Mulțumim, domnule senator de diasporă. Ar mai fi domnul Corlățean, domnul Dîncu.

Cine nu răspunde, Corlățean? Corlățean nu răspunde. Domnul Dîncu? Nici domnul Dîncu. Și domnul Prioteasa.

Vă rog, încă un telefon și terminăm în seara aceasta. 99% prezență. 99,9.

Sorin Cîmpeanu. Votul meu este pentru, conform deciziei Grupului Partidului Național Liberal.

Mulțumesc, domnule Cîmpeanu, domnule ministru.

Gabriela Firea, senator PSD, București. La punctul 1 al ordinii de zi nu a funcționat tableta, așa că votez prin telefon: vot „pentru” pentru L641.

Mulțumesc. O zi bună!

Daniel Zamfir sunt, iar votul meu este următorul: de la punctele 1 la 5 votul meu este pentru, la punctul 6 – pentru, la punctul 7 – contra, la punctul 8 – abținere, punctul 9 – pentru, punctul 10 – pentru, punctul 11 – contra, 12, 13 și 14 – pentru.

Mulțumesc.

O zi bună!

Mulțumim, domnule senator. Mulțumim, domnule senator.

Mulțumim, doamna senator. Firea Gabriela, punctul 1.

Eu cred că am terminat, dacă mă uit bine. Este în regulă. Băieți, mai avem ceva? Nu. Nu mai e nimic. Corlățean și Dîncu nu răspund. Nici Prioteasa, da? Prioteasa? Ați încercat?

Mai încercăm o dată.

Haideți, o dată la domnul Prioteasa și... Prioteasa. Nu răspunde. Mulțumim frumos. Facem centralizarea și revenim după aceea.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Stimați colegi,

Pe ordinea de zi de astăzi, la secțiunea a II-a, în așteptarea numărării votului, avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 16 aprilie 2021, a unei inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 148 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat – procedură de urgență;