Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·10 mai 2021
Camera Deputaților · MO 73/2021 · 2021-05-10
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților
Aprobarea modificării ordinii de zi
Intervenții cu prilejul Zilei naționale a egalității de șanse între femei și bărbați
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 185/2021; adoptat)
· Informare · informare
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
113 de discursuri
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 185/2021; adoptată în procedură de urgență)
Sărut mâna! Bună ziua! Hristos a înviat!
**Voci din sală:**
Adevărat a înviat!
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă informez că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 225.
În conformitate cu prevederile art. 93 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic, dar și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 10, marți, 11, și miercuri, 12 mai 2021; programul de lucru pentru perioada 10–15 mai 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 5–10 mai de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
Pe ordinea de zi de astăzi avem înscrise dezbateri asupra inițiativelor înscrise pe ordinea de zi, iar la ora 17.00 urmează să avem o ședință de vot final asupra punctului 1 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 185/2021.
De asemenea, lucrările Camerei Deputaților vor continua cu răspunsurile orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.
Vă întreb dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi. Domnul deputat Gabriel Andronache, liderul Grupului PNL, vă rog.
Da.
Domnule președinte de ședință,
Avem o rugăminte... Am o rugăminte; cred că nu este nimeni împotrivă, pentru că vorbim de un proiect de hotărâre care modifică Regulamentul Camerei și care este la punctul 26, înțeleg, pe ordinea de zi. Rugămintea mea este să îl aducem pe punctul 12 din ordinea de zi.
Mulțumesc mult.
Și cred că nu e niciun lider de grup împotrivă.
Deci spuneți de punctul 26?
E vorba de completarea Regulamentului Camerei Deputaților?
Exact.
De adus pe punctul...?
## 12.
Și avem acordul liderilor, da?
Mulțumim.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
## Vă mulțumesc.
Punctul 26 devine punctul 12; punctul 12 devine punctul 13.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Auziți? N-a vorbit nimeni cu noi. Mă așteptam să vină să vorbească cineva cu noi.
Da.
Înțeleg, domnule deputat Andronache, Gabriel Andronache, înțeleg, Grupul AUR anunță că nu este consens pentru aducerea punctului...
## Da.
Nu e nicio problemă, domnule președinte. Vă rog să supuneți votului, atunci, propunerea mea. Mulțumesc mult.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Bine.
Atunci, conform procedurii,
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților
## Da.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Hristos a înviat!
Voci din sală
#6260Adevărat a înviat!
## **Domnul Dan Tanasă:**
## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,
Începând din 2015, 8 mai a devenit Ziua națională a egalității de șanse între femei și bărbați. România a aderat la campania „HeForShe”, inițiată de către Organizația Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor. Campania vizează implicarea bărbaților prin luarea de atitudine și promovarea acțiunilor în favoarea egalității, combaterea violenței împotriva femeilor și capacitarea femeilor. Acest demers reprezintă o mișcare de solidaritate în favoarea egalității, prin urmare, România trebuie să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea, prin eforturi susținute, în concordanță cu parcursul european asumat prin Constituție și prin convențiile și tratatele internaționale, cu accent pe educație, ca mijloc de combatere a discriminărilor și prevenire a violenței asupra femeilor.
În calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați din Camera Deputaților, trag un semnal de alarmă în ceea ce privește locul codaș pe care îl ocupă România la acest capitol în rândul statelor membre UE, întrucât femeile din România sunt afectate zilnic de discriminare. Este nevoie de o mai bună aplicare a legislației în vigoare și de o implicare mai vizibilă a instituțiilor în transpunerea strategiilor sociale și a programelor naționale.
În cadrul reuniunii internaționale, care a avut loc recent, cu tema „Măsuri necesare pentru realizarea parității între femei și bărbați în politică, într-o lume post-COVID-19”, sub egida UN Women și a Uniunii Interparlamentare, a fost reiterată profunda îngrijorare cu privire la situația femeilor în contextul pandemiei, egalitatea fiind grav amenințată în acest moment dificil pentru omenire. Pandemia a afectat în special femeile, tot mai multe dintre acestea confruntându-se cu violență, șomaj sau lipsa protecției sociale.
Cu toate că tot mai multe guverne adoptă și implementează măsuri pentru a combate violența, în creștere, împotriva femeilor, puține țări iau măsuri concrete pentru a le asigura femeilor venituri și acces echitabil la locuri de muncă.
Parlamentul României a făcut un pas deosebit de important în această sesiune parlamentară adoptând Legea monitorizării electronice. Toate partidele parlamentare au susținut acest proiect legislativ, dând dovadă de maturitate și responsabilitate față de femeile din România, care continuă să fie ucise de actuali sau foști parteneri. Nu trebuie însă să ne oprim aici! Sunt convins că actuala coaliție de guvernare va aloca fondurile necesare pentru ca acest proiect să fie implementat și să salveze viețile femeilor.
Cred că suntem cu toții de acord că atât timp cât violența afectează un număr important de cetățeni ai acestei țări, fie femei, fie minori, nu putem vorbi cu adevărat de egalitate de șanse. Violența împotriva femeilor și tinerelor din timpul pandemiei s-a agravat odată cu măsurile luate în timpul carantinei, izolării sau cu creșterea dificultăților economice. Totodată, s-a constatat faptul că instrumentele tehnologice permit răspândirea extrem de rapidă a conținutului periculos devenit viral, tehnologia transformând multe forme ale violenței în ceva ce se întâmplă de la distanță, fără contact fizic, și dincolo de granițe, prin utilizarea profilurilor anonime. Deci, iată, încă o barieră a fost instalată în calea participării femeilor la viața publică!
Este de datoria noastră să tragem un semnal de alarmă, în Parlamentul României, dar și în întreaga societate românească, asupra faptului că România ocupă poziții rușinoase în statisticile privind traficul de carne vie, sclavia, violența împotriva femeilor și copiilor. Statisticile anuale nu s-au modificat – la fiecare 30 de secunde, o româncă este bătută de partener; la fiecare 5 zile, una este ucisă.
Deși în România peste 51% dintre cetățeni sunt femei, reprezentarea acestora la nivel legislativ este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană – doar 17,6% dintre membrii Parlamentului sunt femei și doar două femei ocupă poziția de ministru, dintre cei 21 de membri ai Guvernului! De aceea, consider că trebuie susținută cu prioritate îmbunătățirea prezenței femeilor în viața publică și politică din România.
Doamne-ajută!
Da.
Vă mulțumesc.
O rog pe doamna deputat Viorica Sandu să aibă intervenția legată de Ziua egalității de șanse între femei și bărbați.
## **Doamna Viorica Sandu:**
## Stimate colege, Stimați colegi,
Egalitatea între femei și bărbați reprezintă un drept fundamental, o valoare comună a Uniunii Europene și o condiție necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere, de ocupare a forței de muncă și coeziune socială, la nivelul Uniunii Europene.
Pe 8 mai în România este marcată Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, pentru al șaselea an consecutiv.
Conform indicelui Institutului European pentru Egalitatea de Gen, în 2020 România se afla pe locul 26 din 28 în topul diferențelor dintre femei și bărbați la capitolul putere, adică în ocuparea unor funcții de top politice și în companii.
Din păcate, ocupăm același loc ca în 2010, semn că în 11 ani societatea noastră nu a reușit să avanseze din acest punct de vedere.
Același indice arată că, dacă Uniunii Europene i-ar lua 60 de ani pentru a ajunge la egalitatea de șanse de gen, României i-ar lua peste 100 de ani în ritmul actual.
Indexul egalității de gen arată că în țara noastră diferența între participarea pe piața muncii a bărbaților față de cea a femeilor este de 18% în favoarea bărbaților. În continuare, chiar și în 2021, există meserii despre care se spune că sunt pentru bărbați, iar altele pentru femei.
Comisia Europeană a prezentat anul trecut Strategia privind egalitatea de gen 2020–2025, care are drept priorități reducerea violenței împotriva femeilor, asigurarea participării egale și acces la oportunități pe piața muncii, asigurarea egalității de gen în procesul decizional și în politică.
Comisia le solicită statelor membre întărirea legislațiilor naționale, astfel încât violența împotriva femeilor să fie descurajată, să se procedeze la luarea de măsuri privind transparența salarială și finanțarea partidelor, astfel încât să fie stimulate candidaturile din partea femeilor.
Actuala coaliție de guvernare, pare-se, nu este deloc îngrijorată de statisticile prezentate anterior, ba chiar încurajează decalajul și discriminarea.
Dacă ne uităm la componența actualului Executiv, doar două femei sunt miniștri, față de 19 bărbați miniștri.
PNL și USR PLUS demonstrează că politica în România este pentru bărbați.
Să reprezinte, astfel, un mesaj de urmat pentru instituțiile...
publice și companiile private, din partea Guvernului PNL–USR PLUS?
Beneficiile egalității de șanse nu sunt doar principii; ele se resimt în economie. Mai multe femei pe piața muncii înseamnă venituri mai mari la bugetul de stat, forță de muncă diversificată și eterogen pregătită. ( _Vociferări.)_
Gata!
Deputații și senatorii Partidului Social Democrat vor urmări...
V-aș ruga să încheiați. Ați spus că veți avea...
...inițiativele...
...o intervenție scurtă.
...de la nivelul statelor membre...
Din respect față de cuvântul dat...
...ale Uniunii Europene...
...vă rog.
## **Doamna Viorica Sandu:**
...și vor veni cu proiecte proprii pentru ca aceste deziderate să devină realitate în România.
Sperăm, bineînțeles, să avem susținerea tuturor partidelor parlamentare. Dincolo de ajustarea politicilor publice, societatea românească are nevoie de o resetare a unor convingeri și cutume învechite.
Egalitatea de șanse trebuie implementată nu doar din punct de vedere profesional, ci și în relația de cuplu și în activitățile domestice ale fiecărei familii. Este vorba de un efort colectiv, la care trebuie să contribuim cu toții.
Vă mulțumesc.
## **Voci de la PSD:**
Bravo!
Intrăm în ordinea de zi și începem dezbaterea inițiativelor legislative.
1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 185/2021. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Îi dăm cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.
Vă rog.
## PL-x 185/2021.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.
Senatul a adoptat proiectul de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un punct de vedere favorabil.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu propuneri și observații, inițiativa legislativă.
Obiectul de reglementare este consacrarea garanțiilor necesare înfăptuirii actului de justiție, astfel încât dreptul de acces la instanță și la un proces echitabil să nu fie afectate, ținând seama de pronunțarea, la data de 7 aprilie 2021, de către Curtea Constituțională a deciziei prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 400 alin. (1), ale art. 405 alin. (3) și ale art. 406 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.
La dezbateri, în Comisia juridică, au participat, în calitate de invitați, domnul Stelian Ion, ministrul justiției, precum și domnul Mircea Ursuța, secretar de stat în Ministerul Justiției.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Da, domnul deputat László-Zsolt Ladányi, Grupul UDMR. Vă rog.
Stimate domnule președinte, Stimați colegi,
UDMR susține acest proiect de lege și îl va vota. Totodată, doresc să menționez că am identificat în acest proiect câteva prevederi interpretabile.
Ca atare, vom demara discuții aplicate privind aceste aspecte sesizate și vom depune împreună, ulterior, propuneri de modificare a acestui act normativ. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Cupșa Ioan, Grupul PNL.
## **Domnul Ioan Cupșa:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor parlamentari,
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților
mic decât cel care ar trebui să fie acum la... să-i avem astăzi angajați impune o încărcare nejustificată a acestora cu rolurile instanțelor, cu cauzele pe care le au în motivare.
Sunt suficiente garanții acum pentru fiecare dintre cetățeni ca drepturile despre care făceam vorbire ceva mai devreme să le fie protejate.
Așadar, vă rog, toți cei care sunteți astăzi în sală, cei care mă urmăresc pe tablete, votați această inițiativă legislativă. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Domnul deputat Ion Stelian-Cristian, ministrul justiției, din partea Grupului USR, și, evident, punctul de vedere al Guvernului, vă rog.
Vă mulțumesc frumos.
În primul rând, aș dori să felicit Parlamentul pentru promptitudinea cu care a răspuns acestei cerințe.
De pe 7 aprilie am știut de această decizie. S-a lucrat și într-un grup de lucru la nivelul ministerului, și parlamentarii au lucrat, a fost o colaborare foarte bună.
De asemenea, îi felicit pe membrii Comisiilor juridice, care au pus pe ordinea de zi, au adoptat raportul, și, iată, ne aflăm astăzi în Cameră decizională pentru punerea în acord, într-un termen foarte scurt – aș spune că este aproape o premieră a legislației noastre –, a Codului de procedură penală cu decizia Curții Constituționale. E un moment foarte important deoarece, la momentul elaborării codurilor – și a Codului de procedură civilă, dar vorbim astăzi de Codul de procedură penală –, au fost discuții de genul celei în care să fie adoptată, încă de la acel moment, o soluție care să permită justițiabilului să afle motivarea odată cu pronunțarea hotărârii judecătorești.
La momentul acela s-a considerat că este prea devreme pentru sistemul judiciar.
Iată, Curtea Constituțională ne obligă acum la o asemenea soluție.
Și pentru justițiabili ar trebui să fie o soluție foarte bună. Este normal să știi pentru ce primești o soluție de condamnare, pentru ce se dă o soluție de achitare, iată, în penal, odată cu pronunțarea, să nu aștepți foarte multe luni. Uneori se aștepta mai mult de un an de zile pentru a se afla motivarea, după ce soluția se va fi dat.
Așa încât, evident, voi vota și eu, în calitate de deputat, această lege. Este o lege bună, un pas înainte important.
De asemenea, fac anunțul acesta: că la nivelul Ministerului Justiției vom analiza, pornind de la acest precedent, și oportunitatea modificării Codului de procedură civilă într-un sens asemănător, pentru că și acolo sunt foarte multe probleme. Vorbim de drepturi și libertăți fundamentale nu doar în penal, ci de foarte multe ori e vorba de drepturi civile, iar procedura poate fi îmbunătățită și în civil.
La fel, mă aștept la o bună colaborare și pe viitor.
În momentul în care ne vom apropia de final – și nu este departe acel moment – vom trimite către Parlament și pachetul de legi referitoare la punerea în acord a Codului penal și Codului de procedură penală cu toate celelalte multe decizii pronunțate de-a lungul anilor de Curtea Constituțională. Și, în acel moment, la fel, aștept o colaborare bună cu Parlamentul, pentru că este de neacceptat să se lungească foarte mult perioada aceasta în care legislația penală să fie în dezacord cu deciziile CCR. E un moment bun acum, al dialogului și al punerii în acord.
De la magistrați, bineînțeles, avem cu toții, întreaga societate, așteptarea să pronunțe acele motivări în cel mai scurt timp. Există anumite discuții și temeri, pe care le-am auzit în spațiul public, referitoare la termenele de prescripție a răspunderii penale.
Desigur, magistrații, procurorii, inițial, și, ulterior, judecătorii trebuie să aibă întotdeauna în vedere ca procesul penal să fie unul care să se desfășoare rapid, astfel încât să nu se pună vreodată problema prescrierii răspunderii penale. Mulțumesc.
Vă solicit responsabilitate și un vot pozitiv pentru această propunere legislativă, care este o propunere parlamentară. Mulțumesc.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Da.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Florea Daniel, Grupul PSD. În ordinea în care s-au înscris, uitați-vă. Corect?
Vă rog.
Bună ziua!
Mulțumesc.
Este un moment istoric din punctul de vedere al procedurii penale și decizia Curții Constituționale vine să pună în acord și procedura penală din România cu deciziile CEDO și cu procedura penală din multe alte state europene.
Din păcate însă, legea de punere în acord ar fi putut să fie mult mai bună decât este. Și ar fi putut să fie mult mai bună decât este dacă s-ar fi făcut acest proiect de lege după ce apărea motivarea Curții Constituționale. Pentru că motivarea a fost publicată pe site-ul Curții Constituționale vineri, dar deja proiectul de lege fusese adoptat de Senat.
La fel, cred că ar fi fost foarte bine dacă avizul CSM ar fi fost dat pe un proiect de lege făcut după adoptarea motivării Curții Constituționale. Pentru că, din păcate, CSM a dat un aviz pe un proiect de lege care n-avea corespondent în realitatea motivării Curții Constituționale.
Cred, de asemenea, că ar fi fost mult mai bun dacă astăzi, de exemplu, la Comisia juridică ar fi fost invitați și CSM, și Înalta Curte, și asociațiile profesionale.
Cred că ar fi fost mai bun și dacă am fi fost invitați și noi la acele dezbateri parlamentare despre care am auzit că s-au ținut înainte de adoptarea acestui proiect de lege la Senat. Și, cu siguranță, ar fi fost mult mai bun.
Ar fi fost mult mai bun pentru că, de exemplu, nu s-ar fi prelungit termenul, de la 30 la 120 de zile, în care poate fi motivată o hotărâre în penal, n-ar fi existat două modalități de motivare a hotărârii – una în ceea ce privește drepturile și libertățile, în ceea ce privește măsurile preventive și măsurile asiguratorii, care rămân la fel, prin încheiere, cu un termen de motivare separat, și n-ar fi fost o altă modalitate de pronunțare a hotărârii, aceasta, bună, în ceea ce privește hotărârile care soluționează fondul cauzei.
N-ar fi fost, de asemenea, probleme între modul în care se dă o hotărâre și se motivează o hotărâre în penal și modul în care se dă și se motivează o hotărâre în civil.
N-ar fi fost, de exemplu, probleme în ceea ce privește niște drepturi fundamentale prevăzute de Constituție și protejate de legile de drept penal – cum ar fi, de exemplu, prezumpția de nevinovăție – și niște drepturi și libertăți fundamentale prevăzute de Constituție, dar apărate de norme de drept civil – de exemplu, dreptul de proprietate.
Foarte bună decizia CCR, mult, mult mai puțin bună legea de punere în acord.
Mulțumesc.
Domnule deputat Grosaru Andi-Gabriel, Grupul minorităților, vă rog.
Mulțumesc mult, domnule președinte. Am să fiu foarte scurt.
Domnul ministru al justiției a anticipat ce voiam să spun, și anume că ar trebui să ne gândim și la modificarea Codului de procedură civilă, pentru că aceleași situații le putem întâlni și în civil.
Dar, pe lângă Codul de procedură civilă, trebuie să vedem și ce se întâmplă în dreptul administrativ, pentru că acolo sunt niște particularități. În contenciosul administrativ sunt niște particularități legate de măsuri excepționale – de suspendări, da? – și ar trebui să privim și în această direcție. Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Da.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului PSD...
Vreau să vă informez, stimați colegi: conform deciziei Comitetului liderilor, chiar dacă suntem cu acest proiect de lege în procedură de urgență, vor fi câte două luări de cuvânt, câte doi vorbitori din partea fiecărui grup parlamentar.
Așa încât domnul deputat Coarnă Dumitru, Grupul PSD, s-a înscris.
Domnul deputat Rusu Daniel-Gheorghe, Grupul AUR.
## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
AUR, Grupul parlamentar al AUR, rămâne consecvent promisiunilor făcute în campania electorală și va vota pentru fiecare inițiativă legislativă bună, în favoarea cetățenilor.
N-o să facem niciodată așa cum am pățit săptămâna trecută din partea unor parlamentari aflați la putere, care, deși una au zis, alta au făcut.
Deci Grupul AUR va vota pentru. Mulțumesc.
Da.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Alfred Simonis, Grupul PSD. Vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Domnule președinte, Domnule ministru,
## Stimați colegi,
Domnule ministru, mă bucur că ne-ați spus că, în calitate de parlamentar, de deputat, veți vota această inițiativă. Și mă bucur pentru că astfel ne mai amintim și noi că dumneavoastră sunteți deputat, pentru că prin Parlament nu vă vedem, domnule ministru.
E adevărat că sunteți foarte ocupat pe la minister, dar de ce ați ales să candidați și la Parlament? Pentru că nu călcați deloc pe la serviciu în timpul programului.
Revenind la proiectul, la inițiativa legislativă, evident că și noi credem că e bine ca nimeni să nu stea în închisoare nici măcar o zi dacă nu știe de ce stă în închisoare.
Pe de altă parte, se spunea mai devreme, spunea colegul meu Daniel Florea, faptul că decizia CCR e bună, punerea în acord e proastă. Pentru că n-am văzut, de exemplu, ce se întâmplă, ce sancțiuni sunt pentru magistrații care nu aplică și nu se încadrează în cele 120 de zile prevăzute în această inițiativă. N-am văzut nicăieri asta. Și nu știm ce se va întâmpla dacă se va aplica.
Nu pot să nu remarc că sunt de acord cu faptul că a fost pusă prost în acord această inițiativă cu decizia CCR.
Și nici n-avea cum să fie altfel, pentru că trebuie să ne amintim că ați trecut-o, săptămâna trecută, prin Senat fără a avea motivarea Curții Constituționale.
Ați inițiat o lege și ați și votat-o, invocând punerea în acord cu decizia CCR, fără să aveți decizia. În acord cu ce ați pus-o dacă n-ați avut decizia?
N-ați avut motivarea deciziei.
Pe de altă parte, domnule ministru și stimați colegi din coaliția majoritară, v-aș reaminti faptul că zeci de articole din Codul penal sunt sau au fost declarate neconstituționale de către CCR și n-am văzut aceeași promptitudine din partea dumneavoastră.
Numai atunci când vă convine faceți lucrurile acestea. Partidul Social Democrat denunță lipsa de transparență și de dialog cu privire la această inițiativă.
Îmi amintesc că USR, mai ales, clama transparența decizională în campania electorală și evident că erau niște minciuni pentru a smulge niște voturi de la naivi. Pentru că altfel nu pot să-mi explic cum poate o lege să fie trecută prin Parlament în câteva zile, fără dezbatere, fără CSM, fără Înalta Curte, fără asociațiile magistraților, fără DNA, fără DIICOT. În câteva zile!
Practic, ați transformat Parlamentul României într-un apendice al Guvernului. Asta s-a întâmplat astăzi sau se va întâmpla astăzi – Parlamentul României devine un apendice al Guvernului, care legiferează în locul Guvernului. Pentru că am văzut nota internă din cadrul Ministerului Justiției, prin care secretarul de stat ne spunea că se impune o ordonanță de urgență.
În final. În final, pentru că vă spuneam la începutul intervenției mele faptul că noi considerăm că e foarte bine ca nimeni să nu stea nicio zi – nu o zi, o oră! – închis fără să știe de ce, Partidul Social Democrat va oferi deplină libertate de opțiune fiecărui parlamentar cu privire la această inițiativă.
Fiecare va vota așa cum dorește...
cu privire la acest punct.
Mulțumesc.
Domnul deputat Ioan Cupșa, Grupul Partidului Național Liberal.
Vă rog.
## **Domnul Ioan Cupșa:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Din păcate, antevorbitorii au tratat cu lipsă de respect acest moment pe care îl trăim cu toții în Parlamentul României. Au vorbit despre „niște probleme”.
Putem vorbi despre „niște probleme” stând comozi în fața televizorului, întinși într-o rână. Când însă analizăm texte normative care au fost supuse dezbaterii, ar fi bine ca, la fel cum cere Curtea Constituțională ca hotărârile pronunțate, deciziile pronunțate în cauzele penale să fie motivate, ar fi bine, atunci când aveți astfel de „niște probleme”, să argumentați în fapt și în drept. Poate ne convingeți și pe noi să ne schimbăm soluțiile pe care le propunem.
Și acum vă reamintesc că nu este nici pe departe o inițiativă a Guvernului, ci este o inițiativă parlamentară.
Faptul că Ministerul Justiției a făcut ceea ce trebuia să facă și s-a consultat, în legătură cu acest text normativ, cu CSM, iar mai apoi a rezultat acest text normativ pe care vi-l
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Domnul ministru Stelian Ion, din partea Grupului USR și, evident, din partea Ministerului Justiției și a Guvernului.
Câteva precizări sunt necesare după dezbaterile acestea. În primul rând, e bine de știut că la această formulă legislativă și-au adus aportul unii dintre cei mai buni practicieni ai țării, aș spune. A fost vorba de participarea în cadrul discuțiilor, în cadrul grupului de lucru, a unor judecători de la Înalta Curte, de la curțile de apel, de la tribunale, de la DNA, DIICOT, procurori, de asemenea, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, INM. CSM, de asemenea, și-a spus punctul de vedere.
Deci nu a fost nimic ascuns, nimic obscur, a fost doar necesitatea găsirii unei soluții în cel mai scurt timp posibil.
Este adevărat, nimic nu împiedica parlamentarii să vină cu mai multe propuneri legislative. În această perioadă cu toții au știut – și senatori, și deputați – de faptul că pe 7 aprilie Curtea Constituțională a dat această decizie.
De asemenea, nimic nu putea împiedica depunerea unor amendamente astăzi, în Comisia juridică, dacă se considera de către unii colegi că ar fi de îmbunătățit unele articole din proiect.
În realitate, s-a anticipat – e adevărat, în forma inițială, scrisă înainte de publicarea motivării deciziei Curții Constituționale –, s-a anticipat în mod corect ce urma să spună Curtea; și asta fără ca cineva să știe. Dar, pur și simplu, experiența acestor juriști, experiența aceasta a contribuit la formularea unei soluții care să fie în conformitate cu rațiunile pentru care Curtea a dat această decizie.
Termenul prevăzut, maximal, de 120 de zile, nu este un termen de recomandare, este un termen absolut obligatoriu. Nerespectarea acestui termen de către judecători conduce inclusiv, poate conduce la sancționarea disciplinară a acestora.
De asemenea, ar fi de precizat că Parlamentul în niciun caz nu este un apendice al Guvernului. Nu acesta este sensul celerității cu care, în Guvern, am discutat aceste chestiuni.
Și, de asemenea, dovada cea mai bună că lucrurile nu stau așa este că aveți posibilitatea, întotdeauna, să faceți amendamente. Avem cu toții, cei care suntem parlamentari, acest lucru. Și votul final se dă în Parlamentul României, nu în altă parte.
Așa încât față de toți deputații care vor da un vot astăzi am solicitarea de a vota cu încredere acest proiect, pentru că el este în acord și cu dispozitivul, și cu considerentele deciziei Curții Constituționale.
De când a apărut în mod public motivarea – e adevărat, nu s-a publicat încă în Monitorul Oficial – am avut posibilitatea să constatăm că soluția inițială este în acord cu considerentele.
Și am constatat că parlamentarii nu au venit cu amendamente, deci aceasta este o dovadă în plus a faptului că este o propunere echilibrată și că nu are rost să pornim o dispută politică pe o chestiune mai mult tehnică și care este în folosul, în cele din urmă, al justițiabililor.
Mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Andronache Gabriel, Grupul PNL, probabil pe procedură.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Nu, domnule președinte. Ca al doilea vorbitor din partea Grupului PNL, deoarece domnul Cupșa...
, domnul Cupșa a vorbit a doua oară în calitate de inițiator. V-a dat un răspuns în calitate de inițiator. Deci nu a intrat pe procedura legată de dezbateri.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
**:**
Să știi că inițiatorul e la început.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
A uitat să precizeze lucrul acesta.
Dar am venit la microfon pentru a face și eu câteva precizări importante legate de timingul acestei inițiative legislative.
Și subliniez, așa cum a făcut-o și domnul ministru, că inițiativa legislativă este în concordanță cu motivarea Curții Constituționale. Orice om de bună-credință care parcurge considerentele deciziei Curții Constituționale va constata acest lucru.
De asemenea, ea a parcurs procedura parlamentară perfectă, în sensul în care nimeni nu poate bănui acest proiect de încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât forma adoptată de Camera Deputaților concordă cu forma dezbătută – repet, dezbătută – în Senatul României.
Din această perspectivă, lucrurile sunt simple și clare: proiectul de lege va avea deplina susținere a Grupului parlamentar al PNL.
Și fac un apel la dumneavoastră pentru a avea susținerea tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților. Vă mulțumesc.
Da.
Vă mulțumesc și eu.
Nemaifiind luări de cuvânt și nefiind amendamente, conform art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege rămâne pentru vot.
Pe cale de consecință, vă propun, până la ora 17.00, o pauză pentru a pregăti procedura de vot, iar la ora 17.00 vom da votul pe această lege.
Vă mulțumesc.
Am suspendat ședința.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Doamnelor și domnilor deputați, Vă rog să luați loc în bănci.
Introducem cartelele în consolele pe care le avem la dispoziție. Îi rog și pe colegii care, din motive obiective, nu pot fi prezenți fizic în sală să se logheze pe tablete, pentru a fi pregătiți pentru procedura de vot.
Mai acord câteva minute pentru a vă putea pregăti și a lua loc și a avea toate device-urile conectate pentru votul pe acest proiect de lege.
Pentru început, vă propun un vot de control. Da?
Vă rog.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 285 de colegi; pentru – 179; contra – 4; abțineri – 7; 95 nu votează.
Prin urmare, mulți colegi sunt logați sau au cartela în consolă, dar nu au votat.
Vă rog, pe această cale, să fiți pregătiți pentru ca în procedura de vot să vă puteți exercita votul.
Nu-i adevărat.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
**:**
Mai stați 3 minute, nu vă grăbiți!
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Da, mai stau.
Și, la rugămintea liderului Grupului PSD, așteptăm încă 22 de secunde, pentru că mai are pe cineva să intre, care vrea să voteze acest proiect de lege.
OK? Deci a intrat.
Vă mulțumesc.
1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 185/2021; lege organică; procedură de urgență.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 290; pentru – 244; contra – 3; abțineri – 40; „nu votez” – 3.
Proiectul de lege a fost adoptat.
Doamnelor și domnilor deputați,
Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 10 mai 2021, s-a depus la Secretariatul General al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru
modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 185/2021, adoptată în procedură de urgență de ambele Camere ale Parlamentului.
Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 10 mai 2021.
De asemenea, vă informez asupra inițiativei legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și al cărei termen pentru dezbatere și vot final a fost depășit.
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2021 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației; PL-x 142/2021; lege organică.
Raportul comun – Comisia pentru învățământ și Comisia pentru buget – nu a fost depus.
Termenul de depunere a raportului – 13 aprilie 2021. Procedură de urgență.
Prima Cameră sesizată – data depunerii la Camera Deputaților – 1 aprilie 2021; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final – 30 aprilie 2021, potrivit art. 115 din Constituție și art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.
Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 112 din Regulamentul Camerei Deputaților.
Vă mulțumesc.
Și intrăm în partea a doua a ședinței, consacrată interpelărilor și întrebărilor.
Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 10 mai 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.
Ministerul vizat: Ministerul Afacerilor Externe.
Deputatul care a solicitat: Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul PNL.
Tema întrebării: „Eliminarea tarifelor pentru serviciile de tip roaming între România și Republica Moldova”.
Ne prezintă răspunsul doamna Daniela Grigore Gîtman, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Vă rog.
## **Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman** _– secretar de stat_
_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
„Eliminarea tarifelor pentru serviciile de roaming între România și Republica Moldova”
Subliniem că acest subiect reprezintă un obiectiv cu relevanță strategică din perspectiva interconectării cetățenilor, cu potențial de a genera beneficii reale pentru cetățenii Republicii Moldova, dar și un proiect a cărui realizare a fost permanent susținută de Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu autoritățile române competente în materie.
Astfel, ulterior semnării Declarației comune a Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova privind eliminarea unor tarife de roaming, în noiembrie 2018, au fost derulate consultări, la nivel tehnic, între instituțiile responsabile din România și Republica Moldova pentru identificarea modalităților concrete de realizare a acestui obiectiv. De asemenea, obiectivul reducerii și, în ultimă instanță, al eliminării tarifelor de roaming cu statele membre ale Uniunii Europene a fost promovat activ de România și în contextul Parteneriatului estic al Uniunii Europene, format din care face parte și Republica Moldova, inclusiv pe durata deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene, în primul trimestru al anului 2019.
Dată fiind natura tehnică a acestei problematici, Ministerul Afacerilor Externe a sprijinit demersurile pentru impulsionarea elaborării unei poziții naționale, punând la dispoziția instituțiilor românești specializate întreaga sa susținere, în limita atribuțiilor instituționale care-i revin.
În urma consultărilor la nivel instituțional, precum și cu operatorii de rețele mobile, luând în considerare mai multe elemente de natură juridică, tehnică și economică, s-a ajuns la concluzia că încheierea unui acord interguvernamental ar fi ridicat o serie de probleme, inclusiv în ceea ce privește compatibilitatea cu angajamentele internaționale asumate deja de statul român. Astfel, a rezultat ca preferabilă o soluție menită să susțină conectarea acestui domeniu din Republica Moldova la standardul european, bazată pe acorduri încheiate la nivelul operatorilor de rețele mobile din cele două state, sens în care a fost inițiat un dialog la nivelul corespunzător. În etapa actuală sunt așteptate răspunsuri din partea factorilor responsabili de la Chișinău.
Referitor la cea de-a doua întrebare, legată de acordurile în negociere cu Republica Moldova, acestea nu pot fi făcute publice până la data publicării textelor în Monitorul Oficial al României, cu excepția cazului în care există o obligație internațională asumată de partea română în acest sens. Cu titlu general însă putem preciza că, la acest moment, discuțiile cu autoritățile din Republica Moldova vizează întărirea cooperării în domeniile educației, justiției, pregătirii militare, infrastructurii rutiere și securității naționale.
Mulțumesc.
## Da.
Vă mulțumesc și eu.
Domnule deputat, dacă vreți să faceți vreo precizare?
## Da.
Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.
Unul din lucrurile pe care doresc să le subliniez este că România ar face foarte bine să decupleze definitiv tot ce ține de componenta relației cu Republica Moldova de un cadru juridic și instituțional internațional sau de un cadru bilateral politico-diplomatic care poate fi suprapus și peste relațiile României cu Ucraina ori cu Serbia, celelalte două vecine ale României care nu sunt membre ale Comunității Europene.
Republica Moldova nu este un stat terț pentru noi, ci este cel de-al doilea stat românesc și cu toții suntem români, pe ambele maluri ale Prutului. Deci relația dintre Republica Moldova și România trebuie circumscrisă unei identități comune, unei istorii comune și unei comunități de limbă, cultură, tradiție, care nu poate fi pusă sub semnul întrebării de nimeni.
Ca atare, cred că România poate să-și negocieze, inclusiv în relația cu partenerii europeni, atât separat de cadrul general al relației dintre Comunitatea Europeană și
vecinii săi, cât și separat de Parteneriatul estic, o serie de condiții prin care să-și permită a aplica, strict la nivel bilateral, cu Republica Moldova – Basarabia e pământ românesc, asta o știți și dumneavoastră, și cu toții suntem români, indiferent dacă purtăm pașapoarte românești ori din Republica Moldova – un cadru separat; avem nevoie de o derogare, o derogare pe care cred că Ministerul Afacerilor Externe o poate discuta inclusiv la Bruxelles. Și spun acest lucru deoarece este esențial ca acest cadru comun dintre România și Republica Moldova să presupună atât un spațiu informatic comun, cât și o serie de interconectări sub aspectul comunicațiilor telefonice, și nu numai, cu caracter special.
Pe lângă acest lucru, este foarte evident ceea ce i se întâmplă oricărui român, indiferent de pe care mal al Prutului. Poți să stai pe malul de dincoace al Prutului și să te trezești că-ți intră tarifele din Republica Moldova. Acest lucru se poate întâmpla, evident, și la frontiera cu Serbia, ca să mai dăm un exemplu.
Deci este o necesitate practică, o necesitate...
V-aș ruga frumos, dacă vreți să... Ați depășit de mult timpul alocat.
## Imediat.
Păi, asta spun. Ar fi un lucru foarte bun să reușim să ducem la bun sfârșit acest proiect, deoarece are și un impact economic foarte favorabil, trecând de chestiunile de natură identitară, națională ori de suflet.
Mulțumesc.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Vă mulțumesc.
Doamna deputat Intotero este în sală?
**Doamna Natalia-Elena Intotero**
**:** Da.
Da, doamna deputat este în sală. Așteaptă răspuns de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, pe tema „Măsuri de protecție sanitară în mijloacele de transport feroviar”.
Ne răspunde domnul secretar de stat Ionel Scrioșteanu. Vă rog.
## **Domnul Ionel Scrioșteanu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**
## Stimată doamnă deputat,
Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Măsuri de protecție sanitară în mijloacele de transport feroviar”, vă comunicăm următoarele.
La CFR Călători, activitatea de salubrizare a vagoanelor de călători, ramelor electrice și a automotoarelor se execută de agenți economici autorizați, în baza unor contracte atribuite prin proceduri de achiziție publică organizate conform OUG nr. 99/2016.
Modul de executare a activității de salubrizare este detaliat în Caietul de sarcini privind salubrizarea vagoanelor de călători, a ramelor electrice și a automotoarelor, elaborat în conformitate cu Norma tehnică feroviară „Vehicule de cale ferată. Prescripții privind salubrizarea, deratizarea, dezinsecția și dezinfecția vagoanelor de călători (clasă), a ramelor electrice și a automotoarelor”, din 27 mai 2015, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 681/2015.
Măsurile luate de CFR încă din perioada stării de urgență și prelungite pe perioada stării de alertă pentru protecția și siguranța călătorilor în contextul pandemiei de coronavirus sunt:
– personalul propriu a fost instruit în vederea informării călătorilor din tren, prin instalațiile de sonorizare sau verbal, referitor la obligativitatea purtării măștii de protecție pe întreaga durată a călătoriei și evitarea aglomerării călătorilor în vagon sau la o singură ușă de urcare a acestuia;
– dotarea personalului din tren cu kit personal de materiale dezinfectante, compus din mască, mănuși, soluție dezinfectantă;
– suplimentarea capacității de transport cu vagoane de clasă și vagoane de dormit în cușetă, în vederea creșterii calității serviciului de transport și realizării călătoriei în condiții de siguranță;
– recomandarea cumpărării biletelor cu anticipație, pentru a avea o predictibilitate a cererii, inclusiv din partea persoanelor care au abonamente și autorizații, și pentru a se putea astfel dimensiona cât mai bine capacitatea trenurilor la nivelul solicitării, astfel încât să se asigure un transport în condiții de siguranță;
– recomandarea cumpărării online a biletelor de tren, pentru a evita manipularea banilor în numerar;
– este indicată efectuarea plății la ghișeu cu card bancar, în punctele de vânzare unde este posibil acest lucru, și respectarea unei distanțe între călători la ghișeele caselor de bilete sau birourilor de informații;
– dezinfectarea materialului rulant înainte de îndrumarea în fiecare cursă, în revizii sau depouri;
– fiecare garnitură trece printr-un proces de salubrizare, dezinfectare, în conformitate cu normativele existente, iar dotarea cu săpun și hârtie igienică face parte din acest proces;
– realizarea și aplicarea, în trenurile de clase de bilete CFR Călători, de afișe cu recomandări privind prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2;
– transmiterea de informări de presă periodice asupra necesității respectării de către pasageri a regulilor de comportament și igienă stabilite de autorități pentru prevenirea și controlul răspândirii virusului SARS-CoV-2;
– realizarea de acțiuni de control în trenuri de către echipele de supracontrol, care în timpul călătoriei verifică respectarea obligativității de a purta masca atât de către pasageri, cât și de către personalul propriu. Aceste acțiuni se derulează la nivelul întregii rețele feroviare, în special în trenurile de pe rutele cele mai solicitate, și au rolul de a convinge călătorii de necesitatea respectării regulilor de protecție sanitară emise de autoritățile competente;
– postarea mesajului „Purtarea măștii de protecție este obligatorie în trenurile CFR Călători” pe biletele CFR vândute la casele de bilete și la automatele de bilete din gări.
Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Vă mulțumesc. Doamnă deputat, vreți să interveniți?
## **Doamna Natalia-Elena Intotero**
**:**
Da.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule secretar de stat,
Vreau să vă mulțumesc pentru răspunsul pe care ni l-ați oferit. Este un răspuns mult mai amplu în documentul pe care dumneavoastră mi l-ați pus la dispoziție.
Am adresat această interpelare având în vedere că, în ultima perioadă, datorită faptului că a sosit primăvara, vremea este din ce în ce mai frumoasă, traficul rutier s-a întețit și cred eu că o mai bună campanie cu privire la măsurile pe care CFR Călători le-a luat poate să convingă cetățenii români care doresc să-și petreacă timpul liber, în special în weekend, ca atunci când nu este neapărată nevoie de a se deplasa cu autoturismul să aleagă serviciile CFR Călători.
Și spun acestea având în vedere că, săptămâna trecută, din colegiul pe care eu îl reprezint, din județul Hunedoara, de la Deva până la București, am efectuat 9 ore și jumătate cu mașina, din cauza traficului, iar ieri, din cauza acelui pasaj, căii ferate de la Bascov, înainte de Pitești, o oră și jumătate am stat în trafic.
Deci eu cred că, printr-o mai bună publicitate, cetățenii care nu au neapărată nevoie de a se deplasa cu autoturismul pot să aleagă serviciile CFR Călători, datorită măsurilor foarte bune pe care dumneavoastră le-ați prezentat aici. Vă mulțumesc.
Da.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Benga?
Este prezent. Așteaptă răspuns din partea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pe tema „Reabilitarea căii ferate Brașov–Predeal”.
Domnul secretar de stat Ionel Scrioșteanu. Vă rog.
Stimate domnule deputat,
Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Reabilitarea căii ferate Brașov–Predeal”, vă comunicăm următoarele.
La această dată, CNCF „CFR” – SA are în derulare contractul de elaborare a studiului de fezabilitate pentru modernizarea secțiunii feroviare Predeal–Brașov, semnat cu Asocierea Egis România, termenul de finalizare estimat fiind luna august 2022.
Menționăm faptul că raportul preliminar privind determinarea cererii de transport și a simulării operaționale, precum și lista opțiunilor privind propunerile alternative de traseu sunt în fază incipientă.
Informații detaliate cu privire la opțiunile și alternativele alese vor putea fi făcute publice după aprobarea de către CNCF „CFR” – SA.
Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.
Da. Vă mulțumesc.
Domnule deputat, dacă vreți să interveniți?
## Da.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Secțiunea aceasta de cale ferată este una dintre cele mai uzitate și tranzitate, secțiunea București–Brașov, pe care și eu fac naveta de 7-8 ani de zile. La începutul anilor 2000, finalul anilor ’90, existau trenuri care făceau și două ore sau chiar un pic mai puțin pe ruta aceasta. În clipa de față, anul acesta, a fost introdusă o cursă care face cel mai puțin două ore și 11 minute.
Dar e foarte, foarte important să ducem proiectul până la capăt, fiindcă linia e modernizată până la Predeal. În momentul în care va fi modernizată până la Brașov, și timpii, dar și uzul căii ferate mă aștept să crească semnificativ. Și de aceea este foarte important să avem SF-ul gata cât mai curând.
Mulțumesc frumos pentru răspuns.
## Da.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Dămureanu Ringo. Este prezent?
Nu. Atunci, domnule secretar de stat Scrioșteanu, veți lăsa răspunsul în scris.
Domnul deputat Benga Tudor este și așteaptă acum răspunsul, tot din partea Ministerului Transporturilor, legat de „Autostrada Sibiu–Făgăraș”.
Vă rog, domnule secretar de stat.
## Stimate domnule deputat,
Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Autostrada Sibiu–Făgăraș”, vă comunicăm următoarele.
CNAIR – SA are în derulare contractul de elaborare a studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu–Făgăraș. Acest obiectiv de investiții se află în etapa finală de obținere a acordului de mediu.
În cadrul CTE – CNAIR au fost avizați indicatorii tehnicoeconomici, urmând să se parcurgă toate etapele de avizare până la aprobarea prin hotărâre de Guvern, respectiv avizare în CTE – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și avizare în cadrul Consiliului interministerial.
Ulterior aprobării indicatorilor tehnico-economici va fi demarată procedura de achiziție publică pentru proiectare și execuție lucrări.
În conformitate cu prevederile contractuale, prestatorul este responsabil de pregătirea documentației de atribuire, inclusiv a cerințelor beneficiarului, pentru proiectare și execuție lucrări.
Având în vedere termenele contractuale, data estimată pentru lansarea procedurii de achiziție publică pentru proiectare și execuție lucrări este trimestrul III din 2021.
Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.
Da.
Vă mulțumesc. Domnule deputat, dacă vreți să faceți precizări?
Da. Foarte scurt. Mulțumesc frumos pentru răspuns.
Autostrada Sibiu–Brașov este vitală pentru Brașov.
Mă bucur că ministrul Drulă și-a anunțat în mai multe rânduri, cum să vă spun eu?, interesul crescând pentru această autostradă. Discutăm și de revizuirea pe Brașov–Făgăraș.
Mă bucur că acest termen, trimestrul III din 2021... Dacă ne ținem de el, pentru demararea licitației, ar fi minunat, pentru că este un tronson care nu e foarte complicat tehnic și e foarte, foarte important să îl avem gata cât mai repede. Mulțumesc frumos de tot.
Da.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, este prezent?
Nu. Aștepta răspuns de la Ministerul Finanțelor, de la domnul secretar de stat Alin Chițu.
Domnul deputat Păunescu Silviu, Grupul AUR, este prezent?
Nu. Aștepta răspuns de la Ministerul Sănătății. Domnule secretar de stat Vass Levente, lăsăm răspunsul în scris, să-i parvină.
Domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL, este prezent. Așteaptă răspuns de la Ministerul Sănătății, legat de „Situația infecțiilor nosocomiale în spitalele din România”. Domnul secretar de stat Vass Levente. Vă rog.
## **Domnul Vass Levente** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**
## Stimate domnule deputat,
Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră privind „Situația infecțiilor nosocomiale în spitalele din România”, vă comunicăm următoarele.
În perioada ianuarie–septembrie 2020 au fost raportate 22.759 de infecții asociate asistenței medicale din unitățile medicale, mult peste 14.555, cum ați menționat dumneavoastră.
Cu toate acestea, România se situează sub nivelul raportărilor infecțiilor asociate asistenței medicale din țările vest-europene, ceea ce nu trebuie să ne bucure. Ne bucură însă faptul că acuratețea raportărilor se îmbunătățește. Astfel, pacienții infectați cu germeni de obicei rezistenți la tratamente uzuale au șanse să beneficieze de o atenție sporită, de un tratament mai bun și responsabilitate mult crescută față de dumnealor, cu șanse de vindecare.
Prin Decretul nr. 3 din 8 ianuarie 2021 a fost promulgată Legea nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale – noua denumire a infecțiilor nosocomiale – și din centre rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România, care reglementează cadrul general pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale, cu scopul de a crește nivelul de siguranță a pacienților internați în unitățile medicale, precum și a persoanelor asistate și îngrijite în centre rezidențiale pentru persoane adulte aflate în dificultate.
Anexată prezentei, vă transmitem situația detaliată privind infecțiile asociate asistenței medicale din unitățile medicale pentru primele 9 luni din anul 2020. Proporțiile care reies din tabelul anexat ne sugerează că informațiile obținute și comunicate către dumneavoastră sunt corecte, deoarece regăsim în proporția dintre diferitele specialități medicale elemente care se regăsesc descrise și în articole științifice. Cu deosebită considerație, secretar de stat Levente Vass.
## Vă mulțumesc.
Tot domnul Daniel Gheorghe mai are aici o întrebare, legată de „Acțiunile Ministerului Sănătății pentru reducerea la minimum a efectelor valului trei al pandemiei de coronavirus”. Care deja cred că s-au simțit cumva.
Dar, vă rog, dacă îi dați răspunsul și la această întrebare, vă rog, domnule secretar de stat.
## Stimate domnule deputat,
La întrebarea dumneavoastră referitoare la „Acțiunile Ministerului Sănătății pentru reducerea la minimum a efectelor valului trei al pandemiei de coronavirus”, cu permisiunea dumneavoastră, nu o să citesc trei pagini, ci o să vi le înmânez.
Ne bucură faptul că, se pare, valul trei, încet-încet, se oprește, că numărul morților din secțiile ATI, prin efectul Florida, începe să scadă.
Și condoleanțe familiilor îndoliate!
Împreună cu dumneavoastră și împreună cu tot colectivul din Parlament – parlamentari, senatori, deputați și tot colectivul care vă ajută.
Mulțumesc.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Domnule deputat, aveți intervenție?
Nu.
Mulțumesc.
Doamna Intotero?
Să încercăm să fim scurți, sunt 30 de înscrieri, adică nici nu vreau să terminăm la 12.00 noaptea.
Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru toate documentele și informațiile transmise.
Și mă bucur că deja sunt semne pozitive atât în ceea ce privește problematica infecțiilor nosocomiale, cât și în ceea ce înseamnă această pandemie cu care ne confruntăm.
Mulțumesc.
Și succes în continuare!
Mulțumesc frumos.
Doamna deputat Intotero, da? Așteaptă răspuns tot de la Ministerul Sănătății, legat de „Elaborarea și definitivarea PNRR”.
Domnule secretar de stat, vă rog.
Stimată doamnă deputat,
Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră privind „Elaborarea și definitivarea PNRR”, vă comunicăm următoarele.
PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza recomandărilor specifice de țară 2019–2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
PNRR are la bază șase piloni principali.
Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană planul lor național de redresare și reziliență. În vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a planului național, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare.
Procesul de elaborare a PNRR este coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și informații detaliate și actualizate despre stadiul acestuia pot fi accesate pe adresa lor. Și o să vă înmânez răspunsul nostru.
Investițiile în infrastructura spitalicească cuprind: construcția de unități sanitare noi, dotarea acestora, investiții în echipamente destinate reducerii riscului infecțiilor asociate actului medical și investiții în dotarea secțiilor de terapie intensivă pentru nou-născuți.
Vor fi prioritizate proiectele mature și care răspund nevoilor în ceea ce privește siguranța pacienților și patologiile tratate, indiferent de județ.
Suma orientativă alocată acestei investiții, la care faceți dumneavoastră referire în întrebarea dumneavoastră, este de 1,85 miliarde de euro.
Reziliența sistemului medical, restartarea anumitor servicii spitalicești pot fi sustenabile numai prin digitalizarea și transparentizarea acordării serviciilor medicale și diminuarea disparităților ridicate privind accesul la serviciile medicale de bază între mediile urban și rural, precum și între diferitele categorii sociale.
Majoritatea proiectelor și propunerilor formulate de Ministerul Sănătății sunt considerate eligibile și vor fi prioritizate pe toate palierele serviciilor de sănătate numai proiectele mature, realizabile din punctul de vedere al obiectivelor clar definite și care permit o mai mare sustenabilitate, echitate și eficiență a costului în tot ceea ce privește problemele identificate.
Ministerul Sănătății manifestă o preocupare continuă pentru îmbunătățirea gradului de sănătate a populației și pentru aceasta sunt analizate și dezbătute cele mai bune soluții, care, odată implementate în societate, prin intermediul instituțiilor și autorităților publice, cu concursul nemijlocit, sperăm, al cadrelor medicale, să își producă efectele benefice.
Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Vă mulțumesc.
Vreți să interveniți?
## **Doamna Natalia-Elena Intotero**
**:**
Da.
Vă rog.
Vă mulțumesc frumos, domnule secretar de stat, pentru răspuns.
Sincer, mărturisesc că aș fi așteptat din partea Ministerului Sănătății și o propunere care să vină în sprijinul copiilor, prin investiția în capitalul uman.
Știm cu toții perioada delicată prin care au trecut și trec în continuare copiii, faptul că de o perioadă îndelungată nu participă la cursurile școlare. Știm, de asemenea, că s-au achiziționat peste un milion de teste nonvazive, dar, din păcate, s-au efectuat doar 2%. Probabil și din cauza lipsei de încredere a părinților cu privire la persoanele care să facă aceste teste copiilor.
Aș fi așteptat din partea ministerului și astfel de propuneri, care să vină cu adevărat și în sprijinul copiilor, pe lângă investițiile în infrastructura spitalicească.
Vă mulțumesc oricum pentru răspuns.
Da.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Daniel Gheorghe așteaptă răspuns de la Ministerul Afacerilor Interne – „Vandalizarea bisericii de lemn din cartierul bucureștean Titan”.
Secretar de stat Gabriel Marius Mureșan. Vă rog.
**Domnul Gabriel Marius Mureșan** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule deputat,
În legătură cu întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Vandalizarea bisericii de lemn din cartierul bucureștean Titan”, informațiile primite de la Inspectoratul General al Poliției Române relevă următoarele.
La data de 19 martie 2021, Secția 12 Poliție a fost sesizată, prin plângere, de către preotul paroh al Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh”, cu privire la faptul că în data de 18 spre 19 martie 2021, în intervalul orar 22.45–23.15, persoane necunoscute au pătruns în curtea bisericii situate în Parcul Titan, sector 3, București, și au scris mai multe mesaje pe pereții exteriori ai bisericii, folosind un spray cu vopsea de culoare roz.
Ca urmare a sesizării menționate mai sus, a fost întocmit un dosar penal în care se efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, faptă prevăzută de art. 253 alin. (1) din Codul penal, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Vreți să interveniți, domnule deputat? Vă rog.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Toader Bogdan-Andrei este prezent? Nu.
Stimați colegi, Pentru cei care sunteți prezenți în sală.
Domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Acatrinei Dorel, AUR – Ministerul Muncii și Protecției Sociale solicită amânare.
Pentru domnul Manta Claudiu, Benga Tudor-Vlad, Brian Cristian – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației solicită amânare.
Pentru domnul Brian Cristian – Ministerul Finanțelor solicită amânare.
Pentru doamna Intotero Natalia-Elena – Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului solicită amânare.
Pentru domnul Dămureanu Ringo – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor solicită amânare.
Pentru domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, LucianFlorin Pușcașu – Ministerul Energiei solicită amânare.
Și, de asemenea, pentru domnul Dămureanu Ringo – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor solicită amânare.
Pe cale de consecință, fiind parcursă etapa care a fost dedicată răspunsurilor orale la întrebări, vom trece la secțiunea a doua, și anume prezentarea interpelărilor de către deputații înscriși.
- Domnul deputat Kiss János. Dacă este prezent? Nu este.
- Domnul deputat Andrei Alexandru-Ioan, Grupul PNL.
- Dacă este prezent?
Nu este.
- Doamna deputat Murariu Oana, USR PLUS. Dacă este
- prezentă?
Nu este.
Domnul deputat Chesnoiu Adrian-Ionuț, PSD. Dacă este prezent?
Nu este.
## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Acest caz deosebit de grav vine într-un moment în care societatea românească pare mai dezbinată ca niciodată și când simțim o presiune a unor elemente de ordin extremist care ne fac să ne gândim, cu toții, de mai multe ori, atunci când dezbatem inclusiv o speță de acest tip.
Ceea ce vreau să spun este că acolo ne-am confruntat cu o formă de extremism anticreștin și de anarhism.
Din fericire, România nu este o țară în care manifestările extremiste, de orice tip, să fie larg răspândite și cred că este esențial ca Poliția Română să sancționeze cu maximă asprime, iar justiția să-i tragă la răspundere pe cei care desfășoară activități cu caracter extremist, xenofob și de orice factură.
Acolo, cum v-am spus, cred că este un act anarhist, un act îndreptat împotriva unui lăcaș de cult creștin, cu direcție exactă, și sper că nu vom mai întâlni pe viitor niciun fel de amenințări cu caracter extremist în România, indiferent cine este autorul și cine este ținta acestor manifestări.
Sper că avem de-a face cu un caz izolat și îmi doresc ca, în cel mai scurt timp, să știm care a fost fundamentul acestui atac și cine s-a aflat în spatele acestei manifestări extrem de grave și neobișnuite pentru România, o țară civilizată, în care astfel de apucături nu prea și-au avut locul și este foarte bine să nu și-l aibă niciodată.
Vă mulțumesc.
Și sper să nu mai auzim de astfel de evenimente.
- Domnul deputat Ivan Bogdan-Gruia, Grupul PSD. Dacă
- este prezent?
Nu este.
Doamna deputat Dumitrache Ileana-Cristina, PSD. Dacă este prezentă?
Nu este.
Domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru, Grupul PNL. Dacă este prezent?
- Nu este.
- Domnul deputat Lasca Mihai Ioan, neafiliat. Dacă este
- prezent? Nu este.
- Domnul deputat Badea Mihai-Alexandru, Grupul USR
- PLUS. Dacă este prezent?
- Nu este.
- Doamna deputat Furtună Mirela, Grupul PSD. Dacă este
- prezentă?
- Nu este.
Domnul deputat Kolcsár Károly, Grupul UDMR. Dacă este prezent?
**Domnul Kolcsár Anquetil-Károly**
**:**
- Da, da.
Este.
Vă rog.
Domnule președinte de ședință,
Interpelare către președintele secretar de stat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și către președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Obiectul interpelării este „Urmărirea aplicării Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui de consum și a produselor lactate, îndeosebi a prevederilor art. 5 lit. b), referitoare la condițiile de etichetare a produsului românesc”.
„Mențiunea «Produs românesc» va reveni doar celor care folosesc în proporție de 100% ca materie primă laptele provenit de la producători și procesatori, lapte de origine românească, atestat pe baza documentelor de trasabilitate.”
Numeroși producători locali mi-au semnalat nereguli în utilizarea acestei etichete, în sensul în care materia primă din care se procesează produse vândute în magazine și piețe agroalimentare cu această etichetă nu respectă regula originii românești.
Cum determinați proveniența materiei prime din care se procesează produsele lactate – îndeosebi brânzeturi –, astfel încât consumatorii să fie siguri că prevederile legii sunt respectate, iar eticheta cu mențiunea „Produs românesc” este aplicată cu adevărat produselor care încorporează integral materie primă de origine românească?
Câte controale au fost efectuate în anii 2019, respectiv 2020 cu privire la respectarea de către procesatori și comercianți a condițiilor prevăzute de lege privind etichetarea cu mențiunea „Produs românesc” și câte nereguli au fost descoperite și câte sancțiuni au fost aplicate?
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul deputat Neaga Florian-Claudiu, Grupul PSD? Nu este.
Domnul deputat Stângă George-Cătălin, Grupul PNL? Nu este.
Domnul deputat Macovei Silviu, Grupul PSD? Este.
Vă rog, domnule deputat.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului prim-ministru al României, domnul Florin Cîțu.
Stimate domnule premier,
Nu izolați Iașiul!
Doresc să vă atrag atenția asupra importanței de netăgăduit și a necesității vitale de realizare a autostrăzii A8 pentru mai bine de 5 milioane de români din nordul, nord-estul și nord-vestul țării noastre.
Iar în aceste zile se realizează proiectul pentru cel mai mare plan de redresare al României din ultimii foarte mulți ani. Este o șansă unică pentru țara noastră de a realiza proiecte cu adevărat importante pentru cât mai mulți români.
Cel mai aglomerat sector al acestei autostrăzi este Iași–Târgu Frumos, unde pe o porțiune de doar 29 km – Lețcani–Târgu Frumos – se înregistrează o medie zilnică de peste 21.000 de autovehicule! Aglomerația produce peste 1.000 de accidente anual. Numai în anul 2018, Anul Centenarului, peste 64 de oameni au murit în accidente rutiere pe această porțiune. Aflăm acum că fix cea mai stringentă porțiune a autostrăzii A8 va fi exclusă din PNRR!
Am să aduc acum câteva argumente în favoarea finanțării prin PNRR a sectorului Târgu Frumos–Lețcani – 29 km. Avem deja o legislație în susținerea acestui proiect, și anume:
1. Master Planul General de Transport – MPGT –, care stabilește că A8 face parte din culoarul principal de transport TEN-T Core și va fi finalizat până în anul 2030;
· other
1 discurs
<chair narration>
#747562. HG nr. 666/2016, prin care s-a aprobat, de Guvernul
României, MPGT al României;
· other
1 discurs
<chair narration>
#748413. Legea nr. 291/2018 – Legea Autostrăzii Unirii;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#748954. OUG nr. 105/2020 privind completarea Legii
nr. 291/2018 cu privire la ariile protejate;
· Informare · informare
8 discursuri
Mulțumesc frumos și eu, domnule deputat. Domnul deputat Fechet Mircea, Grupul PNL? Domnul deputat Bîlcea Sergiu-Ovidiu, Grupul PNL? Domnul deputat Ghiță Daniel, Grupul PSD?
Domnul deputat Șlincu Dan-Constantin, Grupul PSD? Doamna deputat Huțu Alexandra, Grupul PSD? Doamna deputat Intotero Natalia, Grupul PSD. Vă rog, doamnă deputat.
Vă mulțumesc frumos.
Am depus mai multe interpelări.
Am să vă prezint interpelarea adresată domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației.
Stimate domnule ministru,
Date fiind ultimele declarații ale doamnei ministru Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale, privind numărul românilor care s-au întors în România, români din afara granițelor, în actualul context al pandemiei, afirmând o cifră de aproximativ un milion, vă adresez următoarele întrebări.
Care este numărul copiilor și al tinerilor înscriși în învățământul primar, gimnazial și liceal, respectiv universitar începând cu anul 2020, referindu-ne la copiii românilor din afara granițelor?
Și a doua întrebare: dacă există o strategie și dacă s-a pus aceasta în aplicare, din partea Ministerului Educației, pentru a facilita integrarea în sistemul educațional din România a copiilor și tinerilor întorși în țară în ultima perioadă?
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Doamna deputat Gliga Dumitrița, Grupul PSD? Nu este. Domnul deputat Bîrcă Constantin, Grupul PSD? Nu este.
Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR? Vă rog, doamnă deputat.
Interpelarea este adresată domnului prim-ministru. Stimate domnule prim-ministru,
De-a lungul timpului, în România, au avut loc mai multe încercări de creare a unui registru unic al personalului plătit din fonduri publice. Ultima inițiativă i-a aparținut chiar colegei dumneavoastră de partid, fostul ministru al muncii, doamna Violeta Alexandru, și viza modificarea radicală a Revisal, astfel încât acest sistem să conțină date privind întreaga forță de muncă din țară, inclusiv date despre angajații din sectorul public, nu doar despre angajații din sectorul privat.
Inițiativa nu a fost dusă la bun sfârșit.
Discutăm despre o problemă spinoasă care trenează de foarte mulți ani – statul român nu are un sistem național unitar de evidență a ocupării forței de muncă, nici măcar un sistem unic dedicat pentru angajații din sectorul public. Evidența bugetarilor este fragmentată și nu a existat niciodată posibilitatea unei radiografii în timp real a personalului plătit din bani publici. În plus, există obligații diferite între entitățile publice și cele private în privința evidenței angajaților, ceea ce implică un anumit tratament discriminatoriu.
Potrivit unei numărători paralele a bugetarilor din România, realizată recent de portalul economedia.ro, numărul bugetarilor este mult mai mare decât cel prezentat în statisticile oficiale ale autorităților – peste 1,38 de milioane, la care se adaugă 267.000 de angajați la companii cu capital de stat și angajații „speciali”.
În aceste condiții, domnule prim-ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
– Care este numărul real al angajaților din România plătiți din fonduri publice?
Da.
Vă mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Focșa Viorel, Grupul AUR? Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației, și se referă la încetarea șantajării părinților, elevilor, studenților și cadrelor didactice de a se vaccina împotriva COVID.
Stimate domnule ministru Sorin Mihai Cîmpeanu,
Ați fost încă de pe vremea Guvernului Ponta un personaj controversat, pe când ocupați, și pe atunci, tot funcția de ministru al educației, însă pe vremea Guvernului Ponta controversele în care vă regăseați erau legate în principal de lipsa dumneavoastră de integritate, prin încercările penibile de salvare a unor membri ai PSD de la rușinea plagiatului.
Acum însă ați reușit să îngroziți o țară întreagă cu idei care mai de care mai năstrușnice. Și aici vorbim în primul rând de ideea trimiterii studenților nevaccinați la orele de practică sau laborator în combinezoane de protecție, pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic.
Mai mult, ați sugerat prioritizarea studenților vaccinați în procesul de cazare, adică susțineți discriminarea celor nevaccinați și chiar veniți cu argumente care să normalizeze această idee.
Dumneavoastră susțineți că există deja o discriminare prin simplul fapt că sunt prea mulți studenți care doresc cazare în căminele studențești și nu au loc oricum cu toții, deci cei care nu vor primi un loc în cămin sunt oricum discriminați.
După logica dumneavoastră, mai adăugăm un tip de discriminare la procesul de cazare a studenților, căci oricum aceștia erau deja discriminați.
Într-un guvern normal și funcțional, care urmărește interesele poporului, s-ar fi suplimentat numărul de locuri în cămine, s-ar fi investit în construirea căminelor, s-ar fi găsit modalități de ajutorare a studenților care au nevoie de cazare. Dumneavoastră ați ales, desigur, urmând un ordin clar, să încercați să forțați studenții să se vaccineze. Și nu urmăriți să forțați doar studenții să se vaccineze. Ați lansat campania națională de informare „Vaccinare și testare pentru învățare”, alături de sindicate și ONG-uri, care mai de care finanțate din afară, ce a avut ca scop informarea elevilor, părinților și cadrelor didactice în legătură cu pandemia și în care s-a pus accentul pe faptul că „educația te învață să te protejezi de opinii neconsolidate, de prejudecăți, de știri false și de manipulare”.
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Domnul deputat Nagy Vasile, Grupul AUR? Nu este.
Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR? Nu este.
Domnul deputat Pușcașu Lucian-Florin, Grupul AUR? Nu este.
Domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul AUR? Nu este.
Doamna deputat Gavrilă Anamaria, Grupul AUR? Nu este.
Domnul deputat Roman Nicolae, Grupul AUR? Nu este.
Doamna deputat Șerban Gianina, Grupul AUR? Nu este.
Cu aceasta, am epuizat și lista doamnelor și domnilor deputați înscriși pentru a prezenta interpelări în ședința de astăzi.
Nemaifiind niciun deputat înscris pe listă sau niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care dorea să prezinte interpelări adresate Guvernului, declar ședința închisă.
O seară bună tuturor!
Vă mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#86497„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
&JUYEJT|337171]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 73/20.V.2021 conține 16 pagini.**
Prețul: 40,00 lei
– Considerați că este necesară o evidență clară, centralizată și interogabilă a tuturor persoanelor plătite din bani publici?
– Dacă răspunsul la întrebarea precedentă este pozitiv, ce demersuri ați făcut în acest sens de la preluarea mandatului dumneavoastră și până în prezent?
– Având în vedere că Inspecția Muncii administrează cu succes sistemul ReGES/Revisal, pentru evidența salariaților din mediul privat din România, care sunt considerentele pentru care instituțiile publice și alte entități controlate de stat nu utilizează acest sistem de evidență a angajaților?
Este regretabil faptul că statul nu are nici până în prezent o imagine clară asupra dinamicii forței de muncă din România, în special din sectorul public. Am încredere însă că împreună putem rezolva astfel de deficiențe, nepermise pentru o țară membră a Uniunii Europene.
Solicit răspuns în scris.
Mitrea Dumitrina, deputat, Circumscripția nr. 29 Neamț.
Domnul Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, care a fost coordonator al acestei campanii, a declarat: „Pentru a reveni cât mai repede la școală sunt necesare trei lucruri – vaccinare, testare și respectarea regulilor.” Totuși, atât dânsul, cât și Domnia Voastră ați asigurat populația că vaccinarea nu o să fie obligatorie.
Totuși, mă întreb: cum o să fie tratate cadrele didactice care refuză în continuare să se vaccineze? Cum vor fi tratate acestea și cum vor fi trase la răspundere? Vor purta și ele, pe viitor, combinezoane de protecție la ore, testarea pentru COVID nemaifiind de ajuns?
Deja sunt câteva facultăți care au acceptat, în Iași, Cluj și Târgu Mureș, aceste campanii ale dumneavoastră, care sunt de fapt campanii de dezinformare. Două dintre aceste orașe sunt deja multiculturale și destul de progresiste, având universități cu studenți din toată lumea.
Ați ales bine localitățile, trebuie un început în forță, ca să pară că merge totul bine.
Încotro ne îndreptăm?
O să ajungem ca Cehia, unde părinții unor copii nevaccinați au fost refuzați la înscrierea în grădiniță, caz în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat că vaccinarea obligatorie este necesară într-o societate democratică și susține principiul de solidaritate socială, care poate justifica să le fie impusă vaccinarea tuturor, chiar și celor care se consideră mai puțin amenințați de boală, câtă vreme este vorba despre protejarea celor mai vulnerabile persoane?
Există și Codul de la Nürnberg, care, de asemenea, interzice efectuarea de experimente fără consimțământul voluntar al persoanelor, care au dreptul să aleagă ce este mai bine pentru ele, fără orice formă de constrângere. Iar dumneavoastră asta faceți: constrângeți, șantajați.
Trebuie să încetați orice formă de șantaj și constrângere care forțează atât elevii, cât și părinții acestora, precum și studenții și cadrele didactice să se vaccineze cu tratamente experimentale care au fost create sărindu-se peste etape elementare, precum testarea pe animale, sau, mai rău, care
folosesc tehnologia CRISPR, o tehnologie mult prea nouă, despre care nu știe nimeni nimic până în acest moment și se va documenta totul pe termen lung!
Vă mulțumesc respectuos.
Aștept răspuns în scris și oral.
Dumitru-Viorel Focșa, deputat AUR de Constanța. Mulțumesc.