Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 10 mai 2021 · monitorul.ai

H=0V=0L=2

## **Domnul Dan Tanasă:**

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Începând din 2015, 8 mai a devenit Ziua națională a egalității de șanse între femei și bărbați. România a aderat la campania „HeForShe”, inițiată de către Organizația Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor. Campania vizează implicarea bărbaților prin luarea de atitudine și promovarea acțiunilor în favoarea egalității, combaterea violenței împotriva femeilor și capacitarea femeilor. Acest demers reprezintă o mișcare de solidaritate în favoarea egalității, prin urmare, România trebuie să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea, prin eforturi susținute, în concordanță cu parcursul european asumat prin Constituție și prin convențiile și tratatele internaționale, cu accent pe educație, ca mijloc de combatere a discriminărilor și prevenire a violenței asupra femeilor.

În calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați din Camera Deputaților, trag un semnal de alarmă în ceea ce privește locul codaș pe care îl ocupă România la acest capitol în rândul statelor membre UE, întrucât femeile din România sunt afectate zilnic de discriminare. Este nevoie de o mai bună aplicare a legislației în vigoare și de o implicare mai vizibilă a instituțiilor în transpunerea strategiilor sociale și a programelor naționale.

În cadrul reuniunii internaționale, care a avut loc recent, cu tema „Măsuri necesare pentru realizarea parității între femei și bărbați în politică, într-o lume post-COVID-19”, sub egida UN Women și a Uniunii Interparlamentare, a fost reiterată profunda îngrijorare cu privire la situația femeilor în contextul pandemiei, egalitatea fiind grav amenințată în acest moment dificil pentru omenire. Pandemia a afectat în special femeile, tot mai multe dintre acestea confruntându-se cu violență, șomaj sau lipsa protecției sociale.

Cu toate că tot mai multe guverne adoptă și implementează măsuri pentru a combate violența, în creștere, împotriva femeilor, puține țări iau măsuri concrete pentru a le asigura femeilor venituri și acces echitabil la locuri de muncă.

Parlamentul României a făcut un pas deosebit de important în această sesiune parlamentară adoptând Legea monitorizării electronice. Toate partidele parlamentare au susținut acest proiect legislativ, dând dovadă de maturitate și responsabilitate față de femeile din România, care continuă să fie ucise de actuali sau foști parteneri. Nu trebuie însă să ne oprim aici! Sunt convins că actuala coaliție de guvernare va aloca fondurile necesare pentru ca acest proiect să fie implementat și să salveze viețile femeilor.

Cred că suntem cu toții de acord că atât timp cât violența afectează un număr important de cetățeni ai acestei țări, fie femei, fie minori, nu putem vorbi cu adevărat de egalitate de șanse. Violența împotriva femeilor și tinerelor din timpul pandemiei s-a agravat odată cu măsurile luate în timpul carantinei, izolării sau cu creșterea dificultăților economice. Totodată, s-a constatat faptul că instrumentele tehnologice permit răspândirea extrem de rapidă a conținutului periculos devenit viral, tehnologia transformând multe forme ale violenței în ceva ce se întâmplă de la distanță, fără contact fizic, și dincolo de granițe, prin utilizarea profilurilor anonime. Deci, iată, încă o barieră a fost instalată în calea participării femeilor la viața publică!

Este de datoria noastră să tragem un semnal de alarmă, în Parlamentul României, dar și în întreaga societate românească, asupra faptului că România ocupă poziții rușinoase în statisticile privind traficul de carne vie, sclavia, violența împotriva femeilor și copiilor. Statisticile anuale nu s-au modificat – la fiecare 30 de secunde, o româncă este bătută de partener; la fiecare 5 zile, una este ucisă.

Deși în România peste 51% dintre cetățeni sunt femei, reprezentarea acestora la nivel legislativ este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană – doar 17,6% dintre membrii Parlamentului sunt femei și doar două femei ocupă poziția de ministru, dintre cei 21 de membri ai Guvernului! De aceea, consider că trebuie susținută cu prioritate îmbunătățirea prezenței femeilor în viața publică și politică din România.

Doamne-ajută!

Viorica Sandu

#10751

H=1V=0L=2

## **Doamna Viorica Sandu:**

## Stimate colege, Stimați colegi,

Egalitatea între femei și bărbați reprezintă un drept fundamental, o valoare comună a Uniunii Europene și o condiție necesară pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere, de ocupare a forței de muncă și coeziune socială, la nivelul Uniunii Europene.

Pe 8 mai în România este marcată Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, pentru al șaselea an consecutiv.

Conform indicelui Institutului European pentru Egalitatea de Gen, în 2020 România se afla pe locul 26 din 28 în topul diferențelor dintre femei și bărbați la capitolul putere, adică în ocuparea unor funcții de top politice și în companii.

Din păcate, ocupăm același loc ca în 2010, semn că în 11 ani societatea noastră nu a reușit să avanseze din acest punct de vedere.

Același indice arată că, dacă Uniunii Europene i-ar lua 60 de ani pentru a ajunge la egalitatea de șanse de gen, României i-ar lua peste 100 de ani în ritmul actual.

Indexul egalității de gen arată că în țara noastră diferența între participarea pe piața muncii a bărbaților față de cea a femeilor este de 18% în favoarea bărbaților. În continuare, chiar și în 2021, există meserii despre care se spune că sunt pentru bărbați, iar altele pentru femei.

Comisia Europeană a prezentat anul trecut Strategia privind egalitatea de gen 2020–2025, care are drept priorități reducerea violenței împotriva femeilor, asigurarea participării egale și acces la oportunități pe piața muncii, asigurarea egalității de gen în procesul decizional și în politică.

Comisia le solicită statelor membre întărirea legislațiilor naționale, astfel încât violența împotriva femeilor să fie descurajată, să se procedeze la luarea de măsuri privind transparența salarială și finanțarea partidelor, astfel încât să fie stimulate candidaturile din partea femeilor.

Actuala coaliție de guvernare, pare-se, nu este deloc îngrijorată de statisticile prezentate anterior, ba chiar încurajează decalajul și discriminarea.

Dacă ne uităm la componența actualului Executiv, doar două femei sunt miniștri, față de 19 bărbați miniștri.

PNL și USR PLUS demonstrează că politica în România este pentru bărbați.

Stelian-Cristian Ion

#20026

H=0V=0L=2

Vă mulțumesc frumos.

În primul rând, aș dori să felicit Parlamentul pentru promptitudinea cu care a răspuns acestei cerințe.

De pe 7 aprilie am știut de această decizie. S-a lucrat și într-un grup de lucru la nivelul ministerului, și parlamentarii au lucrat, a fost o colaborare foarte bună.

De asemenea, îi felicit pe membrii Comisiilor juridice, care au pus pe ordinea de zi, au adoptat raportul, și, iată, ne aflăm astăzi în Cameră decizională pentru punerea în acord, într-un termen foarte scurt – aș spune că este aproape o premieră a legislației noastre –, a Codului de procedură penală cu decizia Curții Constituționale. E un moment foarte important deoarece, la momentul elaborării codurilor – și a Codului de procedură civilă, dar vorbim astăzi de Codul de procedură penală –, au fost discuții de genul celei în care să fie adoptată, încă de la acel moment, o soluție care să permită justițiabilului să afle motivarea odată cu pronunțarea hotărârii judecătorești.

La momentul acela s-a considerat că este prea devreme pentru sistemul judiciar.

Iată, Curtea Constituțională ne obligă acum la o asemenea soluție.

Și pentru justițiabili ar trebui să fie o soluție foarte bună. Este normal să știi pentru ce primești o soluție de condamnare, pentru ce se dă o soluție de achitare, iată, în penal, odată cu pronunțarea, să nu aștepți foarte multe luni. Uneori se aștepta mai mult de un an de zile pentru a se afla motivarea, după ce soluția se va fi dat.

Așa încât, evident, voi vota și eu, în calitate de deputat, această lege. Este o lege bună, un pas înainte important.

De asemenea, fac anunțul acesta: că la nivelul Ministerului Justiției vom analiza, pornind de la acest precedent, și oportunitatea modificării Codului de procedură civilă într-un sens asemănător, pentru că și acolo sunt foarte multe probleme. Vorbim de drepturi și libertăți fundamentale nu doar în penal, ci de foarte multe ori e vorba de drepturi civile, iar procedura poate fi îmbunătățită și în civil.

La fel, mă aștept la o bună colaborare și pe viitor.

În momentul în care ne vom apropia de final – și nu este departe acel moment – vom trimite către Parlament și pachetul de legi referitoare la punerea în acord a Codului penal și Codului de procedură penală cu toate celelalte multe decizii pronunțate de-a lungul anilor de Curtea Constituțională. Și, în acel moment, la fel, aștept o colaborare bună cu Parlamentul, pentru că este de neacceptat să se lungească foarte mult perioada aceasta în care legislația penală să fie în dezacord cu deciziile CCR. E un moment bun acum, al dialogului și al punerii în acord.

De la magistrați, bineînțeles, avem cu toții, întreaga societate, așteptarea să pronunțe acele motivări în cel mai scurt timp. Există anumite discuții și temeri, pe care le-am auzit în spațiul public, referitoare la termenele de prescripție a răspunderii penale.

Desigur, magistrații, procurorii, inițial, și, ulterior, judecătorii trebuie să aibă întotdeauna în vedere ca procesul penal să fie unul care să se desfășoare rapid, astfel încât să nu se pună vreodată problema prescrierii răspunderii penale. Mulțumesc.

Vă solicit responsabilitate și un vot pozitiv pentru această propunere legislativă, care este o propunere parlamentară. Mulțumesc.

Daniel Florea

#23558

H=0V=0L=2

Bună ziua!

Mulțumesc.

Este un moment istoric din punctul de vedere al procedurii penale și decizia Curții Constituționale vine să pună în acord și procedura penală din România cu deciziile CEDO și cu procedura penală din multe alte state europene.

Din păcate însă, legea de punere în acord ar fi putut să fie mult mai bună decât este. Și ar fi putut să fie mult mai bună decât este dacă s-ar fi făcut acest proiect de lege după ce apărea motivarea Curții Constituționale. Pentru că motivarea a fost publicată pe site-ul Curții Constituționale vineri, dar deja proiectul de lege fusese adoptat de Senat.

La fel, cred că ar fi fost foarte bine dacă avizul CSM ar fi fost dat pe un proiect de lege făcut după adoptarea motivării Curții Constituționale. Pentru că, din păcate, CSM a dat un aviz pe un proiect de lege care n-avea corespondent în realitatea motivării Curții Constituționale.

Cred, de asemenea, că ar fi fost mult mai bun dacă astăzi, de exemplu, la Comisia juridică ar fi fost invitați și CSM, și Înalta Curte, și asociațiile profesionale.

Cred că ar fi fost mai bun și dacă am fi fost invitați și noi la acele dezbateri parlamentare despre care am auzit că s-au ținut înainte de adoptarea acestui proiect de lege la Senat. Și, cu siguranță, ar fi fost mult mai bun.

Ar fi fost mult mai bun pentru că, de exemplu, nu s-ar fi prelungit termenul, de la 30 la 120 de zile, în care poate fi motivată o hotărâre în penal, n-ar fi existat două modalități de motivare a hotărârii – una în ceea ce privește drepturile și libertățile, în ceea ce privește măsurile preventive și măsurile asiguratorii, care rămân la fel, prin încheiere, cu un termen de motivare separat, și n-ar fi fost o altă modalitate de pronunțare a hotărârii, aceasta, bună, în ceea ce privește hotărârile care soluționează fondul cauzei.

N-ar fi fost, de asemenea, probleme între modul în care se dă o hotărâre și se motivează o hotărâre în penal și modul în care se dă și se motivează o hotărâre în civil.

N-ar fi fost, de exemplu, probleme în ceea ce privește niște drepturi fundamentale prevăzute de Constituție și protejate de legile de drept penal – cum ar fi, de exemplu, prezumpția de nevinovăție – și niște drepturi și libertăți fundamentale prevăzute de Constituție, dar apărate de norme de drept civil – de exemplu, dreptul de proprietate.

Foarte bună decizia CCR, mult, mult mai puțin bună legea de punere în acord.

Mulțumesc.

Stelian-Cristian Ion

#33383

H=0V=0L=2

Câteva precizări sunt necesare după dezbaterile acestea. În primul rând, e bine de știut că la această formulă legislativă și-au adus aportul unii dintre cei mai buni practicieni ai țării, aș spune. A fost vorba de participarea în cadrul discuțiilor, în cadrul grupului de lucru, a unor judecători de la Înalta Curte, de la curțile de apel, de la tribunale, de la DNA, DIICOT, procurori, de asemenea, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, INM. CSM, de asemenea, și-a spus punctul de vedere.

Deci nu a fost nimic ascuns, nimic obscur, a fost doar necesitatea găsirii unei soluții în cel mai scurt timp posibil.

Este adevărat, nimic nu împiedica parlamentarii să vină cu mai multe propuneri legislative. În această perioadă cu toții au știut – și senatori, și deputați – de faptul că pe 7 aprilie Curtea Constituțională a dat această decizie.

De asemenea, nimic nu putea împiedica depunerea unor amendamente astăzi, în Comisia juridică, dacă se considera de către unii colegi că ar fi de îmbunătățit unele articole din proiect.

În realitate, s-a anticipat – e adevărat, în forma inițială, scrisă înainte de publicarea motivării deciziei Curții Constituționale –, s-a anticipat în mod corect ce urma să spună Curtea; și asta fără ca cineva să știe. Dar, pur și simplu, experiența acestor juriști, experiența aceasta a contribuit la formularea unei soluții care să fie în conformitate cu rațiunile pentru care Curtea a dat această decizie.

Termenul prevăzut, maximal, de 120 de zile, nu este un termen de recomandare, este un termen absolut obligatoriu. Nerespectarea acestui termen de către judecători conduce inclusiv, poate conduce la sancționarea disciplinară a acestora.

De asemenea, ar fi de precizat că Parlamentul în niciun caz nu este un apendice al Guvernului. Nu acesta este sensul celerității cu care, în Guvern, am discutat aceste chestiuni.

Și, de asemenea, dovada cea mai bună că lucrurile nu stau așa este că aveți posibilitatea, întotdeauna, să faceți amendamente. Avem cu toții, cei care suntem parlamentari, acest lucru. Și votul final se dă în Parlamentul României, nu în altă parte.

Așa încât față de toți deputații care vor da un vot astăzi am solicitarea de a vota cu încredere acest proiect, pentru că el este în acord și cu dispozitivul, și cu considerentele deciziei Curții Constituționale.

De când a apărut în mod public motivarea – e adevărat, nu s-a publicat încă în Monitorul Oficial – am avut posibilitatea să constatăm că soluția inițială este în acord cu considerentele.

Și am constatat că parlamentarii nu au venit cu amendamente, deci aceasta este o dovadă în plus a faptului că este o propunere echilibrată și că nu are rost să pornim o dispută politică pe o chestiune mai mult tehnică și care este în folosul, în cele din urmă, al justițiabililor.

Mulțumesc frumos.

Laurențiu-Dan Leoreanu

#41600

H=0V=0L=2

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 10 mai 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Ministerul vizat: Ministerul Afacerilor Externe.

Deputatul care a solicitat: Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul PNL.

Tema întrebării: „Eliminarea tarifelor pentru serviciile de tip roaming între România și Republica Moldova”.

Ne prezintă răspunsul doamna Daniela Grigore Gîtman, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe. Vă rog.

## **Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

„Eliminarea tarifelor pentru serviciile de roaming între România și Republica Moldova”

Subliniem că acest subiect reprezintă un obiectiv cu relevanță strategică din perspectiva interconectării cetățenilor, cu potențial de a genera beneficii reale pentru cetățenii Republicii Moldova, dar și un proiect a cărui realizare a fost permanent susținută de Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu autoritățile române competente în materie.

Astfel, ulterior semnării Declarației comune a Guvernului României și Guvernului Republicii Moldova privind eliminarea unor tarife de roaming, în noiembrie 2018, au fost derulate consultări, la nivel tehnic, între instituțiile responsabile din România și Republica Moldova pentru identificarea modalităților concrete de realizare a acestui obiectiv. De asemenea, obiectivul reducerii și, în ultimă instanță, al eliminării tarifelor de roaming cu statele membre ale Uniunii Europene a fost promovat activ de România și în contextul Parteneriatului estic al Uniunii Europene, format din care face parte și Republica Moldova, inclusiv pe durata deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene, în primul trimestru al anului 2019.

Dată fiind natura tehnică a acestei problematici, Ministerul Afacerilor Externe a sprijinit demersurile pentru impulsionarea elaborării unei poziții naționale, punând la dispoziția instituțiilor românești specializate întreaga sa susținere, în limita atribuțiilor instituționale care-i revin.

În urma consultărilor la nivel instituțional, precum și cu operatorii de rețele mobile, luând în considerare mai multe elemente de natură juridică, tehnică și economică, s-a ajuns la concluzia că încheierea unui acord interguvernamental ar fi ridicat o serie de probleme, inclusiv în ceea ce privește compatibilitatea cu angajamentele internaționale asumate deja de statul român. Astfel, a rezultat ca preferabilă o soluție menită să susțină conectarea acestui domeniu din Republica Moldova la standardul european, bazată pe acorduri încheiate la nivelul operatorilor de rețele mobile din cele două state, sens în care a fost inițiat un dialog la nivelul corespunzător. În etapa actuală sunt așteptate răspunsuri din partea factorilor responsabili de la Chișinău.

Referitor la cea de-a doua întrebare, legată de acordurile în negociere cu Republica Moldova, acestea nu pot fi făcute publice până la data publicării textelor în Monitorul Oficial al României, cu excepția cazului în care există o obligație internațională asumată de partea română în acest sens. Cu titlu general însă putem preciza că, la acest moment, discuțiile cu autoritățile din Republica Moldova vizează întărirea cooperării în domeniile educației, justiției, pregătirii militare, infrastructurii rutiere și securității naționale.

Mulțumesc.

Andrei-Daniel Gheorghe

#45274

H=1V=0L=2

## Da.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Unul din lucrurile pe care doresc să le subliniez este că România ar face foarte bine să decupleze definitiv tot ce ține de componenta relației cu Republica Moldova de un cadru juridic și instituțional internațional sau de un cadru bilateral politico-diplomatic care poate fi suprapus și peste relațiile României cu Ucraina ori cu Serbia, celelalte două vecine ale României care nu sunt membre ale Comunității Europene.

Republica Moldova nu este un stat terț pentru noi, ci este cel de-al doilea stat românesc și cu toții suntem români, pe ambele maluri ale Prutului. Deci relația dintre Republica Moldova și România trebuie circumscrisă unei identități comune, unei istorii comune și unei comunități de limbă, cultură, tradiție, care nu poate fi pusă sub semnul întrebării de nimeni.

Ca atare, cred că România poate să-și negocieze, inclusiv în relația cu partenerii europeni, atât separat de cadrul general al relației dintre Comunitatea Europeană și

vecinii săi, cât și separat de Parteneriatul estic, o serie de condiții prin care să-și permită a aplica, strict la nivel bilateral, cu Republica Moldova – Basarabia e pământ românesc, asta o știți și dumneavoastră, și cu toții suntem români, indiferent dacă purtăm pașapoarte românești ori din Republica Moldova – un cadru separat; avem nevoie de o derogare, o derogare pe care cred că Ministerul Afacerilor Externe o poate discuta inclusiv la Bruxelles. Și spun acest lucru deoarece este esențial ca acest cadru comun dintre România și Republica Moldova să presupună atât un spațiu informatic comun, cât și o serie de interconectări sub aspectul comunicațiilor telefonice, și nu numai, cu caracter special.

Pe lângă acest lucru, este foarte evident ceea ce i se întâmplă oricărui român, indiferent de pe care mal al Prutului. Poți să stai pe malul de dincoace al Prutului și să te trezești că-ți intră tarifele din Republica Moldova. Acest lucru se poate întâmpla, evident, și la frontiera cu Serbia, ca să mai dăm un exemplu.

Deci este o necesitate practică, o necesitate...

Laurențiu-Dan Leoreanu

#47938

H=0V=0L=2

Da, doamna deputat este în sală. Așteaptă răspuns de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, pe tema „Măsuri de protecție sanitară în mijloacele de transport feroviar”.

Ne răspunde domnul secretar de stat Ionel Scrioșteanu. Vă rog.

## **Domnul Ionel Scrioșteanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Măsuri de protecție sanitară în mijloacele de transport feroviar”, vă comunicăm următoarele.

La CFR Călători, activitatea de salubrizare a vagoanelor de călători, ramelor electrice și a automotoarelor se execută de agenți economici autorizați, în baza unor contracte atribuite prin proceduri de achiziție publică organizate conform OUG nr. 99/2016.

Modul de executare a activității de salubrizare este detaliat în Caietul de sarcini privind salubrizarea vagoanelor de călători, a ramelor electrice și a automotoarelor, elaborat în conformitate cu Norma tehnică feroviară „Vehicule de cale ferată. Prescripții privind salubrizarea, deratizarea, dezinsecția și dezinfecția vagoanelor de călători (clasă), a ramelor electrice și a automotoarelor”, din 27 mai 2015, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 681/2015.

Măsurile luate de CFR încă din perioada stării de urgență și prelungite pe perioada stării de alertă pentru protecția și siguranța călătorilor în contextul pandemiei de coronavirus sunt:

– personalul propriu a fost instruit în vederea informării călătorilor din tren, prin instalațiile de sonorizare sau verbal, referitor la obligativitatea purtării măștii de protecție pe întreaga durată a călătoriei și evitarea aglomerării călătorilor în vagon sau la o singură ușă de urcare a acestuia;

– dotarea personalului din tren cu kit personal de materiale dezinfectante, compus din mască, mănuși, soluție dezinfectantă;

– suplimentarea capacității de transport cu vagoane de clasă și vagoane de dormit în cușetă, în vederea creșterii calității serviciului de transport și realizării călătoriei în condiții de siguranță;

– recomandarea cumpărării biletelor cu anticipație, pentru a avea o predictibilitate a cererii, inclusiv din partea persoanelor care au abonamente și autorizații, și pentru a se putea astfel dimensiona cât mai bine capacitatea trenurilor la nivelul solicitării, astfel încât să se asigure un transport în condiții de siguranță;

– recomandarea cumpărării online a biletelor de tren, pentru a evita manipularea banilor în numerar;

– este indicată efectuarea plății la ghișeu cu card bancar, în punctele de vânzare unde este posibil acest lucru, și respectarea unei distanțe între călători la ghișeele caselor de bilete sau birourilor de informații;

– dezinfectarea materialului rulant înainte de îndrumarea în fiecare cursă, în revizii sau depouri;

– fiecare garnitură trece printr-un proces de salubrizare, dezinfectare, în conformitate cu normativele existente, iar dotarea cu săpun și hârtie igienică face parte din acest proces;

– realizarea și aplicarea, în trenurile de clase de bilete CFR Călători, de afișe cu recomandări privind prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2;

– transmiterea de informări de presă periodice asupra necesității respectării de către pasageri a regulilor de comportament și igienă stabilite de autorități pentru prevenirea și controlul răspândirii virusului SARS-CoV-2;

– realizarea de acțiuni de control în trenuri de către echipele de supracontrol, care în timpul călătoriei verifică respectarea obligativității de a purta masca atât de către pasageri, cât și de către personalul propriu. Aceste acțiuni se derulează la nivelul întregii rețele feroviare, în special în trenurile de pe rutele cele mai solicitate, și au rolul de a convinge călătorii de necesitatea respectării regulilor de protecție sanitară emise de autoritățile competente;

– postarea mesajului „Purtarea măștii de protecție este obligatorie în trenurile CFR Călători” pe biletele CFR vândute la casele de bilete și la automatele de bilete din gări.

Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Laurențiu-Dan Leoreanu

#58111

H=0V=0L=2

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, este prezent?

Nu. Aștepta răspuns de la Ministerul Finanțelor, de la domnul secretar de stat Alin Chițu.

Domnul deputat Păunescu Silviu, Grupul AUR, este prezent?

Nu. Aștepta răspuns de la Ministerul Sănătății. Domnule secretar de stat Vass Levente, lăsăm răspunsul în scris, să-i parvină.

Domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL, este prezent. Așteaptă răspuns de la Ministerul Sănătății, legat de „Situația infecțiilor nosocomiale în spitalele din România”. Domnul secretar de stat Vass Levente. Vă rog.

## **Domnul Vass Levente** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră privind „Situația infecțiilor nosocomiale în spitalele din România”, vă comunicăm următoarele.

În perioada ianuarie–septembrie 2020 au fost raportate 22.759 de infecții asociate asistenței medicale din unitățile medicale, mult peste 14.555, cum ați menționat dumneavoastră.

Cu toate acestea, România se situează sub nivelul raportărilor infecțiilor asociate asistenței medicale din țările vest-europene, ceea ce nu trebuie să ne bucure. Ne bucură însă faptul că acuratețea raportărilor se îmbunătățește. Astfel, pacienții infectați cu germeni de obicei rezistenți la tratamente uzuale au șanse să beneficieze de o atenție sporită, de un tratament mai bun și responsabilitate mult crescută față de dumnealor, cu șanse de vindecare.

Prin Decretul nr. 3 din 8 ianuarie 2021 a fost promulgată Legea nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale din unitățile medicale – noua denumire a infecțiilor nosocomiale – și din centre rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România, care reglementează cadrul general pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul infecțiilor asociate asistenței medicale, cu scopul de a crește nivelul de siguranță a pacienților internați în unitățile medicale, precum și a persoanelor asistate și îngrijite în centre rezidențiale pentru persoane adulte aflate în dificultate.

Anexată prezentei, vă transmitem situația detaliată privind infecțiile asociate asistenței medicale din unitățile medicale pentru primele 9 luni din anul 2020. Proporțiile care reies din tabelul anexat ne sugerează că informațiile obținute și comunicate către dumneavoastră sunt corecte, deoarece regăsim în proporția dintre diferitele specialități medicale elemente care se regăsesc descrise și în articole științifice. Cu deosebită considerație, secretar de stat Levente Vass.

Vass Levente

#62647

H=0V=0L=2

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră privind „Elaborarea și definitivarea PNRR”, vă comunicăm următoarele.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza recomandărilor specifice de țară 2019–2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază șase piloni principali.

Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană planul lor național de redresare și reziliență. În vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a planului național, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare.

Procesul de elaborare a PNRR este coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și informații detaliate și actualizate despre stadiul acestuia pot fi accesate pe adresa lor. Și o să vă înmânez răspunsul nostru.

Investițiile în infrastructura spitalicească cuprind: construcția de unități sanitare noi, dotarea acestora, investiții în echipamente destinate reducerii riscului infecțiilor asociate actului medical și investiții în dotarea secțiilor de terapie intensivă pentru nou-născuți.

Vor fi prioritizate proiectele mature și care răspund nevoilor în ceea ce privește siguranța pacienților și patologiile tratate, indiferent de județ.

Suma orientativă alocată acestei investiții, la care faceți dumneavoastră referire în întrebarea dumneavoastră, este de 1,85 miliarde de euro.

Reziliența sistemului medical, restartarea anumitor servicii spitalicești pot fi sustenabile numai prin digitalizarea și transparentizarea acordării serviciilor medicale și diminuarea disparităților ridicate privind accesul la serviciile medicale de bază între mediile urban și rural, precum și între diferitele categorii sociale.

Majoritatea proiectelor și propunerilor formulate de Ministerul Sănătății sunt considerate eligibile și vor fi prioritizate pe toate palierele serviciilor de sănătate numai proiectele mature, realizabile din punctul de vedere al obiectivelor clar definite și care permit o mai mare sustenabilitate, echitate și eficiență a costului în tot ceea ce privește problemele identificate.

Ministerul Sănătății manifestă o preocupare continuă pentru îmbunătățirea gradului de sănătate a populației și pentru aceasta sunt analizate și dezbătute cele mai bune soluții, care, odată implementate în societate, prin intermediul instituțiilor și autorităților publice, cu concursul nemijlocit, sperăm, al cadrelor medicale, să își producă efectele benefice.

Vă mulțumesc mult.

Andrei-Daniel Gheorghe

#69203

H=0V=0L=1

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Acest caz deosebit de grav vine într-un moment în care societatea românească pare mai dezbinată ca niciodată și când simțim o presiune a unor elemente de ordin extremist care ne fac să ne gândim, cu toții, de mai multe ori, atunci când dezbatem inclusiv o speță de acest tip.

Ceea ce vreau să spun este că acolo ne-am confruntat cu o formă de extremism anticreștin și de anarhism.

Din fericire, România nu este o țară în care manifestările extremiste, de orice tip, să fie larg răspândite și cred că este esențial ca Poliția Română să sancționeze cu maximă asprime, iar justiția să-i tragă la răspundere pe cei care desfășoară activități cu caracter extremist, xenofob și de orice factură.

Acolo, cum v-am spus, cred că este un act anarhist, un act îndreptat împotriva unui lăcaș de cult creștin, cu direcție exactă, și sper că nu vom mai întâlni pe viitor niciun fel de amenințări cu caracter extremist în România, indiferent cine este autorul și cine este ținta acestor manifestări.

Sper că avem de-a face cu un caz izolat și îmi doresc ca, în cel mai scurt timp, să știm care a fost fundamentul acestui atac și cine s-a aflat în spatele acestei manifestări extrem de grave și neobișnuite pentru România, o țară civilizată, în care astfel de apucături nu prea și-au avut locul și este foarte bine să nu și-l aibă niciodată.

Vă mulțumesc.

Și sper să nu mai auzim de astfel de evenimente.

- Domnul deputat Ivan Bogdan-Gruia, Grupul PSD. Dacă

- este prezent?

Nu este.

Doamna deputat Dumitrache Ileana-Cristina, PSD. Dacă este prezentă?

Nu este.

Domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru, Grupul PNL. Dacă este prezent?

- Nu este.

- Domnul deputat Lasca Mihai Ioan, neafiliat. Dacă este

- prezent? Nu este.

- Domnul deputat Badea Mihai-Alexandru, Grupul USR

- PLUS. Dacă este prezent?

- Nu este.

- Doamna deputat Furtună Mirela, Grupul PSD. Dacă este

- prezentă?

- Nu este.

Domnul deputat Kolcsár Károly, Grupul UDMR. Dacă este prezent?

**Domnul Kolcsár Anquetil-Károly**

05 · Informare · informare

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 185/2021; adoptată în procedură de urgență)

8 discursuri

Laurențiu-Dan Leoreanu
#76651
Mulțumesc frumos și eu, domnule deputat. Domnul deputat Fechet Mircea, Grupul PNL? Domnul deputat Bîlcea Sergiu-Ovidiu, Grupul PNL? Domnul deputat Ghiță Daniel, Grupul PSD?
Domnul deputat Șlincu Dan-Constantin, Grupul PSD? Doamna deputat Huțu Alexandra, Grupul PSD? Doamna deputat Intotero Natalia, Grupul PSD. Vă rog, doamnă deputat.
Natalia-Elena Intotero
#77027
H=0V=0L=1
Vă mulțumesc frumos.
Am depus mai multe interpelări.
Am să vă prezint interpelarea adresată domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației.
Stimate domnule ministru,
Date fiind ultimele declarații ale doamnei ministru Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale, privind numărul românilor care s-au întors în România, români din afara granițelor, în actualul context al pandemiei, afirmând o cifră de aproximativ un milion, vă adresez următoarele întrebări.
Care este numărul copiilor și al tinerilor înscriși în învățământul primar, gimnazial și liceal, respectiv universitar începând cu anul 2020, referindu-ne la copiii românilor din afara granițelor?
Și a doua întrebare: dacă există o strategie și dacă s-a pus aceasta în aplicare, din partea Ministerului Educației, pentru a facilita integrarea în sistemul educațional din România a copiilor și tinerilor întorși în țară în ultima perioadă?
Mulțumesc.
Laurențiu-Dan Leoreanu
#78005
Vă mulțumesc și eu. Doamna deputat Gliga Dumitrița, Grupul PSD? Nu este. Domnul deputat Bîrcă Constantin, Grupul PSD? Nu este.
Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR? Vă rog, doamnă deputat.
Dumitrina Mitrea
#78242
H=0V=0L=2
Interpelarea este adresată domnului prim-ministru. Stimate domnule prim-ministru,
De-a lungul timpului, în România, au avut loc mai multe încercări de creare a unui registru unic al personalului plătit din fonduri publice. Ultima inițiativă i-a aparținut chiar colegei dumneavoastră de partid, fostul ministru al muncii, doamna Violeta Alexandru, și viza modificarea radicală a Revisal, astfel încât acest sistem să conțină date privind întreaga forță de muncă din țară, inclusiv date despre angajații din sectorul public, nu doar despre angajații din sectorul privat.
Inițiativa nu a fost dusă la bun sfârșit.
Discutăm despre o problemă spinoasă care trenează de foarte mulți ani – statul român nu are un sistem național unitar de evidență a ocupării forței de muncă, nici măcar un sistem unic dedicat pentru angajații din sectorul public. Evidența bugetarilor este fragmentată și nu a existat niciodată posibilitatea unei radiografii în timp real a personalului plătit din bani publici. În plus, există obligații diferite între entitățile publice și cele private în privința evidenței angajaților, ceea ce implică un anumit tratament discriminatoriu.
Potrivit unei numărători paralele a bugetarilor din România, realizată recent de portalul economedia.ro, numărul bugetarilor este mult mai mare decât cel prezentat în statisticile oficiale ale autorităților – peste 1,38 de milioane, la care se adaugă 267.000 de angajați la companii cu capital de stat și angajații „speciali”.
În aceste condiții, domnule prim-ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
– Care este numărul real al angajaților din România plătiți din fonduri publice?
Laurențiu-Dan Leoreanu
#80870
Da.
Vă mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Focșa Viorel, Grupul AUR? Vă rog.
Dumitru-Viorel Focșa
#80994
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației, și se referă la încetarea șantajării părinților, elevilor, studenților și cadrelor didactice de a se vaccina împotriva COVID.
Stimate domnule ministru Sorin Mihai Cîmpeanu,
Ați fost încă de pe vremea Guvernului Ponta un personaj controversat, pe când ocupați, și pe atunci, tot funcția de ministru al educației, însă pe vremea Guvernului Ponta controversele în care vă regăseați erau legate în principal de lipsa dumneavoastră de integritate, prin încercările penibile de salvare a unor membri ai PSD de la rușinea plagiatului.
Acum însă ați reușit să îngroziți o țară întreagă cu idei care mai de care mai năstrușnice. Și aici vorbim în primul rând de ideea trimiterii studenților nevaccinați la orele de practică sau laborator în combinezoane de protecție, pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic.
Mai mult, ați sugerat prioritizarea studenților vaccinați în procesul de cazare, adică susțineți discriminarea celor nevaccinați și chiar veniți cu argumente care să normalizeze această idee.
Dumneavoastră susțineți că există deja o discriminare prin simplul fapt că sunt prea mulți studenți care doresc cazare în căminele studențești și nu au loc oricum cu toții, deci cei care nu vor primi un loc în cămin sunt oricum discriminați.
După logica dumneavoastră, mai adăugăm un tip de discriminare la procesul de cazare a studenților, căci oricum aceștia erau deja discriminați.
Într-un guvern normal și funcțional, care urmărește interesele poporului, s-ar fi suplimentat numărul de locuri în cămine, s-ar fi investit în construirea căminelor, s-ar fi găsit modalități de ajutorare a studenților care au nevoie de cazare. Dumneavoastră ați ales, desigur, urmând un ordin clar, să încercați să forțați studenții să se vaccineze. Și nu urmăriți să forțați doar studenții să se vaccineze. Ați lansat campania națională de informare „Vaccinare și testare pentru învățare”, alături de sindicate și ONG-uri, care mai de care finanțate din afară, ce a avut ca scop informarea elevilor, părinților și cadrelor didactice în legătură cu pandemia și în care s-a pus accentul pe faptul că „educația te învață să te protejezi de opinii neconsolidate, de prejudecăți, de știri false și de manipulare”.
Laurențiu-Dan Leoreanu
#85692
## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**
Domnul deputat Nagy Vasile, Grupul AUR? Nu este.
Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR? Nu este.
Domnul deputat Pușcașu Lucian-Florin, Grupul AUR? Nu este.
Domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul AUR? Nu este.
Doamna deputat Gavrilă Anamaria, Grupul AUR? Nu este.
Domnul deputat Roman Nicolae, Grupul AUR? Nu este.
Doamna deputat Șerban Gianina, Grupul AUR? Nu este.
Cu aceasta, am epuizat și lista doamnelor și domnilor deputați înscriși pentru a prezenta interpelări în ședința de astăzi.
Nemaifiind niciun deputat înscris pe listă sau niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care dorea să prezinte interpelări adresate Guvernului, declar ședința închisă.
O seară bună tuturor!
Vă mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#86497
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
&JUYEJT|337171]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 73/20.V.2021 conține 16 pagini.**
Prețul: 40,00 lei

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 93 din Regulamentul Camerei Deputaților

Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice

Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului

Aprobarea modificării ordinii de zi

Intervenții cu prilejul Zilei naționale a egalității de șanse între femei și bărbați

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 185/2021; adoptat)