Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 26 mai 2021 · monitorul.ai

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 26 mai 2021 · monitorul.ai

H=0V=0L=2

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Bună ziua!

Domnilor președinți – Camera Deputaților și Senat, Stimați colegi membri ai Guvernului, Doamnelor și domnilor parlamentari, Domnule președinte,

Înainte de ședință, înainte de a intra în prezentarea Planului național de redresare și reziliență, îmi dați voie să

fac o declarație publică, pentru că în ultimele câteva luni – din momentul în care a apărut acest program, acest plan – am tot fost acuzat că nu vreau să prezint acest plan în Parlamentul României. Astăzi sunt aici, când am fost invitat să prezint planul în Parlamentul României, și de fiecare dată, ca parlamentar liberal, am ținut să vin și să prezint în fața românilor – de fiecare dată când am fost invitat, procedural –, pentru că eu asta consider astăzi, de aici, că de la această tribună le vorbesc, în primul rând, românilor – și, după cum știți, țin foarte mult la transparență și profesionalism.

PNRR, pe scurt, ce înseamnă? Pentru că am văzut, tot în spațiul public, foarte multe interpretări eronate, unele dintre acestea întreținute artificial în spațiul public, cu intenție, dar trebuie să știe toată lumea, toți românii trebuie să știe că este un program diferit de ceea ce am avut noi până acum prin fonduri europene. Este un program care a apărut într-un moment dificil, când toată economia globală trecea printr-o perioadă de criză, cea mai mare criză din ultima sută de ani, și este un program, un plan care a apărut ca răspuns la această criză. Liderii Europei s-au uitat și au văzut cum a reacționat economia Uniunii Europene, fiecare țară în parte, la acest șoc care a fost pandemia și care s-a transformat într-o criză economică – care pentru unele din țările din Uniunea Europeană încă continuă – și au venit cu acest plan de investiții. Este un plan diferit pentru că, pe lângă investiții, de care toate țările din Uniunea Europeană au nevoie, investiții targetate pentru redresare și reziliență, acest plan vine și cu o parte de reformă – asta este partea diferită de ceea ce am avut până acum –, o parte de reformă pe care fiecare guvern și-o asumă transparent, iar planul în această formă, cu cele două componente de reformă și de investiții, care sunt legate, sunt conectate – nu poți să faci reformă fără investiții și investiții fără reformă, chiar dacă nu era nici acest plan –, a fost aprobat de toți, de toate partidele politice în Comisia Europeană, de toți reprezentanții, și de socialiști, și de dreapta, și în Parlamentul European. Deci acolo nu a existat niciun fel de discuție. Este un plan în această formă aprobat la nivel european, pe care noi îl implementăm în România.

Și mai sunt câteva lucruri care diferă de ceea ce sau cu ce eram noi obișnuiți până acum prin fonduri europene. Un criteriu foarte important: toate investițiile pe care le facem prin acest program trebuie finalizate până în 2026. Deci e vorba de proiecte care trebuie să fie finalizate până în 2026. Asta înseamnă că sunt proiecte mature, proiecte la care s-a mai lucrat, iar, dacă nu le finalizăm, pierdem banii. Deci trebuie să fim foarte atenți la ce proiecte punem în acest plan. Și aici nu există niciun fel de excepție și toată lumea știe acest lucru.

Ca o paranteză, nu mai strigați că proiectul X sau Y nu a fost inclus în PNRR, mai ales colegii din opoziție, pentru că dumneavoastră știți foarte bine cum funcționează planul și știți foarte bine că unele dintre ele nu pot să fie incluse în acest plan, le vom include în alte programe de investiții. Deci unul dintre criterii este acesta și este foarte important.

A doua parte importantă o reprezintă ceva nou, iarăși, pentru toate țările din Uniunea Europeană, în special pentru țările din estul Europei, această componentă importantă de „verde”.

Ceea ce numim „componenta verde”, de reducere a gradului de poluare, și digitalizarea, două lucruri de care România are nevoie foarte mult. Și de aceea luptăm foarte mult să avem acești bani, să-i investim, pentru că vrem să reducem și gradul de poluare, dar vrem și să creștem și digitalizarea în România. Aici avem și niște procente foarte clare pe care le-a impus Comisia Europeană prin acest program: 37% pentru tranziția „verde”, deci tranziția către o economie „verde”, și 20% pentru digitalizare.

Și, bineînțeles, reforme, reforme care au fost amânate 30 de ani de zile și pe care trebuie să le facem. Și nu le facem doar pentru că ne spune cineva, ci le facem pentru că România are nevoie să treacă la următorul capitol de dezvoltare. Facem investiții în România, dar pentru a face investiții avem nevoie de reforme, pentru că aceste reforme garantează că investițiile pe care le facem nu mai sunt investiții doar pe hârtie, ci sunt investiții care vor aduce bunăstare tuturor cetățenilor României.

Și prin acest program ne asigurăm și vă asigur, dragi colegi din opoziție – și am mai avut discuția asta –, că nu este un program politic, pentru că este un program pe proiecte. Ci acest program, acest Plan de redresare și reziliență este un plan care garantează, din punctul meu de vedere și al Guvernului pe care îl conduc, că vom avea o guvernare pe principii liberale cel puțin 8 ani de acum încolo.

H=0V=0L=2

Vor fi investiții care se vor vedea în buzunarele tuturor românilor și românii vor aprecia acest lucru.

A mai fost un... Până să intru în detaliile programului, a mai fost o discuție în spațiul public referitoare la vizita mea la Bruxelles, a doua vizită, de ce am fost acolo.

România, prin acest program, atrage 29,2 miliarde de euro, în 4 ani de zile, pentru investiții, un efort pentru orice țară din lume într-o perioadă așa de scurtă, pentru a nu se destabiliza situația economică. Rolul meu a fost acela de a-i asigura pe partenerii noștri, cei care au pus la cap acest plan și care au făcut designul acestui plan, că România își va menține cursul pe care și l-a asumat în ceea ce privește strategia fiscal-bugetară în perioada următoare. România va continua să corecteze greșelile din trecut și va elimina risipa banului public, va reforma companiile de stat, ca să nu mai fie găuri negre, și vom face o corelație între performanță și venit în sectorul public.

Acest plan și aceste reforme și ceea ce am prezentat eu acolo, la Comisia Europeană, le garantează tuturor partenerilor noștri internaționali că România este pe drumul cel bun, iar aceste investiții nu vor fi irosite, așa cum au fost ele irosite până acum, și ne vom ține de ceea ce am spus: de evoluția cheltuielilor bugetare.

Ba mai mult, acest plan sau reformă nu înseamnă ceea ce vedem în spațiul public în fiecare zi, nu înseamnă reducerea veniturilor, nu înseamnă reducerea pensiilor, nu înseamnă alte scenarii apocaliptice. Din contră, reforma – așa cum o vedem noi și o punem în acest plan – înseamnă un mod de a administra eficient acești bani pe care-i avem astăzi și înseamnă că putem garanta să plătim și pensii, și

salarii mai mari până în 2030 fără să destabilizăm situația financiară a României. Asta înseamnă reformă, să faci cu aceeași bani mai mult, înseamnă un randament mai mare și asta vom face și prin PNRR, și prin ceilalți bani din buget, și prin fonduri europene. De aceea mi-am asumat și această reformă. Pentru că pe mine mă interesează românii, toți românii.

Mai mult, prin acest program vom garanta că investițiile vor merge în toate colțurile României – este un alt obiectiv al acestui Plan de reziliență și redresare. Toate zonele din România vor beneficia de pe urma acestor investiții, nu doar anumite zone. Iar ceea ce am făcut noi până acum a fost recunoscut nu doar de Comisia Europeană. Și, știți foarte bine, și Agenția de rating Standard&Poor’s a revizuit ratingul, perspectiva de la negativ la stabil.

Referitor la suma totală – de 29,2 miliarde –, este un alt lucru pe care l-am spus ferm în fața celor de la Comisia Europeană și la care am ținut foarte mult: România are nevoie de toată suma, pentru a se dezvolta, pentru a arde etape, etape care au fost întârziate în ultimii 30 de ani de zile.

Avem nevoie de acești bani pentru a investi, ca să putem să prindem din urmă alte țări dezvoltate. Și ăsta este rolul meu. Vă garantez tuturor că vom face acest lucru și cu ajutorul acestui PNRR.

Mai mult, România are nevoie de investitori, de toți investitorii. Vom putea să implementăm acest PNRR cu investitori, cu companii, în principal românești.

De aceea avem nevoie să eliminăm din spațiul public toate aceste amenințări sau scenarii false: „nu vom lua suma X, nu vom lua suma Y”. Vom lua toată această sumă, o vom folosi, iar companiile românești și ceilalți investitori sunt cei care vor implementa acest program, care va duce la dezvoltarea României în perioada următoare. Acest program este garanția pe care le-o dau românilor...

H=0V=0L=1

, transport sustenabil – rutier, feroviar și metrou – 7,6 miliarde euro.

Toți acești bani se vor duce în investiții de care vor beneficia toți românii. Energie regenerabilă, infrastructură de gaz cu hidrogen – 1,6 miliarde de euro. Se poate face și vom face asta în România. Cloud guvernamental, digitalizarea administrației publice, care a tot fost amânată ani de zile, pe care am început-o anul trecut, va continua și prin acest program – 2 miliarde de euro. Bineînțeles, Banca Națională de Dezvoltare și așa mai departe. Fondul local pentru tranziție verde și digitală – 2,1 miliarde de euro. Fondul pentru spitale și pentru creșterea accesului la sănătate – 2,4 miliarde de euro. Da, vom face spitale noi în acești ani, lucru pe care nu l-a făcut nimeni în ultimii 30 de ani de zile. Vom avea spitale construite în România în perioada următoare, în 4 ani de zile, ceea ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani de zile. Și, bineînțeles, „România educată”, un alt proiect care a fost și este foarte important pentru noi – 3,6 miliarde de euro. Așa se distribuie banii în acest proiect, bani care vor ajunge la toți românii.

Iar reformele pe care ni le asumăm sunt reforme cu care am mers și în campania electorală și pentru care am primit votul românilor și cu care am format această coaliție de guvernare. Avem votul acestor români pentru a implementa reforme, așa cum am spus. Reforma pensiilor – ca să ne asigurăm că putem să plătim pensii și în 2030, că avem un sistem de pensii sustenabil. Reforma companiilor de stat – să ne asigurăm că nu mai aruncăm bani buni în găuri negre. Reforma în administrația publică – aici, toți românii vor o administrație publică performantă și asta este ceea ce ne spun de fiecare dată când ne întâlnim cu ei –, în justiție, în transport fără emisii de carbon, energie regenerabilă. Acestea sunt reformele, nu este niciun secret, ni le-am asumat, pentru că sunt reforme bune pentru români.

## Dragi români,

Doar prin investiții și reforme putem să reducem sărăcia, nu există altă soluție. De aceea, acest Plan național de redresare și reziliență este important. Investim și, în același timp, facem reforme. Nu există altă soluție.

Și am să vă spun un secret astăzi: este nevoie de toată clasa politică pentru a atinge obiectivul acestui program de dezvoltare a României, pentru că este programul românilor. Vă mulțumesc.

Ion-Marcel Ciolacu

H=1V=0L=1

Tot ce PSD v-a cerut a fost transparență, descentralizare și sprijin concret pentru firmele românești. V-am cerut proiecte de care să beneficieze românii din toate regiunile țării, indiferent că trăiesc în marile orașe sau la sate. V-am cerut mecanisme de control împreună cu partenerii sociali. Și pentru toate acestea v-am dat soluțiile necesare. Am vrut să fim constructivi, pentru că am înțeles că aceasta este cea mai importantă oportunitate a României de a interveni în decalajele dintre zonele de dezvoltare ale țării, un plan care să dezvolte România și să aducă prosperitate.

V-ați bătut joc! De asta ați fost refuzați de două ori până acum de Comisia Europeană, atât cu planul dumneavoastră, domnule Cîțu, cât și cu planul domnului Orban. De asta veți fi ultimul guvern din Uniunea Europeană care va depune acest plan. Nu știu dacă ați aflat, dar unii dintre miniștrii dumneavoastră au început să fie subiect de bancuri prin cancelariile europene. Comisia Europeană vă tratează ca pe un elev repent care nu-și face temele și-l trimite acasă să mai învețe carte.

## Doamnelor și domnilor,

În toate planurile de redresare depuse până acum la Comisie, fiecare țară a venit cu o viziune clară. Majoritatea țărilor europene au decis să investească masiv într-un domeniu pe care l-au considerat un motor de creștere în viitor. Franța a pus accent pe resursa umană. Germania, pe industrie. Spania și Italia vor sprijini masiv IMM-urile. Bulgaria digitalizează.

Domnule Cîțu, domnule Barna, dumneavoastră ce v-ați propus?

Vă spun eu. V-ați dus la Bruxelles cu o poveste frumoasă despre reforme, însă, în loc de reforme concrete, nu ați făcut altceva decât să tăiați, să readuceți austeritatea. V-ați dus cu un „to do list”, cu nouă antireforme, la care i-ați angajat pe ascuns pe toți românii și nu ați spus nimic aici în țară. De ce nu aveți curaj să le spuneți românilor în față că nu sunteți capabili să faceți vreo reformă? Tot ce ați propus a fost înghețarea veniturilor, creșterea vârstei de pensionare și majorarea taxelor pentru firme și populație.

Domnule Cîțu, și dumneavoastră, domnule Barna, vă place să credeți că sunteți apostolii transparenței. Dar, de fapt, sunteți doar trompetele austerității, niște mincinoși...

Ion-Marcel Ciolacu

H=2V=0L=1

Guvern PNL–USR le va readuce în țară. Vă folosiți de PNRR pentru a vă justifica austeritatea și viitorul acord cu FMI. Aici veți ajunge, pentru că nu aveți nicio viziune economică. Ați împrumutat deja 30 de miliarde de euro în 15 luni, tocmai ați îndatorat România pe trei generații, și vă îngrămădiți să mai împrumutați rapid încă 15 miliarde prin PNRR. În loc să luați banii europeni gratis, dumneavoastră luați mai întâi împrumuturile. Asta este o crimă economică.

Domnule Cîțu, deja ați bătut cincinalul în doar 6 luni. Opriți-vă din paradă! Laudele de șoim al patriei nu au nicio legătură cu viața românilor. Creșterea dumneavoastră economică a sărăcit, de fapt, România. Ce vreți să faceți în viitor? Cum creșteți nivelul de trai al românilor? Simplu: lăsați mână liberă să le fie crescute taxele pe proprietate, în fiecare zi creșteți prețurile la alimente, energie, gaz și benzină. Cum rezolvați situația pensionarilor aflați în pragul sărăciei? Simplu: le înghețați pensiile și-i forțați să-și trăiască bătrânețea la muncă, asta este reforma dumneavoastră. Cum ați promis că veți sprijini companiile românești? Simplu: nu le dați niciun sprijin prin PNRR, în schimb le cocoșați cu noi taxe și impozite.

Antireformele dumneavoastră vor distruge economia, vor crește șomajul și vor prăbuși puterea de cumpărare. Vreți să vindeți tot și să transformați România într-o mare piață de consum. Voi – cu banii și bogăția, românii – cu sărăcia, atât mai rămâne pentru oameni și firmele românești.

## Doamnelor și domnilor,

În încheiere, vă mai spun doar atât, un fapt pur statistic: planul Germaniei are 1.241 de pagini, al Croației – 1.165 de pagini, al Franței – 815 pagini, al Poloniei – 498 de pagini, în România până astăzi nimeni n-a văzut nicio pagină. Guvernul a ținut planul la secret, pentru că vrea să ascundă cele 2 miliarde de euro dosite pentru firmele de casă și pentru consultanță. Nu veți reuși! Vom continua să luptăm pentru ca banii europeni să ajungă la români, nu la clientela

voastră politică! La fel cum nu veți reuși să vă duceți la capăt planul de sărăcire a populației.

PSD este total împotriva antireformei guvernării Cîțu–Barna!

H=1V=0L=1

Asta se vede, din păcate, din ceea ce ne-ați transmis. Am observat și la colegii din arcul puterii, și la cei din opoziție, erau pregătiți cu foi, carnețele, pixuri, să noteze, să noteze ce conține concret acest plan, pentru că nu este normal să aflăm informații despre un proiect de țară atât de important pe surse sau pe la colțuri sau de prin ministere sau din ce lăsați dumneavoastră să se întrevadă și înțeleagă sau din ce ne mai spuneți în ultima perioadă, așa, ca și cum ne-ați face o mare, mare onoare și ne-ați face nouă, practic, dovada că sunteți amabil. Până la urmă, sunteți prim-ministrul României. Le place unora, nu le place, ocupați temporar această poziție și trebuie să o tratați cu responsabilitate.

Și dați-mi voie, am notat, neavând cifre la dispoziție pe care să ni le spuneți, proiecte, programe, am notat – îmi arată deja colegii să mă grăbesc – ce ați afirmat aici, în Parlament, afirmații neadevărate, întreținute artificial, căci despre PNRR opoziția a făcut afirmații neadevărate. Aveați ocazia, domnule prim-ministru, să puneți stop acestor

așa-zise „afirmații neadevărate”, toxice chiar, ieșind public cu toate documentele, chiar în draft, că înțelegeam. Știm ce este un draft, știm ce este o copie, știm ce este un material de lucru. Nu ați făcut acest lucru și veniți acum și vă plângeți de afirmații care s-au rostogolit și care nu erau adevărate.

Ați spus că este un plan care a apărut ca urmare a crizei sanitare la nivel european, asta știm cu toții. Întrebarea noastră este: pe cine salvează, că nu pare să salveze pe cineva acest plan?! Sunt niște bani, și nu cei promiși înainte de alegeri, deci nu 80 de miliarde, nici măcar 29 de miliarde, că până la urmă suntem cu 14 granturi și 15 împrumuturi, iar împrumuturile sunt condiționate. Ar trebui să aveți maximă sinceritate față de români, pentru că folosiți des acest cuvânt „sinceritate”, și să le spuneți ce înseamnă, de fapt, aceste condiționalități, pe care vi le-ați asumat de bunăvoie, nu v-a obligat nimeni. Tot dumneavoastră ați spus: „Planul vine cu reforme.” Pentru cine sunt aceste reforme? Pentru pensionarii care vor avea pensiile înghețate 5 ani? Pentru angajații despre care se vorbește deja că se analizează cu austeritate vechimea în muncă? Pentru cei care vor suporta creșterea de taxe și impozite? Vârsta de pensionare va crește. Pentru ei va însemna reformă PNRR-ul? Eu cred că va însemna ceva foarte rău, și nu reformă.

Ați mai spus în speech-ul dumneavoastră că în toate țările Uniunii Europene s-a prezentat un astfel de plan și că înseamnă mai bine. La noi nu va fi mai bine, nu mai spun de austeritate. Știu că nu vă place acest cuvânt, vă dau un sinonim. De sărăcire ați auzit? Că asta se va întâmpla: o sărăcire a populației. Și mi-am notat mai multe lucruri. Din păcate, sunt chestiuni literare, pentru că la matematică nu am avut ce să notez, cât despre economie, nici nu se pune problema. Mai aveam notate câteva fraze din document, găsite, așa, pe surse, ca să vă demonstrez că tot ceea ce am spus până acum și ceea ce au afirmat colegii noștri înainte de venirea dumneavoastră cu sila, așa, în Parlament sunt lucruri adevărate și că nu facem opoziție doar de dragul opoziției. Dar aveți acum șansa, atât dumneavoastră, reprezentanți ai Guvernului, cât și colegi din Parlament, care reprezentați arcul guvernamental, aveți șansa să nu votați acest plan și să facem împreună, dar împreună, echipă pentru români și să câștige toți românii sau să pierdeți dumneavoastră, individual. Nu ne-ar păsa foarte mult, dar pierd și românii, nu doar dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Ovidiu-Victor Ganț

H=0V=0L=2

## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnă președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru,

Doamnă,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Grupul parlamentar al minorităților naționale își exprimă satisfacția pentru faptul că dezbatem astăzi Tratatul Euratom, pe care urmează să-l ratificăm.

Noi am susținut de la bun început aderarea României la Uniunea Europeană, în mod activ, atât în plan intern, cât și extern, prin legăturile pe care le avem fiecare dintre noi cu statele de origine, de care suntem legați prin limbă maternă și cultură. Utilitatea aderării nu mai trebuie dovedită, ea ținând de domeniul evidenței, România cunoscând, după anul 2007, o dezvoltare fără precedent. Tratatul pe care îl ratificăm este expresia solidarității statelor membre în fața pandemiei și permite implementarea unor mecanisme de redresare a acestora din punct de vedere economico-social. Este cât se poate de clar că împreună vom trece mai ușor peste aceste greutăți decât ar încerca fiecare în parte.

Mecanismul de redresare și reziliență ne oferă șansa unui plan național care ar putea fi cel mai important instrument de finanțare a dezvoltării țării noastre în următorii ani, distinct de cadrul financiar multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021–2027.

Toată lumea vorbește, în acest context, despre bani, fiind extrem de important să avem parte de granturi și împrumuturi în condiții avantajoase în perioada următoare, pentru a realiza proiecte majore în domeniul infrastructurii rutiere și feroviare, sănătății, învățământului, mediului, energiei, dezvoltării comunitare, infrastructurii sociale, digitalizării etc. Acest plan mai conține și intenția unor reforme în domenii esențiale pentru societate: administrației publice, salarizării, justiției, funcționării sistemului fiscal. Toate acestea nu reprezintă însă un scop în sine, ci trebuie să urmărească în final îmbunătățirea vieții noastre, a tuturor cetățenilor României.

Pentru îndeplinirea acestui deziderat, considerăm că este nevoie de acțiune politică și administrativă, un efort conjugat al Parlamentului, Guvernului și administrației publice locale, o colaborare transpartinică, dar mai ales de susținere a populației. Dacă această susținere ar lipsi, Planul național de redresare și reziliență și-ar rata scopul și am putea asista la cel mai mare eșec din ultimii 30 de ani. Sperăm că planul se va bucura de susținere cvasigenerală, iar, în ceea ce privește Grupul parlamentar al minorităților naționale, vom face ceea ce ține de noi pentru ca demersul să se soldeze cu un succes major pentru România. Iar, pentru a se bucura de această susținere, planul trebuie să-și dovedească oportunitatea, utilitatea și aprecierea publică, de la arhitectura sa la detaliile de implementare.

Închei prin a spune că grupul nostru parlamentar va vota în favoarea ratificării tratatului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Cu această intervenție, am finalizat dezbaterile generale. Nefiind amendamente admise sau respinse, putem trece la votul final asupra proiectului de lege.

Dați-mi voie să vă reamintesc procedura care a fost stabilită în Birourile permanente.

Exercitarea votului în cadrul sesiunii de vot electronic hibrid, prin tabletă STS plus card de vot electronic, se face astfel: deputații și senatorii prezenți în sală vor putea să-și exprime opțiunea de vot prin intermediul cartelei de vot introduse în consola de vot, urmată de apăsarea uneia dintre tastele „prezent”, „pentru”, „contra” sau „abținere”. Deputații sau senatorii care nu sunt prezenți în sală își vor putea exprima opțiunea de vot prin intermediul aplicației „vot electronic” instalate pe tabletele puse la dispoziție de STS. În acest caz, audierea și participarea la dezbateri se fac exclusiv prin intermediul aplicației „audioconferință” instalate pe tabletele STS. Timpul de exercitare a votului va fi de 20 de secunde.

Aș vrea să vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 148 alin. (1) și (3), ratificarea se realizează prin proiect de lege care se dezbate în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului și pentru adoptarea legii, adică pentru a putea realiza ratificarea, este necesară o majoritate calificată de două treimi din numărul deputaților și senatorilor, adică un număr minim de 311 voturi pentru.

Vă propun, înainte de a vota proiectul de lege, să facem un vot pentru verificarea tehnică a funcționării sistemului. Am rugămintea către dumneavoastră să votați. Rugămintea e să apăsați pe oricare din taste doriți.

Practic, sunt prezenți...

Și-au exprimat votul, indiferent sub ce formă, 371 de senatori și deputați.

Sistemul funcționează și a înregistrat inclusiv voturile în online.

Ca atare, stimați colegi, supun la vot Proiectul de lege de ratificarea a Deciziei Euratom nr. 2.053/2020.

Votați, vă rog.

Din 383 de voturi exprimate, cu 378 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat și acordul este ratificat.

Înainte de a închide ședința, am rugămintea să-mi permiteți să dau citire procedurii necesare pentru a putea să aplicăm prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Astăzi, 26 mai, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului – procedură de urgență:

– Legea pentru ratificarea Deciziei (UE, Euratom) 2020/2.053 a Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene și de abrogare a Deciziei 2014/335/UE, Euratom, adoptată la Bruxelles. Este vorba de PL-x 98/2021;

– de asemenea, al doilea proiect de lege pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și care a fost depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului: Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Este vorba de PL-x 120/2021.

Datorită faptului că ambele legi au fost adoptate prin intermediul procedurii de urgență, termenul pentru sesizare este de două zile pentru ambele legi, începând de astăzi, 26 mai 2021.

Cu aceste precizări, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului, ședința comună.

## _Ședința s-a încheiat la ora 15.24._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337355]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 91/16.VI.2021 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei