Stenogramă plen

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Bună ziua!

Stimați colegi,

O să vă rog să luați loc în sală, să putem să începem ședința de astăzi.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 6 septembrie 2022.

Vă anunț că din totalul de 135 de senatori până acum s-au înregistrat cu prezența la lucrări un număr de 70.

Voi conduce ședința de astăzi împreună cu colegii mei, domnul secretar Ion Mocioalcă, domnul secretar Eugen Pîrvulescu, în calitate de secretari ai Senatului, așa cum am comunicat.

Ordinea de zi pentru ședința de plen v-a fost distribuită. Dacă nu sunt comentarii, o să

O să rog colegii care nu au cartelă să anunțe acum, pentru a face mențiunea în stenograma ședinței, dacă există și aceste situații.

Văd că nu există la acest moment.

Ca atare, voi merge mai departe, cu programul de lucru pentru această zi.

După cum știm, ora 15.00 a fost aprobată de Birou și de Comitet pentru ca lucrările în plenul Senatului să se desfășoare cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; ora 16.00 – vot final.

Intervenții în legătură cu programul există?

Dacă nu sunt intervenții,

Mulțumesc mult, doamna președintă.

Rămăsesem dator ședința trecută cu niște anunțuri privind activitatea Partidului Național Liberal în comisii:

– o să încep prin a informa Grupul USR că PNL renunță la unul din locurile pe care le-a avut în Comisia de apărare, respectiv cel ocupat de Iulia Scântei, motiv pentru care Grupul USR are un loc suplimentar, prin renunțarea Partidului Național Liberal;

– la muncă, unde Partidul Național Liberal are în comisie, potrivit algoritmului, patru reprezentanți, îl nominalizăm pe Eugen Pîrvulescu și vom face o nominalizare într-o ședință viitoare – așteptăm să ne vină un coleg, care va fi nominalizat acolo;

– la buget, finanțe, ca urmare a creșterii numărului de membri ai comisiei de la 13 la 15, îl nominalizăm pe Alexandru Nazare;

– la educație o nominalizăm pe doamna Lucica Muntean;

– la sănătate, în locul doctorului Carp, nu facem o nominalizare, urmează s-o anunțăm într-o ședință viitoare; – la Comisia de știință, inovare și tehnologie o să intre Liviu Brătescu, în locul lui Sorin Cîmpeanu;

– iar la Comisia pentru tineret și sport va intra Ciprian Pandea, care-l va înlocui pe Alexandru Nazare.

În legătură cu funcțiile pe care le deține Partidul Național Liberal, atât nominalizarea pentru Comisia de constituționalitate, cât și încă o nominalizare pentru un post de secretar sau vicepreședinte o să le fac într-o ședință viitoare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Rog ceilalți lideri... îl rog pe Radu Mihail...

Scuzați-mă, v-am văzut ulterior. Dacă permiteți, după ce intervine colegul de la USR.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă.

Două precizări:

– în Comisia de apărare, pe locul menționat de colegul Fenechiu îl nominalizăm pe domnul Marius Bodea;

– iar pentru Comisia de energie, în locul doamnei Anca Dragu va face parte din comisie domnul Claudiu Mureșan. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Liderul PSD are cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Într-adevăr, s-au schimbat ponderile și, ca urmare a faptului că sunt trei senatori neafiliați la USR, un senator neafiliat la AUR, ponderile vi le-am transmis în Comitetul liderilor.

Grupul PSD, conform numărului de 47 de senatori – un procent de 34,55%, cu o pondere de 9,13, are dreptul la nouă funcții de conducere: nouă de președinte, nouă de vicepreședinte, nouă de secretar. Drept urmare, având în vedere că dețineam nouă funcții de președinte, nouă funcții de vicepreședinte și șase funcții de secretar, avem dreptul de a avea reprezentare, în conformitate cu aceste ponderi, cu funcție de secretar în alte trei comisii. Și aceste comisii sunt: Comisia de învățământ, Comisia de apărare și Comisia pentru drepturile omului.

Și-atunci, fac următoarele anunțuri:

– domnul senator Călin Matieș îl va înlocui pe domnul senator Dănuț Cristescu în Comisia pentru administrație publică;

– domnul Eugen Dogariu va intra ca membru în Comisia de buget, finanțe;

– doamna senator Liliana Sbîrnea va prelua funcția de secretar în Comisia pentru învățământ;

– domnul senator Marius Toanchină va prelua funcția de secretar în Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități;

– iar la Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, pe locul Partidului Social Democrat, va rămâne domnul senator Gheorghiță Mîndruță.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc liderului PSD. Liderul AUR dorește să intervină, de asemenea. Vă invit.

Mulțumesc frumos.

Avem și noi două modificări: în urma ieșirii din Grupul parlamentar AUR a doamnei senator Evdochia Aelenei, o vom înlocui la Comisia de sănătate cu senatorul Sorin Lavric și, la Comisia de energie, cu doamna senator Rodica Boancă.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc.

UDMR are vreo propunere?

Nu există alte înscrieri la cuvânt.

În aceste condiții, stimați colegi, o să vă rog să dăm un vot pe propunerile venite din partea grupurilor parlamentare. Rog...

Domnul... Pe procedură se dorește?

Rog, vot, stimați colegi.

79 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri.

Modificările au fost aprobate în comisiile permanente, așa cum au propus liderii de grup.

La punctul 2 avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începutul dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Biroul permanent al Senatului a analizat solicitarea inițiatorilor de retragere din procesul legislativ a Propunerii legislative pentru modificarea art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (L411/2022).

Supun la vot solicitarea colegilor noștri de retragere din procesul legislativ a inițiativei.

Rog, vot.

82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri. A fost aprobată și această solicitare.

La punctul 3, aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent. Biroul permanent al Senatului, astăzi în ședință, a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a Propunerii legislative privind prevenirea și combaterea distrugerii culturilor agricole și a pășunatului neautorizat, precum și pentru modificarea unor acte normative (L349/2022).

La punctul 4, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 29 și 30 iunie, respectiv 4 septembrie 2022, a unor inițiative legislative.

Această notă e afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2), teza III din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 149 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Vom trece la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2022 privind unele măsuri pentru ocuparea posturilor aferente funcțiilor publice vacante și temporar vacante care au atribuții în implementarea Planului național de redresare și reziliență al României (L377/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Invit Comisia de administrație publică sau un reprezentant al Comisiei...

Domnul președinte al Comisiei de muncă văd că este prezent.

Domnul președinte Rotaru are cuvântul pentru prezentarea raportului comun.

Microfonul 7 pentru domnul președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare există înscrieri la cuvânt?

Domnule senator Darău, aveți cuvântul. Central?

Vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă.

De data aceasta vorbim de o ordonanță de urgență venită dinspre Guvern care reglementează ceva important: cum ocupăm posturile necesare pentru a asigura implementarea corectă a PNRR-ului. Dar, precum de obicei, reușim să pervertim și lucrurile bune.

Și vă întreb, înainte să vă exprimați votul: cum ne putem imagina, mai ales la stat, că în 24 de ore se va face o selecție corectă a dosarelor? Acesta este termenul din OUG. După cum termenul pentru publicitatea pentru aceste posturi este de doar 10 zile. Dacă s-au pierdut multe luni în implementarea PNRR-ului așa cum ar trebui, nu cred că trebuie recuperate niște zile exact la publicarea anunțurilor de angajare și la selecția dosarelor.

Am propus în Comisia pentru muncă niște termene, spunem noi, constructive și de compromis, nici așa cum erau înainte, de 30 de zile, respectiv 5 zile, dar au fost respinse de coaliția majoritară. Credem și noi că nu trebuie să existe întârzieri în implementarea PNRR-ului, dar în niciun caz nu trebuie recuperate în acest fel și, cel puțin, acel termen de selecție a dosarelor de doar 24 de ore este unul abuziv.

Așadar, Grupul USR PLUS nu va vota pentru această inițiativă – ne vom abține.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Darău.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare există înscrieri la cuvânt?

Neexistând, proiectul va rămâne la vot final.

Mulțumesc, doamna președintă.

Este vorba de Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2022.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a emis împreună cu Comisia pentru administrație publică un raport comun.

Obiectul de reglementare, așa cum ați precizat, vizează măsuri pentru ocuparea posturilor aferente funcțiilor publice vacante și temporar vacante care au atribuții în implementarea Planului național de redresare și reziliență.

În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, membrii comisiilor au adoptat un raport comun de admitere, cu amendamente respinse, care se află în anexă.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2022 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale (L378/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

O invit pe doamna ministru secretar de stat Sitaru să ne prezinte, pe scurt, proiectul.

Microfonul 8 o să vă rog să-l deschideți.

## **Doamna Janina-Mirela Sitaru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc frumos, doamna președintă.

Doamnelor și domnilor senatori,

În contextul conflictului din Ucraina și în conformitate cu reglementările europene în vigoare, sancțiunile adoptate împotriva Federației Ruse se aplică și entităților ce nu sunt direct sancționate, dar care sunt aflate sub controlul indirect al unor persoane fizice aflate pe lista de sancțiuni, prezumându-se că persoana sancționată controlează activele entității respective.

Vă mulțumesc, doamna ministru secretar de stat. Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să lăsăm comisia să prezinte raportul înainte de dezbateri.

Vă rog frumos, domnule Vlașin.

Mulțumesc, doamna președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege, punctele de vedere exprimate, avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, apreciind că reglementările propuse vor determina reducerea impactului sancțiunilor internaționale asupra persoanelor juridice din România, prin instituirea unui set de măsuri care să asigure continuarea activității acestora, cu respectarea sancțiunilor internaționale, reducerea riscului de pierdere a locurilor de muncă pentru salariații din domeniile de activitate afectate de sancțiunile internaționale și de creștere a șomajului.

Față de cele prezentate, Comisia economică, industrii și servicii supune plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Titus Corlățean. Microfonul central.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Am ascultat cu atenție expunerea judicios lecturată de secretarul de stat care reprezintă Ministerul Afacerilor Externe pe această temă. Nimic de spus cu privire la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență în regimul de sancțiuni internaționale. Vom vota acest proiect de lege. Dar profit de acest subiect pentru a adresa o solicitare, prin intermediul secretarului de stat, conducerii Ministerului de Externe pe tema Ucraina.

Procesul de reconstrucție, care se tot anunță, postconflict, în condițiile în care România a jucat exemplar și joacă absolut corect tot ceea ce are de jucat în formația europeană și euroatlantică, cu un sprijin consistent, cu costuri pentru națiunea română, din punct de vedere economic, din alte puncte de vedere, și fără o capitalizare corectă la nivelul Uniunii Europene, să spunem, a ceea ce România face, cu anumite sacrificii, corecte, respectând dreptul internațional și solidaritatea cu un stat vecin cu orientare proeuropeană, pe care îl dorim să avanseze, dar să devină și mai democratic, să-și combată și corupția și să și respecte etnicii români din Ucraina... în condițiile respective, aș fi foarte interesat ca onor conducerea Ministerului Afacerilor Externe să ne transmită rapid, la Comisia pentru politică externă, care este planul concret de implicare a României în procesul anunțat, viitor, de reconstrucție, care sunt segmentele economice, de infrastructură sau alte domenii importante în care România și-a manifestat, dacă și-a manifestat – de exemplu, prin consilierul prezidențial pe politică externă care s-a dus la Kiev, alături de alți consilieri prezidențiali –, care sunt domeniile astea și dacă statul român... așa cum alte state – de exemplu, Polonia – s-au pregătit foarte judicios, la acest moment-cheie, pentru perspectivă. Aș vrea să știu care sunt aceste domenii concrete în care statul român s-a manifestat să fie prezent.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare există înscrieri la cuvânt? O văd pe doamna senator Șoșoacă. Doriți să luați cuvântul de la microfonul central? Lateral. Microfonul 3 cred că este, nu? Da. Vă rog.

Este admirabil că PSD-ul intră în opoziție. Însă, față de acest proiect, aș dori să vă întreb: ori e sancțiune, ori nu e sancțiune?

Sau acum acoperim, ca să putem să îndeplinim ordinele OMV-ului, nu? Că de fapt aici e problema: conducerea rusă din spatele OMV-ului.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există alte înscrieri la cuvânt, vă mulțumesc pentru participarea la dezbateri.

Las proiectul la vot final.

Liderul USR dorește să ia cuvântul pe procedură. Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Îmi cer scuze, mi s-a atras atenția că am omis, în mențiunile despre schimbările din comisii, să le repet pe cele care au fost făcute săptămâna trecută.

Deci aș vrea să le precizez acum:

– la Comisia de învățământ, în locul doamnei Simona Spătaru va activa doamna Silvia Dinică;

– și la Comisia de mediu, în locul domnului Popescu va activa domnul Sebastian Cernic.

Mulțumesc.

Doriți să...

Și cred că s-a notat deja că domnii Berea și Bodea sunt în Comisia de apărare.

Mulțumesc.

Ultima precizare: am votat... votul a fost atunci, cu toate grupurile.

## Stimați colegi,

Există această solicitare a Grupului USR, pe care trebuie să dăm vot.

## Rog, vot.

Solicitările dumneavoastră, așa cum au fost formulate, au fost aprobate.

87 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri.

Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar (L387/2022).

Declar dezbaterile generale deschise asupra proiectului de lege.

Din partea Guvernului este domnul ministru secretar de stat Attila György.

Vă rog, aveți microfonul 10... 9. 9, vă rog.

Vă mulțumesc mult, doamna președintă.

Măsurile propuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2022 vin în contextul demersurilor de diminuare a cheltuielilor de funcționare ale instituțiilor publice. În această categorie se regăsesc și cheltuielile de personal, care în anul 2022 reprezintă 22%.

Vă rugăm să fiți de acord cu măsurile propuse prin ordonanța de urgență a Guvernului. Mulțumim.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte pentru prezentarea raportului, din partea Comisiei de administrație publică. Domnule președinte, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din 28 iunie 2022, membrii Comisiei pentru administrație au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Așadar, Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Császár.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există înscrieri la cuvânt?

Microfonul central, domnule senator, vă rog.

## Mulțumesc.

Statul român a angajat aproape 20.000 de bugetari în ultimul an. Comparativ cu perioada similară de acum un an, numărul este de peste trei ori mai mare.

Semnele că urmează o posibilă criză economică, exacerbată de cea a energiei, erau de mult vizibile. Nu puțini au fost cei care le-au spus guvernanților să o lase mai moale cu noile angajări și să-și drămuiască mult mai bine bugetele. În vremuri dificile cheltuielile publice trebuie restrânse, iar bugetul trebuie construit în așa fel încât să atenuezi efectele furtunii de la orizont.

Ce a făcut coaliția sărăciei, în schimb? A angajat în neștire și s-a împrumutat ca și cum nu există ziua de mâine. Toate salariile noilor angajați înseamnă costuri pe termen lung. Împrumuturile trebuie plătite înapoi cu dobândă. Așa am ajuns ca România să se împrumute la dobânzi record pe piața financiară, pentru că creditorii pur și simplu nu mai au încredere că statul român își va plăti ratele. La ora actuală, 1 din 4 lei cheltuiți de stat este împrumutat. E ca și cum o familie câștigă, cumulat, 300 de lei, dar la final de lună are cheltuieli de 400 și se împrumută, ca să treacă luna, în fiecare lună.

Noi ne bucurăm că avem la vot această ordonanță care plafonează angajările la stat și o vom vota. Dar adevărul este că e prea puțin, prea târziu, răul a fost deja făcut, iar cei care vor suferi, ca de fiecare dată, sunt românii care își plătesc conștiincios taxele și impozitele. Guvernul trebuie să scadă numărul de angajați în aparatul de stat și să înceteze să se mai împrumute pe sistemul „după noi, potopul”. Alternativa este falimentul statului român.

Mulțumesc, domnule senator. Din partea celorlalte grupuri parlamentare? Pe procedură sau pe fond doriți? Vă rog, pe fond, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președintă.

Am avut astăzi, și încă dezbatem acest lucru, două puncte pe ordinea de zi care sunt oarecum contradictorii: pe de o parte, venim cu blocarea posturilor, pe de altă parte, reglementăm excepții. Eu nu mai înțeleg nimic din strategia guvernamentală: ori sunt prea mulți angajați, ori n-avem suficienți.

Eu cred că, de fapt, problema este alta. Problema este că s-au făcut angajări acolo unde poate nu era nevoie și acolo unde chiar este nevoie e mai greu să acoperim, pentru că nu mai avem bani să-i plătim.

Așadar, în loc să ne jucăm de-a excepțiile, propunerea mea este să reglementăm corect și să reașezăm sistemul de stat astfel încât să acoperim toată munca ce trebuie făcută, în special în zona fondurilor europene, așa cum s-a mai dezbătut mai devreme, și să încetăm cu excepțiile și cu imprevizibilitatea. E normal să nu mai avem bani dacă angajăm haotic și fără o strategie clară în acest sens. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator pentru intervenție. Doamna senator, aveți cuvântul, din partea Grupului PSD.

## **Doamna Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț:**

## Dragi colegi din USR,

Cred că mi-aș dori să fie ultima dată când v-aș ruga să nu mai vorbiți despre angajări haotice la nivelul coaliției PSD–PNL. Dacă vine vorba despre angajări haotice făcute acum, înainte ca această ordonanță să-și producă efectul, uitați-vă ce se întâmplă în curtea primarilor USR.

Uitați-vă ce s-a întâmplat la Bacău, dacă vine vorba despre angajări haotice. Și, dacă vorbim despre îndatorarea românului, uitați-vă cum primarul municipiului Bacău a

încercat a doua oară să îndatoreze municipiul Bacău cu 120 milioane de lei și, evident, a fost oprit, din fericire, de către consiliul local. Și mai uitați-vă la angajările, cum v-am mai spus, de neșcoliți pe studii superioare, cu asumarea răspunderii edilului USR.

Deci, repet, nu ne mai dați lecții nouă, coaliției PSD–PNL, pentru că, de fapt, problema stă în curtea dumneavoastră.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Îi mulțumesc doamnei senator pentru intervenție.

N-am la ce să dau drept la replică și o să vă rog, de astăzi, să respectați regulamentul chiar și pe dumneavoastră, de la USR.

Mulțumesc tare mult.

Dacă nu mai există înscrieri la cuvânt, declar dezbaterile închise la acest punct.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2022 pentru modificarea și...

Doamna senator,

Mi-a fost atrasă atenția că domnul Poteraș nu mai este din Grupul USR, motiv pentru care... să certați în nume propriu colegul senator de la neafiliați, asta era remarca colegului Mircescu, și îi mulțumesc pentru observație.

Dați-mi voie să reiau.

La punctul 4 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru reglementarea situației juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situații speciale, precum și pentru modificarea unor acte normative, precum și pentru modificarea unui alt act normativ (L436/2022).

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea comisiei de administrație, tot domnul președinte va prezenta raportul.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În ședința din 28 iunie 2022, membrii Comisiei pentru administrație au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Așadar, Comisia pentru administrație supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare există înscrieri la cuvânt?

Nu există.

Proiectul rămâne la vot final.

Următorul punct, 5, Legea pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006 (L503/2020).

Reexaminare la solicitarea președintelui. Declar dezbaterile deschise.

Domnul președinte Badea va prezenta raportul din partea Comisiei de media, cultură.

Mulțumesc, doamna președinte.

Cu adresa L503 din 11 aprilie 2022, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în vederea întocmirii unui raport asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituția României.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Prin adresa nr. 30/248 din 3 mai 2022, Comisia pentru administrație publică ne-a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru comunicații și tehnologia informației ne-a comunicat, de asemenea, un aviz favorabil.

Cererea de reexaminare a fost dezbătută în Comisia pentru cultură și media în ședința din 29 iulie 2022, desfășurată în format hibrid.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la dezbatere a participat și secretarul de stat de la Ministerul Culturii, domnul Demeter.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să admită parțial cererea de reexaminare și să adopte un raport de admitere a legii în forma trimisă la promulgare, cu un amendament admis.

Comisia pentru cultură și media supune, astfel, plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere a legii, cu un amendament admis, precum și Legea pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea este lege ordinară.

Mulțumesc, domnule președinte. Din partea grupurilor există intervenții? Doamna senator Crețu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Cine nu are grijă de trecut are puține șanse să-și construiască viitorul, că nu va avea temelia pe care să ridice edificiul, fie că este sufletesc, fie că este edificiu național.

Monumentele de for public au și ele rolul lor: să ne amintească ceea ce deja am uitat sau să ne învețe ceea ce nu știm, în ideea că suntem curioși ce e cu ele, și, bineînțeles, să facă și arta parte a vieții noastre și a comunităților în care trăim.

Această modificare protejează monumentele, dar creează și previzibilitate pentru cei care vor să dezvolte localitățile în care ele sunt amplasate, pentru ca zonele de protecție să fie cunoscute și proiectele să fie elaborate din start în cunoștință de cauză.

Legea a fost deja votată cu o foarte mare majoritate de dumneavoastră, dar, așa cum ați fost deja informați, președintele Iohannis a uzat de dreptul său de reexaminare. Unele observații nu erau justificate, altele aveau oarecare fundament și, drept urmare, pentru că ne dorim legi extrem de clare și care să poată fi aplicate, s-au acceptat câteva observații.

De aceea, Grupul PSD vă roagă să votați raportul, cu amendamentul votat, și legea astfel modificată. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc, doamna senator.

Neexistând înscrieri la cuvânt pe celelalte grupuri parlamentare, las proiectul la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind înființarea Muzeului Regional „Memorialul Golgota Bucovinei” (L373/2022).

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem inițiator...

Avem însă președinte al Comisiei pentru cultură și îl rog să prezinte raportul.

Domnul Badea.

Mulțumesc, doamna președinte.

Cu adresa L373 din 2022, 7 iunie, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă privind înființarea Muzeului Regional „Memorialul Golgota Bucovinei”.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Muzeului „Memorial Golgota Bucovinei”, instituție publică de importanță regională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii și în coordonarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Potrivit expunerii de motive, muzeul își propune să prezinte Bucovina și istoria ultimelor ei două secole și jumătate printr-o angajare a tuturor instituțiilor locale și regionale care pot contribui la conturarea adevărului, fără a prezenta o istorie conflictuală.

Consiliul Legislativ avizează favorabil inițiativa legislativă.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică ne-a transmis avizul ei, negativ de data aceasta.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, la reuniunea noastră a participat Ministerul Culturii, reprezentat prin domnul András István Demeter. Ca urmare a dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Prin urmare, Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de respingere, precum și Propunerea privind înființarea Muzeului Regional „Memorialul Golgota Bucovinei”.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare s-a înscris la cuvânt domnul senator Lavric.

## Domnule senator...

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnule senator Viorel Badea, vă mărturisesc dezamăgirea pentru raportul negativ pe care l-ați dat, cu atât mai mult cu cât sunteți președintele acestei comisii și cu atât mai mult cu cât îmi amintesc că anul trecut am fost împreună, eu în Suceava, iar dumneavoastră la Fântâna Albă, ca să comemorați măcelul, masacrul de la Fântâna Albă de la 1 aprilie 1941.

Credeam că aveți o minimă devoțiune față de trecutul nostru, însă dumneavoastră, în calitate de președinte al comisiei – acum stând cu spatele la mine și fără să mă ascultați –, mă dezamăgiți mult, cu atât mai mult cu cât, vă spuneam, credeam că aveți o înrădăcinare în memoria trecutului nostru.

Vă amintiți, am fost împreună la Suceava anul trecut, alături de Claudiu Târziu, și i-am comemorat pe acei țărani, 4.000, care au fost împușcați în aprilie ’41.

Haideți să ne amintim de seninătatea cu care Președintele Ucrainei, domnul Zelenski, înainte să înceapă conflagrația din Ucraina, când niciunul dintre noi nu bănuiam ce război cumplit va izbucni acolo, seninătatea cu care președintele a spus: Cernăuțiul și Bucovina în perioada interbelică au fost ocupate de români.

Când tu, președintele statului, vii și spui o astfel de minciună, replica cea mai firească nu este să intri într-o polemică sterilă cu el, ci să ridici în Suceava sau în Botoșani, sau la granița cu Ucraina un muzeu al Golgotei Bucovinei, pentru că acolo a existat o golgotă adevărată, reală. În ce a constat? Pe lângă raptul de teritorii, au fost niște deportări cumplite, familii distruse, exproprieri. Jumătate din Bucovina am pierdut-o pe nedrept, din cauza capriciului unor dictatori.

Există alte solicitări din partea colegilor?

Dacă nu există, o invit la microfon, din partea neafiliaților, pe doamna senator Șoșoacă.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

## Mulțumesc.

Sunt întru totul de acord cu domnul senator Lavric. Și, dacă mai aveți o urmă de românism în dumneavoastră, și, dacă mai aveți o cât de mică parte de cunoștințe ale istoriei, o să

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, s-a înscris la cuvânt doamna senator Crețu.

## Stimați colegi,

Sunt profesor de istorie și aș fi ultima din lume care să pledeze împotriva cunoașterii istoriei.

Din păcate, foarte adesea suntem tentați să o rescriem aici. Dar această lege nu a fost respinsă din motive, în primul rând, de conținut. Acest Parlament a votat o lege, 311, care se cheamă Legea muzeelor și a colecțiilor publice, care prevede clar cum se poate înființa un muzeu. Ceea ce am face noi, dacă am vota această lege, ar fi un simplu act politic, fără a avea patrimoniu – păi, muzeul trebuie să aibă un patrimoniu, ce anume expui acolo? –, fără a avea un sediu, fără a avea avizul Comisiei Naționale a Muzeelor, care-i formată din specialiști. Chiar dacă sunt profesor de istorie, eu nu vreau să-mi arog dreptul de a scrie istoria aici. Sunt alte instanțe care trebuie să o facă.

În aceste condiții, am respins, așa cum am făcut și în alte ocazii, proiectul, propunerea colegilor noștri, dar asta nu exclude ca, în măsura în care există patrimoniu, obiecte muzeale, să treacă prin tot parcursul necesar și muzeul să fie înființat fără să fie nevoie de un vot al ambelor Camere ale Parlamentului. Noi am stabilit deja normele referitoare la înființarea muzeelor și colecțiilor și sunt corecte.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, declar închise dezbaterile.

Vom trece la următorul punct al ordinii de zi, punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L369/2022).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator prezent și dorește să ia cuvântul, îl invităm.

Dacă n-avem, atunci invit Comisia pentru muncă, familie și protecție socială sau un reprezentant al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse să prezinte raportul comun.

Care din comisii dorește să-și prezinte raportul? Domnule Rotaru, o să vă rog pe dumneavoastră. Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială împreună cu Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au luat în discuție această Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

În urma dezbaterilor care au avut loc, a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, care vizează acordarea a șase tichete valorice, anual, pentru asigurarea asistenței de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap prin terapie bazată pe sport.

Pe cale de consecință, supunem plenului raportul comun de admitere, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul de reglementare, legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, îl invit la microfon pe domnul senator Darău.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Acest proiect de lege prevede șase tichete de valoare, anual, pentru terapie bazată pe sport pentru persoanele cu dizabilități, în funcție de diagnosticul principal și de dizabilitate.

Aceste tichete se vor acorda din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, la recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist, pe baza programului individual de recuperare fizică sau psihică.

Cred că suntem cu toții de acord cu privire la faptul că mișcarea și sportul sunt importante la orice vârstă, evident, adaptate fiecărei persoane, cu atât mai mult în cazul persoanelor cu dizabilități, care pot înregistra progrese notabile ca urmare a practicării unui sport sau efectuării unor exerciții adaptate condiției lor.

De aceea, salutăm această propunere legislativă, care a primit la Comisia pentru muncă un raport de admitere, și vom vota și aici, în plen, noi, USR PLUS, „pentru”.

Dacă tot vorbim de sport și sănătate, v-aș ruga pe cei care votați „pentru” la această inițiativă ca și la inițiativa nr. 9, pentru care voi argumenta, să mergem pe aceeași linie. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, proiectul va rămâne la vot final.

O să trecem la următorul punct, mai avem câteva minute până la votul final și o să trecem la punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 – Codul fiscal (L370/2022).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul Comisiei pentru buget, finanțe, pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte Neagu...

Microfonul 3, vă rog, să i-l deschideți domnului președinte.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia de buget, finanțe, ținând cont de propunerea legislativă care are ca obiect completarea și modificarea Legii nr. 227 privind Codul fiscal, a hotărât, cu majoritate de voturi, să susțină un raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru sănătate a adoptat un aviz favorabil, obiectul de reglementare introdus de inițiatori fiind cel de a scuti de taxa pe valoare adăugată pentru achizițiile efectuate de organizațiile nonprofit în vederea construirii/reabilitării sau modernizării de unități spitalicești și a dotării acestora cu aparatură și echipamente de specialitate, precum și exercitarea dreptului de deducere a TVA-ului de către organizațiile nonprofit pentru aceste achiziții.

Guvernul a fost de acord ca Parlamentul să decidă asupra acestei chestiuni, neintervenind, într-un spirit constructiv, pentru a nu susține această inițiativă legislativă. Vă mai fac precizarea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Deci supunem dezbaterii propunerea de admitere și, bineînțeles, inițiativa legislativă, raportul de admitere și inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Îl invit la microfon pe domnul senator Radu Oprea.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În România există și oameni inimoși, oameni care știu să strângă fonduri pentru a se implica în renovarea spitalelor, în construirea de spitale. Fac acest lucru în organizații neguvernamentale și de rezultatele muncii lor beneficiază toți românii.

De aceea, vă propunem să-i sprijinim pe acești oameni votând această inițiativă legislativă care se referă la o scutire de taxă, care poate părea un termen pretențios pentru un astfel de subiect, dar vă readuc aminte că o societate comercială care este plătitor de TVA are dreptul de a-și deduce cheltuielile și, atunci, fondurile care rămân pentru a fi investite sunt mai numeroase. Același lucru vi-l propunem pentru aceste organizații neguvernamentale care sunt obligate să cheltuiască fondurile pe care le strâng în scopul muncii lor, adică de a renova spitale pentru românii din această țară.

Grupul senatorilor PSD va vota această inițiativă legislativă și vă invităm și pe dumneavoastră să faceți acest lucru.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Nu mai există înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare.

Las proiectul la vot final.

Rugăminte, pentru că este fără un minut, rog liderii să fie de acord cu propunerea pe care v-o fac, și anume aceea de a prelungi programul de lucru până la epuizarea ordinii de zi.

Suntem la punctul 9 deja, din 12.

Vă rog, vot.

Pentru – 92 de voturi, niciun vot împotrivă, o singură abținere.

Programul l-am prelungit până la epuizarea ordinii de zi.

Punctul 9, înscrisă Propunerea legislativă pentru încurajarea unui stil de viață activ și sănătos prin modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L394/2022).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiator, dacă există. Nu există.

Dau cuvântul domnului președinte Nicu Neagu, din partea Comisiei buget, finanțe, pentru raport. Sinteză o să vă rog să faceți raportul, domnule președinte.

Mulțumesc, doamna președintă.

Obiectul reglementat al acestei inițiative legislative privind completarea Legii nr. 227, cu modificările și completările ulterioare, este cel în sensul de a permite deductibilități fiscale la abonamentele pentru facilități specifice practicării sportului și educației fizice în scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, în limita a 400 de euro anual.

Comisia pentru sănătate a transmis un aviz negativ asupra propunerii legislative.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse a emis aviz favorabil.

Comisia pentru tineret și sport, favorabil.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia de fond – buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital, a dezbătut și a adoptat un raport de respingere, cu majoritate de voturi, propunând dezbaterii raportul de respingere și propunerea legislativă, respingerea propunerii legislative.

Vă fac precizarea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale există înscrieri la cuvânt? Domnule senator Darău, vă rog.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, doamna președintă.

La această inițiativă făceam referire când spuneam că trebuie, în general, să încurajăm sportul și sănătatea și văd, ascultând și raportul din Comisia buget, finanțe, un mod foarte contabilicesc de a da rapoarte de respingere pentru niște inițiative punctuale și benefice, fie contabilicesc din punct de vedere al bugetului, fie contabilicesc din punct de vedere al algoritmului politic.

Da, este o inițiativă USR PLUS, dar, cred eu, este una necesară. Uitați-vă în țările occidentale, în câte există posibilitatea pentru angajatori să-și deducă fiscal beneficii pe care le acordă angajaților pentru sport, pentru activități culturale și alte genuri din acestea de activități care asigură echilibrul personal al angajaților în scopul productivității. Această inițiativă este foarte simplă: în acea limită în cuantumul de 400 de euro anual, angajatorul va putea să își deducă fiscal niște cheltuieli ale angajaților cu sportul, pentru prezervarea sănătății personale și pentru, cum am spus, o mai bună productivitate.

Nu trebuie să fugim de aceste facilități fiscale chiar dacă pare că aduc... că scade puțin suma colectată la buget. Pe de altă parte, tot bugetar-fiscal, dacă e să considerăm niște angajați mai sănătoși, niște angajați mai echilibrați, o piață concurențială mai bună fiindcă angajatorii vor putea să concureze între ei pentru beneficii, cred eu că, per total, va aduce un avantaj bugetar. Dacă ne preocupă și securitatea în muncă, și sănătatea angajaților, cred eu că nu putem să votăm împotriva acestei legi; noi, Grupul USR PLUS vom vota, deci, împotriva raportului de respingere.

Mai spun un singur lucru. Nu văd cum altfel s-ar putea încuraja niște comportamente dezirabile, mai ales că, în această situație grea financiar pentru toată lumea, evident că și familiile, și angajații vor fi tentați să renunțe la activități aparent opționale. Dar știm foarte bine cum stăm și cu speranța de viață sănătoasă și în general, cu tot felul de comorbidități, așa cum le spunem acum.

Din partea celorlalte grupuri nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 286 din 17.07.2009 privind Codul penal (L372/2022).

Declar deschise dezbaterile generale.

Îl invit pe domnul președinte Țâgârlaș, din partea Comisiei juridice, să prezinte raportul.

Vă rog. 7.

## Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc.

Propunerea vizează modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și modificarea și completarea Legii nr. 286/2009.

În urma analizei, Consiliul Legislativ a avizat negativ, CSM-ul a considerat că propunerea este imprecis formulată, CES-ul a acordat un aviz nefavorabil, iar comisia avizatoare, pentru drepturile omului și egalitate de șanse, a dat aviz negativ.

Raportat la dezbaterea din comisie, cu votul majorității membrilor prezenți, Comisia juridică a adoptat un raport de respingere și solicită Senatului aprobarea acestuia și respingerea propunerii.

Legea este organică, suntem prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor există observații? Înscrieri la cuvânt? Nu există.

Proiectul rămâne la vot final.

La punctul 11, Legea pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L354/2021).

O solicitare de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 365/2022.

Avem tot raport din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, și imunități și a Comisiei pentru constituționalitate, care au elaborat un raport comun.

O invit pe doamna senator Spătaru la microfonul 7, să prezinte raportul comun.

Vă rog.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

## Stimați colegi,

Comisia juridică și Comisia pentru constituționalitate au fost sesizate în procedura reexaminării de către Biroul permanent cu Legea pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 365 din 8 iunie 2022.

Întrucât Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că legea este neconstituțională în ansamblul său, ambele comisii, în ședința din 29 august 2022, au dat un raport de respingere a legii, având în vedere practica Curții Constituționale, astfel încât acest raport îl

Dacă din partea grupurilor există înscrieri? Nu există solicitări la dezbateri generale.

Proiectul rămâne la vot final.

La punctul 12 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L379/2022).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul doamnei președinte Monica Anisie, din partea Comisiei de învățământ, pentru prezentarea acestui raport.

Microfonul 7.

Da.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare asigurarea cadrului legal pentru ca unitățile de învățământ, cu sprijinul inspectoratelor școlare, să poată să organizeze grupe de acomodare pentru preșcolarii și elevii care nu au fost înscriși pe o perioadă anterioară de doi ani de zile în sistemul de învățământ din România.

În cadrul acestor grupe vor fi predate noțiuni de limbă și cultură românească. În plus, se prevede posibilitatea de colaborare și schimburi de bune practici privind predarea cursului de Limbă, cultură și civilizație românească în unități de învățământ din statele membre ale Uniunii Europene.

Membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și propunerea legislativă.

Menționez că Senatul este Camera decizională.

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, doritori să dezbatem? Doamna senator Sbîrnea, vă invit la microfonul 3 sau central?

3.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Având în vedere că 20.000 de copii români s-au întors în sistemul de învățământ românesc în anii 2020–2021, această inițiativă legislativă, foarte bine fundamentată, este absolut necesară. Inițiativa pune accent pe înființarea grupelor de acomodare, pe consilierea psihopedagogică, pe planul de intervenție la nivelul unităților de învățământ, dar și pe pregătirea cadrelor didactice.

Partidul Social Democrat va vota „pentru” la această inițiativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă invit. Înțeleg că vreți să luați cuvântul, domnule Poteraș, ca inițiator. Numai că încercați să le grupați; și fond, și inițiator...

Inițiatorii vorbesc la inițiatori, când vorbesc. S-a trecut de inițiatori. Vă rog să luați inițiativa să vorbiți în toate calitățile acum, când vă dau cuvântul.

Mulțumesc frumos, doamna președintă.

Știm cu toții cum sunt tratați românii care pleacă împreună cu copiii peste hotare în țările europene. Aceștia sunt cumva integrați cu ajutorul unor cursuri, cu sprijinul sistemului educațional, astfel încât atunci când merg la școală să se integreze cât mai ușor.

Cred că și România are o datorie față de propriii cetățeni care doresc să se întoarcă din vestul Europei și care au copii, și trebuie să le oferim tot sprijinul din lume. În acest fel le mulțumesc foarte mult inițiatorilor, doamna deputat Oana Țoiu, doamna deputat Simina Tulbure, colega noastră. Noi, senatorii REPER, vom susține acest proiect de lege.

Mulțumesc frumos.

O să vă dau cuvântul, doamna Țoiu, cu marea rugăminte: învățați regulamentul de la Senat sau măcar să vă învețe colegii dumneavoastră. Inițiatorul vorbește primul. De aia se întâmplă să fie regulamentul ăsta pe care să-l respectăm. Aveți cuvântul, ca să fim politicoși cu Camera Deputaților.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

E drept că venisem cu setul de așteptări de la Camera Deputaților, unde vorbim pe baza invitației moderatorului ședinței.

Învățați regulamentul.

Vă mulțumesc, colegi, pentru votul dat în comisiile de specialitate. Ce avem astăzi la vot în plen este legea coinițiată cu prima femeie deputat din diaspora, deloc întâmplător, o lege care vine în întâmpinarea familiilor de români care se întorc acasă. Principalul investitor al României din afara granițelor sale sunt în acest moment cele peste 3,6 milioane de români care locuiesc și muncesc în altă țară decât România.

În vârful pandemiei au trimis acasă 3,4 miliarde de euro, depășind investițiile străine directe. Însă România are nevoie nu doar de banii românilor, ci și de mintea, creativitatea și munca lor, împrăștiate acum în toată lumea.

Ca să putem să le asigurăm un cadru propice de a se întoarce acasă trebuie să o facem pentru întreaga familie. De aceea, legea propusă astăzi la vot, care înființează grupele de acomodare și cursurile pentru Limba, cultura și civilizația românească atât pentru preșcolari, cât și pentru elevi este o soluție foarte importantă, o soluție la care vor avea acces pe tot parcursul anului, deoarece familiile nu se întorc acasă doar vara sau nu se relochează cu locul de muncă doar în timpul vacanțelor școlare, și vor putea astfel să ajungă la școală oricând. Sunt peste 10.000 de copii cei despre care știm că sunt în această situație de a fi fost anterior școlarizați în alt stat decât România sau de a avea o pauză mai mare de doi ani în școlarizarea sistemului din România care vor beneficia de această lege, dar noi sperăm că numerele vor fi mult mai mari, pe măsură ce crește și această tendință a antreprenoriatului transnațional.

E drept că cursurile de limba română nu vor rezolva cu totul impedimentele pe care românii din diaspora le au când se întorc acasă. Este important, alături de aceste cursuri și de sprijinul pentru familiile lor, să învățăm să cheltuim mai cu rost și banii pe care aceștia îi trimit către familiile lor și care, ulterior, prin taxe, ajung în bugetul de stat.

Vă mulțumesc pentru prezentare, doamna deputat.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Titus Corlățean dorește să intervină.

Microfonul 3, o să vă rog.

Nu e o chestiune de fond, doamnă președintă.

Cred că, dincolo de cursurile de limbă română care se impun, și inițiativa legislativă a fost, înțeleg, semnată și coinițiată, susținută și de deputați PSD, și de deputați PNL, se mai impun și cursuri de cunoaștere a Regulamentului Parlamentului și instituției Parlamentului și, poate, și de mai multă politețe interarme, ca să glumesc, așa, un pic.

Pentru că, de exemplu, nici atitudinea asta, când vii la o altă Cameră să dai lecții, nu este în regulă și, doi, nu există moderator de ședință ca instituție, există un distins sau distinsă președinte al Camerei sau un vicepreședinte care exercită funcțiile de președinte de ședință.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos pentru cuvânt, domnule președinte. Dacă nu mai există alte intervenții...

Îl invit pe domnul senator Darău, din partea Grupului USR, la dezbateri pe fond.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Am locuit aproape 10 ani în străinătate, în diaspora românească din Franța, și pot să vă spun că, în ciuda eforturilor foarte multor familii de a-i învăța pe copii limba română, uneori și elemente de cultură, de geografie, de istorie, totuși am văzut, încă de la copii de vârste foarte mici, cum comunică și se joacă între ei, copii de români, în limba statului respectiv.

Cred că această inițiativă este absolut necesară. Așa cum argumentează inițiatorii în expunerea de motive, există – arată studiile că există – mii de copii români care au dificultăți mari de adaptare atunci când se întorc împreună cu familiile în România și încearcă să se integreze în sistemul de învățământ.

Știți bine care este fluxul migratoriu dinspre România înspre străinătate. Știți cât de rară este această decizie în familiile românești, să se întoarcă, poate definitiv, din nou acasă și cred că este absolut necesar să le facilităm această integrare și cumva, poate, să ne asigurăm că nu vor face pasul din nou în celălalt sens. Nu în ultimul rând, acestor copii trebuie să li se respecte dreptul constituțional la educație, or, odată reveniți fizic în România, dacă au dificultăți de adaptare, dificultăți de înțelegere a limbii, nu vor putea să beneficieze foarte mult de educație în sistemul de învățământ clasic.

Și o ultimă precizare: acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaților în unanimitate. Sper că nu există niciun motiv ca cineva să se opună. Noi, Grupul USR PLUS, vom vota pentru.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc pentru precizări _. (Aplauze.)_

Am terminat ordinea de zi. Am epuizat ordinea de zi.

O să vă rog să ne grupăm pentru votul final.

La punctul 1, așa cum știți, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2022 privind unele măsuri pentru ocuparea posturilor aferente funcțiilor publice vacante și temporar vacante care au atribuții în implementarea Planului național de redresare și reziliență al României (L377/2022).

După cum știți, raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamentele respinse.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar noi suntem prima Cameră sesizată.

**Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

Avem și voturile... Două de la PSD și...

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Pentru stenogramă, o să rog să-mi spuneți nominal. Doamna Boancă nu are cartelă.

Ceilalți doi colegi senatori de la PSD? Doamna ministru Firea? Domnul senator... Și doamna Firea, și domnul Trufin votează pentru?

## **Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

Trufin – pentru.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Amândoi pentru? Și doamna Boancă tot pentru, da?

**Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

80. 77... 80. Au fost 77, nu? 80.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

80 de voturi, atunci, pentru. Facem rectificarea, cu cele trei voturi în plus, pentru stenogramă.

- Mulțumesc.

Punctul 1 a fost adoptat.

Punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2022 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale (L378/2022).

Vorbim despre un proiect care are raport de admitere. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare și, la fel ca la primul, suntem prima Cameră sesizată.

- Vă

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar (L387/2022).

Raportul comisiei este de admitere.

Face parte din categoria legilor ordinare.

- Suntem prima Cameră sesizată.

- Vă

Punctul 5, Legea pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006 (L503/2020).

Trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării la solicitarea președintelui.

Raportul este de admitere a legii trimise la promulgare, cu amendamentele admise, în sensul însușirii parțiale a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul e prima Cameră sesizată.

Prima dată voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Rog, vot. Monumentelor.

104 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri. Voi trece la votul asupra legii.

Rog, vot.

102 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri.

Punctul 5, adoptat.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind înființarea Muzeului Regional „Memorialul Golgota Bucovinei” (L373/2022).

Raportul comisiei e de respingere a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul e prima Cameră sesizată.

S-a adoptat raportul și s-a respins propunerea legislativă de la punctul 6.

Următorul punct, 7, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L369/2022).

Raportul comun a fost de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 – Codul fiscal (L370/2022).

Raportul este de admitere a propunerii.

Face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 286 din 17.07.2009 privind Codul penal (L372/2022).

Vorbim de un raport de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice și suntem prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog, vot.

94 de voturi pentru, cu 10 împotrivă, două abțineri. Propunerea legislativă este respinsă.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Ultimul punct, 12 – vorbim de Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L379/2022).

Propunere legislativă adoptată de Camera Deputaților.

Un raport de admitere a propunerii legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice. Suntem Camera decizională.

Vă

Proiectul de lege a fost aprobat.

Mulțumesc, doamna președintă.

Pentru clarificare, raportat la anunțurile pe care le-am făcut și le-am votat în ceea ce privește componențele comisiilor, în Comisia de energie am menționat că domnul Mureșan ia locul doamnei Dragu, coroborat cu anunțul pe care l-am avut data trecută, când specificam că doamna Dragu ia locul domnului Popescu. Deci, ca să fie clar, domnul Claudiu Mureșan a luat locul domnului Popescu în comisie.

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451136]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 114/22.IX.2022 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei