Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 139.

Au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi; programul de lucru; lista rapoartelor; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la 14.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la 14.30; vot la 14.30 și ulterior ședințele Biroului permanent și Comitetului liderilor.

Întreb colegii dacă există observații asupra ordinii de zi. Domnule Popa, vă rog.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să fiți de acord să retrimitem la comisie, pentru două săptămâni, PL-x 194/2020

, aflat pe poziția 65 pe ordinea de zi.

Aveți consens?

Nu.

În regulă!

Trebuie făcute anumite corelări. Adică nu este mare...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele. Poziția 65 de pe ordinea de zi, PL-x 194/2020, retrimitere la comisie – două săptămâni.

Vot, vă rog.

Exista consens, până la urmă.

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

L-am constatat, practic; vorba domnului secretar. 148 de voturi pentru.

Proiectul de pe poziția 65 a fost retrimis la comisie. Cu acordul liderilor, punctul 9

și punctul 14

de pe ordinea de zi vor fi împreună retrimise la comisie și, în paralel, Comisia juridică și Comisia pentru administrație își vor desfășura ședința în paralel cu acest plen, urmând ca, la finalizarea raportului, să se întoarcă cu un raport comun asupra celor două proiecte aflate pe poziția 9 și pe poziția 14.

Așadar, rog membrii Comisiilor pentru administrație și juridică să meargă în sălile de ședințe.

Vă mai cer îngăduința să vă citesc inițiativele legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite:

1. Proiectul de lege pentru denunțarea Acordului interguvernamental privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții și a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, și a Protocolului de modificare a Acordului privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții și a Statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana și semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova; PL-x 369/2022.

2. Proiectul de lege pentru denunțarea Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile și organizarea Băncii Internaționale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova la 22 octombrie 1963, și a Protocolului semnat la Moscova, la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile și organizarea Băncii Internaționale de Cooperare Economică, precum și a Statutului acestei bănci; PL-x 368/2022.

3. Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Guvernul Malaysiei privind extrădarea, semnat la Kuala Lumpur la 6 decembrie 2021; PL-x 340/2022.

4. Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Guvernul Malaysiei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, semnat la Kuala Lumpur la 6 decembrie 2021; PL-x 341/2022.

Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite, proiectele de lege mai sus amintite se consideră adoptate. Stimați colegi, intrăm în ordinea de zi.

1. Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 65 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 250/2022.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 65 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou alineat, astfel încât programa școlară pentru disciplina Biologie – Anatomia și fiziologia omului, în învățământul gimnazial și cel liceal, să cuprindă și noțiuni de prim ajutor.

De asemenea, se propune ca activitățile practice să se desfășoare în colaborare cu specialiști din domeniul sănătății, pe baza unui parteneriat încheiat între unitatea de învățământ și o instituție de profil.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 7 septembrie 2022, comisia, cu 10 voturi pentru adoptare, 9 voturi împotriva adoptării și 3 abțineri, a respins propunerea legislativă, din considerentele ce se regăsesc în prezentul raport.

Mulțumesc.

Și în calitate de inițiator, dar și din partea Grupului PNL, doamna Vecerdi.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am inițiat acest proiect de lege împreună cu colega mea, deputat Luminița Barcari, având în vedere că Parlamentul European a adoptat o declarație scrisă în iunie 2012 care solicita programe de formare cuprinzătoare și ajustarea legislației statelor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea de strategii naționale cu acces egal la educația în prim ajutor.

Primul ajutor nu înseamnă doar resuscitare cardiopulmonară. Primul ajutor înseamnă multe lucruri: înseamnă cum să acționezi când ai o fractură, când sângerezi, când îți curge sânge din nas, când te îneci cu mâncare, când te arzi la flacără și, evident, înseamnă și manevre de resuscitare cardio-pulmonară eficiente.

Din practica mea curentă de zi cu zi mi-am dat seama că lipsa educației în prim ajutor creează panică și creează luarea unor decizii greșite, care pot duce la invaliditate și la deces.

Aș vrea să parafrazez un coleg de-al meu, din Comisia pentru învățământ, care a spus: „Domnule, dacă nu știi prim ajutor, nici n-ar trebui să ieși din casă!” Eu aș spune că, dacă nu știi prim ajutor, trebuie să te trezești dimineață știind noțiuni de prim ajutor, pentru că, după cum știm, accidentele casnice sunt cele mai frecvente.

Prin urmare, având în vedere că în România educația în prim ajutor este lăsată opțional, am inițiat acest proiect de lege de obligativitate și la recomandarea Consiliului European.

Grupul PNL susține în continuare acest proiect de lege și sperăm că el va fi introdus în noua Lege a educației. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai există înscrieri la cuvânt.

Vă reamintesc că, prin raport, se propune respingerea propunerii legislative.

2. Propunerea legislativă privind modificarea alin. (5) al art. 29 din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate; Pl-x 249/2022.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Comisia pentru muncă sau Comisia juridică, vă rog, raportul.

Vă rog, doamna Csép.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea alin. (5) al art. 29 din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (5) al art. 29 din Legea nr. 144/2007, în scopul stabilirii indemnizației de ședință pentru membrii Consiliului Național de Integritate la 20% din venitul salarial brut pe care îl încasează președintele agenției, iar pentru președintele Consiliului Național de Integritate la o indemnizație de ședință cu 10% mai mare decât cea de membru.

De asemenea, se preconizează ca, într-o lună, suma indemnizațiilor de ședință ale unui membru al consiliului să nu poată depăși 80% din salariul brut al președintelui agenției.

Comisia pentru muncă și protecție socială a întocmit și a transmis Comisiei juridice, de disciplină și imunități un raport de respingere a propunerii legislative în ședința din 31 august 2022.

În ședința din 4 octombrie 2022, Comisia juridică, de disciplină și imunități a dezbătut propunerea legislativă și raportul preliminar de respingere al Comisiei pentru muncă și a hotărât respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Alexandru VictoriaVioleta, din partea deputaților neafiliați. Vă rog, stimată doamnă.

E adevărat că raportul este de respingere și așa sper că va fi și votul în plen, dar e de marcat acest moment al acestei inițiative a Partidului Național Liberal care crește de la 1% la 20% – de la 1% la 20%! – indemnizațiile membrilor Consiliului Național de Integritate, care se raportează la salariul președintelui.

Este uimitoare o asemenea inițiativă, care însă are o explicație în linie cu toate celelalte inițiative de creștere a salariilor celor care reprezintă palierul politic, în loc ca prioritatea noastră să fie aceea de a salva locurile de muncă, de a sprijini cu adevărat, nu de a gâtui, de a-i pune în genunchi pe cei din mediul privat, de a-i ajuta pe cei care sunt într-adevăr într-o situație de vulnerabilitate.

Incredibilă inițiativă a unui partid care pretinde că reprezintă dreapta, pentru a crește – repet – indemnizația de la 1% la 20% – nici mai mult, nici mai puțin – pentru cei care activează în acest Consiliu Național de Integritate, care entitate e din ce în ce mai puțin vizibilă în spațiul public, lucru semnalat de toți cei care urmăresc fenomenul anticorupției în România.

Chiar nu e normală această inițiativă!

Mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final cu raport de respingere.

3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – REPowerEU Plan – COM(2022) 230; PHCD 70/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Doamna Cătăuță, din partea Comisiei pentru afaceri europene, vă rog.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – REPowerEU Plan – COM(2022) 230

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, punctul de vedere transmis de Ministerul Finanțelor Publice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, dar și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, în principal, comisia a susținut Comunicarea Comisiei REPowerEU Plan, a recomandat accelerarea pătrunderii pe piață a tehnologiilor energetice emergente, a recomandat susținerea producerii de energie pentru consumul propriu a microrețelelor de curent electric și a surselor de energie alternativă la scară mică în mediul rural.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 20 septembrie 2022 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

Comentarii de ordin general, doamna Christine Thellmann, Grupul PNL.

Vă rog.

## Mulțumesc frumos. Stimați colegi,

Acțiunile propuse vor transforma structural sistemul energetic al Uniunii Europene. Ele necesită însă o coordonare eficace între măsurile europene de reglementare și cele de infrastructură, precum și între investițiile și reformele realizate la nivel național și o diplomație comună în domeniul energiei.

Se va realiza o coordonare între acțiunile întreprinse pe partea de cerere, pentru a reduce consumul de energie și a

transforma procesele industriale și acțiunile întreprinse pe partea de ofertă.

Este esențială activitatea Comisiei Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime critice pentru accelerarea tranziției energetice, precum și o inițiativă de a elabora o propunere legislativă în acest sens.

Grupul PNL susține adoptarea comunicată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Coleșa Ilie, Grupul AUR. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, suntem chemați pentru un vot, pentru acest plan REPowerEU, care e un set de intenții de politici energetice ale Comisiei Europene, pe care Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților, a Parlamentului României, o susține. Ar trebui în toate aceste comunicări să completați despre ce comisie este vorba.

Bun! Avem un amestec de lucruri bune, logice, dar și lucruri rele, ilogice.

Se propune, pornind de la „Fit for 55”, un set suplimentar de acțiuni: economisire de energie, care este un lucru bun pentru marii consumatori, pentru mai marii Europei, pentru Germania, pentru Olanda, de exemplu, dar în niciun caz pentru România. Pentru că, de exemplu, mie nu mi se poate cere să slăbesc cu 50% într-o lume de obezi, nu?! Deci este absurdă o politică unitară, pentru toți!

Apoi, diversificarea importurilor de energie este bună. Înseamnă o reducere a riscurilor, dar în niciun caz nu înseamnă independență și siguranță energetică.

Înlocuirea rapidă a combustibililor fosili – este aberant.

În primul rând, n-ar trebui să avem închisori ideologice cu privire la sursele de energie. Cele care au un randament cât mai bun, care ne oferă o energie cât mai constantă sunt cele mai bune, indiferent de sursa lor.

Și, apoi, investiții și reforme. Trebuie să accentuăm că doar cele care și-au dovedit eficacitatea sunt benefice, nu aiurelile. Iar cele care și-au dovedit eficacitatea sunt energia nucleară, energia din hidrocentrale și, eventual, biomasa, ca înlocuitor pentru cărbune și gaze.

Sunt multe lucruri de spus. Mă așteptam să fie un timp mai lung de dezbateri, nu două minute.

Vă rog să finalizați!

...„piață concurențială”, este prețul maxim, preț maxim pe care îl încasează toți, indiferent de prețul propus, dar, în plus, acest preț maxim este mărit artificial prin acele emisii, prin acele certificate pentru emisii de dioxid de carbon, pe care cei cu energia mai scumpă trebuie să le cumpere, ca atare cresc prețul maxim pe care îl încasează toți.

Deci sunt niște puncte esențiale, elementare care...

Domnule Coleșa!

...trebuie corectate. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Dancă, din partea deputaților neafiliați. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Acest proiect de hotărâre al Camerei Deputaților cu privire la una dintre directivele, opiniile Comisiei Europene este absolut de neacceptat. Pur și simplu, ar trebui să trimitem o opinie clară reprezentanților Uniunii Europene, din partea Parlamentului României, printr-un vot de respingere și să le transmitem reprezentanților Uniunii Europene de la Bruxelles că Europa este astăzi în criză energetică și într-un faliment al producției de energie din cauza acestor aberații birocratice care, de zeci de ani de zile, au făcut Europa dependentă de gazul rusesc.

Este o recomandare a Comisiei Europene care îndeamnă la economisire o întreagă economie europeană, care nu poate să funcționeze fără energie.

Trebuie să transmitem Uniunii Europene că această politică este total greșită și o economie care nu consumă nimic este o economie moartă.

Așadar, stimați colegi, vă propun să respingem acest proiect de hotărâre cu privire la recomandarea Comisiei Europene REPowerEU.

Mulțumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR. Al doilea vorbitor.

## **Domnul Dan Tanasă:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este trist – voiam să spun amuzant –, dar este foarte trist că aceleași personaje aflate la conducerea elitei politice europene, cea care a stat la masă cu Putin și care a beneficiat timp de ani de zile, liderii ăștia europeni care au beneficiat timp de ani de zile de gazul ieftin rusesc și n-au avut nicio problemă să stea la masă și să beneficieze de pe urma... și, practic, să-l finanțeze, gros de tot, cu miliarde și miliarde de euro în fiecare an, aceeași elită europeană care ne-a presat până și pe noi, ne-a presat să închidem minele, că poluează, și a găsit la București slugile perfecte și am închis fără probleme și continuăm să închidem minele...

În timp ce Germania și Polonia produc curent electric pe cărbune, în România se închid minele. În timp ce Germania discută de redeschiderea minelor, la București se trec pe repede-nainte tot felul de proiecte legislative pentru, practic, distrugerea fără cale de întoarcere a sectorului minier. Acum ne spun că trebuie să economisim și, evident, ne compară pe noi cu vestul Europei. Da? Noi trebuie să ne aliniem cu vestul Europei în toate chestiunile, mai puțin la nivelul de trai. Acolo avem carențe foarte mari și la nivelul salariilor. Trebuie, în schimb, să ne aliniem la orice: la ideologia LGBT, la închiderea minelor, la economisire, la absolut orice, mai puțin la nivelul de trai – acolo nu trebuie să fim solidari cu

europenii. La nivelul salariului minim nu trebuie să fim solidari cu europenii.

În mod evident, acest proiect de hotărâre a Camerei Deputaților trebuie respins, fără doar și poate. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Ana Cătăuță, Grupul PSD. Vă rog.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Știți, nu mă pregătisem să am și o intervenție astăzi, însă, ascultând intervențiile colegilor mei, vreau să clarific niște lucruri.

Ar fi bine, așa, în general, atunci când venim și criticăm, să citim și textul – și mă refer aici la textul opiniei, pentru că noi, astăzi, adoptăm textul opiniei, care spune, printre altele: „Recomandă ca echipamentele necesare energiilor alternative să fie produse într-o cât mai mare măsură în Uniunea Europeană.”

Știți cât la sută din aceste echipamente sunt produse astăzi în China? 70%.

Recomand reconsiderarea obiectivelor europene în ceea ce privește energia obținută din combustibilii fosili, cu accent pe valorificarea resurselor de gaze naturale din statele membre ale Uniunii Europene.

Eu înțeleg că au fost decizii pe care și liderii europeni le-au recunoscut ca fiind greșite, dar acum să venim și să nu ne gândim, ca un om înțelept, că, după această perioadă extrem de complicată, va urma o perioadă în care cei care fură startul acestor tipuri de energii vor fi țările care vor câștiga.

Eu vă propun să fim dintre cei inteligenți. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole Dacă la titlu există obiecții? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Sprijinirea și reconstrucția Ucrainei – COM(2022) 233; PHCD 71/2022.

Vă rog, doamna Mirela Furtună, din partea Comisiei pentru afaceri europene.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind sprijinirea și reconstrucția Ucrainei Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, dar și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, în principal, Comisia pentru afaceri europene a susținut comunicarea Comisiei referitoare la sprijinirea și reconstrucția Ucrainei, a recomandat instituirea unui program special de asistență pentru copiii ucraineni, astfel încât să fie redus, pe cât posibil, impactul psihologic al războiului asupra acestora, a recomandat pregătirea reclădirii infrastructurii școlare și de sănătate, astfel încât să răspundă necesităților societății digitale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 20 septembrie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Numai puțin!

Doamna Christine Thellmann, Grupul PNL.

Doamna Tulbure, să știți, deputații neafiliați vorbesc la final, chiar dacă sunteți prima acolo înscrisă!

Vă rog, doamna Thellmann.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Având în vedere ostilitățile care se desfășoară în Ucraina și care nu au încetat și nici nu dau semne că vor înceta, situația economică din Ucraina s-a deteriorat.

Nevoile de finanțare ale Guvernului ucrainean continuă să fie unele substanțiale, pentru a susține țara și pentru a contribui la menținerea stabilității macrofinanciare și a reduce presiunea asupra capitalului uman și fizic.

Abordarea acestor nevoi va necesita un efort internațional comun, în cadrul căruia Uniunea Europeană își va pregăti și își va îndeplini rolul.

Considerăm esențială identificarea de măsuri cuprinzătoare de sprijin pe termen lung, atât din partea Uniunii Europene, cât și din partea statelor membre, pentru a pune bazele unei națiuni ucrainene libere și prospere, ancorată în valorile europene și bine integrată în economia europeană și mondială.

PNL susține adoptarea acestei comunicări. Mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Grupul USR, Radu-Iulian Molnar.

Și se pregătește doamna Tulbure. Puteți veni mai aproape.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte bine că Uniunea Europeană se pregătește încă de pe acum pentru reconstrucția Ucrainei și este foarte bine faptul că România va participa la acest proces, dar trebuie și putem să facem mai multe. Mai ales acum, când peste capetele ucrainenilor pică rachete de croazieră, acum, când ucrainenii se luptă ca să-și recapete teritoriul cucerit de ruși, România trebuie și poate să facă mai mult. Și știm că poate să facă mai mult, pentru că vedem țări din jurul nostru că au făcut mai mult. Țări, unele mai mici și mai sărace decât noi, care au ajutat Ucraina mult mai mult decât am făcut-o noi. Polonia a trimis peste 200 de tancuri în Ucraina. Slovenia, Lituania, Estonia, toate au trimis armament greu. Chiar Letonia a trimis elicoptere de luptă în Ucraina.

România a trimis niște muniție. Cam atâta am făcut.

Am avea cu ce să-i ajutăm pe ucraineni. Am putea să le trimitem în jur de 200 de vehicule de luptă pentru infanterie. Chiar aliații noștri ne-ar ajuta să le înlocuim. Germania are un program acum prin care înlocuiește tehnica sovietică veche, care este donată Ucrainei, cu tehnică modernă.

Dar să știți, stimați colegi, că lipsa noastră de acțiune nu este nevăzută la nivel european. Chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut o afirmație istorică, din punctul meu de vedere. A spus că Uniunea Europeană ar fi trebuit să asculte de cei care i-au avertizat, când vine vorba de Putin și de Rusia. Ar fi trebuit să asculte de Polonia și de țările baltice, atunci când ne avertizau ce urmează să se întâmple. Polonia și țările baltice.

România lipsește din peisaj complet. România este absentă. De ce? Pentru că, sub conducerea unui președinte care este el însuși absent, sub conducerea unui general care dă dovadă mai mult de lașitate decât de fermitate, România nu este implicată deloc la nivel european. Suntem pe cale să ratăm șansa istorică de a deveni lider regional. Se pare că am cedat...

Vă rog să finalizați!

...am cedat acest loc Poloniei.

Și, colac peste pupăză, avem acum un ministru al apărării care iese public cu mesaje preluate direct de la televiziunile rusești.

Cum să spui că singura soluție pentru terminarea acestui conflict...?

Vă rog să finalizați!

Închei acum, domnule președinte! Mulțumesc mult.

Încheiați!

Cum să spui că statul la negocieri este soluția pentru acest război?!

Acesta este un mesaj făcut în laboratoarele FSB.

Îl așteptăm, luni, pe domnul Vasile Dîncu să ne explice, aici, de ce din gura ministrului apărării naționale al unui stat NATO...

Mulțumesc.

## **Domnul Radu-Iulian Molnar:**

...ieste propaganda lui Putin. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Tulbure, vă rog. Cu îngăduința domnului Chelaru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Reconstrucția Ucrainei, în urma războiului provocat de invazia nejustificată, neprovocată, criminală a Kremlinului, este o datorie morală pentru exponenții lumii libere.

Statele aflate în prima linie a proiectului euroatlantic, printre care și România, vecin și partener solid al Ucrainei în aceste răstimpuri tensionate, trebuie să joace un rol fundamental în acest proces.

Deși războiul continuă, iar contraofensiva eroică a Ucrainei necesită sprijin masiv din partea noastră, a NATO și a Uniunii Europene, a discuta despre reconstrucția Ucrainei este un gest de maturitate.

Ucrainenii, deși profund impactați de conflictul pe care nici nu l-au generat și nici nu l-au căutat, merită să beneficieze de o perspectivă de întoarcere la normalitate.

Pentru un parcurs proeuropean, dar și în numele valorilor noastre comune, poporul ucrainean a plătit un preț ce părea inimaginabil în Europa secolului XXI.

Dezvoltarea durabilă și prosperă a Ucrainei trebuie să devină prioritate pe agenda europeană și națională, iar noi trebuie să susținem acest proiect de hotărâre tocmai din acest considerent. În acest fel, solidificând agenda bilaterală, vom putea accesa orizonturile unui hub regional al coeziunii și transformării socioeconomice, care va ține departe tendințele expansioniste ce atacă ordinea mondială bazată pe norme.

Nu în ultimul rând, aș vrea să subliniez eforturile europarlamentarilor REPER și nu numai de a structura mecanismele de asistență, de dezvoltare pentru Ucraina și Republica Moldova, state al căror proces de aderare la UE merită să ocupe o poziție fruntașă în contextul politicii externe a României.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am luat cuvântul pentru că în foarte multe medii formale sau informale se pune problema unei dezbateri al cărei titlu este foarte simplu: „Ucraina după Ucraina”.

Probabil că foarte mulți își fac calculele, din timp de război, cum să beneficieze ulterior de cadavrul sfâșiat al Ucrainei în viitoarea pace.

Am înțeles că sunt pregătiri în tot planul european, în acest sens, și în „concertul” european trebuie să fie și România acolo. Foarte bine!

Amintesc unuia dintre antevorbitorii mei, care, practic, de la această tribună mai că cerea mobilizarea generală și să trecem dincolo frontierele pentru a ne duce cu trupe până la Nipru, că politica unei țări, după cum spune Napoleon, nu este nimic mai mult sau mai puțin decât geografia acelei țări; a aduce acuzații că nu a făcut mai mult din punct de vedere militar, când obiectivul fundamental este instaurarea păcii, mi se pare neglijent intelectual, dacă nu chiar provocator, din acest punct de vedere.

A doua intervenție sau subintervenție, domnule președinte, și vă rog să fiți atent, pentru că am văzut, așa, un fel de voluptate în a prelua copy-paste din opinii și transfera ca și cum noi i-am da indicații Uniunii Europene.

La pct. 4 – este foarte pernicios ceea ce s-a strecurat acolo – spune așa: „recomandă” – respectiv Camera Deputaților – „recomandă identificarea de măsuri cuprinzătoare de sprijin pe termen lung, atât din partea Uniunii” – bineînțeles, suntem deasupra lor –, „cât și din partea statelor membre” – și aici este clou-ul – „pentru a pune bazele unei națiuni ucrainene”.

Eu trebuie să înțeleg că, la ora actuală, Ucraina nu este o națiune și că acum de-abia trebuie să punem bazele unei națiuni ucrainene. Bineînțeles, cu atributele ce urmează: liberă, independentă, prosperă, suverană. Este foarte ușor de speculat și cred că din punct de vedere politic este o expresie nefericită, pentru care vă propun să se reia textul acestui punct 4. Să fie reformulat, eventual, schimbând textul, din „națiune”, „societate” sau orice altceva.

Timpul a cam expirat, domnule general!

Atât.

Mulțumesc.

Domnul Coleșa.

Cu rugămintea, stimați colegi, să încercați să vă încadrați în cele două minute.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Domnul Chelaru. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bineînțeles că și Grupul AUR susține reconstrucția Ucrainei după război și încetarea cât mai grabnică a acestui război. Noi susținem pacea, iar nu războiul, așa cum Grupul USR ne îndeamnă. Am auzit că Grupul USR este pentru război și împotriva păcii!

Ne întrebăm unde au fost acești tovarăși ai noștri acum 30 de ani sau în toți acești ani, când comunitățile românești din jurul granițelor au fost asuprite?!

Unde au fost acum 30 de ani, când s-a desfășurat acel cumplit război româno-rus de la Nistru, așa-numitul „conflict transnistrean”, când a fost, în fapt, un război româno-rus pe Nistru cauzat de agresiunea Rusiei? Unde a fost Comisia Europeană atunci, ca să ne propună un plan de independență energetică față de Rusia încă de atunci?!

Ce am avut în schimb? Contracte secrete pentru energie ieftină, iar pentru noi susținerea unor „ONG-uri-umbrelă” care ne-au oprit investițiile în hidrocentrale sau autostrăzi.

Ca atare, nouă ni s-a spus zeci și sute de ani: „compromisul pentru pace”. Și l-am acceptat, cu toate că ne-au fost rupte din trupul țării atâtea teritorii și asupriți atâția frați.

Concluzionând, Grupul AUR susține pacea, nu războiul! Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doar o mențiune tehnică: în anii ’90 Comisia Europeană nu ne putea propune nimic. Noi am ajuns membri în Uniunea Europeană în 2007.

Vă rog, domnule Moșteanu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Am auzit de-a lungul timpului multe minciuni de la tribuna asta, dar nu credeam să aud așa ceva astăzi.

Tocmai deputatul AUR a spus un mare neadevăr, o mare minciună. A spus că USR nu ar susține pacea în Ucraina și nu i-ar susține pe ucraineni.

Stimați colegi de la AUR,

Domnilor și doamnelor de la AUR,

De când a izbucnit acest război v-a mâncat pisica limba! Ați încercat să mergeți pe burtă, pentru că știați că vi se taie finanțările de la ruși, și acum veniți cu nerușinare să spuneți așa ceva în Parlament!

USR a fost primul partid care a strâns ajutoare! Camioanele cu ajutoare strânse de USR au trecut granița la câteva zile imediat după izbucnirea războiului. Colegii noștri primari s-au solidarizat și au ajutat refugiați. Am susținut de fiecare dată, în fiecare poziție publică, am susținut solidaritatea României și a Europei cu Ucraina.

Să spuneți tocmai voi, de la AUR, acest lucru este o nesimțire fără margini!

Vă rog, domnule Simion.

Am rugămintea la colegii care, din spate, mai ridică decibelii să-i reducă simțitor!

Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Sunt scârbit de ce a spus domnul Moșteanu. Nici n-o să-i răspund.

Faptul că de minute bune se discută despre Ucraina, despre statul agresor Rusia, și nu discutăm aici, în Parlament, despre români, despre România, arată prioritatea acestei instituții.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Stimate coleg, discutăm de minute bune pentru că la fiecare COM, inclusiv despre Ucraina, vorbesc câte doi colegi de la AUR, așa că la prelungirea dezbaterilor și dumneavoastră sunteți parte.

Domnul Coarnă, deputat neafiliat. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am văzut gestul dumneavoastră. O să fiu extrem de scurt. Despre reconstrucția României când începem să vorbim?

Despre reconstrucția României, când începem să transpunem în practică acele principii pe care le promovăm aici de 30 de ani? Pentru că în ultimii 30 de ani România a mers din rău în mai rău, suntem în prăpastie, deci am depășit și marginea prăpastiei. Noi încercăm să reconstruim în alte părți și să ne prăbușim la modul propriu economia și societatea, în ansamblu.

Haideți, domnilor colegi, înainte să reconstruim în alte părți, să încercăm și să începem să reconstruim la noi acasă. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre, în sfârșit, rămâne la votul final.

5. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat – JOIN(2022) 24; PHCD 73/2022.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene, doamna Diana Tușa.

Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Raport privind Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat – JOIN(2022) 24

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, precum și cel transmis de Comisia pentru politică externă, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru știință și tehnologie, punctul de vedere transmis de Ministerul Finanțelor Publice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, precum și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut comunicarea comună privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat, a subliniat necesitatea consolidării industriei de apărare a statelor membre de la granița de est a Uniunii Europene, a recomandat asigurarea unei distribuții a capacităților industriei europene de apărare corespunzătoare situației economice și militare din statele membre.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 4 octombrie anul acesta și a fost adoptată cu o majoritate de voturi.

Prin urmare, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR, obiecții.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Îi solicit public de la acest microfon domnului Moșteanu să facă dovada faptului că AUR este finanțat într-un fel, direct sau indirect, de către Rusia sau de către Putin. În caz contrar, domnul Moșteanu și cei care susțin această chestiune sunt niște mincinoși abjecți!

Vă solicit, domnule Moșteanu, să faceți orice fel de probă că AUR ar fi susținut financiar, direct sau indirect, de către Rusia sau care este acea legătură, directă sau indirectă, dintre... Altfel, sunteți un mincinos abject sau un politician care continuă să vânture niște mizerii!

Am susținut în permanență că, dacă ar exista orice fel de legătură, există – slavă Domnului! – în statul român, există atâtea servicii secrete și atâtea instituții de justiție care ne-ar fi târât până acum în justiție, în repetate rânduri, sau s-ar fi produs în mass-media proba indubitabilă a legăturii dintre AUR și Rusia.

Continuați să vânturați în spațiul public o minciună.

De ce? Pentru că ăsta este nivelul dumneavoastră!

Deci vă rog să faceți proba acuzațiilor pe care le aduceți la adresa... Ca să vadă toată lumea, că suntem și noi curioși! Ca să vedem: sunteți un mincinos sau sunteți un politician responsabil?

Da. A fost o intervenție pe procedură și acum bănuiesc că la ceea ce s-a citit mai devreme domnul Chelaru dorește să intervină.

Vă rog.

La dezbateri.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am citit-o de trei ori, pentru a mă bucura, într-un fel, că Uniunea Europeană a ieșit din somnul cel de moarte, dintr-o letargie. Dintr-o letargie convenientă. Pe de o parte, asupra intereselor economice anterioare, pe care nu le mai facem în discuție, și, actualmente, identificând faptul că este pe cont propriu.

Este foarte interesantă această opinie, întrucât apar patru elemente foarte distincte de opțiune politică majoră a Uniunii Europene.

În primul rând, își pune problema realizării interoperabilității între statele membre. Și aceasta sugerează că Uniunea Europeană are propria personalitate în apărare și în dispozitivul de apărare, distinct de cel al NATO. Aici este cu dus și întors. Va trebui să fim foarte atenți, să nu producem această splitizare a efortului comun.

Mi-au reținut atenția punctele 4 și 8 și cred eu că trebuie să fim... – și de aici încolo recomandarea către administrativul activ, către cei care au răspunderea instituțională – se pune problema unor oportunități economice locale și strategii din statele membre cu o distribuție a facilităților industriilor de apărare.

Deci în spate gândesc că se va hotărî o distribuție a efortului industriilor de apărare și n-aș vrea, domnule președinte de ședință, peste vreo câțiva ani să vorbim de la același pupitru că România a primit doar dreptul să fabrice nasturi pentru uniforme.

Și, la punctul 8, e foarte important, de asemenea, și cred eu că e bine să o preia. Efortul Uniunii Europene de a distribui și de a concentra industriile de apărare către țările de la granița de est a Uniunii Europene, atât cele terestre, cât și cele maritime.

Domnule general...

...adus la cunoștință punctul de vedere al României și al românilor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Am o mare rugăminte. În condițiile acestea de mare criză de energie electrică, nu-i mai lăsați pe unii să fure curent!

Credeam că astăzi e luni și sunt niște ceasuri rele. E marți și sunt alte ceasuri rele!

Domnule Popescu, vă rog. Cu rugămintea să nu generați și alte drepturi la replică, pentru că astăzi sunt blând și cuminte.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Între viziunea Uniunii Europene de acum doi ani de zile, pe apărare, și cea de astăzi s-a produs o schimbare de 180 de grade și cred că trebuie să spunem câteva lucruri despre acest subiect.

1. Partenerul strategic al României, Statele Unite ale Americii, este, aș spune, actorul principal care a provocat cele două treziri majore, în ultimii doi ani, și anume trezirea pe ceea ce înseamnă amenințarea din partea Chinei, sub fosta administrație Trump, și trezirea pe ceea ce înseamnă amenințarea din partea Rusiei, sub președintele Joe Biden.

Să ne aducem aminte că acum câțiva ani câțiva lideri mari ai Europei spuneau că nu avem nevoie de NATO. Sunt declarații publice, au circulat pe toate posturile de televiziune. Și totuși să spunem mândri că acum câțiva ani, când acei lideri europeni spuneau aceste lucruri, România, prin vocea președintelui, prin vocea premierilor, a fost constantă în discursul de creștere a bugetelor pe apărare la 2%, apoi la 2,5%. Este un motiv de mândrie, astăzi, să spunem, ca stat NATO, acest lucru.

Da. Punctul 4 și punctul 8, și anume punctele care tratează industria de apărare din România sunt astăzi cruciale, pentru că există o fereastră de timing, de 9-12 luni, probabil, în care, în opinia mea, România nu joacă suficient la nivel european, așa cum o face Polonia sau restul țărilor.

Trebuie să fim conștienți de aceste lucruri și trebuie să rezolvăm, în primul rând, bipolaritatea dintre Ministerul Economiei și Ministerul Apărării și să punem pe picioare industria de apărare a României într-un mod concret și cât mai rapid.

Cu privire la cine promovează acest narativ rusesc, nu cred că mai trebuie să facem vreun comentariu. Tot ceea ce se întâmplă în social media, inclusiv în acest Parlament...

Vă rog și pe dumneavoastră să încheiați!

...știm foarte bine.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Reiterez importanța reconstrucției industriei de apărare într-un mod transpartinic, în interesul României. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților...

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Modificați pe ecran!

Eu citesc, domnule Andrușceac! ...PHCD 72/2022. Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Dacă sunt obiecții de ordin general? Nu sunt. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă privind completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996; Pl-x 462/2022.

Domnule Roman, doriți să luați cuvântul, în calitate de inițiator? Vă rog.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În momentul în care inițiam, în legislatura trecută, Legea satului românesc, foarte mulți au spus: „Ei, s-a mai votat o sărbătoare în România.” Și vă spuneam atunci, pentru colegii din vechea legislatură care își mai amintesc, că, de fapt, de aici plecăm la ceea ce ne dorim: adevărata modernizare a satului românesc. Iar adevărata modernizare a satului românesc înseamnă apă, înseamnă canal, înseamnă poduri, înseamnă podețe și, din acest motiv, am susținut Programul național de dezvoltare locală.

Un sat românesc fără cadastru nu poate să vorbească nici despre proprietate, nu poate să vorbească nici despre dezvoltare, nu poate să vorbească despre absorbție de fonduri europene.

Astăzi, cu sprijinul dumneavoastră, sper că vom adopta acest proiect de lege și, practic, vom îndeplini un jalon din programul de guvernare care prevede, clar și explicit, creșterea gradului de cadastrare a satului românesc.

Așa cum știți, anul viitor, în 2023, vom avea mai puțini bani pe fonduri europene pe partea de cadastrare și am considerat necesar să găsim resursele necesare suplimentare pentru a crește gradul de cadastrare.

Ca urmare a discuțiilor cu cei de la ANCPI, am găsit aceste resurse – e adevărat, nu cât ne-am fi dorit –, dar și 120 de noi UAT-uri, care vor fi cadastrate din bugetul propriu al ANCPI, înseamnă un pas înainte spre modernizarea satului românesc. Iar PNL nu a făcut din modernizarea satului românesc doar o lozincă, așa cum spun și fac mulți alții, PNL a făcut din modernizarea satului românesc fapte, fapte și din nou fapte.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație sau Comisia juridică, raportul.

Domnul Floroiu sau doamna Vicol. Domnul Floroiu a câștigat. Vă rog.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut și a respins propunerea legislativă. Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Potrivit prevederilor art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat propunerea legislativă în ședințe separate, în data de 4 octombrie 2022.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996. Bineînțeles, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 și amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc.

Domnul Manea, din partea deputaților..., din partea Grupului minorităților, vă rog.

## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere legislativă este una foarte bună, una obiectivă și din perspectiva faptului că, începând cu anul următor, ANCPI va asigura din fondurile bugetare proprii executarea lucrărilor de cadastrare pentru un număr considerabil de UAT-uri, îndeosebi pentru cele din mediul rural.

În calitate de reprezentant în Parlamentul României din partea minorității rome, această propunere legislativă este cu atât mai importantă pentru un număr considerabil de etnici care aparțin minorității rome, care trăiesc în condiții greu sau inimaginabil de descris și care nu au încă o situație foarte clară în ceea ce privește construcțiile sau așezările informale în care trăiesc.

Mai mult decât atât, Programul național de cadastru și publicitate imobiliară este însoțit de o serie de acte normative subsecvente care reglementează foarte clar situația celor mai defavorizate persoane din această țară și eu cred că în scurt timp vom intra într-o stare de normalitate.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Tănase Antonel, vă rog.

## **Domnul Antonel Tănase:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Înțeleg că proiectul este de accelerare a modernizării, de susținere a comunităților locale, ca să poată să absoarbă fonduri europene.

Păi, în pas de melc, cu trei localități propuse în fiecare județ?!

Ar trebui să accelerăm, să propunem câte 50 de localități în fiecare județ, ca să finalizăm programul acesta.

În momentul de față, am înțeles că programul național e pe undeva la 65%. Dacă au rămas aproximativ 1.000 de UAT-uri, împărțit la 42 de unități administrative, județe, ar trebui să avem câte 50 de localități propuse.

Noi, deputații din partidul Forța Dreptei, susținem accelerarea acestui proiect, și nu ritmul acesta, ca în următorii 20 de ani să terminăm cu modernizarea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Coleșa.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bineînțeles că orice grup nu poate să declare decât că susține un program de cadastrare a întregii suprafețe a României, însă ne întrebăm: de ce acest proces se desfășoară într-un anume ritm doar acum, la 30 de ani, la mai bine de 30 de ani după căderea regimului comunist? De ce? Oare, până acum, unitățile administrativ-teritoriale, deținute... a căror putere a fost deținută de PSD, PNL și UDMR, în principal, i-au împroprietărit corect pe cei în drept?

Noi primim o mulțime de sesizări ale unor oameni cu titluri de proprietate în mână, rămași pe dinafară. Ce se întâmplă cu acești oameni? De ce 30 de ani au fost ignorați, iar acum se cadastrează suprafețele după cum au hotărât mai-marii acestor timpuri? Rămâne o întrebare la care trebuie să răspundă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Moșteanu, vă rog.

Știți câte localități sunt în România? 3.181.

Știți în câte s-a finalizat cadastrul? În 153, după atâta amar de ani.

Ei, și astăzi avem la vot acest proiect, care este praf în ochi, în realitate – încă 120 de localități, stabilite cum? Printr-un amendament au zis că domnul președinte de consiliu județean va decide câte trei pe fiecare județ, câte trei localități. Ghiciți unde se va face cadastrul dacă se vor da acești bani? La cine va veni cu să trăiți, sărut-mâna: la președintele de consiliu județean!?

Nu va rezolva acest proiect nici pe departe problema cadastrului. Rezolvarea vine dintr-o finanțare solidă de la bugetul de stat, din reforma Agenției Naționale de Cadastru, pentru a putea absorbi fondurile europene și pentru a putea accelera acest program.

## **O voce de la USR:**

Bravo!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

USR se va abține de la vot.

Domnule deputat Szabó Ödön, UDMR, vă rog.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie să spunem foarte clar că, da, mai trebuie să lucrăm foarte mult pe această chestiune.

Avem, într-adevăr, foarte puține UAT-uri terminate. Asta nu înseamnă că în România doar în aceste UAT-uri în care s-a realizat cadastrarea întregii suprafețe există cadastrare; și în celelalte UAT-uri au existat, ori pe banii administrațiilor locale, ori pe programele naționale, anumite parcele care au fost cadastrate, ori cu aportul proprietarilor există suprafețe cadastrate.

Deci nu putem să spunem că astăzi doar în 145 de unități administrativ-teritoriale există cadastrare. Acesta nu este un lucru care este corect.

Dar este foarte adevărat că acest ritm poate fi crescut. Avem o problemă – și trebuie să recunoaștem foarte sincer – și de resursă umană. Nu există destui oameni care să poată să vină la licitațiile pe care le realizează autoritatea națională sau cea locală în momentul în care dorești să realizezi o cadastrare. Nu există firme care vin și licitează pentru a realiza cadastrarea. Știți, e bancul acela, când la un om care... Mergi lângă un lac și îi spui: „Domnule, știi să înoți din partea stângă în partea dreaptă?” Zice nu. „Dar dacă te plătesc?”

Chiar dacă dai bani, dacă nu sunt oameni, nu poți să crești acest ritm.

Deci trebuie o colaborare mai bună în acest sens.

Amendamentele care au fost depuse – și doresc să le mulțumesc celor de la comisii, Comisia pentru administrație și Comisia juridică –, care au fost adoptate în comisii ajută ca o serie de probleme care au apărut pe parcurs, în ultimii 30 de ani..., să ajute punerea, de fapt, în proprietate a celor care folosesc terenurile, care au acte juridice administrative în acest sens.

Vă mulțumesc. Domnul Florin Roman, PNL. Vă rog.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Doar câteva precizări, domnule președinte de ședință, pentru ca și cei care n-au citit, dar care își dau cu părerea, să înțeleagă despre ce e vorba în acest proiect de lege.

Pentru un coleg care spunea că trebuie 50. Sigur. Ați fost, parcă, ministru, nu? Ați depus ceva în acest sens? Că nu îmi amintesc. Ați avut toate instrumentele legale să faceți așa ceva. Ce ați făcut? Nimic.

În cazul altora, ce să zic, mă așteptam la mai multă cunoaștere a textului de lege.

Sigur că 120 e... poate mult, e poate puțin, dar, spre deosebire de dumneavoastră, am depus un proiect de lege și vă rugăm să-l susțineți, pentru că aici nu e vorba de politică.

Iar, dacă vă veți abține, veți da, de fapt, un vot împotriva cadastrării satului românesc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Andrușceac.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

Chiar dacă se mai putea lucra și mai puteau fi aduse îmbunătățiri la acest proiect, AUR îl va vota, pentru că este nevoie. Și era nevoie de mult, de multă vreme, să avem o lege care să încerce să aducă mai repede, știu și eu, în primăriile și în comunele de acolo, cadastrul pe masa oamenilor, ca să știm exact în ce formă se pot dezvolta aceste comune și aceste localități.

Ce vreau să vă sugerez însă tuturor, pe viitor, este să învățați cuvântul „externalizare”. În momentul în care vorbim de incapacitatea și imposibilitatea de a angaja oameni pe această zonă de cadastru, intabulare și așa mai departe, să facem și noi o balanță între ceea ce înseamnă efortul de a angaja oameni pe această zonă și posibilitatea de a externaliza anumite servicii și de a aduce și bani către bugetul de stat prin această externalizare.

O faceți cu succes în zona urbanismului, când e vorba să modificați PUZ-uri, zonale, dar uitați că se poate face același lucru și în alte zone.

Deci putem externaliza. Haideți să găsim soluții de externalizare, pentru că de aceea funcționează și avem autonomie publică locală, ca să putem face un pas mai rapid, nu de la trei localități, ci să putem externaliza, să facem 10 localități, 20 de localități, prin externalizare, nu căutând totdeauna să mărim organigramele primăriilor, angajând oameni.

Vă mulțumesc.

Domnul Szabó Ödön. Vă rog.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Îmi cer scuze, dar trebuie să precizez, poate nu am fost bine înțeles.

Nu există firme, sunt licitații care se realizează de către administrațiile teritoriale, pentru că primesc bani din fondul național realizat de ANCPI, și nu există persoane în zona privată care să vină și să cadastreze. Nu aceea este problema, în bugetul de stat – și acolo există lipsă de procesare a documentațiilor depuse la oficiile județene –, dar, din păcate, nu există firme, nu există persoane, nu există cadastratori, care să vină și să realizeze această activitate. Aceasta este o problemă. Trebuie să spunem foarte corect. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Demisia, Tánczos Barna!

Avea foarte mare legătură... cu cadastrul. Domnul Rodeanu, Grupul USR.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule Roman, am depus, ne-am interesat și nu am așteptat să apară o asemenea oportunitate ca consiliul județean să premieze un primar sau o primărie, cu..., două, trei primării pe fiecare județ, ca să apucăm să facem cadastrul.

Și soluția a fost una un pic disperată, pentru că la ce am găsit acolo nu se poate arăta decât greaua moștenire, care, în ultimii 30 de ani, s-a acutizat pe parcurs. Pe parcurs și în ultima vreme, pentru că oamenii voiau să-și dezvolte acolo diferite inițiative antreprenoriale, voiau să se stabilească în localitățile rurale și nu aveau acest instrument; primăriile și administrațiile publice au lăsat cadastrul pe ultima... în ultimul rând al preocupărilor administrației locale.

Și, da, nu am așteptat această „oportunitate” – cu ghilimelele de rigoare – să fim premiați de consiliul județean; am aplicat și în momentul de față este finanțat prin rădăcină – fonduri europene un astfel de mecanism.

Deci contează foarte mult ce primar ai acolo, pentru că oportunități se găsesc. Și contează foarte mult și ce-și dorește acel primar pentru oameni.

Și, cu tot dragul, vă invit la Galați, să vă arăt un model de administrație publică, acolo, într-o comună, cu un primar tânăr, un antreprenor care își dorește foarte mult binele cetățenilor și face aceste demersuri fără să aștepte un astfel de proiect de lege.

Vă mulțumesc.

-

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Drept la replică?

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Da.

Domnul Tanasă, vă rog.

Ceea ce n-au înțeles unii colegi este că astăzi votăm un proiect de lege care înseamnă o sumă suplimentară față de fondurile europene și față de fondurile alocate din bugetele locale.

Este pentru prima dată când găsim înțelegere la cei de la ANCPI, ca și ei să-și folosească fondurile proprii pentru creșterea gradului de cadastrare.

Dacă acest lucru nu este bun, e dreptul dumneavoastră să votați în consecință.

Însă vă contraziceți în ceea ce spuneți.

Vorbiți, o dată, că vreți creșterea gradului de cadastrare, dar nu vreți o sursă suplimentară în plus.

Doi, spuneți că vreți descentralizare, dar nu sunteți de acord ca decizia să fie dusă la nivel județean.

Hotărâți-vă ce vreți și, atunci, cu siguranță, vom putea discuta.

Mulțumesc.

Trădătorule!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Dacă nu mai dorește nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale și nu mai ia nimeni cuvântul, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

- Dacă de la art. 1 la art. 11 există obiecții sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut – Proiectul privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală – dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 1 iunie 2022 și la București la 9 iunie 2022; PL-x 477/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Reprezentantul inițiatorului, Guvernul României, vă rog.

## **Domnul Demeter András István** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

Domnule Szabó Ödön, atunci când vorbiți despre faptul că nu există oameni, nu există personal, ar trebui să vă uitați în oglindă. Și să-i chemați pe colegii și de la PSD, și de la PNL.

Vă reamintesc că peste 4 milioane de români au plecat din România în ultimii 32 de ani. Au plecat pentru că au fost, efectiv, scârbiți de modul în care dumneavoastră, PSD și PNL ați făcut politică în România.

Deci, atunci când prezentați aici un proiect din acesta, care, evident, e o firimitură și încercați aici să prezentați ca o mare realizare a guvernării din care faceți parte, să știți că, în realitate, eu în locul dumneavoastră aș fi tăcut din gură, m-aș fi... aș fi dat-o pe repede înainte.

Și asta am vrut să vă spun, că sunteți direct vinovați pentru...

Domnul Roman.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa cum ați precizat, pe baza aprobării Guvernului și a Președintelui României, a fost semnat în iunie anul acesta Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei destinat Proiectului privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală.

Cheltuielile aferente proiectului, respectiv cheltuielile reprezentând echivalentul în lei al valorii împrumutului și al contribuției părții române la finanțarea proiectului, inclusiv taxele și impozitele aferente, vor fi cuprinse cumulat în bugetul Ministerului Culturii, în cadrul sumelor alocate anual cu această destinație de la bugetul de stat.

Intrarea în vigoare a contractului de finanțare este condiționată de aprobarea acestuia prin act normativ cu putere de lege, conform legislației privind datoria publică. Doamnelor și domnilor deputați,

Vă invit să remarcați că valoarea excepțională a proiectului este dată de interesul și dorința din ce în ce mai accentuată a societății pentru revitalizarea spațiilor culturale urbane, precum și de rolul marcant al instituțiilor culturale beneficiare și de clădirile istorice admirabile prin arhitectură și menire identitară.

Exprimându-mi convingerea că veți sprijini inițiativa Ministerului Culturii și că veți încuraja prin votul dumneavoastră de astăzi investițiile pentru valorificarea potențialului sectorului cultural, o resursă insuficient exploatată pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială, vă mulțumesc anticipat pentru susținere.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, vă rog, prezentarea raportului.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 477 din 13 septembrie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut – Proiectul privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală – dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 1 iunie 2022 și la București la 9 iunie 2022.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare realizarea unor obiective de investiții structurate conform Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 216 milioane de euro, destinat Proiectului privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală.

Proiectul vizează reabilitarea unor monumente istorice, cum ar fi: Muzeul Național de Istorie a României din București, Teatrul Național și Opera Română din ClujNapoca, Vila „Florica” de la Ștefănești, județul Argeș, Așezămintele „Brătianu” din București, Conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni, județul Suceava, Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 din Timișoara, precum și construirea unor clădiri culturale, care vizează reabilitarea clădirii Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova și construcția unei noi săli de concerte în Iași.

Proiectul va fi implementat de Ministerul Culturii, prin Unitatea de management a proiectului, existentă în cadrul acestuia, iar Ministerul Finanțelor va încheia cu Ministerul Culturii un acord subsidiar, prin care se vor stabili drepturile și obligațiile părților în implementarea proiectului și în aplicarea acordului-cadru de împrumut.

Mulțumesc.

Nu există intervenții din partea grupurilor parlamentare. Nefiind nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992; PL-x 484/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Guvernul României, în calitate de inițiator, vă rog.

## **Domnul Mihai Pașca** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de act normativ pe care îl aveți spre votare se aduc clarificări în privința autorităților implicate în procedura de înapoiere, respectiv a exercitării dreptului de vizitare.

Cu caracter de noutate sunt dispozițiile privind audierea minorului, precum și posibilitatea instanței de a lua prin încheiere măsuri pentru asigurarea contactului între copil și persoana care solicită înapoierea copilului, ținând seama de interesul superior al copilului.

Totodată, prin proiectul de lege se urmărește înlăturarea unor dispoziții rămase din forma inițială a legii și care, din practică, s-au dovedit inaplicabile în raport cu atribuțiile Ministerului Justiției, în calitate de autoritate centrală desemnată după modificarea din anul 2014.

Și, în fine, pentru o mai bună corelare a prezentei legi cu Codul de procedură civilă, anumite dispoziții au fost abrogate.

Vă solicităm un vot de adoptare. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, raportul. Doamna Vicol.

Domnule Ödön, vă rog să-i permiteți doamnei Vicol să prezinte raportul la PL-x 484/2022.

Haideți că vi-l dau eu.

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Și altă dată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992 ## Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, cu unanimitate de voturi, un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 369/2004, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nu sunt înscrieri la cuvânt, nu avem nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 382/2022. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Andronache.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect care are ca origine practica judecătorească. Este un proiect mai mult tehnic și derivă din două recursuri în interesul legii discutate la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care au recomandat faptul ca în lege să fie prevăzut tribunalul ca primă instanță sesizată în cazurile de malpraxis.

S-a constatat, ca urmare a numeroaselor procese existente, că la nivelul unei instanțe superioare s-ar putea discuta mult mai în amănunt probele și, totodată, s-ar putea discuta sub toate aspectele aceste cazuri mai puțin fericite.

Mulțumesc colegilor din opoziție pentru că au remarcat că în urma formei adoptate de Senat, practic, era exclusă posibilitatea cetățenilor de a acționa la instanța comună pe dreptul comun în materia aceasta; am reglementat și am reparat și această situație.

Cred că forma ieșită din Comisia juridică și din Comisia pentru sănătate este forma optimă.

De altfel, avem și avizul favorabil al CSM.

De aceea, Grupul PNL va susține acest proiect de lege. Totodată, vă adresăm rugămintea de a vota această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate, domnule Tătaru, vă rog, raportul.

## Mulțumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, prin adresa PL-x 382/2022 din 20 iunie 2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 15 iunie 2022.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul

favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Superior al Magistraturii.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 4 aveți obiecții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010; PL-x 447/2022.

Inițiator, Guvernul României. Vă rog.

## Domnule președinte,

Marius Poșa, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. România este stat membru fondator al Centrului de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa – denumit în continuare FAIR –, o mare infrastructură de cercetare aflată în construcție la Darmstadt, în Germania. Centrul FAIR se numără printre cele mai mari proiecte cu acceleratoare din lume pentru științe fundamentale și aplicate, ce va deschide oportunități de cercetare fără precedent în domeniul fizicii hadronice, nucleare, atomice și plasmei. La realizarea acestui proiect ambițios, început în 2010, odată cu semnarea Convenției FAIR, contribuie statele semnatare ale Convenției FAIR, și anume: Finlanda, Franța, Republica Federală Germania, India, Polonia, România, Slovenia și Suedia, precum și Marea Britanie, în calitate de partener asociat.

Modificările propuse de noi sunt: asigurarea contribuției României la construirea Centrului FAIR, cu o valoare de 8,16 milioane de euro – preț calculat la nivelul prețurilor din 2005; contribuția suplimentară a României, echivalentă cu 13,18 milioane de euro la nivelul actual al prețului, este repartizată uniform în perioada 2022–2027, prin plata a șase tranșe anuale egale, în sumă de 2,197 de milioane de euro; plata contribuției în numerar și în natură se va efectua din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, în limita fondurilor anuale aprobate cu încadrare în estimările bugetare pentru anii 2022–2024 și anii ulteriori.

La punctul 2, ca modificare, prelungirea perioadei pentru plata acestei contribuții până în anul 2027.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Zisopol, raportul Comisiei pentru știință și tehnologie, vă rog.

Mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Comisia pentru știință și tehnologie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010. Modificarea avută în vedere se referă la asigurarea contribuției României la construirea Centrului de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, cu valoarea de 8,16 milioane de euro, și prelungirea perioadei pentru plata acestei contribuții până în 2027. Contribuția suplimentară a României la construcția centrului, în valoare de 8,16 milioane de euro, la nivelul prețurilor din 2005, echivalentă cu 13,18 milioane de euro, la nivelul actual al prețurilor, este repartizată uniform în perioada 2022–2027, prin plata a șase tranșe anuale egale, în valoare de 2,197 milioane de euro.

De asemenea, proiectul de lege precizează noua denumire a autorității statului desemnate să reprezinte România în aplicarea convenției – este vorba de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării –, rezultată ca urmare a stabilirii unor noi măsuri la nivelul administrației publice centrale.

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PNL, doamna Ciofu Cătălina.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Epoca pe care o traversăm, inaugurată în perioada iluminismului și care atât de pregnant continuă și astăzi, este cea a cunoașterii.

Metoda științifică de cunoaștere este bazată pe observare, pe contestarea adevărului acceptat și pe revizuirea constantă a paradigmei acceptate; este ceea ce a diferențiat civilizația occidentală de civilizația ancorată într-o

formă rigidă, imuabilă a cunoașterii. Astăzi, cunoașterea ne îmbunătățește viața în moduri dincolo de posibilitatea noastră de înțelegere. Complexitatea rețelelor cognitive depășește imaginația umană. Însă cunoașterea este, totodată, din ce în ce mai costisitoare. Cercetarea modernă necesită resurse pe care niciun stat nu le poate mobiliza de unul singur. De aceea, cu cât mai necesară este racordarea la fluxurile mondiale ale cunoașterii, cu atât mai mult este imperativă prezența în organismele internaționale care contribuie la diseminarea cunoașterii. Prețul izolării, pe care l-am plătit deja în perioada comunistă, este astăzi cu atât mai evident, cu cât state cum ar fi Coreea de Nord, Iranul sau, acum, chiar Rusia demonstrează din plin înapoierea și pauperizarea la care conduc izolarea.

România nu își permite să se mai afle vreodată în asemenea situație.

La 4 octombrie 2010, prin semnarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor și al ionilor în Europa, denumit pe scurt FAIR, România a devenit stat membru fondator, având posibilitatea să beneficieze de infrastructura științifică și de cercetare unică în lume, care depășește frontiera tehnologică.

Centrul de cercetare FAIR este un proiect foarte ambițios, fiind printre cele mai importante proiecte cu acceleratoare din lume, folosit pentru științe fundamentale și aplicate.

Stimată colegă...

## **Doamna Cătălina Ciofu:**

...comercializării rezultatelor unor cercetări desfășurate în cadrul centrului. Astfel, apar noi oportunități de participare și în livrarea de echipamente către FAIR, dar și asigurarea mentenanței acestora.

România, prin participarea la consolidarea poziției Europei în domeniul științific și prin intensificarea și extinderea cooperării dincolo de frontierele naționale, este susținută în acest demers, iar Grupul PNL va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Iertați-mi intervenția care v-a putut deturna puțin! Stimați colegi,

În stânga și în dreapta pupitrului există un ecran unde se vede cum curge timpul și o să vă rog să mai dați și o geană pe acel ecran, ca să nu trebuiască să vă întrerup atunci când cele două minute expiră.

Vă rog, valabil și pentru dumneavoastră, domnule Molnar, USR.

## **Domnul Radu-Iulian Molnar:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

FAIR este unul dintre cele mai importante acceleratoare de științe fundamentale și aplicate din lume. Acesta va deschide oportunități în domeniul fizicii hadronice, nucleare, atomice și plasmei, care vor schimba lumea de mâine.

Participarea României la astfel de proiecte este foarte importantă pentru dezvoltarea economică de mâine.

În cazul FAIR, de exemplu, mediul de afaceri românesc poate să participe la licitațiile centrului pentru furnizare de bunuri și servicii, iar asta va contribui la întărirea industriilor din tehnologia de vârf și a capacității noastre de cercetare și inovare.

Trebuie să investim puțin acum, știind că rezultatele vor veni peste mulți ani. Facem asta prin participarea la FAIR, dar și la alte proiecte internaționale colaborative, cum sunt cele de la CERN sau de la Agenția Spațială Europeană.

Guvernul României trebuie să asigure plata contribuțiilor țării noastre, pentru a nu rămâne pe dinafară, așa cum era foarte aproape să se întâmple cu accesul la Agenția Spațială Europeană, până când USR, în scurtul timp petrecut la guvernare, a reluat plata datoriilor istorice.

Totuși ținta finală a României trebuie să fie dezvoltarea de proiecte mari de cercetare pe teritoriul țării. Laserul de la Măgurele este un exemplu, chiar dacă acest proiect a trecut prin etape mai complicate, să spunem așa.

De asemenea, este nevoie de o descentralizare. Nu tot ce se face trebuie să se facă aici, la București. Avem cercetare valoroasă și în afara capitalei și trebuie să redirecționăm investiții și spre provincie. Clujul e un exemplu bun, cu Universitatea „Babeș-Bolyai”, singura universitate din top 1.000 mondial, dar și INCDTIM, unul dintre cele mai vechi și performante institute de cercetare din fizică. Spre asemenea instituții trebuie redirecționate fondurile pentru cercetare și dezvoltare.

Și eu vă mulțumesc. Grupul AUR, domnul Coleșa.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și noi, Grupul AUR, credem că este bine ca România, ca cercetarea românească să facă parte din aceste proiecte, însă în cazul acesta, al Centrului de cercetare în domeniul nuclear, să-i zicem, avem cel puțin a doua, dacă nu a treia decizie de suplimentare a fondurilor și de mărire a duratei în care el va fi realizat.

Ne întrebăm până când, pe de o parte.

Iar, pe de altă parte, susținem cu toată puterea cercetarea și implementarea cercetării în domeniul energiei nucleare și atomice, dar ne întrebăm de ce grupurile socialiste, grupurile verzilor radicali și alții au votat contra, în Parlamentul European, contra unei taxonomii în care energia produsă din gaz și cea nucleară erau socotite cel puțin energii de tranziție până la aberantul „Fit for 55”.

Deci până acum, până anul acesta, energia nucleară nici măcar nu era introdusă între energiile finanțabile. A fost introdusă ca o energie de tranziție. Și ne întrebăm: de ce doar atât, de ce doar acum? Pentru că, altfel, la ce ne va

folosi rezultatul acestor cercetări dacă voința politică este împotriva voinței..., adică evidenței științifice?

Deci nu trebuie..., repet, nu trebuie să avem frâne ideologice în privința tipurilor de energie, iar energia nucleară și-a dovedit cu prisosință eficacitatea și micimea poluării. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Proiectul rămâne la votul final.

Stimați colegi, ne întoarcem la punctul 9 de pe ordinea de zi, întrucât în urma ședinței Comisiei pentru administrație și Comisiei juridice a fost întocmit raportul.

9. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților; PL-x 535/2021.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul?

## **Domnul Dragoș-Cătălin Teniță**

**:**

Doi inițiatori!

Pe rând, că e doamna Stoica la început. Vă rog, doamna Stoica.

## **Doamna Diana Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Să știți că proiectul acesta a început inițial din dorința de a proteja copiii și l-am lucrat împreună cu cei de la „Salvați Copiii” și cu colegul meu Cătălin Teniță. Pentru că am văzut cu toții cum anul trecut un primar care a întreținut relații sexuale cu o fată de 13 ani, vreme de 3 ani, a fost reales într-o funcție. Și am văzut și zilele acestea mare scandal pe la TV.

Și vă spun cu tristețe în suflet că din această sală, după ce va trece această lege, suntem singurul partid care nu trebuie să dea afară oameni.

Deci avem deputați care au abuzat copii, avem primari care au abuzat copii și totuși, în continuare, dacă nu va trece această lege, ei vor putea să ocupe funcții publice și să fie în fruntea comunităților și, mai rău, și a țării.

Astăzi avem la vot acest proiect de lege prin care ce facem este să interzicem candidatura și dreptul de a ocupa funcții publice pentru oamenii care au fost condamnați penal în țara noastră. Fie că vorbim de infracțiuni, abuzuri grave împotriva copiilor, pentru că de la asta am pornit și am reușit astăzi să extindem la infracțiuni penale săvârșite cu intenție.

Violatorii de copii și corupții nu au ce căuta în fruntea comunităților.

Și chiar vreau să le mulțumesc tuturor colegilor din Comisia pentru administrație și Comisia juridică.

Și sper ca astăzi, la vot, să spunem cu toții: fără penali în funcții publice locale...

## **Domnul Gheorghe Șoldan**

**:**

Aoleu!

## **Doamna Diana Stoica:**

...acesta este mesajul pe care trebuie să-l transmitem tuturor oamenilor din fruntea țării. Și vreau să le mulțumesc și doamnelor care prezidează Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică. Mulțumim.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Teniță, tot în calitate de inițiator?

## **Domnul Dragoș-Cătălin Teniță**

**:**

## Da.

Vă rog.

## **Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:**

## Bună ziua, dragi colegi!

Pe scurt e cam așa. Într-adevăr, cum spunea și colega mea Diana, am început acest proiect când am văzut ce s-a întâmplat în comuna Șotrile.

Din păcate, suntem o țară în care copiii sunt abuzați mai mult decât în multe alte țări din Europa.

Din păcate, cifrele arată că un copil din cinci este în risc de abuz până când ajunge la 18 ani. Adică dacă totuși riscul ar fi distribuit egal, undeva în jur de 40 din copiii noștri, din... părinții din această sală, ar fi abuzați.

Este foarte important să înțelegem un singur lucru: nu avem nevoie de aleși locali și aleși în Parlament care să fi abuzat de copii; nu avem nevoie de oameni care să facă corupție; avem nevoie de oameni integri, care să creeze o generație cât mai bună.

Mulțumesc foarte mult colegelor și colegilor din Comisia pentru administrație și Comisia juridică, care au dat un raport favorabil în unanimitate.

Haideți să fie acesta un prim pas, apoi să căutăm și alte formule prin care să protejăm copiii noștri și în alte domenii, în educație, în asistență socială sau în alte, să spunem, medii în care pot... e nevoie să-i protejăm!

Mulțumesc mult.

O zi bună!

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație sau Comisia juridică, raportul.

Doamna Vicol, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și a Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, precum și a art. 2 alin. (6) din Legea nr. 208/2015. Demersul legislativ urmărește extinderea interdicției de a fi ales consilier local, consilier județean, primar sau președinte al consiliului județean ori senator sau deputat și pentru persoanele condamnate definitiv pentru comiterea de infracțiuni contra vieții, contra libertății persoanei, privind traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertății, integrității sexuale și

de rele tratamente aplicate minorului, dacă nu a intervenit reabilitarea judecătorească.

Comisiile sesizate în fond s-au reunit în ședință comună și, în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 și a Legii nr. 208/2015, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Szabó Ödön.

## **Domnul Szabó Ödön:**

## Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Am susținut această inițiativă legislativă în comisii și o să o susținem și în plen.

Doar un singur lucru, pentru colega noastră, și cred că pot să vorbesc în numele mai multor grupuri. Să știți că există în Parlamentul României și alte grupuri care nu trebuie să dea afară pe nimeni în urma adoptării acestei inițiative legislative. Nu jigniți celelalte grupuri parlamentare și nu încercați să vă puneți deasupra lor, nici măcar moral!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Gheorghe Șoldan**

**:**

Bravo!

Mulțumesc. Grupul AUR, domnul Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bineînțeles că și Grupul AUR are toleranță zero față de penali, indiferent dacă ocupă funcții publice sau nu; are toleranță zero față de pedofili, în general, indiferent dacă ocupă o funcție publică sau nu, și a dovedit-o din plin, cu vârf și îndesat, nu avem în rândurile noastre niciun astfel de caz...

## **Domnul Gheorghe Șoldan**

**:**

De unde știi tu? De unde știi tu?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...dar aș vrea să accentuez următorul lucru. Această inițiativă legislativă este una într-un fel formală, da, ea nu tratează cauzele pentru care avem o asemenea statistică, un asemenea risc al copiilor de a fi abuzați sexual.

Noi trebuie să tratăm sistemic problema, să mergem la cauze și să vedem că una dintre cauze este tocmai sexualizarea agresivă a copiilor.

Până la urmă, cei care sunt acum agresori sexuali au fost copii înainte și au fost crescuți chiar din școală, prin aceste inițiative de educație sexuală sau de normalizare a deviațiilor, cum ar fi homosexualitatea, să privească aceste lucruri ca pe ceva normal.

Trebuie să-i protejăm pe copii cu adevărat, nu doar formal. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Și... doamna Stoica, și inițiator, și la dezbateri generale?

## **Doamna Diana Stoica:**

Îmi dau seama, colegul de la AUR nu a înțeles nimic nici din proiectul acesta de lege, nici din ceea ce înseamnă educația, în general. Pentru că, tocmai, suntem țara cu cele mai multe minore... pentru că nu avem educație pentru sănătate, pentru că majoritatea copiilor sunt abuzați de oameni din cercul lor de prieteni și nu au curaj să raporteze.

Deci, domnule de la AUR, vă rog frumos să învățați înainte să luați cuvântul aici, să vorbiți.

Mulțumesc. Domnul Chelaru Mircia, Grupul AUR. Domnule Chelaru, aveți două minute.

Poftim?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Realitatea este, domnule Coleșa, că 85% din dosarele pe care le avem pentru abuzuri sexuale sunt clasate pentru că nu există instrumentele necesare să se meargă mai departe. Și nu ține de educație sexuală; minorii, în 80% din cazuri, sunt abuzați de persoanele din apropierea lor.

Haideți să nu ne mai prefacem că nu există aceste probleme!

Haideți să votăm această lege, pentru că nu putem să avem deputați, primari, consilieri, oameni aleși în funcții publice – care ar trebui să facă bine – care să violeze copii! Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Grosaru, vă rog.

Domnule Coleșa, drept la replică se dă când este folosit numele cu conotații negative. Nu a fost cazul.

Vă rog, domnule Grosaru.

Aveți două minute.

30 de secunde.

Perfect.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Da. Vă mulțumesc.

Intervenția mea este foarte scurtă, pentru a vă pune în față o întrebare.

Se acceptă, în cele din urmă, chiar dacă au produs asemenea abominabile acțiuni, din instinct animalic, în cazul în care a intervenit prescripția sau, dacă vreți, ca urmare a unei tehnici legislative temporale.

Credeți dumneavoastră că o bestie care a violat un copil, care a întreținut relații sexuale cu un minor își va reprima instinctul animalic după intervenția acestei prescripții sau reabilitări? Nu! Categoric, nu!

Pentru orice altceva putem spune, da, acceptăm pietatea și iertarea celor care au greșit, dar pentru cei care greșesc și sfidează legile naturii și condiția umană trebuie fără milă.

Așadar, acest punct, de a-i permite în continuare, după 10, 15, 20 de ani, să fie reales, chiar dacă a fost un asemenea... rebut uman, trebuie să punem iarăși, încă o dată, semnul întrebării, dacă nu cumva ultima frază trebuie eliminată.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Berescu Monica-Elena, vă rog, tot Grupul USR.

Realitatea este că, din funcția publică pe care o avem, ar trebui să facem bine, și nu rău.

Realitatea este că în 2020, la Iași, județul de unde vin, am avut un primar care a candidat sub culorile PNL, după ce făcuse sex cu două minore traficate în primărie, în sediul primăriei.

Realitatea este că aici, în Parlament, ar trebui să sancționăm toate aceste fapte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am fost foarte atent, era vorba mai devreme despre excluderea, nu?, din grupurile parlamentare a unor persoane.

Având în vedere faptul că noi avem regulamente și avem lucruri care sunt foarte clare, avem legi, avem Constituție și, atunci, lucrurile acestea nu pot fi acceptate, așa, cu ușurința unei declarații de la acest microfon.

Drept urmare, ca membru al Grupului parlamentar al minorităților naționale, vă spun că aceste chestiuni... trebuie avută foarte mare grijă.

Mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 6 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Procedură, domnule Andronache, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propun, prin acordul tuturor liderilor, suplimentarea ordinii de zi, la punctul 16, cu încă un proiect care ar fi trebuit să fie pe ordinea de zi, dar, din eroarea mea, la Comitetul liderilor, nu figurează pe ordinea de zi, respectiv PL-x 507/2021; este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2021 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul achizițiilor publice.

Este jalon în PNRR și am rugămintea să îl dezbatem. Bineînțeles, după ce vom dezbate proiectul de la punctul 14. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Consens?

În regulă.

PL-x 507/2021, nu 2022, cum eronat s-a spus, va figura pe poziția 16 pe ordinea de zi.

Și ne întoarcem la punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; Pl-x 480/2017.

Doamna Turcan, în calitate de inițiator? Vă rog.

Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă a fost depusă în anul 2017, când președintele Senatului era Călin Popescu-Tăriceanu și președintele Camerei Deputaților era Liviu Dragnea. Și această inițiativă legislativă viza interdicția candidaturii în Camera Deputaților și Senat a persoanelor condamnate definitiv pentru fapte săvârșite cu intenție.

În anul 2017, când părea că toată România, la nivel de decizie de stat, este stăpânită de corupție, am avut, împreună cu colegii din Partidul Național Liberal, această inițiativă de a nu mai putea candida la Parlament persoane corupte, persoane care au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupție și alte fapte asimilate faptelor de corupție; în general, pentru fapte săvârșite cu intenție.

Au trecut ceva ani de atunci. Vă dați seama câte tertipuri parlamentare s-au folosit pentru ca această inițiativă să nu devină realitate.

Astăzi se află la votul final și sper să primească votul dumneavoastră, pentru că niciodată nu este prea târziu.

Corupția sărăcește. Corupția îi face pe tinerii și oamenii merituoși să părăsească această țară. Corupția îi face pe oamenii cinstiți, pe oamenii integri să fie dezamăgiți de tot ceea ce înseamnă decizie în România.

Textul acesta, din fericire, a fost preluat și la inițiativa anterioară, depusă de colegii din USR, și se aplică și la nivelul administrației publice locale.

Deci, per ansamblu, cred că astăzi s-a făcut un pas mare înainte pentru ca în instituții-cheie să acceadă oameni integri.

Le mulțumesc foarte mult colegilor din comisiile de specialitate, care n-au abandonat acest proiect.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație sau Comisia juridică, vă rog, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu adresa PL-x 480/2017.

În conformitate cu prevederile art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul apreciază că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat inițiativa legislativă în ședința din 11 octombrie 2022.

În urma examinării și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015, cu amendamentele admise prevăzute în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Badea, Grupul USR.

## **Domnul Mihai-Alexandru Badea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o zi istorică astăzi.

După ce în prima sesiune a acestui an am implementat cu succes proiectul „Fără penali în funcții publice”, în Legea alegerilor prezidențiale

, acum facem exact același lucru cu celelalte două legi electorale, cea a alegerilor parlamentare și cea a alegerilor locale.

Așadar, în momentul în care aceste legi vor fi promulgate și se vor publica în Monitorul Oficial al României, vom putea spune că inițiativa cetățenească deja se aplică în România.

Însă rugămintea este să nu uitați de inițiativa de revizuire a Constituției, care pe 14 iulie 2020 a fost adoptată de Cameră, cu unanimitate, și care acum se află la Senat.

Așadar, vă rog, discutați cu colegii dumneavoastră de la Senat, în principal cu doamna Gorghiu, să pună această inițiativă pe ordinea de zi a Senatului, să trecem și de a doua Cameră și apoi să organizăm referendumul național pentru care au semnat peste un milion de cetățeni români.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Grupul AUR, domnul Badiu. Vă rog, domnule Badiu.

## Mulțumesc.

Este un proiect bun. Sperăm ca și altele care sunt pe circuitul Parlamentului și care tratează chestii pozitive pentru societatea românească să fie promovate și votate de acest Parlament.

Din păcate, foarte multe, dacă nu chiar toate inițiativele depuse de AUR, sunt respinse într-o înțelegere dintre celelalte partide. Este un blat foarte urât, foarte murdar.

Grupul AUR votează pentru acest proiect de lege și suntem împotriva intrării în funcțiile statului român a persoanelor care au probleme de integritate.

Mulțumesc.

Domnule Coarnă, doriți să interveniți? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Și eu sunt pentru.

Este o propunere de bun-simț, pentru că în zona funcționarilor publici cu statut special este interdicție când vorbim de infracțiuni săvârșite cu intenție. Deci numai la acele infracțiuni cu intenție, nu la culpă! Și, atunci, mi se părea corect, normal și constituțional ca și în zona de administrație publică centrală ori locală să fie tratată egal, din perspectivă juridică, și atunci când ești condamnat pentru infracțiune cu intenție să nu poți candida sau, în momentul în care ai săvârșit o infracțiune cu intenție, sancțiunea să fie destituirea din funcția publică.

Repet, lucrul acesta este în zona militară și a poliției. Avem clar definit în statut, în Legea nr. 80, în Legea nr. 360, în momentul în care ai fost condamnat pentru o infracțiune cu intenție, sancțiunea este destituirea din funcția publică sau, dacă îți depui dosarul pentru a accede într-o funcție de tipul acesta, obligatoriu trebuie să ai un certificat de cazier judiciar curat.

Mi se pare de bun-simț să introducem și în zona politică această rațiune juridică.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă la art. 1 și 2 există obiecții? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2021 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul achizițiilor publice; PL-x 507/2021.

Guvernul României, inițiator? Nu dorește să ia cuvântul. Comisia pentru industrii sau Comisia juridică. Vă rog, raportul. Pe scurt.

Mulțumesc.

Pe scurt.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative în domeniul achizițiilor publice, respectiv Legea nr. 98/2016, Legea nr. 99/2016, Legea nr. 100/2016, Legea nr. 101/2016, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2017.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 55 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

19. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Spitalul Regional de Urgență Craiova – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 6 aprilie 2022 și la Luxemburg la 11 aprilie 2022; PL-x 439/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, vă rog, raportul. Un coleg de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci! Domnule secretar, vă rog.

Bine că n-ați coborât de la etajul 6, domnule deputat!

## Stimați colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare finanțarea construcției unui nou spital regional de urgență în Craiova, ce va deveni un centru de nivel terțiar pentru rețeaua de spitale din Regiunea de Sud-Vest, ce va trata pacienții critici și cazurile ce necesită tehnologie și expertiză de nivel înalt.

Noul spital va înlocui și va prelua paturile existente în spitalul clinic de urgență.

Implementarea proiectului va fi asigurată de Ministerul Sănătății, în calitate de promotor și agenție de implementare, acestuia delegându-i-se întreaga autoritate și responsabilitate privind realizarea proiectului și utilizarea fondurilor alocate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare – Spitalul Regional de Urgență Craiova – dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 6 aprilie 2022 și la Luxemburg la 11 aprilie 2022, în forma prezentată de Guvern.

Încă un detaliu. Contractul de finanțare în limba engleză, certificat „conform cu originalul”, nu a fost depus, acesta a fost transmis ulterior și se regăsește atașat la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## Perfect!

Domnul Ringo Dămureanu, Grupul AUR.

## **Domnul Ringo Dămureanu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am vorbit deunăzi despre cazurile patologice deosebite care au făcut mii și zeci de mii de victime chiar și printre apropiații noștri. Oltenia este o regiune cu peste două milioane de locuitori. Sunt cinci județe – Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinți –, unde deocamdată nu putem vorbi de un sistem performant de tratare a cauzelor care aduc un grad ridicat de mortalitate. Nu avem un institut, un centru de oncologie, nu avem un sistem performant pentru cazurile de urgență, nu avem încă implementată pentru grupurile sociale o posibilitate mai bună de acces la aceste servicii și, nu în ultimul rând, este nevoia studenților noștri de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, spunem noi, una dintre cele mai bune din țară, de a avea un spital didactic universitar, așa cum ar merita.

Din acest motiv, Alianța pentru Unirea Românilor susține cu toată puterea necesitatea unui spital regional nou la Craiova, un spital care va fi compus din clădiri cu șapte etaje, va avea secții pentru toate aceste deziderate pe care le-am menționat mai sus, pacienții oncologici vor avea, în sfârșit, centru care să-i trateze, cazurile de urgență, patologiile, cum spuneam, cu grad ridicat de mortalitate, iar acest lucru ne dorim să se întâmple cât mai devreme, cât mai repede. Deja Parlamentul a întârziat câteva săptămâni dezbaterea acestui proiect de lege, iar prin votarea, astăzi, a acestei legi sperăm noi ca timpul până la realizarea spitalului regional de urgență din Craiova să se reducă foarte mult.

AUR va susține și va vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Presură Alexandra. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Partidul Social Democrat va susține acest proiect, pentru că știm cu toții că avem nevoie de infrastructură în sănătate. Dar vă mai spun că Oltenia, Craiova, are mare nevoie de acest spital și ne bucurăm că am ajuns în acest punct. Exact cum spunea colegul meu, s-a întârziat deja cu câteva săptămâni.

Ideea este că e foarte bine că este și acum. Ce pot să vă asigur e că autoritățile locale, Primăria Craiova, Consiliul Județean Dolj, încă de când s-a pus în discuție ca la Craiova să se facă un spital regional, au făcut toate demersurile necesare ca acest proiect să se implementeze.

Așadar, Oltenia, Craiova, are nevoie de acest spital.

Vreau să menționez că spitalul regional ce se va construi va avea un număr de 807 paturi și va prelua deja din paturile existente la Spitalul Județean Dolj, pentru că acolo nu se mai poate face față, pentru că vin pacienți din toată Oltenia, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, și așteptăm cu mare interes noi, craiovenii, doljenii, dar și întreaga Oltenie, așteptăm cu mare interes acest spital.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Șovăială. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. România are nevoie de spitale ca de aer.

De la început vă spun că grupul independenților de dreapta va vota pentru acest proiect de lege, pentru finanțarea Spitalului Regional Craiova.

Însă de ce așa de târziu? Știm cu toții că acest spital a fost cuprins, alături de alte două spitale din România, Iași și Cluj, în bugetul Uniunii Europene 2014–2022. Deci au trecut 8 ani de zile.

Proiectul de finanțare a fost semnat la acea vreme pe 30 aprilie 2020, pe vremea Guvernului Orban.

Oare e mai bine să apelăm la împrumuturi?

Nu ne plac fondurile nerambursabile?!

Și acum îmi pun întrebarea. La mine, în Sibiu, avem o situație, să zic, în oglindă. Avem un proiect de nou spital cu toate avizele, documentațiile necesare, aveam inițial și finanțare, numai că ministrul sănătății a schimbat criteriile de evaluare.

Cu această ocazie, fac un apel la prim-ministrul României, la ministrul sănătății, la toți factorii responsabili să reevalueze criteriile de evaluare a noilor spitale și, de asemenea, Sibiul să fie repoziționat pe lista investițiilor.

Vă mulțumesc anticipat.

Vă mulțumesc.

Domnule Ungureanu, USR, vă rog.

Oare ce o să însemne cuvântul „urgent” și peste altă generație de politicieni?

Este urgent și mă alătur și eu colegului de la neafiliați care vorbește în sprijinul finanțării spitalelor din fonduri europene, din PNRR.

Dau exemple de proiecte mature la faza de autorizație de construire, ca să nu fie nicio supărare, care sunt în ograda PNL: spitalul clinic de copii monobloc de la Cluj, centrul de transplant multiorgan de la Cluj, proiectele foarte bune de la consiliul județean de la Sibiu, condus de PNL.

Ce să mai spun?!

Dați-mi un proiect de la PSD să-l laud, care e matur, care este finanțabil!

Este aiurea să mai pui în criterii de eligibilitate vopsitul unor cocini! Spitalul județean din Craiova este o cocină! Poate dumneavoastră l-ați văzut la televizor. Eu am fost acolo și am filmat șobolani, mizerie, rahat pe pereți. Adevărul ăsta este crunt, filmat de mine!

Deci nu mai este timp să împărțiți banii PSD–PNL–UDMR, ci acele proiecte care sunt pe SEAP la faza de autorizație de construire, fie că sunt în ograda PSD, fie că sunt la PNL, fie că sunt la USR, indiferent a cui este parohia, cine administrează acele zone, trebuie repede transformate în decizii, hotărâri de guvern, ca să se întâmple lucruri în timpul vieții noastre.

Am dat exemple de la toate partidele, ca să nu spuneți că politizez!

Și vă dau exemplu din nou, PSD-iștilor: puneți la ANDIS, la Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, un manager bun de la PSD. Vă dau un nume – domnul Lazany de la Bistrița. A făcut un spital foarte bun acolo! De ce nu-l puneți în funcție?! Ați pus un vicepreședinte care a făcut pușcărie.

Finalizați, domnule deputat!

...o vopsea peste vopsea!

Ce vă spun eu este de bun-simț și știți că e așa!

Rafila n-a făcut decât bani pe consultanță, în rest nimic, zero barat!

Și știți toți că ce spun eu nu este...

Vă rog să finalizați, domnule deputat!

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

...declarație politică, ci este faptă curată!

Da. Văd că lucrurile nu se mai termină.

Și, atunci, rugămintea și... lucrurile trebuie să le rezolvăm cât se poate de clar, ca să nu mai avem și să spunem că nu rezolvăm lucrurile la noi și ne uităm în ograda altora. Oameni care reușesc să facă, cel puțin din perspectiva lor, managerii de spitale și toate acestea, să facă performanță în instituțiile spitalicești.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimați colegi, închidem ședința aici. Ne revedem la 14.30, la votul final.

Domnule Grosaru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Realitatea, în ceea ce privește sistemul spitalicesc din România, este una bine cunoscută, eforturi s-au făcut, eforturi facem cu toții.

Dar ce se întâmplă atunci când noi trebuie să ne facem curat în ograda noastră, în condițiile în care eu, personal, am avut și am o serie de nedreptăți făcute. Și atunci ne gândim: dacă nu reușim să facem curat la noi în ogradă, n-o să reușim să facem nici cu alții. Adică e mai ușor să ne uităm peste gard decât să rezolvăm problemele care sunt frecvente și pregnante aici, la noi. Și mă refer la faptul că nu se respectă regulamentul, faptul că am fost exclus din Grupul parlamentar al minorităților naționale ca urmare a unor abuzuri pe care le-am și scris, de altfel. Sunt făcute în scris la președintele Camerei Deputaților, inclusiv la Biroul permanent și lucrurile acestea văd că nu se rezolvă. Se tot tărăgănează și lucrurile nu pot să apară în felul acesta. Pentru că am avut curaj să pun întrebări cu privire la un proiect de lege care nu se afla pe ordinea de zi a unei comisii, pentru că am observat aspecte care se întâmplă în Grupul parlamentar al minorităților naționale și le-am scris, aspecte cu privire la integritatea în exercitarea demnităților publice, și, atunci, aceste aspecte... văd că se trece cât se poate de ușor peste ele și din cauza aceasta am fost sancționat, iar sancțiunile văd că...

Finalizați, domnule deputat!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele pentru un vot de control. Vot, vă rog.

198, suntem în cvorum.

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – REPowerEU Plan – COM(2022) 230; PHCD 70/2022.

Vot, vă rog.

199 de voturi pentru, 11 contra, 21 de abțineri. Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Sprijinirea și reconstrucția Ucrainei – COM(2022) 233; PHCD 71/2022.

Vot, vă rog.

236 de voturi pentru, unu contra, 3 abțineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat – JOIN(2022) 24; PHCD 73/2022.

Vot, vă rog.

241 de voturi pentru, 4 abțineri. Adoptat.

4. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 72/2022.

Vot, vă rog.

247 de voturi pentru, două voturi contra. Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996; Pl-x 462/2022; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

195 de voturi pentru, 37 contra, 21 de abțineri. Adoptată.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut – Proiectul privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală – dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 1 iunie 2022 și la București la 9 iunie 2022; PL-x 477/2022.

Doamna Stoica, explicarea votului?

La asta. ...pentru modificarea Legii administrației publice locale

- nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali; PL-x 535/2021.

- Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică

- propun adoptarea proiectului de lege.

- Vot, vă rog.

- 248 de voturi pentru, un coleg votează contra. Adoptat.

Doamna Stoica, vă rog.

## **Doamna Diana Stoica:**

Stimați colegi, Vreau să vă mulțumesc foarte mult. Astăzi avem o victorie foarte importantă pentru protecția copiilor din România.

Și astăzi s-a auzit o voce foarte clară și demnă din Parlament: fără penali în funcții publice.

Copiii noștri merită să trăiască într-o țară în care să nu le fie frică să intre în primărie. Și românii merită mai mult. Merită oameni care să muncească pentru ei și să nu-i fure.

Legea va merge la promulgare la președintele Iohannis, care sperăm să aibă zero toleranță față de penali, și să intre cât mai curând în vigoare.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Teniță, vă rog.

## **Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:**

Eu am să spun doar două lucruri.

Acum vreo 4-5 ani, strângeam, pe 10 august 2018, semnături, cu Diana, pentru „Fără penali”.

Acum nu avem chiar forma „Fără penali în funcții publice”, dar avem măcar: fără penali pe buletinul de vot.

Și eu vă mulțumesc celor care ați fost alături de noi în piață, atunci, la 10 august.

Și cred că e important, o dată, să nu mai avem abuzatori de copii în funcții publice și, apoi, să căutăm și alte categorii de persoane care nu trebuie să mai fie în funcțiile publice.

Vă mulțumesc pentru vot, sunteți niște oameni extraordinari astăzi.

Domnule Cupșa, vă rog.

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Vă mulțumesc tuturor pentru votul pe care l-ați acordat. Este un semn de prețuire pentru Partidul Național Liberal, cel care a fost... grupul care a rafinat acest text normativ. Practic, s-a adoptat textul pe care noi l-am rafinat.

Mai mult decât atât, este evident că cei care au luat cuvântul înaintea mea suferă de un politicianism rar întâlnit. Au venit să ne povestească de piețe publice, de anul 2018.

Dacă ați fi fost atenți, ați fi remarcat că există totuși o prevalență aici. Textul pe care îl veți vota – și sunt convins că îl veți vota –, la poziția imediat următoare este despre penali, care nu mai trebuie să ajungă în funcțiile publice, este promovat de Partidul Național Liberal și se împlinesc 5 ani de atunci, este vorba de anul 2017.

Așa că, dragi... dragi politruci, că politicieni nu vă pot numi, asta e!

Stoica Ciprian, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Câtă ipocrizie! Și în stânga, și în dreapta.

Ați avut doi miniștri care și-au dat demisia pentru suspiciuni de plagiat...

, aveți un ministru în funcție care fuge de noi din același motiv...

și aveți prim-ministrul, care, de asemenea, se ascunde în spatele unui plagiat.

Lăsați ipocrizia la o parte!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 52 alin. (14) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente; Pl-x 480/2017.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, un coleg votează contra.

Adoptată.

Legi organice. Respingeri.

Apăsați butonul, domnule Barna.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Votul de astăzi, dragi colegi, e, într-adevăr, un mare pas pentru renormalizarea României...

, aceea pe care o clamăm cu toții.

Din 2016, din 2017...

, de când USR e în acest Parlament...

, v-am spus că suntem și o să rămânem aici pentru a transforma țara asta într-o țară ca afară, în Europa...

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Hoțule!

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

...și nu în Rusia.

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Hoțule!

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Votul de astăzi...

, a fost nevoie de 5 ani. 5 ani au trebuit...

pentru ca un Parlament al României să înțeleagă că persoanele condamnate penal nu au ce să caute în funcții publice!

5 ani v-au trebuit, stimați colegi, să acceptați faptul că, da, o persoană care este condamnată nu are justificarea morală să fie aleasă în astfel de poziții.

E bine că s-a întâmplat lucrul acesta astăzi.

În 2017 aici, în față, stătea domnul Dragnea. Erau și atunci bipezi urlători, cum sunt și acum, care încearcă să ne pună pumnul în gură...

, dar o să continuăm să facem ceea ce am promis de atunci încolo.

USR este în spatele acestei inițiative.

Am auzit despre rafinări și dublu rafinări, în discursurile anterioare.

Un milion de oameni au semnat o inițiativă pe care USR a susținut-o în stradă luni de zile.

Și astăzi faptul că votăm e un lucru foarte bun.

Puteți fi un pic mândri astăzi, pentru că ați fost parlamentari normali ai acestei țări.

„Fără penali în funcții publice” devine astăzi realitate în lege.

Și vă cer, domnule Ciolacu, să devină realitate și în Constituție, pentru a nu avea din nou, peste niște timp, o majoritate care să aibă alte păreri.

Felicitări, Parlamentul României!

Doamna Turcan Raluca, vă rog.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Realitatea este că, da, în politică, unii vorbesc...

, caută aplauze, alții scriu proiecte de lege și împreună, în echipă, le fac perfecte și ajung să fie votate în unanimitate.

Și lucrul acesta este făcut de PNL. Aceasta este o inițiativă a Partidului Național Liberal, inițiată în anul 2017, cu doi președinți de Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, cu proteste de stradă împotriva Ordonanței nr. 13, cu oameni revoltați de corupția care ajunsese la nivel endemic în statul român.

Și, da, sunt oameni care au făcut un proiect parlamentar constituțional, astfel încât să poată să fie votat și să facem un pas înainte pentru diminuarea corupției la nivel de stat.

Doamna Vicol, vă rog.

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:**

De regulă, nu-mi place să fac asemenea comentarii și, cu tot respectul față de PNL...

și cu mai puțin respect față de cei de la USR...

, care astăzi ar fi trebuit să recunoască, dragi membri ai USR-ului, că datorită Comisiei juridice și Comisiei pentru administrație, doamnă deputat inițiator...

, au trecut astăzi două proiecte pentru care tot plenul Parlamentului trebuia, în comun și în echipă, să fie de acord cu această idee, plecată încă din 2017, cu ministrul USR care nu a făcut absolut nimic, da?

Deci această inițiativă, „Fără penali în funcții publice”, începută din 2017, de către PNL, s-a concretizat astăzi cu ajutorul tuturor grupurilor parlamentare, da?

Felicitări tuturor!

Vă mulțumesc. Domnule Simion, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Da, am înțeles, care mai de care vă lăudați că un proiect din 2017 ajunge în sfârșit să fie adoptat. În față ne așteaptă o iarnă grea...

, avem facturile care au titlu executoriu.

Dacă tot am reușit să trecem prin Parlamentul României un proiect de 5 ani, poate reușim să suspendăm facturile ca titlu executoriu, acum, în această iarnă, ca urgență a Parlamentului României.

USR-ul are un proiect de lege pe care l-a abandonat, prin care abrogă titlul executoriu pe facturile românilor. Putem lua acel proiect de lege.

Noi o să inițiem un alt proiect de lege și cerem să aibă procedură de urgență, ca aceste facturi să nu mai aibă titlu executoriu.

Alegeți o formă, depuneți-o dumneavoastră, dar în această iarnă, dacă facturile rămân la cuantumul anunțat, va fi dezastru în țară.

În această iarnă, nu peste 5 ani.

- Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

14. Propunerea legislativă privind modificarea alin. (5) al art. 29 din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate; Pl-x 249/2022.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

247 de voturi pentru, o abținere. Adoptată.

Stimați colegi... Domnule Rujan Dumitru, vă rog.

Nu mai interveniți. OK.

Declar ședința închisă.

Membrii Biroului permanent sunt invitați în sala de ședințe.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 14.50._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451297]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 130/27.X.2022 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei