Stenogramă plen

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru transporturi și infrastructură, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 15 noiembrie 2021

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 15 noiembrie 2021, transmis cu adresa PL-x 446/2022 din 1 septembrie 2022.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin adresa nr. 642 din 7 iunie 2022, a avizat favorabil actul normativ, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 15 noiembrie 2021.

Dispozițiile relevante ale acordului fac referire la crearea treptată a unui spațiu aerian comun între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, care să se bazeze, în special, pe norme identice în domeniul siguranței, al securității, al managementului traficului aerian, al mediului, al protecției consumatorilor, al sistemelor de rezervare informatizate, precum și al aspectelor sociale. Potrivit prevederilor art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat proiectul de lege în ședința din 13 septembrie 2022.

La lucrările comisiei au fost prezenți deputații conform listei de prezență.

La dezbaterile comisiei au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 15 noiembrie 2021.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, domnul deputat Tanasă Dan. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Orice proiect legislativ care va întări relația noastră cu Armenia este binevenit.

AUR va sprijini acest proiect legislativ. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Mulțumim, domnule președinte de ședință.

Scopul acordului este crearea treptată a unui spațiu aerian comun între Uniunea Europeană și Statul Qatar, care să se bazeze pe norme identice în domeniul siguranței, al securității, al managementului traficului aerian, al mediului, al protecției consumatorilor, al sistemelor de rezervare informatizate, precum și al aspectelor sociale.

Acordul creează condiții egale și uniforme de acces la piață pentru toți transportatorii aerieni din Uniune și din Statul Qatar, stabilește noi dispoziții privind cooperarea și convergența în materie de reglementare între Uniune și Statul Qatar, în domenii esențiale pentru operarea eficientă și în condiții de siguranță și securitate a serviciilor aeriene.

Acordul permite, în consecință, extinderea termenilor săi la cele 27 de state membre, aplicându-se aceleași norme, fără discriminare și în beneficiul tuturor transportatorilor, permițându-le acestora să opereze liber dinspre orice punct situat în Uniune înspre orice punct situat în Statul Qatar, situație care nu este posibilă în prezent.

În mod implicit, acordul va integra piața de transport din Qatar în piața unică europeană.

Ministerul Transporturilor susține prezentul proiect de act normativ în forma aprobată de Guvern, față de care avem rugămintea să dați un vot de admitere. Mulțumim.

Vă mulțumesc. Comisia pentru transporturi, raportul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statul Qatar, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 18 octombrie 2021

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statul Qatar, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 18 octombrie 2021, transmis cu adresa PL-x 445/2022 din 1 septembrie 2022.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin adresa nr. 644 din 7 iunie 2022, a avizat favorabil actul normativ, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind transportul aerian dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statul Qatar, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 18 octombrie 2021.

Dispozițiile relevante ale acordului fac referire la crearea treptată a unui spațiu aerian comun între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statul Qatar, pe de altă parte, care să se bazeze, în special, pe norme identice în domeniul siguranței, al securității, al managementului traficului aerian, al mediului, al protecției consumatorilor, al sistemelor de rezervare informatizate, precum și al aspectelor sociale.

Vă mulțumesc. Domnul Badiu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Cred că suntem în asentimentul tuturor susținând acest proiect de lege, ratificarea acestui tratat. Grupul AUR va vota pentru. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Benga Tudor.

Da, am luat cuvântul pentru că a fost și proiectul de mai devreme, legat de spațiul comun aerian cu Armenia, e și acesta, cu Qatarul, două sau trei puncte mai jos e și cel cu Ucraina și, mă rog, în calitate, așa, de împătimit și pasionat de aviație, bineînțeles că sunt devotat. E foarte bine că Uniunea Europeană extinde spațiul acesta aerian comun, dar e păcat, cumva, că România și operatorii aerieni români nu prea vor mai avea puterea să beneficieze de lucrurile acestea.

Înainte de pandemie, TAROM-ul făcuse un ultim efort să încerce să își contureze o strategie regională. Existau zboruri și spre Erevan, exista zbor și spre Tbilisi, începuse și un zbor spre Odesa.

În clipa de față, TAROM-ul e într-un punct în care renunță la curse de genul Barcelona sau Viena, ceea ce arată că este complet pilaf. Și, cumva, dacă tot discutăm aici, cred că ar fi foarte important de înțeles o chestiune. E mare, mare păcat tot modul în care a fost căpușat TAROM-ul în toți anii aceștia și faptul că a fost adus într-un punct în care e aproape de nesalvat, pentru că fix genul acesta de acorduri i-ar fi dat o șansă inclusiv TAROM-ului să se profileze ca operator regional. Habar n-am dacă se mai poate în contextul actual.

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc. Comisia juridică, de disciplină și imunități, raportul, vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, transmis cu PL-x 485 din septembrie 2022.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Există aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru politică externă și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Acest proiect are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 în scopul îmbunătățirii și clarificării cadrului legal în materie, în principal, în sensul armonizării corecte și complete cu Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre a unor texte legislative referitoare la mandatul european de arestare.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au decis, în majoritate, să transmită spre plenul Camerei un raport de adoptare.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, precum și a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, trimis cu adresa PL-x 493 din 20 septembrie 2022.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată, cu o nouă literă prin care se instituie o nouă atribuție a Consiliului Legislativ, potrivit căreia Consiliul Legislativ va avea obligația de a întocmi versiunile consolidate ale legilor, ordonanțelor, ordonanțelor de urgență și hotărârilor cu caracter normativ ale Guvernului, precum și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou articol, prin care se propune publicarea pe site-ul Consiliului Legislativ a versiunii consolidate a unui act normativ care a suferit intervenții legislative, după intrarea în vigoare a actului de modificare și/sau de completare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să faceți și propunere pentru timpul de dezbateri.

Propun 3 minute, domnule președinte. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vot!

3 minute – timp de dezbateri.

145 de voturi pentru, două voturi contra, două abțineri. Adoptat. Doamna deputat Murariu Oana. Vă rog.

## **Doamna Oana Murariu**

**:**

Eu vreau la amendamente. La amendamente. Acum sunt dezbateri generale

Domnul Coleșa. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci suntem chemați să votăm un PL-x prin care avem un exemplu de mod dezastruos de organizare a ministerelor și a instituțiilor publice din România. De ce? La art. 1 lit. f[1] ) ni se spune că Consiliul Legislativ va întocmi versiunile consolidate ale legilor, ordonanțelor de urgență guvernamentale și ale altor acte normative.

La art. 70 – versiunea consolidată se va publica pe site-ul Consiliului Legislativ.

Deci asta este ideea principală.

Într-adevăr, avem art. 79 din Constituție care ne spune că Consiliul Legislativ avizează proiectele de acte normative și

ține evidența oficială a legislației României, dar evidența legislației este ceva diferit de operația de întocmire a formei consolidate a legilor.

În momentul actual, Ministerul Justiției are un site – legislatie.just.ro –, un portal prin care avem tocmai forma consolidată a legilor, cu istoricul fiecărei modificări.

Deci acest portal legislativ a fost dezvoltat în cadrul proiectului „Implementarea Portalului N-Lex” de către Ministerul Justiției, în perioada 2012–2015, finanțare nerambursabilă din Fondul social european și așa mai departe.

Deci, având în vedere aceste motive, Grupul AUR va vota contra. Nu împotriva Consiliului Legislativ sau a atribuțiilor sale care derivă din Constituție, ci împotriva risipirii banului public, prin dublarea efortului administrativ, uman și, implicit, financiar.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Doamna Murariu, aveți un amendament respins de susținut, da?

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

USR va avea de fiecare dată când discutăm de proiecte privind organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ un amendament precum cel de la marginal 4, amendamente respinse, pe care îl susțin acum, prin care solicităm Parlamentului să limiteze mandatul președintelui Consiliului Legislativ și al președinților de secții din cadrul Consiliului Legislativ, pentru o durată. Noi am propus, acum, 4 ani, dar putem să discutăm și pentru viitor. Acum rămâne acest mandat, cu 4 ani.

Și vă rog frumos să nu susțineți mandate perpetue, nici la Consiliul Legislativ și nici în altă parte.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot. Urmează vot pe amendament respins, marginal 4. Vot, vă rog.

Pentru – 48, contra – 93, abțineri – 20, un coleg nu votează. Amendamentul a rămas respins.

Mai sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Stimați colegi,

Înainte de a merge mai departe, dați-mi voie să salut prezența în plen a delegației formate din liderii de sindicat din învățământul preuniversitar de la Federația „Spiru Haret” din județul Brăila și județul Alba.

Mulțumim, domnule președinte.

Și scopul acestui acord este crearea treptată a unui spațiu aerian comun între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia și Ucraina, care se bazează, în mod special, pe norme identice în domeniul siguranței, al securității, al managementului traficului aerian, acesta creând cadrul și condiții egale și uniforme de acces la piață pentru toți transportatorii aerieni din Uniune și din Ucraina, stabilește noi dispoziții privind cooperarea și convergența în materie de reglementare și permite extinderea termenilor săi la cele 27 de state membre, aplicând aceleași norme, fără discriminare și în beneficiul tuturor transportatorilor aerieni, atât din Uniune, indiferent de naționalitate, cât și din Ucraina.

Ministerul Transporturilor susține prezentul proiect de act normativ în forma aprobată de Guvern și avem rugămintea să dați un vot favorabil promovării acestui proiect de lege. Mulțumim.

Vă mulțumesc. Comisia pentru transporturi. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev la 12 octombrie 2021

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev la 12 octombrie 2021, transmis cu adresa PL-x 444/2022 din 1 septembrie 2022.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev la 12 octombrie 2021.

Dispozițiile relevante ale acordului fac referire la crearea treptată a unui spațiu aerian comun între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, care să se bazeze, în special, pe norme identice în domeniul siguranței, al securității, al managementului traficului aerian, al mediului, al protecției consumatorilor, al sistemelor de rezervare informatizate, precum și al aspectelor sociale.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev la 12 octombrie 2021.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt înscrieri? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Prezentul proiect de lege presupune organizarea și desfășurarea celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor din 2022.

Ea reprezintă cea mai mare reuniune, ca număr de state prezente, număr de participanți și durată, organizată în România de la admiterea sa ca membru ONU, în 1955. Acest lucru a presupus un efort organizatoric complex și implicarea mai multor instituții, ținând cont de ariile de responsabilitate.

Găzduirea unui asemenea eveniment necesită un efort comun al întregii administrații publice. Astfel, prin acest act normativ, coroborat cu faptul că ANCOM-ul și-a exprimat disponibilitatea de a suporta cheltuielile prilejuite de organizarea PP 22 încă din momentul în care Guvernul României a aprobat, în 2019, candidatura pentru organizarea evenimentului, s-a creat mecanismul prin care a fost alimentat Fondul de rezervă al Guvernului din excedentul bugetar al ANCOM, sumele fiind repartizate ulterior prin hotărâre. Totodată, în scopul reducerii cheltuielilor de organizare, dar și pentru promovarea de produse și servicii furnizate de producătorii români, a fost reglementată în regim derogatoriu posibilitatea beneficierii de sponsorizări pentru a organiza evenimentul de către ANCOM.

Astfel, vă rugăm să ne oferiți un vot de încredere. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru tehnologia informației, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2022 privind unele măsuri bugetare destinate organizării și desfășurării celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la București, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2022 privind unele măsuri bugetare destinate organizării și desfășurării celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la București, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unui mecanism de finanțare a acțiunilor și activităților necesare procesului de pregătire, organizare și desfășurare a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor al ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat sau unităților administrativ-teritoriale cu atribuții în organizarea și desfășurarea evenimentului, din sumele virate de ANCOM.

Se propune ca, din excedentul bugetar aferent anilor anteriori, ANCOM să vireze la bugetul de stat suma de 88.000 lei, în vederea finanțării cheltuielilor ordonatorilor principali de credite determinate de organizarea și desfășurarea conferinței, între care și Primăria Municipiului București.

Vă mulțumesc. Domnul Coleșa. Vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, suntem chemați să votăm un OUG privind unele măsuri bugetare destinate organizării, desfășurării celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la București. Pe scurt, ITU, o conferință ITU, o conferință care se desfășoară o dată la 4 ani.

Sunt sigur că, în afară de domnul președinte Sabin Sărmaș, al conferinței și al Comisiei de TIC, care a fost implicat foarte mult și pe care îl felicit, deci în afară de dânsul, nimeni nu știe despre ce este vorba, inclusiv aceștia de la PSD, care tot dau din gură și vor vota fără să știe ce votează.

Domnule deputat, vă opresc microfonul dacă nu vă abțineți!

Dar spuneți-le să facă liniște!

Le spun eu dacă am de comunicat ceva, să știți!

ITU este o agenție ONU, specializată pe tehnologia informației și comunicațiilor; se face o conferință la 4 ani, în care se fac alegeri și se adoptă niște hotărâri privind politicile pe următoarea perioadă și colaborarea dintre sectorul public și cel privat.

Pe scurt, noi ne vom abține, pentru că această organizare a însemnat un context nepotrivit, un context al crizei de COVID

și al crizei energetice – banii pentru această organizare vor fi plătiți tot de contribuabilul român –, și pentru că implică un grad mare de incertitudine.

După cum mi-a zis domnul Sărmaș, această organizare va fi cu folos dacă va fi fructificată pe un termen mediu și lung.

Acțiunile de până acum...

Finalizați, vă rog!

...ale organizațiilor guvernamentale ne-au dovedit că nu sunt capabile de așa ceva.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt intervenții.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, raportul, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene

Prezentul proiect de lege reglementează, în principal, posibilitatea debitorilor de a beneficia de eșalonarea la plată, pe o perioadă de cel mult 12 luni, a obligațiilor fiscale a căror scadență s-a împlinit după data declarării stării de urgență și care nu au fost stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

Vă mulțumesc.

Vă rog să faceți propunerea și pentru timpul afectat dezbaterilor.

Vă propun 3 minute.

3 minute, timp pentru dezbateri. Vot, vă rog. 151 de voturi pentru, 6 contra, două abțineri. Adoptat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articolele admise de la 1 la 3? Nu.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Găzduirea de către România a Plenipotențiarei 2022 a fost consfințită de semnarea Acordului dintre Guvernul României și ITU privind găzduirea, organizarea și finanțarea conferinței. Aceasta a avut loc la Geneva, pe 30 iunie 2021, ratificată ulterior de statul român, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2021, aprobată prin Legea nr. 284/2021.

Una dintre prevederile majore stipulate de acord se referă la obligația părții române de a asigura toate spațiile de reuniune menționate în tratat, inclusiv o sală plenară cu o capacitate de 2.000 de persoane, care să servească drept sală principală de conferință.

Deoarece la nivelul Camerei Deputaților și Senatului nu a fost identificat niciun spațiu corespunzător pentru această sală, singura soluție a fost închirierea, amplasarea și dotarea unei structuri provizorii pe terenul aferent Palatului Parlamentului. În acest sens, prin această ordonanță s-a creat cadrul legislativ prin care ANCOM a asigurat și finanțat cheltuielile aferente închirierii, amplasării și dotării acestei structuri provizorii, motiv pentru care dorim să ne acordați un vot pentru acest proiect.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget și Comisia pentru tehnologia informației, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2022 privind unele măsuri pentru asigurarea sălii principale de conferință necesare pentru organizarea și desfășurarea celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la București, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri bugetare destinate organizării și desfășurării celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la București, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022.

Proiectul vizează autorizarea ANCOM să efectueze cheltuielile necesare ducerii la îndeplinire a obligației de a pune la dispoziția Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor o sală principală de conferință cu o capacitate de maximum 2.000 de persoane la locul de desfășurare a celei de-a 21-a ediții, obligație asumată prin Acordul dintre Guvernul României și Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, crearea urgentă a cadrului legislativ necesar pentru ca ANCOM să poată asigura finanțarea cheltuielilor indicate mai sus, prin reglementarea cu caracter excepțional a unor dispoziții derogatorii de la prevederile Legii nr. 69/2010 și ale Legii nr. 500/2002, după caz, astfel încât să asigure fondurile necesare pentru efectuarea cheltuielilor în cauză, instituirea unor măsuri care să permită achiziția în regim de urgență de către ANCOM a serviciilor privind, dar fără a se limita la închirierea, amplasarea unei structuri provizorii pe terenul aferent Palatului Parlamentului, dotarea structurii provizorii cu mobilier, echipamente audiovideo, sisteme de conferință, echipamente de interpretariat și traducere simultană, generatoare, toate facilitățile și instalațiile necesare, servicii auxiliare, amplasarea unui culoar de trecere care asigură legătura directă dintre structura provizorie și sălile Palatului Parlamentului, precum și asistență tehnică, demontare și dezinstalare, după desfășurarea conferinței.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Mitrea Dumitrina. Vă rog.

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

În primul rând, țin să atrag atenția, stimată colegă, că nu este vorba de 88.000 lei, ci este vorba de 88.000 mii lei, adică aproximativ 17 milioane de euro. Și e foarte interesant cum, cu un an în urmă, știam de această conferință, prin care am ratificat acest acord, să se țină această conferință, deși treceam printr-un război la graniță, în Ucraina, am trecut printr-o pandemie și aveam posibilitatea, cu un an în urmă, să renunțăm la această conferință. În altă ordine de idei, în momentul în care am ratificat acordul și am votat fiecare dintre noi, ni se spunea că, dacă această conferință ar avea loc în Geneva, ar costa undeva la aproximativ un milion de lire sterline, iar în România la aproximativ două virgulă ceva milioane de lire sterline. Diferența de la două virgulă milioane de lire sterline până la 17 milioane de euro este cale lungă, cale lungă. Și aș vrea să știu pe ce a plătit ANCOM și o să cerem să vedem pe ce a plătit acești aproximativ 17 milioane de euro. Plus că Parlamentul a suportat o grămadă...

Da, da, da, 17 milioane! 88.000 mii lei, da? Vorbim de 88.000 mii lei! Așa scrie în propunerea legislativă!

Așa arată o modalitate, o metodă prin care Guvernul face dispăruți bani din bugetul statului, prin astfel de artificii extraordinare, și, într-adevăr, o să vrem să vedem unde s-au dus cu adevărat acești bani.

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificări și completări, Comisia pentru tineret și sport a fost sesizată, prin adresa Biroului permanent nr. 4c-25/112/18 octombrie 2021, în vederea examinării și întocmirii unui raport, cu Proiectul de lege pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x nr. 468/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 octombrie 2021, iar Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ, punctele de vedere exprimate de Consiliul Economic și Social, punctul de vedere al Guvernului, prin care nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul negativ al Comisiei pentru muncă și protecție socială, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii „tichetelor de sportiv”, reprezentând bonuri de valoare destinate exclusiv pentru acoperirea unor cheltuieli privind practicarea sportului de performanță la nivel de copii și juniori.

În conformitate cu prevederile art. 62, cu modificări și completări, din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședințele din 13, 19 și 20 septembrie, 3 și 10 octombrie 2022, în format fizic. La dezbateri, membrii Comisiei pentru tineret și sport au fost prezenți conform listei de prezență.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret și sport a hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Manea.

Mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimați colegi,

Prin acest proiect legislativ de modificare și completare a Legii educației fizice și sportului nr. 69 din 2000, copiii și juniorii legitimați la cluburile și structurile sportive care practică sportul de performanță vor beneficia lunar de un stimulent financiar sub forma unui tichet de sportiv în valoare de 50 de lei. Este un pas, în opinia mea, extrem de important pentru sprijinirea tuturor copiilor care practică sportul. Cu atât mai mult, aș dori să-i felicit pe colegii noștri deputați socialdemocrați care am văzut că au inițiat acest proiect de lege.

Eu, unul, voi vota pentru orice pas și orice măsură pentru copiii noștri. Este o măsură benefică.

Felicitări și voi susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Știrbu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Vreau să-i felicit și eu, la rândul meu, pe inițiatori. Este o dovadă vie a faptului că Parlamentul lucrează. Și lucrează bine atunci când trebuie.

Dar suntem astăzi în această situație în care Parlamentul face legi pentru a oferi un anumit cuantum valoric unor cetățeni ai României pentru că lucrurile astea nu se întâmplă a fi făcute de către cei care trebuie să le facă.

De fiecare dată când un cetățean român obține un succes internațional în sport, mai-marii zilei se îngrămădesc să facă fotografii cu acel olimpic, cu acel sportiv de performanță.

Dacă am înțelege că cei mai buni ambasadori ai României sunt artiștii și sportivii, poate am reuși ca aceste domenii de activitate să fie finanțate așa cum trebuie.

Astfel de inițiative – și nu este singura –, lăudabile, de altfel, sunt făcute pentru că ministerele și instituțiile din România sunt pline de funcționari care cred că ei dețin adevărul absolut.

Și i-aș ruga pe cei care au inițiat acest proiect legislativ să urmărească punerea în aplicare, să urmărească ca normele metodologice de aplicare a acestui proiect legislativ să fie duse la bun sfârșit, pentru că, personal, am avut exemplul negativ și a trebuit să fac numeroase diligențe pentru ca un alt proiect legislativ, care a fost promulgat, să primească normele de aplicare, după mult timp.

De aceea, cred că ceea ce am făcut astăzi e bine făcut, dar nu trebuia să o facem noi, trebuiau să o facă instituțiile statului, dacă ar fi funcționat.

Felicitări încă o dată inițiatorilor! Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Cristian Brian. Vă rog.

Adevărul este că această inițiativă, în forma sa inițială, a fost scrisă prost, atât pe fond, cât și pe tehnică legislativă, dar aceasta a fost reparată la comisie, cu 11 amendamente, în unanimitate, drept dovadă că încă mai sunt parlamentari în Comisia pentru tineret și sport care se gândesc la binele și la viitorul copiilor din țara asta.

Ce s-a întâmplat, practic, ce am reparat pe tehnică?

În expunerea de motive și în amendamentele pe care le-am depus, practic, se prevedea acolo că sursa de finanțare pentru aceste tichete sportive ar fi fost acciza pentru alcool și tutun, acciză care, în trecut, mergea la Ministerul Sportului, acciză pe care chiar PSD-ul a tăiat-o, prin Orlando Teodorovici.

Și am votat, și ne-am luptat în comisie pentru ca această inițiativă să treacă și am amendat-o cu 11 amendamente – și mă bucur că am avut parte de susținerea tuturor colegilor...

Finalizați, vă rog!

...pentru că...

## Finalizez!

...pentru că, dacă am avut doi miniștri care au tăiat un an de zile frunză la câini – domnul Novák și doamna Firea –, prin reorganizarea ministerelor și prin faptul că, în urma reorganizării, s-au tăiat bani de la sport, s-au întârziat salarii, s-au întârziat plăți pentru performanța sportivilor...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Brian Cristian:**

## **Domnul Gheorghe Șoldan**

**:**

Ce a tăiat PSD?!

## **Domnul Brian Cristian:**

Bun! În acest context, am indicat corect sursa de finanțare, ca proiectul să treacă.

Pe fond, ce s-a întâmplat? Proiectul în forma inițială, pe fond, a avut o portiță...

## **Domnul Gheorghe Șoldan**

**:**

Ce a tăiat PSD?!

Domnule președinte, vă rog!

Domnule Șoldan, dacă aveți de spus ceva la microfon, vă rog să veniți! Sunteți destul de tânăr! Dumneavoastră n-aveți nicio intervenție de la plenul Parlamentului, doar din bancă!

Nu mai dialogați cu sala! Continuați, vă rog!

## **Domnul Brian Cristian:**

Vă rog frumos să faceți liniște! Bun!

## **Domnul Gheorghe Șoldan**

**:**

Ce a tăiat PSD?!

## **Domnul Brian Cristian:**

Pe fond, se crea o portiță pentru băieții deștepți, care puteau să-și finanțeze cluburile private, și noi, atunci, am introdus anumite categorii de cheltuieli pentru sport, care sunt chiar cele corecte pentru copii, precum recuperarea medicală, precum partea de nutriție, precum transportul sau tot ce înseamnă partea de transport și alte tipuri de tratament.

În principiu, nu sunt neapărat de acord cu aceste cârpeli, nu sunt de acord cu fonduri date așa, după ureche, mai ales în contextul în care dăm bani copiilor, dar nu au unde să facă sport. Dar, cu toate astea, este necesar să dăm fonduri.

...cred că este nevoie să ne legăm de fiecare bănuț pe care putem să-l dăm sportului din România.

Mulțumesc.

Pop Rareș-Tudor, vă rog.

## **Domnul Rareș-Tudor Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Colegul meu Cristian Brian are dreptate. Am reparat acest proiect, dar, pe de altă parte, cred că este cazul să încetăm cu genul acesta de cârpeli.

De altfel, din nevoia de coerență și predictibilitate în finanțarea sportului de performanță, am venit și cu acea inițiativă legislativă care prevede ca 30% din banii destinați sportului, de la bugetele locale, să fie redirecționați către susținerea programelor și secțiilor de copii și juniori, și legea merge acum la promulgare.

Zilele trecute s-a pus în dezbatere publică Strategia Națională pentru Sport. Vă invit să o citiți, vă invit și la ședința comisiilor reunite, de peste o săptămână, unde îl vom avea invitat pe domnul ministru Novák, ca să ne explice exact ce a vrut să spună cu această strategie. Eu mă aștept ca, cel puțin pe partea operațională, ceea ce a promis la audierile la care a fost, la comisie, respectiv un procent însemnat din bugetul de stat, din bugetul central către federații să fie îndreptat către programele de copii și juniori, să fie respectat, pentru că, așa cum spuneam, genul ăsta de peticeli, pe care le facem de nevoie în momente excepționale, când vedem că n-au cu ce să se îmbrace copiii și n-au cu ce să-și plătească, eu știu?, suplimentele alimentare, trebuie să înceteze.

Avem nevoie de un program coerent și predictibil de dezvoltare a sportului de performanță și amator. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Kolcsár, UDMR. Aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Prin adoptarea acestui proiect de lege acordăm o sumă de 150 de lei, din bugetul Ministerului Sportului, tinerilor care practică sportul și sunt legitimați la cluburile sportive. Prin acest lucru nu facem altceva decât să stimulăm practicarea sportului la nivelul copiilor și al tinerilor, mai mult, oferim un ajutor financiar familiilor ai căror copii sunt direcționați către diferitele ramuri sportive.

Cunoaștem cu toții efectele pozitive ale practicării sportului, atât în adoptarea unui stil de viață sănătos, cât și în creșterea tinerilor. Dar, pe această cale, lărgim baza de selecție a sportivilor, de unde creștem posibilitatea de a forma sportivi de performanță care în viitor o să ne reprezinte țara și care vor fi cei mai buni ambasadori, cum, de altfel, a fost și domnul ministru Novák, un foarte bun ambasador, participând la paralimpiadă.

## Domnule președinte,

Ne-ați arătat aici strategia elaborată de Ministerul Sportului și sunt convins că acea strategie este un proiect foarte bine structurat și domnul ministru o să vă explice întocmai tot ceea ce a gândit să facă pentru sport în viitorul apropiat.

Cunoscând cu toții efectele pozitive ale sportului, sunt convins și consider că investiția în educație, investiția în sport și investiția în tineret, în general, este o investiție pe viitor.

În consecință, Grupul UDMR va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Cîtea Vasile, PSD. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să fac o rectificare, o greșeală se tot repetă. Este vorba de 150 de lei pe lună, deci nu de 50 de lei! Și lucrul ăsta cred că este extrem de important. Este o gură de aer extraordinar de binevenită pentru tineri, pentru copii, pentru acele familii care au, din fericire, o „comoară”, fie ea în domeniul sportului, dar nu pot să o susțină, eu știu?, să-și asigure cheltuielile de transport, un rând de echipament sau o masă caldă, unde se poate. E o măsură care este necesară, este extrem de benefică, fiecare o patentează – că noi am vrut, noi am făcut, noi am zis.

E o decizie și un vot care au fost în unanimitate, așa cum s-a spus, în comisie, și cred că toată lumea este deschisă pentru susținerea și promovarea sportului, în general, și atragerea a cât mai multor tineri – de la vârste fragede până la practicarea unei discipline sportive.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Tanasă Dan. Vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

PSD, PNL și UDMR vor cheltui peste 15 milioane de euro ca să facă Muzeul Fotografiei la Târgu Mureș. Vor cheltui peste 15 milioane de euro ca să facă Muzeul Comunismului la Sfântu Gheorghe, în Covasna!

Coaliția de guvernare va cheltui peste 15 milioane de euro ca să facă, în România, Ruta „Sfântului Ladislau”, un rege al Ungariei.

În schimb, veniți să ne spuneți că o să dați 150 de lei – proiectul a început de pe la 50 de lei și a ajuns la „fabuloasa” sumă de 150 de lei – copiilor care vor să facă sport de performanță. Suma este derizorie, este o glumă proastă, este dovada incompetenței! Vreți să-i sprijiniți pe copii să facă sport?

Nu vă mai bateți joc de ei! Măriți salariile în România! Milioane de români muncesc în țara asta pe salarii mizere! În loc să le dați vouchere cu sume din acestea derizorii, care sunt, repet, glume proaste, asigurați-vă că părinții acelor copii au salarii decente, rezonabile, și atunci nu vom avea nevoie de vouchere din acestea de 150 de lei. Asigurați-vă că nivelul de trai al românilor este unul decent, și atunci n-o să mai fie nevoie de vouchere de vacanță, vouchere de citit, vouchere de lectură, vouchere de sport.

Suma este derizorie! Este o bătaie de joc! Anual se sifonează bani, zeci, sute de milioane de euro pe care puteați să-i băgați în copii, în viitorul țării.

Dacă v-ar fi interesat cu adevărat viitorul țării, ați fi dat unui astfel de copil câteva sute de lei pe lună, nu 150 de lei!

Mie mi-ar fi rușine să propun o astfel de sumă!

Bineînțeles că AUR va sprijini acest proiect, pentru că, dacă atâta pot PSD, PNL și UDMR, o să sprijinim și cei 150 de lei!

Domnule deputat Szabó Ödön, vă rog.

## **Domnul Szabó Ödön:**

## Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Orice sprijin care vine înspre sportul românesc eu cred că este binevenit.

Nu știu câți copii are antevorbitorul meu în acest sistem, inclusiv în cel sportiv. Pot să vă spun că un abonament pentru un club sportiv municipal, să spunem, în Oradea, de exemplu, este de 100 de lei pentru cei care fac și realizează sport în cadrul clubului sportiv municipal. Un abonament la bazinul olimpic este tot așa, de 150 de lei, și așa mai departe. Nu știu dacă este mult sau puțin, dar este oricum un ajutor financiar familiilor.

A amesteca, în schimb, într-o dezbatere despre sport un alt tip de discurs, eu cred că nu este corect.

Stimate domnule coleg, Sfântul Ladislau a avut o fiică pe care o chema Pyrisca și care a fost împărăteasa Bizanțului și este pictată în Hagia Sophia, și este Sfânta Irina ortodoxă.

Dacă doriți să jigniți fără să cunoașteți, OK! Dar, vă rog frumos, mai citiți! Și, dacă n-ați citit, să mai citiți! Vă mulțumesc.

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Mă plictisești, Szabó Ödön!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule Merka, vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Mă plictisești, Szabó Ödön! Mă plictisești de moarte!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Aceste polemici care se duc în jurul finanțării sportului românesc, în jurul bugetării noastre, a tuturor, a românilor, să vorbim de salarii, de pensii, da, le putem dezbate, dar să știți că, în momentul în care s-au prezentat aici cu fală anumite vârfuri ale sportului românesc, cred că cei care le-au prezentat au prezentat decăderea sportului și a întregii generații de tineri.

Stimați colegi,

Ceea ce se întâmplă acum în România cu tinerii trebuie să ne ridice nouă un semn de întrebare.

Dacă vă uitați în jurul dumneavoastră – și eu sunt absolvent de educație fizică și sport și îmi văd colegii cum nu-și îndrumă copiii spre sport –, tot ceea ce este precizat în acea strategie a domnului ministru este real. Cred că acesta ar trebui să fie punctul de plecare. Este 150 de lei. Să știți că și Cehia acordă 40 de euro, și Slovacia 20 de euro! Da! Consideră că trebuie să fie un semnal de alarmă pentru noi și pentru părinți. Să nu punem totul în cârca Guvernului, a Parlamentului, o decizie a unui părinte care trebuie nu să sprijine sportul, ci trebuie să-și îndrume copilul spre mișcare.

Avem noi oare timp să facem 60 de minute de mișcare pe zi, cam cât ar fi necesar pentru sănătatea noastră?

Oare noi asta facem pentru familia noastră, pentru noi și pentru copiii noștri?

Uitați-vă unde am ajuns, să ne apostrofăm pentru 100-150 de lei și așa mai departe.

Nu, stimați domni...

Finalizați, domnule deputat, vă rog!

## Vă mulțumesc.

Eu voi sprijini acest proiect de lege și sper că și ceilalți vor înțelege necesitatea acestei propuneri. Mulțumesc.

Domnul Stoica, ultima intervenție.

## Mulțumesc.

Dragi colegi,

Ca să fie limpede și clar! Aceste „cârpeli” nu rezolvă absolut deloc problema de fond. Într-adevăr, este un mic pansament acordat sportului românesc, care este în vrie, în aceste momente, și viitorului sportivilor de performanță din România.

Dar, încă o dată repet, nu rezolvă problema de fond! Poate că ar trebui să ne gândim mai bine, să ne punem mintea laolaltă și să facem o lege a sportului.

Poate că strategia domnului ministru are și câteva elemente bune, dar este nevoie de un consens politic și să avem o lege a sportului care să rezolve problema de fond și viitorul sportivilor noștri de performanță să fie cât se poate de sprijinit.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat. La articolele admise, de la 1 la 11? Nu.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final. Stimați colegi, declar ședința închisă. Vă mulțumesc.

## Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, consacrată primii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.

Îl avem pe domnul Dămureanu Ringo, de la AUR. Este prezent?

Nu.

Va primi în scris.

Domnul Lazăr Ion-Marian este? Este? Da.

Domnul secretar de stat Aurel-George Mohan.

## **Domnul Aurel-George Mohan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Bună ziua!

În legătură cu întrebarea domnului deputat privind implementarea serviciilor medicale prin telemedicină în România, vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 1.133/2022 privind aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, serviciile medicale care fac obiectul serviciilor de telemedicină sunt următoarele: servicii de teleconsultație, serviciile de teleexpertiză, servicii de teleasistență, servicii de teleradiologie, servicii de telepatologie și servicii de telemonitorizare.

Există o gamă foarte largă de servicii medicale prin telemedicină în mai multe specialități, de la anatomie patologică, alergologie și imunologie clinică până la reabilitare medicală, reumatologie și urologie. În principiu, este prinsă toată sfera de patologii.

Ministerul Sănătății pregătește proiecte de aproape 200 de milioane de euro pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din subordine, prin intermediul Planului național de redresare și reziliență al României.

## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**

Vă mulțumim. Dacă mai sunt completări? Dacă nu, domnul Adrian Giurgiu. Este? Nu este.

Va primi în scris. Domnul Cristian Brian am văzut că este. Claudiu-Vasile Răcuci? Nu este. OK!

Altcineva de la... un secretar de stat?

Bun. Înțeleg că, din motive medicale, nu este prezent domnul secretar de stat, este bolnav.

Continuăm cu Natalia Intotero.

Nu este.

Domnul Acatrinei Dorel-Gheorghe sau Pușcașu LucianFlorin? Sunt doi deputați.

Nu sunt.

Aelenei Dănuț?

**Domnul Dănuț Aelenei**

**:**

Prezent!

Bun. Domnul secretar de stat Constantin Ștefan.

## **Domnul Constantin Ștefan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea domnului deputat Dănuț Aelenei, comunic următoarele.

Conform raportului anual al ANRE din anul 2021, disponibil pe site, numărul de deținători de unități de producere a energiei electrice produse în centrale electrice din surse regenerabile cu putere electrică instalată de cel

mult 100 kW aparținând prosumatorilor, defalcat pe persoane fizice și persoane juridice, la data de 31 decembrie 2021, este următorul: numărul de prosumatori persoane fizice – la nivelul anului 2021 s-au înregistrat 13.109; numărul de prosumatori persoane juridice – 492; în total 13.596.

Revenind la întrebarea de ce sunt întârzieri în aprobarea dosarelor prosumatorilor persoane fizice, avem rugămintea, pentru mai multe detalii și informații referitoare la situația prosumatorilor și a celor pentru montarea contoarelor inteligente, să vă adresați ANRE, întrucât ANRE este autoritatea competentă în acest domeniu.

Din punctul meu de vedere, vă pot da un răspuns, să spunem, aproximativ. La prosumatorii care se află în partea de sud-est, mai degrabă în Dobrogea, numărul acestor... să spunem... reclamații... sunt venite în urma faptului că în acea zonă trebuie făcute investiții, deoarece sistemele de distribuție și de transport al energiei electrice sunt limitate pentru o putere apărută în piață, din cauza numărului mare de prosumatori care așteaptă să fie conectați.

- Deci asta este, să spunem, ipoteza din partea mea, dar

## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**

Mulțumim.

Domnule deputat, dacă sunt comentarii sau...

## **Domnul Dănuț Aelenei**

**:**

Nu.

Bun.

Domnule secretar de stat, să continuăm și cu întrebarea domnului Cristian Brian, de la USR, tot pentru Ministerul Energiei, 6.004A.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea domnului deputat Cristian Brian, comunic următoarele.

Prima întrebare. Care este în prezent puterea instalată în capacitățile de producție de energie electrică în România?

Deci capacitatea instalată de producție de energie electrică în România, la data de 29 septembrie 2022, a fost de 18.309 megawați.

Cum au evoluat în ultimele 12 luni puterea instalată totală și capacitățile de producție de energie electrică în România?

Comparativ cu anul trecut, puterea instalată în România a avut o scădere, de la 18.569 MW la 18.307 MW, în anul 2022.

Întrebarea cu numărul 3. Ce investiții s-au realizat pentru creșterea puterii instalate și dezvoltarea de noi capacități de producție de energie, defalcate pe tipuri de producție?

În primele 6 luni s-au înregistrat un număr de 34 de cereri de acordare de autorizație de construire la ANRE, însumând o putere totală de 1.173 de megawați, această putere fiind în marea ei majoritate din surse regenerabile de energie.

4. Ce sume a alocat statul român, din surse proprii sau fonduri europene cu scheme de finanțare pentru investitorii privați, pentru producția de energie verde și care este puterea instalată în capacitățile de producție construite de acești investitori? 5. Ce sume au fost investite în noi capacități de producție de peste 1 megawatt, aflate în curs de realizare în România? Răspund concomitent la aceste două întrebări.

În conformitate cu asumările României, sunt investiții în surse regenerabile, în Planul național de redresare și reziliență și din Fondul pentru Modernizare.

Vă mulțumim. Și le trimiteți...

Bun!

Mai departe. Domnul Ghiță Daniel-Florin? Este? Domnul Zetea Gabriel?

Nu.

Chirilă Virgil Alin? Trecem mai departe.

Dorel Acatrinei și Pușcașu Lucian nu cred că au revenit în sală.

Lazăr Ion-Marian? Este.

Domnul secretar de stat Marius-Ilie Stanciu, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

## **Domnul Marius-Ilie Stanciu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea domnului deputat Lazăr Ion-Marian afirmăm următoarele.

Libera circulație a lucrătorilor, respectiv accesul și șederea în scop de muncă ale cetățenilor români în statele membre ale Uniunii Europene, precum și accesul și șederea în scop de muncă pe teritoriul României ale cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene după intrarea României în spațiul Schengen se vor realiza în același mod ca și până acum, în conformitate cu prevederile reglementărilor Uniunii Europene și ale legislațiilor naționale de transpunere a respectivelor reglementări ale Uniunii.

De asemenea, după intrarea României în spațiul Schengen, accesul și șederea în scop de muncă ale

cetățenilor români în statele membre ale Spațiului Economic European și Elveția, respectiv accesul și șederea în scop de muncă pe teritoriul României ale cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și Elveția se vor realiza ca și în prezent.

În Islanda, Norvegia și Elveția accesul lucrătorilor români este nerestricționat, iar în Principatul Liechtenstein accesul lucrătorilor români se realizează în baza permiselor de lucru acordate cetățenilor din statele membre ale UE.

Vă mulțumesc. Comentarii, dacă sunt? Dacă nu, trecem mai departe. Domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav? Este.

Domnul Gábor Sándor, secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Referitor la întrebarea domnului deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi referitoare la pregătirea autorităților pentru sezonul rece, permiteți-ne să vă comunicăm următoarele.

În vederea asigurării condițiilor optime de circulație pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi, măsurile CNAIR pentru iarna 2022–2023 au fost stabilite în conformitate cu prevederile normativului privind prevenirea și combaterea înzăpezirii pe drumurile publice, având indicativul AND 525–2013.

În acest sens, până la data prezentei, conform calendarului privind îndeplinirea sarcinilor referitoare la pregătirea activității pe timp de iarnă, din reglementarea tehnică menționată au fost parcurse următoarele etape.

S-a aprobat de către conducerea CNAIR încadrarea autostrăzilor și drumurilor naționale pe niveluri de viabilitate în timpul iernii ce urmează.

În al doilea rând, s-au analizat și s-au verificat de către CNAIR planurile operative de acțiune pe timpul iernii ce urmează și transmiterea acestora către direcțiile regionale de drumuri și poduri, pentru conformare.

În al treilea rând, s-au demarat, începând din data de 1 septembrie 2022, lucrările de punere în ordine a drumurilor pentru iarna 2022–2023.

Pentru punerea în ordine a drumurilor naționale s-a avut în vedere realizarea unor lucrări de etanșeizare a părții carosabile, care sunt necesare a fi executate pe o suprafață de circa 406.000 de metri pătrați, reparații și colmatări, rosturi și fisuri pe o lungime de circa 281.000 de metri.

Pentru perioada cât temperaturile scăzute nu permit utilizarea mixturilor asfaltice calde, reparațiile suprafețelor degradate se vor executa, după cum știți, cu mixtură stocabilă. Cantitatea aceasta de mixtură stocabilă cu care ne vom aproviziona va fi de 3.780 de tone. Apărarea contra înzăpezirilor pe sectoare de drum și autostrăzi naționale înzăpezibile se va realiza prin montarea de panouri parazăpezi, în lungime de circa 409.000 de metri.

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Mai urmează trei întrebări ale colegului Lazăr Ion-Marian. Este prezent, după cum văd.

Toate sunt adresate dumneavoastră, așa că o să aveți oportunitatea să mai răspundeți la următoarele trei întrebări. Vorbim despre autostrada Comarnic–Brașov, următoarea întrebare. Și să ne rezumăm la cele 3 minute, pentru că mai avem multe pe ordinea de zi.

Mulțumesc. Încerc să recuperez.

Referitor la întrebarea care vizează situația de fapt în privința autostrăzii Comarnic–Brașov, permiteți-ne să vă comunicăm următoarele.

Proiectul respectiv a fost cuprins în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 666/2016 și validat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.312 din 2021 de aprobare a Planului investițional 2021–2030. Cele două documente strategice au reprezentat documente de tip condiționalitate _ex-ante_ pentru POIM 2014–2020, respectiv POIM 2021–2027, condiționând finanțarea proiectelor din fonduri europene.

În consecință, prin aceste două acte normative proiectul a fost validat.

În concluzie, considerăm că etapa de pregătire a proiectului autostrăzii Ploiești–Brașov, finanțată din fonduri europene alocate în cadrul POIM 2014–2020, este în derulare.

Contractul de prestări servicii de proiectare cuprinde etapa de revizuire a studiului de fezabilitate, realizarea proiectului tehnic și a proiectului pentru autorizațiile de construcție, pregătire care respectă rigorile de finanțare din POT 2021–2027 pentru etapa de execuție, astfel încât proiectul final va întruni toate condițiile impuse pentru finanțarea din POT 2021–2027 a etapei de execuție.

Vă mulțumim pentru interesul manifestat și înțelegem să dovedim la rândul nostru o preocupare dedicată, pentru a răspunde cu toată considerația solicitărilor dumneavoastră.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnul Lazăr Ion-Marian a solicitat ca la următoarele două întrebări să-i fie furnizate răspunsurile în scris, așa că vă mulțumesc și dumneavoastră.

- Mai departe.

- Ministerul Justiției solicită amânare pentru întrebarea

- 6.275A, adresată de domnul Ringo Dămureanu.

Tot Ministerul Justiției solicită amânare pentru 6.148A. Numele deputatului este Acatrinei Dorel-Gheorghe, care a făcut această întrebare.

- Și ultima amânare de la Ministerul Justiției, 6.345A, la

- întrebarea adresată de domnul deputat Ghiță Daniel-Florin. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor solicită patru

- amânări.

- Prima este 6.216A, domnul Cîtea Vasile.

- Următoarea întrebare, 6.179A, domnul Petrețchi Nicolae-

- Miroslav.

A treia întrebare este 6.167A, domnul Giurgiu Adrian. Și ultima întrebare la care se solicită amânare este

- 6.265A – tot de către domnul Giurgiu Adrian este formulată această întrebare.

- Vă mulțumesc. Trecem la prezentarea interpelărilor și sunt colegi nerăbdători care așteaptă acest moment. Îl rog pe domnul Ioan-Alexandru Andrei să ia cuvântul, maximum 3 minute. Avem dreptul la o singură interpelare.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Prezenta interpelare este adresată domnului ministru Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor.

Subiectul interpelării îl reprezintă situația drumului național 5C Giurgiu–Zimnicea.

Stimate domnule ministru,

Unul dintre cele mai importante drumuri naționale din zona de sud a țării – drumul național 5C, care face legătura dintre Giurgiu și Zimnicea – a ajuns într-o stare deplorabilă, fiind uitat, în ultima perioadă, de conducerea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri București.

Cu o lungime totală de 58,9 kilometri, drumul național 5C traversează patru comune din județul Giurgiu – Slobozia, Malu, Vedea, Găujani – și alte trei din județul vecin, Teleorman – Pietrișu, Bujoru și Năsturelu.

Nepăsarea conducerii DRDP București a dus la deteriorarea continuă a acestui drum, care s-a transformat, în ultima perioadă, într-o reală amenințare la adresa siguranței celor care sunt nevoiți să folosească acest traseu.

Gropile formate în asfalt sunt tot mai greu de ocolit, pentru că apar peste tot, iar defecțiunile mașinilor care trec pe aici sunt tot mai des semnalate de șoferi, situația acestui drum determinând tot mai mulți participanți la trafic să evite folosirea acestei variante de legătură între județele Giurgiu și Teleorman.

Din păcate, deși situația acestui drum este cunoscută de mult timp, se pare că actuala conducere a DRDP București – instituție în grija căreia se află drumurile naționale din zonă – nu a făcut nimic pentru remedierea situației.

Și nici nu este de mirare, atât timp cât conducerea CNAIR a numit la șefia acestei importante direcții de drumuri naționale o persoană fără niciun fel de experiență în domeniu.

Vă mulțumesc.

Dau, în continuare, citire listei deputaților înscriși pentru a prezenta interpelări.

Acolo unde sunt colegi prezenți în sală, vă rog să intervină.

Mi-am notat colegii pe care i-am recunoscut. Claudiu-Martin Chira?

Nu l-am văzut. Adrian Giurgiu? Nu. Pollyanna-Hanellore Hangan? De asemenea, nu am văzut-o. Adrian Wiener? Nu l-am văzut. George-Cristian Tuță?

Claudiu-Iulius Năsui? Acatrinei Dorel-Gheorghe? Christine Thellmann? Lazăr Ion-Marian? Este. Dorește să...? Sau este depusă și în scris. Bine. Mulțumesc. Elena Hărătău? Cristian-Paul Ichim? Daniel-Liviu Toda? George-Cătălin Stângă? Gianina Șerban? Anamaria Gavrilă? Nicolae Georgescu? Mihail Albișteanu? Da, scuze, vă rog. Mihail Albișteanu și Cristian-Daniel Ivănuță, da? Este comună.

Aveți două interpelări, rugămintea – să citiți una dintre ele.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată ministrului justiției, domnul MarianCătălin Predoiu.

Subiectul interpelării – „Neintroducerea Proiectului de lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice în pachetul legilor justiției”.

## Domnule ministru,

Potrivit observațiilor publicate pe site-ul oficial al Ministerului Justiției, proiectul de lege vizează, printre altele, atribuțiile și responsabilitățile acestor categorii de personal, reorganizarea personalului care funcționează în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, inițiativa legislativă fiind impulsionată de importanța activității acestor categorii profesionale la realizarea actului de justiție și de nevoia de adaptare a legislației în funcție de realitățile sociale.

Pachetul legilor justiției, cuprinzând Proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor, Proiectul de lege privind organizarea judiciară și Proiectul de lege privind statutul Consiliului Superior al Magistraturii, urmează a fi adoptat, însă Proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate judiciară și al altor categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice nu a fost inclus printre acestea.

Este de necontestat faptul că actul de justiție nu s-ar putea realiza în absența activității acestor categorii de personal, astfel că este absolut necesară adoptarea unor acte normative care să le recunoască în totalitate importanța, contribuția activă și care să corespundă intereselor acestora.

## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**

Vă mulțumesc.

Dumitru-Viorel Focșa – două interpelări. Iulian-Alexandru Muraru – două interpelări. Oana Murariu – o interpelare. Daniel-Gheorghe Rusu – o interpelare. Călin-Ioan Bota – o interpelare. Nicu Fălcoi – o interpelare.

Ilie Toma – trei interpelări. Și domnul Toma dorește să prezinte una dintre aceste interpelări.

Nicio problemă, vă rog, domnule Toma.

Mulțumesc foarte mult pentru că mi-ați dat cuvântul.

Cele trei interpelări fac legătură directă la termocentrala de la Mintia, care este oprită.

Sunt foarte multe probleme acolo. După cum știți, în ultima vreme, s-a discutat despre un contract de vânzare cu o firmă din Irak, am înțeles, creată sub un alt SRL în România, care a plătit pe ea, dacă nu mă înșel, 92 de milioane de euro, având datoria să investească și să construiască două grupuri generatoare de energie electrică pe bază de gaz metan.

Am să fac referire la o singură interpelare, dar toate au, repet, încă o dată, aceeași esență, și anume... O să fiu foarte scurt, ca să pun întrebările directe domnului ministru al energiei.

Deci, prin urmare, domnule ministru... la tot ceea ce am discutat, în județul Hunedoara, și nu numai, cu toate grupurile sindicale, producătoarele din energie și din țară – CO Oltenia, CE Hunedoara etc. –, aș ruga să îmi răspundeți la următoarele întrebări, oral și în scris.

Referitor la Mintia:

– Care sunt procedurile și gradul de conservare în care se află Termocentrala Mintia în acest moment?

– De ce vânzarea nu s-a realizat în perioada în care termocentrala de la Mintia funcționa și avea altă valoare? – Câți participanți au fost la licitație, cine și care sunt sumele ofertate?

– Concret, ce obligații contractuale are Mass Global Energy Rom? Că aceasta este filiala firmei mari producătoare de energie și de vânzare de energie din Irak.

– Ce garanții aveți că noul proprietar va face investiția promisă, și anume cele două grupuri de producție de energie electrică pe bază de gaz metan?

– Când vor fi satisfăcute cele două condiții, respectiv acordarea acelui ATR – aviz tehnic de racordare în sistem – și accesul la gaz metan pentru Termocentrala Mintia? Pentru că apare în contractul de vânzare-cumpărare că ministerul se obligă să ducă gazul la poarta termocentralei de la Mintia, pentru a putea avea accesul la materia primă producătoare de energie electrică; și

Mulțumesc, domnule Toma. Continuăm. Bogdan Trif – două interpelări. Cristina Camelia Rizea – două interpelări. Bogdan Rodeanu – o interpelare. Radu-Iulian Molnar – o interpelare. Bogdan-Gruia Ivan – o interpelare. Dan-Cristian Popescu – o interpelare. Daniel-Gheorghe Rusu – o interpelare.

Raisa Enachi – o interpelare. Și o invităm pe colega noastră să îi dea citire.

Mulțumesc frumos.

Interpelarea din această seară este adresată ministrului sănătății, domnului Alexandru Rafila.

Subiectul interpelării – „De ani de zile pierdem vieți până se ajunge la un spital. Zero soluții!”.

Stimate domnule ministru,

În timp ce dumneavoastră vă plimbați prin Cuba, pe banii cetățenilor, spitalele din România și din județul Vaslui, unde sunt deputat, sunt într-o stare degradantă, dar, desigur, ați ales să risipiți banii publici pe delegații, în loc să-i investiți în spitale!

Spitalul Orășenesc Negrești se află într-o accentuată stare de degradare. Prin urmare, 50.000 de persoane din oraș, localități adiacente acestui oraș, precum și din câteva localități ieșene, care apelau la serviciile unității medicale, nu mai au unde să se ducă la doctor! Au doar Camera de primiri urgențe, unde noaptea nu este nimeni, iar cele două ambulanțe nu fac față cererilor oamenilor din zonă! Deși autoritățile au făcut promisiuni, nimic nu s-a concretizat!

De asemenea, cetățenii din orașul Murgeni și comunele ce-i aparțin acestuia dispun de ani buni doar de o singură ambulanță, nimic mai mult. Oare cu ce este transportat un alt cetățean care are, la fel, nevoie de îngrijiri medicale? Să transmitem să facă coadă pentru a prinde un loc atunci când se va întoarce ambulanța de la spitalul din Bârlad?

În urma nenumăratelor solicitări, atât ale mele, cât și ale cetățenilor din Murgeni, primim răspunsul vag, care nici astăzi nu este îndeplinit, și anume – citez: „Precizăm că asigurarea asistenței medicale pentru populația orașului Murgeni rămâne în atenția Direcției Publice Vaslui și a autorităților publice locale și județene, care se vor implica în atragerea de personal medical de specialitate.”

Vă mulțumesc. Continuăm. Radu Miruță – o interpelare. Vasilică Toma – o interpelare.

Dan Șlincu – o interpelare. Și este prezent colegul nostru. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Sebastian Burduja, de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Stimate domnule ministru,

Cu toate că în România subiectul transformării digitale are un impact major asupra societății, fiind una dintre cele mai importante componente prevăzute și în Planul național de redresare și reziliență, țara noastră este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la progresele în domeniul digital.

În urma consultării mai multor rapoarte și analize, am constatat că există întârzieri în ceea ce privește proiectele digitalizării administrației publice, reglementări foarte generale, dar și decalaje digitale la nivel local, acompaniate de infrastructurile digitale incomplete, care afectează extinderea transformării digitale la scară locală și națională. Mai mult decât atât, evaluările în acest domeniu arată că există un deficit de competențe digitale în rândul IMM-urilor, un nivel scăzut de pregătire pentru adoptarea digitalizării, dar și o cultură a aversiunii față de risc și față de necunoscut.

Având în vedere aspectele prezentate, vă rog să-mi comunicați: care este situația digitalizării administrației publice și care sunt țintele propuse de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru a recupera acest decalaj?

În același timp, vă rog să-mi comunicați: ce strategie ați implementat pentru creșterea ratei de adoptare a digitalizării, cum ar fi crearea de competențe, schimbarea mentalităților și îmbunătățirea abilităților manageriale, având în vedere că România a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competențe digitale de bază, în comparație cu media Uniunii Europene?

Mulțumesc. Alexandra Huțu? O interpelare. Vă rog.

## Bună seara!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi se adresează ministrului mediului, apelor și pădurilor, domnul Tánczos Barna, și are ca obiect plafonarea prețurilor la lemnele de foc.

## Stimate domnule ministru,

Așa cum știți, în urma intrării în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 134/2022 privind plafonarea prețurilor la lemnele de foc, prețul acestora a crescut _de facto_ între 7% și 10%, iar anumiți antreprenori și firme din acest domeniu au început să factureze separat serviciile de transport, depozitare, despicare, paletizare și distribuție, care presupun TVA-ul de 19%. În același timp, a apărut o penurie în piață, în special în zonele de câmpie, aflate la mare distanță de resursa de lemn. De asemenea, sunt și situații în care depozitele de lemn și-au suspendat activitatea și nu mai vor să vândă până nu se modifică actele normative în vigoare.

Presupun că, înainte de a veni cu această propunere de ordonanță de urgență, ați analizat cu atenție toate efectele acestei măsuri și puteți explica algoritmul care a condus la acest plafon de 400 de lei/m[3] .

Având în vedere efectele negative ale acestui act normativ, pe care le-au identificat organizațiile din domeniul mediului, antreprenorii care se ocupă cu comercializarea lemnului, dar și consumatorii finali, vă rog să-mi comunicați: ce soluții ați identificat în urma evaluărilor realizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în ceea ce privește efectele acestei ordonanțe?

Totodată, vă rog să-mi comunicați dacă aveți în vedere ca și pentru piața lemnului de foc să veniți cu o măsură similară celei pe care PSD a propus-o în domeniul energiei, și anume reglementarea pieței lemnului și acordarea de vouchere consumatorilor vulnerabili.

Vă mulțumesc.

Urmează domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi – o interpelare.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării – „Criza lemnelor de foc”.

Stimate domnule prim-ministru,

În ultimii doi ani, ca urmare a participării la întâlniri de lucru cu reprezentanții administrațiilor publice locale, în special, în județele aflate la granița României, în repetate rânduri, am semnalat conducerii Ministerului Apelor și Pădurilor, precum și instituțiilor din subordine problemele cu care se confruntă cetățenii atunci când vorbim despre încălzirea locuințelor în sezonul rece.

Mai mult, la data de 19 septembrie, în cadrul întâlnirii de lucru avute cu domnia-voastră, v-am prezentat problemele semnalate de autorități și cetățeni, Guvernul adoptând o serie de măsuri, printre care și măsura plafonării prețului lemnului de foc.

Cu toate acestea, măsurile adoptate nu garantează volumul necesar de masă lemnoasă pentru încălzirea locuințelor. Astfel, de la începutul anului a fost recoltat un volum de doar 5,5 milioane m[3] , față de 10 milioane m[3] , din aceeași perioadă a anului 2021, efectele negative fiind resimțite și mai mult în zonele montane, unde singura sursă pentru încălzirea locuințelor rămâne lemnul de foc.

Soluția evidentă ar putea fi creșterea volumului de masă lemnoasă pentru încălzirea locuințelor, care să fie exploatată și de alte companii din sector, care să ofere resursă suficientă populației, însă aceasta nu poate să fie aplicată fără o armonizare a procedurilor după modelele practicate cu succes în alte țări europene, adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului silvic, în sensul introducerii de proceduri diferențiate pentru recoltarea lemnului destinat consumului propriu al proprietarilor de păduri, precum și fără reducerea birocrației excesive pentru micii proprietari de păduri.

Vă mulțumesc. Continuăm. Domnul Ilie-Dan Barna – o interpelare. Brian Cristian – o interpelare. Colegul este și prezent. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea este adresată ministrului sportului, domnul Carol-Eduard Novák.

Domnule ministru,

Ministerul pe care îl conduceți este responsabil de coordonarea și dezvoltarea sportului românesc, iar planul de guvernare care vă ghidează activitatea prevede peste 60 de obiective pe care Guvernul și le-a asumat pentru domeniul sportului, însă multe dintre acestea necesită o finanțare corespunzătoare pentru a putea fi îndeplinite. Pe lângă aceste obiective, ministerul este responsabil și are calitate de

angajator pentru persoanele care lucrează în structurile subordonate, respectiv direcții județene, complexuri sportive naționale, cluburi sportive. De curând, au apărut în spațiul public acuze că ministerul nu a efectuat plata salariilor la timp în luna octombrie, acuzații extrem de grave, care au consecințe legale, dar și morale, foarte serioase.

Pentru a avea o mai bună înțelegere a situației, prin prisma atât a îndeplinirii obiectivelor asumate prin programul de guvernare, cât și a nemulțumirilor exprimate public de către angajații din teritoriu, doresc să cunosc situația financiară a ministerului, cuprinzând detalii privind categoriile de cheltuieli prevăzute în bugetul instituției.

De aceea, vă rog să dați curs următoarelor întrebări:

– Care a fost bugetul anual al Ministerului Sportului în perioada 2017–2022? Vă rog să includeți și modificările survenite în urma rectificărilor bugetare adoptate de Guvern, iar bugetul să fie defalcat pentru fiecare an.

– Care a fost bugetul anual pentru salarii al Ministerului Sportului în perioada 2017–2022? Vă rog să menționați bugetul previzionat, în paralel cu bugetul cheltuit efectiv.

## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**

Vă mulțumesc.

În final, dacă nu mai există niciun deputat înscris pe listă sau dacă niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care dorește să prezinte interpelări adresate..., cu voia dumneavoastră, declar ședința închisă. Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451358]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 136/11.XI.2022 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei