Stenogramă plen

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 143.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 14 februarie, și marți, 15 februarie 2022; programul de lucru pentru perioada 14–19 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 7–14 februarie 2022 de către comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom avea prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi.

Domnule președinte, vă rog, observații în legătură cu ordinea de zi.

Vă rog, domnule președinte.

Pe procedură, domnule președinte de ședință.

Tocmai mi-ați interzis să fac live-uri pe Facebook de aici, de la tribuna Parlamentului, și voiam respectuos să vă spun că, până când se va pronunța Curtea Constituțională în legătură cu acel PHCD pe care l-ați votat, voi continua să fac live-uri pe Facebook și sper să nu mă sancționați foarte grav.

Mai cu milă, mai cu milă! Pentru că ai noștri colegi de la PNL tocmai au propus sancționarea mea.

Hai să vedem ei cum vor fi sancționați – domnul Fălcoi a spus că sunt...!?

Domnule Simion...

...drogat sau par drogat. Mulțumesc.

Este Ziua îndrăgostiților; credeam că vom marca altfel această relație de „iubire” dintre noi. Probabil mai pe după-amiază ne vom comporta puțin mai romantic.

Întreb încă o dată dacă există observații asupra ordinii de zi sau pe procedură.

Domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Da. Pe procedură.

Colegului Simion îi dau doar două răspunsuri.

O dată, că nu am interzis live-urile din sala de plen. Acestea se realizează – și îi mulțumesc, așa cum face acum – din zona grupului parlamentar pe care îl reprezintă fiecare parlamentar în parte.

Iar în privința...

, iar în privința...

Domnule Simion...

Da.

Domnule Simion, de ce întindeți ața mai mult decât este nevoie?

Mulțumesc. În privința...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog frumos să luați...

Vă rog frumos să luați loc, domnule Simion! Domnule Simion...

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Da. Mulțumesc.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Sunt conform regulamentului?

Nu sunteți conform regulamentului. Vă rog să luați loc. Mulțumesc pentru ascultare.

Mulțumesc.

Iar cu privire la celelalte aspecte pe care le-a semnalat domnul lider de grup, îi reamintesc că hotărârile Parlamentului, ale Camerei Deputaților sau ale Senatului intră în vigoare de la data adoptării și publicării în Monitorul Oficial.

Modificarea regulamentului este publicată în Monitorul Oficial, deci este în vigoare. Mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Pentru că astăzi este o zi specială – în urmă cu 87 de ani un mare român s-a născut –, rog reprezentantul Grupului USR, pe procedură, chiar dacă nu se obișnuiește, să aibă un cuvânt.

...AUR, mă scuzați!

Încep să vă confund, poate, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate.

Vă rog, stimate coleg.

## **Domnul Boris Volosatîi:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi, noi îl avem pe Vieru, de aceea nu cumpărăm un Sfânt Valentin. Ne alăturăm celor care sărbătoresc Ziua Dragostei în 24 februarie...

Ziua de Dragobete.

Noi, românii, astăzi îl sărbătorim pe cel care a avut un singur vis: nu să zboare în cosmos, ca mulți dintre cei care s- au născut la mijlocul secolului trecut, ci să treacă Prutul.

Am mai spus cu această ocazie că aflarea mea aici, în acest înalt for al românilor, în Parlamentul României, este nu altceva decât realizarea unei părți a visului lui Grigore Vieru. Pentru că el a fost promotorul adevărului istoric, geografic și purtător al drapelului de eliberare națională în Basarabia.

El a fost cel care ne-a spălat obrazul de minciuna spusă la lecțiile de istorie și geografie.

El a fost cel care ne-a chemat în șoaptă, cu tandrețea care l-a caracterizat, să revenim la normalitate – frații să fie frați, indiferent pe care mal al Prutului locuiesc.

De aceea, vreau să aducem un omagiu acestui mare român care a cântat limba română și neamul nostru.

Fie ca versul lui Grigore Vieru să ne ajute întru realizarea visului tuturor românilor de a trăi într-o țară mare și unică. Trăiască România!

Felicitări, stimate coleg!

Într-adevăr, România, de 13 ani, este mai săracă fără Grigore Vieru.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Începem cu Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 11/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Nu sunt intervenții sau obiecții sau comentarii de ordin general.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic?

Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2021 pentru aprobarea Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) dintre Comisia Europeană și România, semnat la București la 26 noiembrie 2021 și la Bruxelles la 15 decembrie 2021; PL-x 1/2022; lege ordinară.

Suntem în procedură de urgență.

Și, conform regulamentului, dacă inițiatorul, Guvernul României, dorește să ia cuvântul?

Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Lucian Ovidiu Heiuș** _– secretar de stat în_

## _Ministerul Finanțelor_ **:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană și România, în valoare de 14 miliarde de euro, a fost semnat la București în 26 noiembrie 2021 și la Bruxelles în 15 decembrie 2021.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR și, respectiv, a îndeplinirii jaloanelor și țintelor asociate împrumutului.

Vă rugăm să aprobați ordonanța, în forma emisă de Guvern. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Raportul!

A, dragostea asta! Domnule Burduja, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2021 pentru aprobarea Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) dintre Comisia Europeană și România

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Are ca obiect de reglementare aprobarea Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) dintre Comisia Europeană și România în valoare de 14.942.153.000 de euro. Sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de către partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului, astfel cum sunt prevăzute în anexa de la decizie. Comisia Europeană va disponibiliza o prefinanțare de 13% din împrumut – circa 1,84 miliarde de euro –, după intrarea în vigoare a acordului.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport comun de adoptare, în forma prezentată de Guvern.

Lege ordinară.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Acum, într-adevăr, proiectul de lege poate rămâne la votul final. Mergem mai departe. 3. Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare (Spitalul Regional de Urgență Cluj) dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 11 noiembrie 2021 și la Luxemburg la 15 noiembrie 2021; PL-x 15/2022.

De asemenea, procedură de urgență. Din partea Guvernului dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Cu rugămintea să vă și prezentați.

## Bună ziua!

Sunt secretarul de stat Aurel Mohan, de la Ministerul Sănătății.

Ministerul Sănătății și Guvernul susțin acest proiect, în care noul Spital Regional de Urgență Cluj va înlocui și prelua construcția și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca actual și va fi o structură extrem de modernă, adaptată la zilele noastre.

Guvernul susține acest proiect. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Vă rog, raportul comisiei.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 15 din 2 februarie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare (Spitalul Regional de Urgență Cluj) dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 11 noiembrie 2021 și la Luxemburg la 15 noiembrie 2021.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Contractului de finanțare (Spitalul Regional de Urgență Cluj) dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 11 noiembrie 2021 și la Luxemburg la 15 noiembrie 2021. Conform contractului de finanțare, împrumutul BEI, în valoare de 305 milioane de euro, reprezintă aproximativ 67% din costul net aferent obiectivului. Diferența de aproximativ 150,4 milioane de euro – circa 33% – din costul total net, la care se adaugă taxele și impozitele aferente proiectului, se va asigura de către partea română din fonduri nerambursabile și de la bugetul de stat.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare... dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la București la 11 noiembrie 2021 și la Luxemburg la 15 noiembrie 2021, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. De la USR. V-ați înțeles?

**Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure**

**:**

Ne-am înțeles.

În regulă. Doamna Simina Tulbure, vă rog.

## **Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am vrut neapărat să intervin pe acest proiect de lege împreună cu colega mea Oana Murariu, care e de la Cluj.

Însă eu dintr-o altă perspectivă, și nu din aceea de a fi din zona aceea, ci pentru faptul că am fost angajată a Băncii Europene de Investiții și i-am cunoscut pe oamenii care lucrează la aceste proiecte.

Și voiam să vă transmit următorul lucru: sunt români care muncesc pentru toate aceste proiecte, împrumuturi care se dau țărilor membre, și lucrează zi de zi să se asigure că aceste proiecte vor fi implementate în România.

Un ciclu de proiect durează aproximativ 9 luni de zile și, timp de 9 luni de zile, acești oameni lucrează ca România să primească aceste împrumuturi.

M-aș bucura tare mult să reușim să avem o absorbție a fondurilor europene cât mai mare și să luăm în serios lucrurile, așa cum sunt luate și în Banca Europeană de Investiții și la toate instituțiile europene.

Ca membră a Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, întotdeauna mă bucur când văd asemenea proiecte pe ordinea de zi, fiindcă cunosc modul în care sunt scrise proiectele, toate platformele prin care trec aceste proiecte și eu însămi am lucrat la câteva dintre ele.

Și vreau să transmit felicitări românilor din diasporă care lucrează la Banca Europeană de Investiții și să vă asigur că munca lor este una foarte asiduă și întotdeauna cu gândul la România.

Mulțumesc.

USR va vota pentru acest proiect.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Cu multă generozitate, doamna Murariu, aveți 36 de secunde.

Stați că nu se cronometrează fuga!

Vă rog.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Însă noi, la USR, respectăm regulile și o să îmi exprim punctul de vedere la explicarea votului.

Mulțumesc.

Bine.

Mulțumesc.

Din partea altor grupuri parlamentare mai dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2021 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 353/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Din partea Guvernului dorește cineva? Doamna secretar de stat Sitaru, vă rog. ## **Doamna Janina-Mirela Sitaru** – _secretar de stat în_

_Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Janina Sitaru și reprezint Ministerul Afacerilor Externe.

În ceea ce privește proiectul de lege aflat pe ordinea de zi, Ministerul Afacerilor Externe propune prorogarea termenului privind încetarea detașărilor, prevăzut la art. III alin. (3) din Ordonanța de urgență nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, până la data de 31 august 2022.

Precizăm că Ministerul Afacerilor Externe a acționat constant, în ultimii doi ani, în sensul reducerii semnificative a detașării din mediul privat. Astfel, numărul total al personalului detașat din mediul privat a scăzut în doi ani de la 24% la 13% din numărul total al personalului Ministerului Afacerilor Externe.

În prezent, ponderea personalului detașat din mediul privat reprezintă 13,9% din personalul activ din Centrală și 12,5% din personalul din Serviciul exterior.

Reluarea concursului de admitere în Corpul diplomatic și consular, în ianuarie 2022, precum și desfășurarea de noi concursuri pentru ocuparea posturilor vacante prevăzute pentru funcții de execuție specifice Ministerului Afacerilor Externe în anul 2022 oferă perspectiva ocupării posturilor vacante și vacantabile prin concurs până cel târziu la 31 august 2022.

Având în vedere necesitatea asigurării resurselor umane în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare din străinătate și faptul că activitatea acestei instituții vizează interesul public, iar întreruperea concursului de admitere în Corpul diplomatic și consular a constituit o situație extraordinară, s-a impus promovarea prezentului act normativ de prorogare a termenului menționat, în vederea asigurării continuității activității Centralei Ministerului Afacerilor Externe și a Serviciului exterior.

Și eu vă mulțumesc. Din partea comisiilor? Domnule Burduja, vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2021 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2021, prin care se prorogă, până la 31 august 2022, termenul prevăzut la art. III alin. (3) din OUG nr. 1/2020 referitor la încetarea detașărilor, pentru asigurarea resurselor umane necesare realizării obiectivelor de politică externă și protejării intereselor cetățenilor români la nivel internațional.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu

majoritate, să propună plenului Camerei un raport comun de adoptare, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu.

Din partea deputaților neafiliați, doamna Violeta Victoria Alexandru.

Vă rog, stimată colegă.

Mulțumesc frumos pentru permisiune.

Este a doua, dacă nu a treia oară când Ministerul Afacerilor Externe solicită prelungirea perioadei până la care să poată face detașări din mediul privat către instituție, pentru Centrală, pentru misiunile noastre în afară.

Sincer, este semnul eșecului unei reforme în Ministerul Afacerilor Externe.

Când cineva a avut trei termene și nu a făcut ceea ce trebuia să facă – adică concurs pentru ocuparea posturilor –, pe mine, personal, mă îngrijorează și sper că și pe dumneavoastră.

Este singura instituție care a cerut continuu prelungirea. Și vă spun că ne vedem aici peste câteva luni și o să le mai prelungim încă o dată. Ceea ce va permite ca rude, prieteni, cunoscuți din mediul privat să ocupe niște locuri pentru care Ministerul Afacerilor Externe trebuie să facă concurs.

Cei care au sperat să intre în Ministerul Afacerilor Externe pe baza unor criterii transparente, profesioniste, așa cum e normal să se întâmple, adică pe baza unui concurs, trebuie să știe că Parlamentul închide această posibilitate și dă voie în continuare ca în acest minister să funcționeze, să lucreze persoane care sunt detașate din mediul privat.

De ce am fost exigenți legat de celelalte instituții și la Ministerul Afacerilor Externe gândim o excepție?

Din 2020 am cerut Ministerului Afacerilor Externe, prin echipa guvernamentală, să dea drumul la concursuri, să-și stabilească procedurile și să permită tinerilor români să intre în acest minister.

Este a doua, dacă nu a treia oară când vor să se facă o excepție. În ceea ce privește grupul parlamentarilor independenți de dreapta, ne vom abține de la acest vot și atragem atenția Ministerului Afacerilor Externe că asta se numește eșec în a organiza managerial procesul de selecție pentru cei care vor să lucreze în această instituție.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt și nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului de politică pentru 2030 – „Calea către deceniul digital” – COM(2021) 574; PHCD 7/2022.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene, pentru citirea raportului.

Comisia pentru afaceri europene!

Rog stafful tehnic să înmâneze raportul unuia dintre secretari, pentru citirea raportului.

În temeiul prevederilor art. 67 și ale art. 148 din Constituția României, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre. Luând în considerare opinia nr.... adoptată de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 2 februarie 2022, Camera Deputaților susține abordarea și acțiunile programului de politică pentru 2030 – „Calea către deceniul digital”.

Și există un număr de nouă recomandări și sublinieri prin care Comisia pentru afaceri europene recomandă adoptarea acestei hotărâri.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamna Oana-Consuela, să luați cuvântul în numele Grupului PSD.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mi-a atras atenția acest PHCD – „Calea către deceniul digital”.

Dragi colegi, să știm și noi de unde pornim cu digitalizarea.

Avem aproximativ jumătate de milion de elevi fără tablete, care în pandemie nu au putut să urmeze cursurile școlii online, avem profesori care nu au reușit să se descurce cu predarea online, avem doar două, trei primării, la nivelul întregii țări, care au încercat digitalizarea și care au motivat că din cauza vidului legislativ această digitalizare nu a mers foarte bine.

Și aici, dragi colegi, este datoria noastră să reparăm sau să completăm unde e nevoie, respectiv documente emise online care nu sunt recunoscute de alte instituții, baze de date care nu sunt interconectate.

Sună bine, sună frumos „Calea către deceniul digital”, dar să știm de unde pornim, că unde vrem să ajungem am văzut în acest PHCD.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Din partea Grupului AUR, domnul Sorin Muncaciu. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această directivă are o serie întreagă de capitole care privesc atât legislația, cât și metodologia de a aplica această legislație. Sunt tot felul de dispoziții.

Aceasta a fost eliberată publicului în iunie și iulie 2021 pentru comentarii.

Ceea ce doresc eu e să vă atrag atenția: este vorba de capcana care privește identitatea digitală.

Această identitate digitală presupune că toți vom avea informațiile noastre într-un pachet digital și cu acesta vom putea circula și vom putea intra în interacțiune cu organismele Comunității Europene.

Totuși există o problemă aici: cine administrează această identitate digitală?

Pentru că, dacă dumneavoastră vă aduceți aminte – și aveți experiență cu băncile –, în momentul în care identitatea... sau cardul îți este anulat, nu mai ai nicio identitate.

Din acest punct de vedere, va trebui să fim foarte atenți ce va însemna identitatea digitală. Pentru că, dacă nu avem control asupra celor care o administrează, nu vom avea control asupra conturilor noastre bancare și asupra identității noastre. Asta am vrut, să vă atrag atenția.

Mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Laurențiu Leoreanu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest concept, digitalizarea, aduce, așa, parcă, și o mare frică.

Atunci când se vorbea despre rețelele de gaze și acestea începeau să apară, era o frică a populației cum că se aduce bomba în casă, că aducem un pericol, că oricând se poate întâmpla un dezastru. Așa și acum cu digitalizarea. Pentru că unii îl pricep mai mult sau mai puțin, creează și o anumită himeră.

Eu cred că această perioadă grea prin care am trecut a evidențiat nevoia de digitalizare. S-a văzut clar diferența dintre unele întreprinderi, care posedă capacități, și altele, care nu, diferența dintre urban și rural. Și sigur că – așa cum ne arată și experiența altor țări, care au făcut pași importanți – România trebuie să vină cât mai pragmatic și cât mai rapid pe această cale a digitalizării.

Acest document european, practic, construit în jurul a opt piloni, instituie un mecanism de monitorizare și cooperare, astfel încât, secvențial și sectorial, să poată să abordeze pragmatic dezvoltarea digitalizării.

Cred că, dincolo de adoptarea acestui document european într-un cadru larg, trebuie să intervenim, particularizând sectorial, pe fiecare domeniu, și să aducem un plus cât mai rapid, pentru a fi, în același timp, în corespondență cu celelalte națiuni europene, dar, în același timp, pentru a aduce un plus în economie în celelalte domenii care sunt strâns legate, în acest secol al transformărilor rapide, de digitalizare.

Partidul Național Liberal va vota această propunere și o susținem. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Cu un real interes, îi dau cuvântul domnului Ștefan Mușoiu.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În Uniunea Europeană competențele digitale sunt o condiție prealabilă necesară, însă factorul esențial pentru a putea profita de beneficiile digitalizării pentru dezvoltarea tehnologică viitoare și pentru asigurarea poziției de lider a Europei în domeniul digital este o infrastructură digitală durabilă, pentru conectivitatea microelectronică și capacitatea de a prelucra volume mari de date.

O conectivitate excelentă și sigură pentru toți și pretutindeni în Europa, inclusiv în zonele rurale îndepărtate, va permite tuturor cetățenilor și întreprinderilor din Europa să se bucure pe deplin de oportunitățile oferite de deceniul digital.

Este necesar să se acorde prioritate contribuției digitalizării la obiectivele societale de nivel superior, asigurându-se că impactul transformării digitale asupra obiectivelor societale este evaluat periodic, întrucât calitatea și traiectoria dezvoltării digitale trebuie să fie asigurate prin intermediul unor priorități și principii strategice.

În contextul societății digitale în plin avânt în Europa, se remarcă necesitatea cooperării cât mai strânse dintre Comisia Europeană și statele membre pentru asigurarea unei concurențe cât mai mari pe piața comunicațiilor mobile. Sunt necesare prevenirea practicilor înșelătoare ale operatorilor și armonizarea deplină a condițiilor de furnizare a serviciilor de către operatorii de telefonie mobilă din toate statele membre.

Susținem adoptarea opiniei privitoare la comunicarea COM(2021) 574, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, doamna Gavrilă Anamaria, vă rog.

Adevărul este că acei oameni care înțeleg cu adevărat digitalizarea, care au lucrat în domeniul tehnologic, care știu dedesubturile a ceea ce înseamnă să construiești o platformă de la zero, să o faci funcțională, să înțelegi ce înseamnă protecția datelor sunt foarte grijulii în ceea ce privește aceste date. În sensul că această adunare a datelor și punerea la dispoziția unei singure entități, a unui singur stat, care nu poate să ne garanteze unde vor fi stocate aceste date, cum vor fi protejate, sunt un adevărat pericol.

Și, atunci, vă întreb: de ce ne trebuie nouă acest wallet, acest... cum îi spuneți dumneavoastră, cum i-o spune, unde ne băgăm noi toate datele, când noi nu avem platforme?

Adică chiar și să folosești ghișeul.ro este o adevărată provocare, dar noi ne aliniem... Ce spune, egal, ce spune Uniunea Europeană noi facem, însă la noi acasă nu ne facem treburile.

Ca să avem această... acest wallet, noi trebuie să avem și unde să-l folosim.

Așa că digitalizarea, domnilor de la PNL, înseamnă cu totul altfel. Înseamnă un sistem funcțional, în primul rând, unde să putem să folosim aceste instrumente. Mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind amendamente, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există observații? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

18. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Noul Bauhaus european: Frumos, durabil, pentru toți – COM(2021) 573; PHCD 9/2022.

Proiectul a fost distribuit.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog să prezentați proiectul de hotărâre.

Domnule Mușoiu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European

și Comitetul Regiunilor – Noul Bauhaus european: Frumos, durabil, pentru toți – COM(2021) 573

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru știință și tehnologie, nota de informare transmisă de MAE, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut abordarea și acțiunile propuse pentru „Noul Bauhaus european: Frumos, durabil și pentru toți”, a subliniat că implicarea întreprinderilor mici și mijlocii este esențială pentru a atinge obiectivele prevăzute în mod echilibrat în profil teritorial și a recomandat susținerea cu prioritate a proiectelor noului Bauhaus european din mediul rural, în special ale acelora din zone îndepărtate sau greu accesibile.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 februarie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Grupul PNL, domnul Alexe. Vă rog. Dezbateri generale.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Lansată la 14 octombrie 2020, ca urmare a discursului susținut de președintele Comisiei Europene, inițiativa „Noului Bauhaus european: Frumos, durabil, pentru toți” are drept principal obiectiv crearea unor spații accesibile în care dialogul dintre diferite culturi, discipline, genuri și generații să susțină o economie incluzivă, identificarea unor soluții durabile care să creeze un echilibru între zonele construite și ecosistemele planetei, prin reconstituirea resurselor și protejarea biodiversității.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Bulai. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi și colege prezenți în Cameră,

Am avut o dezbatere foarte bună în ședința Comisiei pentru afaceri europene pe această opinie, cu mențiunea că, la momentul respectiv, am solicitat o întrebare și un răspuns din partea Ministerului Culturii cu privire la un termen asumat pentru dosarele care puteau fi trimise pentru a putea primi fonduri conectate cu această inițiativă.

De atunci până acum – într-adevăr, nu a trecut foarte mult timp – nu am primit răspuns; văd că în sală nu este prezent niciun reprezentant al Ministerului Culturii, un secretar de stat care să ne poată lumina cu privire la următoarele fapte: dacă s-a respectat termenul respectiv pentru depunerea dosarelor, dacă s-a amânat, ce trebuie să conțină; și aș vrea să amânăm până la sfârșitul dezbaterii, mâine, sub rezerva prezenței unui reprezentant din partea Ministerului Culturii, pentru a da răspunsuri acum, în plen, cu privire la aceste întrebări, pentru că sunt foarte bune, punctuale, și ar ajuta pe toată lumea.

Și îl văd aici, cu mare amabilitate, pe președintele Comisiei CAE, care sunt sigur că ar susține o asemenea solicitare de amânare, pentru a avea printre noi reprezentantul Ministerului Culturii, pentru a interveni pe această inițiativă, pentru a veni cu răspunsuri la întrebările puse.

Vă mulțumesc mult și sper să existe deschidere pentru această solicitare, pentru că este mare nevoie de răspunsuri clare la întrebările adresate în comisie către Ministerul Culturii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat. La preambul? Nu sunt. Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu sunt. Adoptat. Dezbaterile sunt finalizate. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Domnule Simion, nu vreți să mergeți înapoi la locul destinat grupului dumneavoastră? Vă rog.

Domnule Simion!

Pe procedură, domnule președinte!

Vă rog.

Se știe foarte bine. Grupul USR a fost împotriva modificării de regulament care a fost votată săptămâna trecută, pentru că noi credem în libertatea de expresie, în transparentizarea acestor ședințe, dar suntem de acord cu această propunere de a limita prezența deputaților care vor să facă live-uri la grupurile lor parlamentare.

Să nu vină să mă hărțuiască în față și să pună ostentativ întrebări care au caracter public și care au răspuns public, dar care, pur și simplu, nu au niciun sens.

De aceea, vă rog să dispuneți aplicarea regulamentului, votat cu majoritate de voturi, către domnul deputat care acum încalcă regulamentul și care hărțuiește parlamentarii. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deduc că acum e bun regulamentul pe care l-am votat! Domnule Botond, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Drept la replică!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mă surprinde domnul coleg că este de acord.

Atunci, nu înțeleg de ce l-au atacat la Curtea Constituțională, dacă sunt de acord?!

Dacă am înțeles bine, acesta a fost motivul: că nu pot să facă live oriunde în această sală și, pe acest motiv, ați atacat la Curte, domnule coleg!

Eu nu mai înțeleg nimic!

Păi, acum sunteți de acord și atacați în același timp la Curte, la braț cu AUR?! Sigur...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Bulai, ajunge! Gata!

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Dar am o rugăminte.

Domnule Simion, sunteți la fel ca toți colegii, puneți-vă cartela, apăsați, ca să vă pot vedea. Așa, cu mâinile sus...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Păi, m-ați văzut!

Credeam că mă salutați!

Eu sunt de acord cu domnul Bulai. Așa sunt ei, partidul turnătorilor și micilor securiști, și cu domnul Dan Barna, și cu domnul Bogdan Rodeanu, și cu domnul Claudiu Năsui, așa că vă cer să mă sancționați, să vedem cum va decurge. Aplicați regulamentul!

Mulțumesc frumos.

Oamenii se uită acum la voi și întreabă ce aveți de ascuns.

Prezența în bănci? Ce nereguli aveți de ascuns? Cum votați și cum sunt jumătate din băncile astea libere? Vă deranjează mult?

Vă mulțumesc, domnule Simion. Credeam că nu încercați să ne insultați inteligența! Domnule Năsui, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Haideți să fie lucrurile foarte clare! Singurul partid care a pus foști torționari, de la Revoluție, în Parlament este AUR. AUR i-a băgat în Parlament, voi răspundeți de ei! ( _Aplauze.)_

Singurul partid care ne aduce aminte de fosta Securitate și de PCR este AUR, prin propunerile dumneavoastră economice, de multe ori, și USR este singurul partid care a propus și va repropune un registru al foștilor securiști.

Haideți să vedem, pe lângă minciunile pe care le perorați tot timpul și le spuneți și în campaniile electorale, să vedem, cu adevărat, cine sunt foștii securiști și, evident, rudele lor!

Am propus acest proiect – știți foarte bine –, ați zis că o să-l votați, nu l-ați votat. Și ar trebui să explicați electoratului dumneavoastră, domnule Simion, de ce ascundeți adevărul, de ce sunteți împotriva adevărului. De ce sunteți împotrivă să se știe cine au fost foștii ofițeri ai Securității și care sunt rămășițele lor în politică?

Lucrurile acestea trebuie explicate, pentru că ați votat împotriva acelui proiect. Dar stați fără griji, că-l vom redepune. Și-l vom redepune până trece și poate-l veți vota și dumneavoastră la un moment dat!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Dar nu vreți să ieșiți pe culoar să purtați împreună această discuție, nu de față cu toată lumea?

Nu, ziceam de ultimul dialog!

Deci, domnule Năsui, noi suntem de acord cu liste publice pentru ofițerii de securitate, dar dumneavoastră ați întins-o și la copiii lor; și mă uit în dreapta și nu prea văd bine, când vine vorba de copii, mă uit și în stânga și nu prea văd bine. Și ați dus-o până la a treia generație.

Or, cred că lucrul ăsta este exagerat!

Cât despre torționarul la care faceți referire, din prima zi, din Parlament, v-am cerut votul ca să nu i se valideze mandatul. Eu neștiind ce au făcut toți. Chiar m-am interesat. Unul! Da?

Mulțumesc, domnule Simion. Mulțumesc.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne la votul final. Domnule Bulai, ajunge!

Domnule Tanasă, au vorbit colegii dumneavoastră! Niciun drept la replică nu poate genera un drept la replică. Cred că e suficient!

Mergem mai departe.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2021...

Mă întorc.

Aveam o înscriere la cuvânt pe care n-am onorat-o.

Domnule Silviu Vexler, vă rog.

E în regulă?

Bine.

20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 352/2021; procedură de urgență.

Și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog, domnule secretar de stat.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost introduse reguli noi privind TVA în domeniul comerțului electronic. Practic, au fost transpuse trei directive europene, respectiv Directiva nr. 2.455, Directiva nr. 1.955 și Directiva nr. 112.

Vă rog să aprobați ordonanța de urgență, cu amendamentul adoptat în Comisia pentru buget, finanțe a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Raportul?

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 59/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Prin prezentul act normativ se propune transpunerea prevederilor art. 2 și 3 din Directiva 2017/2.455, referitoare la obligațiile privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță, și prevederilor Directivei 2019/1995, referitoare la vânzările de bunuri la distanță și anumite livrări interne de bunuri.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, cu un amendament admis.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Rămâneți, rămâneți puțin și vă rog să prezentați timpii de dezbatere.

3 minute.

Vă mulțumesc. Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru timpii de dezbatere – 3 minute. Vot, vă rog.

Cu 186 de voturi pentru, 3 contra, doi colegi care nu votează, timpii de dezbatere au fost aprobați.

Nu avem intervenții din partea grupurilor parlamentare. Intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Vă rog, domnule Simion.

Colegul meu, domnul Bulai, a făcut o afirmație periculoasă...

Domnule Simion!

Să spună domnul Bulai cine sunt torționarii...

Domnule Simion!

...pe care i-am băgat eu în Parlament.

Domnule Simion, vă rog, măcar aveți răbdare să termin procedura!

Discutam la titlu și la articole. Of!

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 32 sunt obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mă întorc la pct. 19, Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021–2030) – COM(2021) 615; PHCD 10/2022.

Domnule Mușoiu, vă rog, dați citire proiectului de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești (2021–2030) – COM(2021) 615

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învățământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă și nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut strategia Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului, care reafirmă angajamentul ferm al Uniunii Europene pentru valorile fundamentale ale construcției europene, a subliniat relevanța amintirii în discursul public a valorii aportului științific și artistic al evreilor și al comunităților evreiești la dezvoltarea Europei, a recomandat întărirea măsurilor de prevenire și combatere a activității antisemite a grupurilor radicale și consolidarea eforturilor comune de aducere în fața justiției a actelor antisemite violente.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 februarie 2022 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului minorităților, domnul Silviu Vexler. Vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Această comunicare are un rol cu totul deosebit, nu datorită mesajului său, ci mai ales datorită programului pe care îl prezintă. Este pentru prima dată când la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată o astfel de strategie. Rolul ei este, în primul rând, unul simbolic și moral, al legăturii și al unității pe acest subiect și al măsurilor care trebuie adoptate.

De asemenea, măsurile practice pe care această strategie le propune spre implementare sunt cu adevărat esențiale.

Mă bucur, în acest sens, să subliniez faptul că o bună parte dintre ele au fost deja adoptate în România, fiind chiar primii în anumite cazuri. Este vorba de Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, Legea pentru înființarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din România, Legea privind promovarea educației referitoare la istoria Holocaustului, pachetul legislativ privind supraviețuitorii Holocaustului și celelalte acte normative.

Subliniez, de asemenea, că toate aceste proiecte au fost inițiative parlamentare, promovate și susținute de liderii tuturor partidelor democratice, într-un act cu adevărat simbolic în sine.

Mai departe de acest lucru, și celelalte măsuri propuse în strategie, și sugestiile care apar în această propunere de hotărâre trebuie să fie implementate și promovate în mod corespunzător. Cu toată legislația de care am vorbit și pe care am subliniat-o, este necesar ca implementarea sa să fie urmărită.

În continuare există probleme și dificultăți în aplicarea legislației în instanțe, mai ales în ceea ce privește Mișcarea legionară și criminalii de război din perioada Holocaustului. Și aș sublinia doar faptul că procesul de reabilitare și de revizuire a sentinței în cazul generalului Nicolae Macici, coordonatorul masacrului de la Odessa, întârzie de peste 3 ani în tribunale, fără să existe o rezoluție în acest sens.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Din partea Grupului PNL, domnul Alexandru Muraru. Vă rog, domnule deputat.

Cu rugămintea să încercați să vă încadrați în cele două minute.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi, Doamnelor și domnilor,

Vreau să vă spun că Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene. Salutăm această primă strategie a Uniunii Europene pentru prevenirea și combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești.

Vreau să vă spun, cu această ocazie, că România a adoptat o strategie națională anul trecut, prima strategie de acest fel, și am fost printre primele state europene care au făcut acest lucru.

Mesajul statului român și al Guvernului este, totodată, de toleranță zero față de amenințările cu caracter antisemit, xenofob, față de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranță și discriminare.

Sunt implicate aproape 20 de instituții și, în următoarele două săptămâni, Guvernul va lua decizia pentru crearea comitetului interministerial pentru implementarea acestei strategii, care are termen 2021–2023, deci pentru următorii 3 ani, și, practic, după 2023 vom avea o nouă strategie, deci din 3 în 3 ani Guvernul va updata, va aduce noutăți cu privire la această strategie.

Și un ultim lucru pe care aș vrea să-l adaug aici: pentru prima dată vom avea date complete de la Ministerul de Interne și de la alte instituții cu privire la actele cu caracter antisemit, vom reevalua toate programele academice și vom încerca să le îmbunătățim; și ale altor instituții care se ocupă cu perfecționarea funcționarilor publici sau a celor implicați în domeniul de activitate al acestei strategii.

Vă mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Bulai, vă rog.

Vă reamintesc, stimați colegi, că la ora 17.00 trebuie să închid această ședință. Mai avem două minute.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe această cale le mulțumesc și colegilor din comisie, unde au fost dezbateri foarte bune, cu recomandări concrete adoptate – și aici mă refer la ultima recomandare, cea cu întărirea politicilor memoriale și educaționale cu privire la istoria Holocaustului și combaterea antisemitismului, propunere care a fost votată în unanimitate. Și trebuie, într-adevăr, să amintim că nu a fost votată și propunerea de a întări legislația care limitează activitatea partidelor și asociațiilor extremiste, fasciste și de tip neolegionar.

Suntem în situația în care aceste partide sunt prezente la nivel parlamentar, iar degenerarea la care asistăm ar trebui oprită, chiar și din punct de vedere legislativ.

În Comisia CAE a fost respins acest amendament, am luat act. Mergem mai departe cu susținerea celor prevăzute în această comunicare și cu mulțumiri pentru amendamentul primit.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Domnule Tanasă, pe procedură sau la acest punct de pe ordinea de zi?

Domnul Tanasă.

Probabil va fi ultima intervenție.

La ora 17.00 voi închide ședința, pentru că acesta este timpul alocat de către Biroul permanent. Domnul Andrușceac știe.

Domnule președinte, propun prelungirea programului Camerei Deputaților până terminăm discuțiile pe acest punct. Avem doi vorbitori cu două propuneri bune, zic eu!

Adică îmi cereți să prelungesc cu 4 minute, practic.

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Programul de lucru a fost prelungit cu două intervenții, adică cu 4 minute.

Domnule Tanasă, vă rog.

Vă mulțumim frumos pentru înțelegere, domnule președinte.

Sigur că Grupul AUR va vota pentru această comunicare, însă, în același timp, aș vrea să îi atrag atenția domnului Muraru că toate acele 20 de instituții publice ale statului român care luptă să combată extremismul nu se mișcă absolut deloc în ceea ce privește promovarea cultului criminalului de război Wass Albert peste tot prin Transilvania. Nu știu dacă ați auzit. E un domn pe care îl cheamă Wass Albert și care se face vinovat de moartea unor români și evrei și, din păcate, în instituții publice ale statului român din Transilvania este promovat cultul acestui criminal de război. Sigur, el a fost condamnat în 1946, dar, ce să vezi?, ulterior s-a încercat reabilitarea lui și există o sentință din 2008 prin care acest domn a rămas cu statutul de criminal de război în România.

Din păcate, cu largul concurs și al domnului Muraru, bineînțeles, acest criminal de război, vinovat de moartea unor români și evrei, este promovat fără probleme în instituțiile publice ale statului român, la fel cum – ce să vezi? – domnul Muraru se face că nu vede faptul că în instituțiile publice ale statului român este promovat cultul scriitorului antisemit, antiromân Nyirő József. Într-adevăr, domnia-sa nu beneficiază

de o sentință, de o condamnare definitivă, însă este un scriitor care a promovat intens hitlerismul, l-a promovat pe Hitler și nu și-a ascuns niciodată ura față de evrei.

Iată doar două personaje care sunt promovate intens în instituțiile publice ale statului român cu largul concurs al domnului Muraru.

Vă mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Andrușceac, vă rog. Ultimele două minute.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul AUR va vota acest material, care va fi trimis comisiei. Are toată deschiderea către o abordare care, pe viitor, să nu mai ducă la evenimente care să pună în pericol viața niciunui om, indiferent de etnia sa. Venim însă și cu o recomandare – și aici mă uit chiar acum la domnul Vexler, poate are puțin timp, la domnul Muraru și la toți cei care sunt interesați ca lucrurile să fie mai bine făcute, nu doar în România, ci în întreaga Europă – și îi rugăm ca în acest comunicat să includă și solicitarea noastră ca modelul de bune practici, pe care l-am votat în România și pe care îl vom întări prin votul de astăzi, să cuprindă recomandarea ca studiul istoriei evreilor și studiul Holocaustului să fie făcute în întreaga Europă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Insistați, domnule Muraru?

Nu știam unde sunt îngerii regulamentului! Scurt, domnule Muraru!

Haideți, să închid și eu acest punct de pe ordinea de zi!

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că, sigur, pe lângă câteva exagerări, vreau să vă spun că instituțiile statului vor face tot ce le stă în putință pentru ca persoanele condamnate pentru crime de război să nu mai fie promovate în locuri publice, dar cred că trebuie să începem cu colegii de la AUR care, de la tribuna Parlamentului, au promovat persoane condamnate pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Deci ipocrizia trebuie să înceteze și AUR nu poate fi considerat un partid democratic.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Muraru, mulțumesc. Dacă la titlu sunt obiecții? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat. Dezbaterile au fost finalizate. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Declar ședința închisă și îl invit pe domnul vicepreședinte Șerban să prezideze ședința dedicată interpelărilor. Mulțumesc.

Vă doresc o după-masă plăcută, alături de cei pe care-i iubiți cu toții.

## PAUZĂ

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Bună seara, stimați colegi!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 14 februarie 2022, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute.

Domnul Brian Cristian, USR? Două interpelări depuse. Susțineți?

## **Domnul Brian Cristian**

**:**

Da, da.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi susține doar una dintre cele două interpelări, pentru că la cealaltă am primit deja răspuns, deoarece am făcut o cerere pe Legea nr. 544 – Legea liberului acces la informațiile de interes public. Pentru că, de multe ori, în acest context, am văzut că, adesea, ministerele nu ne dau răspunsuri. Și, atunci, a trebuit să apelez la acest instrument, pentru că, la final, poți chiar să dai în judecată instituția.

Deci interpelarea mea de astăzi este către Ministerul Educației și are ca obiect „Orientarea în carieră în învățământul preuniversitar”.

Domnule ministru,

Lipsa resursei umane în ceea ce privește numărul consilierilor școlari afectează oportunitățile elevilor care urmează cursurile școlilor din mediile dezavantajate, contribuind inclusiv la creșterea abandonului școlar. Din informațiile primite din circumscripție, unui consilier școlar îi revin peste 1.000 de elevi.

Pentru a remedia problemele enunțate anterior, în data de 15 iulie 2020 a fost promulgată Legea nr. 133/2020 – lege USR –, care stipulează faptul că „unui post de consilier școlar îi este alocat un număr maxim de 600 de elevi, respectiv un număr maxim de 300 de preșcolari, în cadrul unui cabinet de asistență psihopedagogică, respectiv în cadrul unui cabinet interșcolar de asistență psihopedagogică”. Această modificare legislativă a intrat în vigoare începând cu anul școlar 2021–2022.

În acest context, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câți elevi erau alocați unui post de consilier școlar anterior adoptării Legii nr. 133/2020 și cum a evoluat această rată de la intrarea în vigoare a acestei legi?

2. Care este costul brut anual al unui post de consilier școlar și care este impactul bugetar pe care l-a avut Legea nr. 133/2020?

3. Care a fost numărul total al consilierilor școlari angajați în sistemul de învățământ preuniversitar în anul școlar 2020–2021 și cum a evoluat acest număr pentru anul școlar următor, 2021–2022? Solicităm acest număr atât la nivel național, cât și defalcat pentru județul Maramureș.

4. Care sunt materialele și licențele software pe care consilierii școlari le primesc de la Ministerul Educației în vederea realizării atribuțiilor pe care le au aceștia?

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Ion-Marian Lazăr, USR – o singură interpelare depusă. Susține? Este? Nu.

Iulian-Alexandru Muraru, PNL? Nu?

George-Cristian Tuță, PNL? Trei interpelări depuse. Nu.

Laurențiu-Nicolae Cazan, PNL? Nu. Oana Murariu, USR? Nu.

Vasilică Toma, PSD? Nu.

Gabriel-Valer Zetea? Nu.

Beniamin Todosiu, USR? Nu.

Daniel-Florin Ghiță, PSD? Nu.

Călin-Ioan Bota, PNL? Nu.

Nicolae Roman, AUR?

## **Domnul Ringo Dămureanu**

**:**

O depune în scris.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Dumitru-Viorel Focșa, AUR?

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:** Este, este!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Este?

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Este!

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al afacerilor interne, domnului Bode.

Subiectul interpelării: „Pasivitatea și abuzurile agenților de poliție din Secția nr. 5 Constanța în cadrul procedurilor de cercetare aferente unui dosar penal și a unei agresiuni fizice”.

Stimate domnule ministru,

În cadrul programului săptămânal de audiențe, mi-a fost sesizată o situație revoltătoare ce este strâns legată de activitatea agenților Ministerului Afacerilor Interne din cadrul Secției de Poliție nr. 5 Constanța.

E vorba de oamenii de pe tarlaua dumneavoastră! Mai trimiteți controale acolo, vă rog!

Pe scurt, în luna iulie a anului 2021, o doamnă – dorește să aibă numele protejat, de teama agenților de poliție; atenție, nu de teama unor infractori, ci de teama unor polițiști! – a sesizat faptul că a fost agresată fizic de un vecin, motivul fiind o magazie pe care a ridicat-o acesta pe acoperișul blocului, fără niciun fel de autorizație, în care depozitează diferite obiecte, mai degrabă gunoaie, adunate de pe la țară, unde are omul casă.

În urma plângerii penale formulate de doamna în cauză pentru efectuarea de lucrări fără autorizație de construire, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța a deschis un dosar penal, cu nr. 10.644 din 2020 – atenție, suntem în 2022, nu a avut loc nicio audiere până acum!

Acest fapt a determinat agresiunea fizică în urma căreia a fost eliberat Certificatul medico-legal nr. 3.690 din 2021, în data de 10 august 2021, ce reprezintă o circumstanță agravantă în cadrul dosarului penal mai sus menționat.

Din păcate, soluționarea dosarului nr. 10.644 trenează nepermis de mult, din cauza pasivității agenților de cercetare din Secția de Poliție nr. 5 Constanța.

Doamna mai reclamă și un comportament intimidant din partea agentului de poliție Șerban Adelin Valentin, atât la constatarea agresiunii din luna iulie a anului 2021, cât și ulterior, în cadrul unei acțiuni de hărțuire pe care cel reclamat de dânsa a derulat-o în colaborare cu vecinul ce locuiește la etajul inferior acesteia. În consecința acestei acțiuni, este amendată doamna, pe data de 1 ianuarie 2022, de către agentul mai sus menționat, cu suma de 200 de lei, pentru un presupus sonor ridicat al televizorului. La ora 18.00, atenție, noaptea minții!

Vă mulțumesc. Domnul Dumitru-Viorel Focșa? Ați susținut, da? Alexandra Huțu, PSD? Vă rog, doamnă, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Dan Vîlceanu, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Stimate domnule ministru,

Interpelarea se referă la sesizările pe care le-am primit de la mai mulți primari din județul Botoșani care au solicitat finanțare din fonduri europene pentru dotarea cu tablete și

diverse echipamente hardware a unităților de învățământ, prin intermediul aplicației MySMIS, și care au primit răspuns că cererea de finanțare „a ajuns în statusul rezervă”.

Așa cum știți, achiziția de tablete școlare și alte echipamente reprezintă dotări esențiale, în special pentru elevii din mediul rural și urban mic, având rolul de a îmbunătăți șansele tuturor elevilor înscriși în învățământul preuniversitar să participe în mod efectiv la cursurile organizate online.

Având în vedere contextul actual, în care numărul elevilor și al profesorilor depistați pozitiv cu noul coronavirus este în creștere, iar clasele și școlile care desfășoară ore online este din ce în ce mai mare, cred că este necesar să se clarifice cât mai repede situația achizițiilor de tablete și echipamente care să permită accesul tuturor elevilor la școală.

Vă rog, așadar, să răspundeți la următoarele întrebări: – Care este semnificația acestui „status rezervă”?

– Proiectele pentru care s-a primit acest răspuns sunt aprobate fără finanțare sau urmează să fie finanțate?

– Vor mai fi alocate fonduri pentru astfel de solicitări de finanțare?

– Câte solicitări cu acest „status rezervă” sunt în prezent în județul Botoșani și care sunt unitățile administrativteritoriale ale căror proiecte nu au primit finanțare? Vă rog să precizați pentru fiecare UAT din județ numărul de tablete solicitat.

– Câte solicitări din județul Botoșani au fost finanțate și care sunt UAT-urile beneficiare? Vă rog, de asemenea, să precizați și aici numărul de tablete.

– Câte solicitări cu acest „status rezervă” există în prezent la nivel național? Vă rog să precizați numărul pentru fiecare județ, însoțit și de numărul de tablete solicitat.

Vă mulțumesc.

Domnul Dănuț Aelenei, Grupul parlamentar AUR? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, și subiectul ei este

- „Situația Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța”. Domnule ministru,

Am adresat Primăriei și Consiliului Local Constanța întrebări cu privire la starea în care se află Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța și nu am primit niciun răspuns, deși termenul prevăzut de lege a fost depășit.

Menționez, de asemenea, că am adresat aceleași întrebări președintelui Consiliului Județean Constanța și prefectului de Constanța.

Vă semnalez faptul că acest spital este singura unitate spitalicească la nivelul regiunii Dobrogea de acest gen și este absolut necesar ca persoanele care au boli infecțioase și contagioase să fie tratate.

Nu este normal ca toți bolnavii cu afecțiuni contagioase să fie trimiși la spitalul județean de urgență.

- În ciuda declarațiilor din presă, acest spital nu este

- funcțional.

Vă solicit să luați măsurile necesare pentru remedierea acestei situații grave! Bolnavii și personalul spitalului sunt deja în așteptare de peste 3 luni, iar Consiliul Local Constanța a preluat managementul acestui spital și nu a întreprins nicio măsură pentru a remedia situația pe care v-o semnalez.

În speranța că voi găsi înțelegere din partea dumneavoastră, solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi, minorități? O interpelare.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului Sorin Cîmpeanu, ministrul educației.

Obiectul interpelării: „Distribuirea testelor antigen pentru depistarea SARS-CoV-2”.

Stimate domnule ministru,

În ultimii doi ani, măsurile de prevenire a răspândirii noului tip de coronavirus, precum închiderea școlilor, trecerea acestora în sistem online/hibrid, au avut un impact major asupra calității actului educațional.

Astfel, pentru a oferi o șansă tuturor elevilor de a se întoarce la școală, măsura adoptată de Ministerul Educației a fost testarea săptămânală a elevilor, decizie care, deși contestată inițial, și-a dovedit utilitatea.

Cu toate acestea, în unele zone ale țării noua măsură încă întâmpină probleme de implementare.

Recent, mai mulți directori ai unităților de învățământ din localitățile cu populație majoritară ucraineană mi-au semnalat faptul că, săptămânal, sunt nevoiți să se deplaseze între 80 și 130 km – doar dus – pentru a ajunge la sediul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș, în vederea ridicării testelor antigen, toate acestea în condițiile în care nici unitățile de învățământ, nici directorii nu dispun de autoturisme.

În județele învecinate, inspectoratele școlare județene distribuie teste în mai multe centre, astfel încât directorii unităților de învățământ nu sunt nevoiți să se deplaseze sute de kilometri cu mijloace de transport în comun sau cu autoturisme închiriate.

Cunoscând implicarea dumneavoastră, stimate domnule ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, vă rog să îmi comunicați, oral și în scris, punctul de vedere al Ministerului Educației cu privire la cele menționate mai sus, evidențiind dacă nu ar fi fost mai normal ca testele antigen destinate elevilor din Maramureșul istoric să fie distribuite în orașele învecinate – de exemplu, Sighetu Marmației sau Vișeu de Sus –, de unde să fie ridicate de către directorii unităților de învățământ, sau direct către școli. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Domnul Ringo Dămureanu, Grupul parlamentar AUR? Nu?

## **Domnul Dănuț Aelenei**

**:**

Ba da, este! Este!

Este? Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează ministrului energiei, domnul Virgil Popescu, obiectul fiind „Finanțarea unor proiecte de investiții pentru modernizarea CET II Craiova”.

Domnule ministru Virgil Popescu,

Având în vedere episoadele repetate de poluare extrem de intensă a aerului în municipiul Craiova, cu cenușă și alte substanțe dăunătoare pentru sănătatea populației, de către CET II Craiova, răspândite în condiții de vânt, cum s-a întâmplat în data de 29 ianuarie 2022, așa cum s-a putut vedea și în imaginile făcute publice în ultima perioadă, vă rog să ne răspundeți:

– Dacă este adevărat că în perioada actuală se realizează o instalație în vederea conformării nivelului de noxe, potrivit legii, la CET II Craiova. În situația în care aceste lucrări au început sau vor începe, care este instituția care efectuează verificări în acest sens? Care este stadiul actual al verificărilor?

– Dacă există încheiate sau în curs de negociere acte sau contracte în vederea conformării grupului energetic la cerințele impuse prin decizia de punere în aplicare, Decizia UE/2017/1.442 a Comisiei Europene pentru instalații de ardere de dimensiuni mari, respectiv în temeiul Directivei 2010/75/UE. Detaliați. În caz afirmativ, pe ce sume și pe ce perioade sunt încheiate, care este obiectul concret al acestora și care sunt rezultatele așteptate?

– Dacă există încheiat un contract-cadru pentru placarea cu pământ vegetal a depozitului de cenușă din Valea Mănăstirii. Care este stadiul derulării sale?

Solicit răspuns în scris.

Iar pentru scumpirile aberante din domeniul energiei, care s-au produs pe durata mandatului dumneavoastră, fără precedent în istorie, care duc accelerat spre pauperizarea populației, precum și pentru îndemnul provocator și rușinos produs în timpul ultimului dumneavoastră discurs, chiar de aici, de la tribuna Parlamentului, vă rog să vă prezentați demisia de onoare!

Mai devreme sau mai târziu, fiecare va trebui să dea socoteală!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Radu-Marcel Tuhuț, PSD? 31 de interpelări depuse.

Nu.

Domnul Dorel, vă rog, Grupul AUR.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Nicolae Ciucă.

Obiectul interpelării: „Prima soluție pentru scăderea facturilor este TVA zero la energie timp de un an. Cine vă oprește să modificați Codul fiscal?”.

Așa-zisa „liberalizare” a pieței energiei este o ultimă și devastatoare lovitură dată României și cetățenilor săi. Cei bogați să fie și mai bogați, iar cei săraci – și mai săraci. Mai pe înțelesul românilor, cetățenii să fie privați de propriul stat, a cărui misiune este tocmai aceea de a-i proteja! România, unul dintre puținele state care își poate asigura independența energetică din resursele proprii, având posibilitatea să mai și vândă, a ajuns să aibă cele mai mari prețuri la gaze, benzină și motorină, ceea ce se va reflecta în economie. Prețul energiei și al gazelor a explodat, cu consecințe grave asupra cetățenilor români și a economiei noastre. Astfel, cuplarea prețului din producția internă de gaze la prețul bursei de la Viena, fără stabilirea unui mecanism clar de protecție a economiei românești și a românilor, expune România, în prag de sezon rece, la o creștere a facturilor de circa 80%; în acest timp, producția internă continuă să scadă, lucru care nu dă timp pentru aprovizionarea depozitelor pentru iarnă.

Rapoartele ANRE arată o situație alarmantă pe piața gazelor. Astfel, în primele 5 luni, consumul intern a crescut cu aproape 10%, importurile din Rusia s-au majorat cu peste 30%, exporturile de gaze din România au crescut de circa 20 de ori, iar producția internă a scăzut.

Precizăm că nu suntem de acord cu faptul că singura soluție este Legea consumatorului vulnerabil, câtă vreme nu se intervine asupra mecanismelor prezentate mai sus, care distorsionează piața energiei, și câtă vreme nu se găsesc soluții pentru exploatarea gazului românesc.

Românii, pe de o parte, au aceleași salarii și aceleași pensii, pentru că au fost înghețate de Guvern în anul 2021. În schimb, pe de altă parte, avem creșteri foarte mari la facturile de energie și gaze naturale, care aproape s-au triplat, și creșteri semnificative la prețul benzinei și al alimentelor, care se scumpesc de la o zi la alta.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Daniel-Liviu Toda, Grupul parlamentar al USR, este? Nu.

Alexandru-Ioan Andrei, Grupul Parlamentar al PNL – o interpelare depusă. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prezenta interpelare este adresată domnului Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Subiectul interpelării: „Situația sistemului de irigații Giurgiu–Răzmirești”.

Stimate domnule ministru,

Una dintre problemele majore cu care se confruntă fermierii din județul Giurgiu, județ în care agricultura deține o pondere importantă, este lipsa irigațiilor.

În ultimii ani, s-au făcut pași importanți în refacerea sistemelor de irigații din această zonă, cel mai important fiind repornirea sistemului Terasa Mihai Bravu, sistem ce asigură acum apa necesară irigării a peste 14.000 de hectare în zonă.

În județul Giurgiu există însă un alt sistem de irigații, extrem de important atât pentru fermierii locali, cât și pentru cei din județul vecin, Teleorman: sistemul Giurgiu–Răzmirești. După numeroase demersuri și zeci de întâlniri cu responsabilii din Ministerul Agriculturii și ANIF, a fost finalizat

proiectul tehnic pentru secțiunea A+C, care este acum depus la Ministerul Agriculturii.

Prin implementarea acestui proiect – cu o valoare totală de 485 de milioane de lei –, fermierii din 16 localități ale județului Giurgiu vor beneficia de irigații, suprafața totală irigată fiind de peste 100.000 de hectare – 76.000 în județul Giurgiu și peste 29.000 în Teleorman.

Aprobarea proiectului tehnic este un pas important spre rezolvarea problemei irigațiilor în județul Giurgiu și, de aceea, vă solicit susținerea pentru urgentarea următorilor pași spre realizarea acestui proiect, în mod special pentru asigurarea finanțării necesare refacerii sistemului de irigații Giurgiu–Răzmirești.

De asemenea, vă solicit prezentarea stadiului concret – inclusiv alocarea creditelor bugetare – pentru acest proiect extrem de important pentru agricultura din județul Giurgiu. Solicit răspuns în scris.

Deputat Ioan-Alexandru Andrei. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Wiener, Grupul parlamentar al USR?

Nu este.

Nu.

Domnul Ilie Toma, Grupul parlamentar al PSD? Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Virgil Popescu, Ministerul Energiei.

În urma deciziilor luate de guvernele de dreapta în 2020 și 2021 pe subiectul liberalizării pieței energiei, prețul energiei și cel al gazelor au luat-o razna, cu toate că PSD și numeroși specialiști în economie au avertizat în nenumărate rânduri că ne îndreptăm spre o situație care va scăpa de sub control.

Liberalizarea pieței energiei trebuia să vină la pachet cu un set de reglementări clare, pentru a se evita situația din prezent, când valoarea facturilor generează grave probleme în bugetul consumatorilor casnici și în economie, afectând și mediul de afaceri, și instituțiile de stat – printre care școli, spitale, grădinițe etc. –, dar nu s-a întâmplat acest lucru.

Realitatea demonstrează dramatic că deciziile luate, închiderea termocentralei de la Mintia, fără a se pune ceva în loc, fără a se pune în funcțiune hidrocentralele de pe râul Jiu, inexistența unei concurențe reale, care să regleze prețurile pe baza cererii și ofertei și care să coboare aceste prețuri, inexistența acestor reglementări clare care să protejeze consumatorii, mai ales pe cei vulnerabili, au condus la o explozie a prețurilor care se regăsesc pe facturile tuturor consumatorilor.

Prețurile sunt rupte cu totul de mecanismul cerere–ofertă, ceea ce arată că ele sunt speculative, în lipsa unei concurențe reale, și românii merită să afle care sunt cauzele.

De aceea, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați răspunsul la următoarele întrebări:

– Câte milioane de facturi pentru electricitate și gaze naturale au fost emise greșit? – În ce constau greșelile care au generat valorile ridicate ale facturilor și cine le-a făcut?

– Dacă cetățenii nu se revoltau și nu specificau acest lucru, cine răspundea pentru situația creată și ce măsuri se luau? – Ce soluții veți lua pe termen lung, astfel încât cetățenii să nu se mai confrunte cu astfel de situații?

Și – aș completa eu – să știți că nu neapărat doar Ministerul Energiei este de vină. De vină sunt conducerile acelor unități, entități economice care au facturat gazele, care au facturat electricitatea, neținând cont de realitatea românească, neținând cont de problemele din economia românească, și au dus la un astfel de dezastru. Deci este foarte clar.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan, Grupul parlamentar al PSD? Nu este. Mircea Roșca, Grupul parlamentar al PNL? Vă rog.

Interpelare adresată domnului Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe.

Obiectivul interpelării: „Rezolvarea, în mod urgent, a situației familiei Rotundu din Danemarca, precum și nevoia de a reglementa procesul prin care respectarea drepturilor constituționale ale cetățenilor români aflați în afara granițelor țării privitoare la copii să fie monitorizată și protejată”.

Stimate domnule ministru,

Situația nenumăratelor cazuri în care, în mod abuziv, cu explicații sumare, în numele presupusului interes superior al copilului, familii de români care locuiesc în afara granițelor țării au rămas fără copii, deoarece aceștia au fost plasați sub măsuri de așa-zisă „protecție”, reclamă reacții urgente din partea statului român.

De foarte multe ori, aceste cazuri au fost prezentate în mass-media. Sunt multe situații în care, prin efort diplomatic, politic și civic, respectivele sisteme de protecție activate au fost forțate să aducă copiii înapoi în sânul familiilor apartenente – exemplul familiei Bodnariu din Norvegia, al familiei Furdui din Germania și multe altele.

Cine însă răspunde pentru trauma separării atât a copiilor, cât și a părinților? În ce mod statul român protejează propriii cetățeni de astfel de răpiri? Pentru că, în cazul în care nu sunt cu adevărat motivate, abuzul acesta este o răpire instituționalizată.

Dincolo de obligațiile constituționale ale statului român, de protecție a drepturilor propriilor cetățeni, având în vedere numărul mare de astfel de situații și faptul că sistemele de protecție a copiilor sunt specifice fiecărei țări în parte, se impune luarea unor măsuri coordonate pentru protecția acestor familii și a drepturilor lor.

Mai mult, este absolut necesară accesibilitatea și ușurința semnalării unor astfel de abuzuri pentru familiile confruntate cu acest tip de dramă. Nu uitați, domnule ministru, de faptul că sunt, de regulă, oameni simpli.

În lumina crizei actuale a familiei Rotundu din Danemarca, respectuos, vă adresez solicitarea de a dispune măsurile de protecție a drepturilor lor cetățenești și de a preciza, în scris, pașii făcuți până acum.

În numele obligațiilor constituționale, având în vedere numărul alarmant de cazuri, la nivelul ministerului pe care îl conduceți, vă rog să precizați, în același mod, în scris, care sunt măsurile luate pentru a putea interveni în astfel de spețe și să precizați strategia dumneavoastră pentru prevenirea și monitorizarea situațiilor de acest tip.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Șlincu, Grupul parlamentar al PSD? Nu.

Domnul deputat Nicu Fălcoi, USR? Nu.

Domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu, AUR? Nu.

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz, USR? Nu.

Și ultimul coleg înscris, George Ionescu, neafiliați? Nu.

Stimați colegi, Închidem aici ședința în această seară. Ne revedem mâine-dimineață, la ora 8.30.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.39._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|394341]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 18/25.II.2022 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei