Stenogramă plen

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc domnului ministru secretar de stat pentru intervenție.

Începem dezbaterea.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există doritori pentru susținerea opiniei?

Dacă nu există, dați-mi voie să închid dezbaterile pe acest proiect și inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind completarea Decretului-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (L513/2021).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Înainte de a începe dezbaterile...

- N-avem, din partea Ministerului Muncii, secretar de stat. Bine, mulțumesc.

Domnul senator Sorin Lavric este invitat...

Dacă din partea grupurilor există înscrieri la cuvânt pentru dezbateri pe acest proiect?

Din partea Grupului USR, îl invit pe domnul Darău la microfon.

Imediat, pe colegul nostru din UDMR.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință. Voi fi foarte scurt.

Această inițiativă legislativă cred că trebuie votată de toată lumea, fiindcă vine să corecteze, să facă o reparație privind o discriminare rămasă în actuala lege privind urmașii victimelor comunismului, deci ai foștilor deținuți politic sau ai oamenilor decedați din cauza agresiunii sistemului. Inițiativa

vine să deschidă, de fapt, drepturile, beneficiile pe care urmașii le primesc și copiilor nebiologici ai victimelor comunismului.

De altfel, în ceea ce privește beneficiile pentru victimele Holocaustului, această categorie era deja inclusă între categoriile care primesc beneficii. Așadar, încă o dată, este foarte simplu să votăm această lege. Este vorba despre un impact aproximativ de 150 de persoane, dar repară o inechitate care exista în forma actuală.

Grupul USR PLUS va vota pentru.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Fejér László-Ödön să ia cuvântul.

Dacă doriți microfonul central? Sau acolo, rămâneți la microfonul...

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte.

Colegul meu Darău a explicat destul de bine despre ce este vorba. Este o inițiativă legislativă care nu face altceva decât elimină o discriminare, o inegalitate, mai bine zis, care a apărut în Decretul-lege nr. 118/1990, respectiv soluționarea discriminărilor existente în legea actuală între copilul biologic al celui decedat și copilul crescut în familie.

Deci, din acest considerent, cum UDMR este și inițiatorul acestui proiect, vă rog să-l votați, cum va face, în consecință, și UDMR-ul.

Mulțumesc frumos.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc frumos, domnule senator.

Dacă mai există intervenții, vă rog.

Dacă nu, dați-mi voie să închid dezbaterile generale asupra punctului 2, să las inițiativa legislativă la votul final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 52 din 15 aprilie 2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (L514/2021).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială e de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată.

...secretar de stat. Dacă din partea grupurilor...

Domnule senator, vă rog, aveți din nou cuvântul, vă invit.

Mulțumesc, doamnă președintă.

Iarăși, este o inițiativă binevenită.

Iarăși, dacă pot să zic așa, încercăm să modificăm Legea nr. 52, Legea zilierilor.

Cum știm bine, am modificat această lege prin Legea nr. 245/2020, prin care am introdus că unitățile administrativ-teritoriale pot avea calitate de beneficiar. Dar, în același sens, n-am fost destul de atent și când am adus... O clasă, 8130, a fost introdusă în această lege. N-am fost atent și din cauza asta n-a fost destul de complet și, astfel, aceste unități administrative, când angajează zilieri, nu au avut posibilitatea să întrețină spațiile verzi. Din acest considerent, iarăși, introducem o clasă nouă, 8130, prin care aceste unități administrativ-teritoriale pot să întrețină spațiile verzi aferente domeniului public al unităților administrativteritoriale.

Din acest considerent, vă rog să acceptați această modificare și să votăm în acest sens. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, dați-mi voie să las punctul 3 la votul final.

Dați-mi voie să trec la punctul 4, stimați colegi senatori, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul de pensii publice (L518/2021).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere, cu amendamente respinse, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile la acest punct.

O invit pe doamna senator Boancă, din partea Grupului AUR, la microfonul central.

Vă mulțumesc. Bună ziua!

AUR a decis să voteze contra raportului de respingere. Citind această propunere legislativă, am constatat că există o discrepanță sau un paradox în redactarea ei.

Pe de o parte, apar două măsuri foarte bune, de care chiar cred că este nevoie, și pensionarii români, cu siguranță, ar trebui să beneficieze de ele, și anume reducerea vârstei de pensionare proporțional cu timpul lucrat, ca urmare a includerii în calculul anilor lucrați în condiții deosebite sau condiții speciale, respectiv a stagiului de cotizare aferent acestor condiții, a perioadelor fracționate de timp, respectiv luni sau zile, și includerea tuturor veniturilor, cu caracter permanent sau nepermanent, pentru care au fost plătite contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat. Aceste două măsuri sunt benefice și ele trebuie implementate în legislativul românesc, mai ales în zona aceasta a pensiilor publice, în sistemul pensiilor publice.

Pe de altă parte, am sesizat și o discriminare legată de pensia de urmaș pentru soțul supraviețuitor, în situația în care durata căsătoriei a fost mai mică de 10 ani, unde cuantumul pensiei ar urma să se diminueze cu 0,58% pentru fiecare lună, respectiv 7% pentru fiecare an de căsătorie.

Raportul de respingere, cumva, se explică având în vedere acest paradox legislativ, dar, pe de altă parte, în hățișul sistemului public de pensii poate ar trebui să luăm în calcul și cele două aspecte, cum ar fi reducerea, și nu creșterea, vârstei de pensionare și includerea tuturor veniturilor, să renunțăm odată la pensiile speciale și să nu mai avem atâtea discuții în spațiul public.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai există intervenții din partea celorlalte grupuri parlamentare?

Domnul senator Pălărie, din partea Grupului USR. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Eu nu o să intru foarte mult în conținutul legii – o lege bună, cu efecte benefice, care face mai multe corecții atât în zona încadrării pensiei de urmaș, cât și în zona de recunoaștere a sporurilor de vechime și a mai multor tipuri de sporuri pentru care s-au plătit contribuții.

Această inițiativă nu este a noastră, a celor de la USR, e a mai multor colegi PNL, a doamnei Violeta Alexandru, acum deputat independent, care a solicitat, inclusiv prin vocea noastră, o amânare de o săptămână în cadrul dezbaterii din ședința comisiei, pentru a putea să fie susținută, personal, de către dumneaei. Am solicitat la vot această solicitare și ne-a fost respinsă, cu majoritate de voturi.

Toți senatorii din această comisie știm foarte bine care este calitatea unei dezbateri atunci când inițiatorii sunt în ședință și pot să susțină legea și pot să explice amendamentele sau prevederile acelei inițiative – față de o dezbatere în lipsa inițiatorului. Din această privință, eu spun cât se poate de clar că am avut de suferit la calitatea dezbaterii și o să fac apel și de la această tribună către domnul Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, să accepte dezbateri de calitate în cadrul acestei comisii, așa cum au avut loc în trecut. Chiar dacă PSD-ul în momentul de față este la guvernare și are majoritatea, asta nu înseamnă că ar trebui să avem mai puțină dezbatere reală.

Se tot vorbește în ultima vreme despre superlegi, despre reforma pensiilor, despre reforma Legii educației. Vedem în discuții superlegi și supermeni, dar, din păcate, nu avem nici una, nici alta. Avem promisiuni foarte mari, în timp ce fie toate inițiativele pe care le depun parlamentari din opoziție, care ar trebui să fie respectați la fel de mult ca cei de la putere, fie chiar inițiative venite din rândul colegilor de la putere, aceste legi sunt amânate sau respinse, pe motivul „așteptăm marile reforme”, care nu mai apar niciodată.

Din păcate, în acest context, anunțăm că pentru această inițiativă, care este una salutară și bună, Grupul senatorilor USR va vota pentru și face încă o dată o semnalizare că dezbaterile reale trebuie să existe și în acest plen al Parlamentului.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator Pălărie.

Stimate domnule Simion, dacă nu o să vă puneți mască, o să vă invit să părăsiți sala de plen a Camerei Deputaților.

A Senatului!

La dumneavoastră, la Cameră, și la Madrid, acolo, puteți să mergeți fără mască; aici nu e cazul, la ședința de plen.

Invit chestorii să-l invite pe domnul Simion afară, dacă nu, la 112 sunăm repede.

Mulțumesc.

Asta pentru că la Senat sunt alte reguli și țin să le respectăm.

Dacă nu mai există luări de cuvânt la punctul 4, dați-mi voie să închid dezbaterile...

Îmi cer scuze, domnule Rotaru, vă așteptam să luați cuvântul primul; nu l-ați luat, am crezut că nu doriți să mai luați cuvântul.

Vă invit la microfon.

Mulțumesc, doamna președintă.

Sigur că discuția pe această inițiativă legislativă este extrem de importantă și necesară. Au fost dezbateri în Comisia pentru muncă, dar probabil că percepția este diferită din alt spectru politic.

Aș vrea să subliniez câteva aspecte.

Este de-a dreptul de apreciat și înduioșătoare poziția doamnei Alexandru, ca fost ministru al muncii, referitor la această inițiativă legislativă și întrebarea care se pune este: de ce, cât a fost ministru, nu a încercat să rezolve aceste probleme pe care le-a propus acum și care sunt, după părerea dumneaei, stringente, urgente, fezabile și neapărat să fie puse în practică de urgență? Ar fi o primă întrebare.

O altă întrebare este: dacă discutăm astăzi despre Legea pensiei nr. 263, care este în vigoare, ce facem cu Legea nr. 127, care are o serie întreagă de reglementări bune în ceea ce privește pensionarii și care a fost, eu știu, dusă undeva în derizoriu, printr-o decizie de a fi amânată aplicarea acesteia până în 2023? Pentru că, stimați colegi, în Legea nr. 127 aceste propuneri pe care le-au făcut doamna Alexandru și încă alți câțiva colegi de la PNL se regăsesc. Se regăsesc și se rezolvă o serie întreagă de doleanțe ale pensionarilor, pe care le știm cu toții, și ne dorim cu toții să se întâmple acest lucru.

Dar astăzi avem o mare problemă și problema de fond este următoarea: Legea nr. 127 prevedea un cuantum de cheltuieli din bugetul statului, din bugetul pentru pensii, de 11,7%, iar PNRR-ul vine și constrânge acest buget, îl comprimă și-l duce la 9,4%. Haideți să judecăm corect și să vedem unde este problema! Dacă noi dăm drumul la o serie întreagă de inițiative, care, repet, sunt bune, sunt necesare, le susținem și noi – de altfel, PSD-ul a susținut întotdeauna pensionarii și tot ceea ce înseamnă salarizare, venituri pentru

oameni, le va susține fără rezerve –, întrebarea este ce facem cu PNRR-ul, care a fost negociat prost, pentru că s-a acceptat acest procent de 9,4%, în care nu încape niciun fel de altă majorare și care va duce, până la urmă, poate, și la scăderi de pensii. Deci PNRR-ul a fost acceptat ca atare, fie din necunoștință de cauză, fie intenționat, acest procent�, ministerul, ministrul respectiv nu s-a consultat cu nimeni atunci când s-a luat această decizie și astăzi suntem în situația în care nici sindicatele, nici patronatele, nici asociațiile de proprietari, nici măcar partidele de opoziție nu au fost consultate vreo clipă referitor la acest aspect.

S-a tot spus de-a lungul timpului că legea se modifică, că va fi altă lege, că vom avea consultanți care ne vor da soluții extraordinar de bune și se vor rezolva problemele pensionarilor. Iată că suntem într-un blocaj și, din această perspectivă, noi am luat această decizie de a stopa lucrurile, să vedem ce se întâmplă cu PNRR-ul, dacă se negociază acest procent, se renegociază, care este perspectiva de aplicare a Legii nr. 127, care, repet, prevede toate aceste lucruri. Pentru că ceea ce se întâmplă în acele propuneri, multe sunt copy-paste din nr. 127.

Haideți să judecăm lucrurile corect, cinstit! Dacă le judecăm populist, cum încearcă doamna fost ministru să o facă..., pentru că, repet, nu le-a rezolvat atunci și le poate rezolva acum, când e în opoziție. Frumos, dar să ne spună și cum! Și noi vrem să modificăm, și noi vrem să fie bine pentru pensionari, să le aducem mai mulți bani în buzunare, dar trebuie să vedem dacă și putem să facem acest lucru. Și v-am spus care este problema majoră cu care ne confruntăm. Și o să ne confruntăm în continuare cu aceleași probleme și pe Legea nr. 153 a salarizării și așa mai departe.

Mulțumim, domnule președinte.

Deci PSD-ul va susține întotdeauna toate măsurile care țin de modificări legislative benefice oamenilor, pensionarilor în mod deosebit. În această situație însă, până nu se clarifică ce se întâmplă, care este strategia pe pensii, dacă avem altă lege, dacă avem alt buget, nu putem să acceptăm acest lucru. Doar din acest motiv, și nu din alte motive. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Țâgârlaș, la cuvânt.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

## Vă mulțumesc, doamna președintă.

Am rămas marcat de caracterul discursului formulat și susținut de către distinsul nostru coleg, președintele Comisiei pentru muncă, care încearcă să-și argumenteze o poziție care, în cele din urmă, este hilară, în sensul în care susține repararea procedurilor legale, dar în cadrul comisiei susține un raport nefavorabil, un raport de respingere a acestei inițiative legislative. În altă ordine de idei, să susții ca argument faptul că PNRR-ul a fost negociat greșit înseamnă că ori ai un discurs demagogic, un atac la adresa liberalilor...

sau nu înțelegi ce înseamnă Planul național de reziliență.

Argumentațiile care nu au legătură cu un proiect de lege pot să fie obiectul unei declarații politice, domnule senator, și nici pe departe să convingă plenul să voteze într-un fel sau în alt fel. Ar trebui să ne reducem discursul la un proiect de lege; care dintre cele trei elemente stabilite prin acest proiect legislativ vă sunt nefavorabile sau sunt nefavorabile românilor.

Eu vă asigur... și mă ajută foarte mult profesia de avocat, pentru că am luptat în multe dosare împotriva statului român, stat român care a încurajat de foarte multe ori discrepanțele în aplicarea legii. Acest proiect de lege, chiar dacă face parte și doamna Alexandru din el, eu n-o să mă duc niciodată să susțin un proiect doar pe principiul _Cicero dixit_ , adică dacă cineva susține și-i bun. Chiar dacă sunt inițiatorii liberali, în cele din urmă, discutăm argumentele care stau la baza unui proiect de lege. Atât USR-ul, cât și distinsa reprezentantă a Grupului AUR au recunoscut că acest proiect vine cu niște elemente foarte clare de remediere a unei inconsecvențe a statului român, care a încasat bani, a acceptat o muncă în condiții defavorabile pentru angajatul român, dar nu a remediat prin dreptul la pensii.

Vă mulțumesc.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc domnului senator Țâgârlaș.

Îl invit pe domnul senator Pălărie la microfonul central.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

În exact același spirit doream să iau și eu cuvântul: faptul că se umple această aulă, acest plen de demagogie. Să spui, ca PSD, că ești de partea pensionarilor, dar să votezi în aceeași zi, în aceeași ședință de comisie, pe de o parte, împotriva eliminării pensiilor speciale pentru primari...

și apoi să votezi împotriva oricărei forme reparatorii a Legii pensiilor, pe motiv că așteptăm... nu știu ce așteptăm... OZN-urile, să vină să ne salveze, când o să faceți dumneavoastră în sfârșit reforma pensiilor, mi se pare că sunt absolut penibile aceste argumente și nu puteți să mai continuați să spuneți că sunteți un partid al pensionarilor, pentru pensionari, pentru că, încă o dată, în fapt, în acțiune, exact asta nu faceți: nu sunteți de partea pensionarilor!

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dați-mi voie să constat încheierea dezbaterilor la acest punct, să trecem inițiativa legislativă la votul final.

La următorul punct al ordinii de zi, punctul 5, avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit (L519/2021).

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile la acest punct.

Dacă există vorbitori din partea grupurilor parlamentare, sunt invitați.

Constat că nu există, motiv pentru care vom trece inițiativa legislativă la votul final, încheind dezbaterile generale.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (L539/2021).

Raportul Comisiei pentru cultură și media este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Suntem, în calitate de Senat, prima Cameră sesizată.

Îl invit pe domnul senator Negoi Eugen-Remus la microfonul central, din partea Grupului USR.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Raportul Comisiei pentru cultură este, într-adevăr, unul nefavorabil. Celelalte comisii avizatoare au dat, fiecare în parte, aviz favorabil. Motivul pentru care raportul este nefavorabil este că există pe traseu o ordonanță de urgență care prevede inclusiv ceea ce noi am stipulat în această inițiativă legislativă.

Vă asigur că cele două nu se vor canibaliza și, tocmai de aceea, vă invit să votați împotriva raportului de respingere, tocmai pentru a avea două instrumente la îndemână, să fim siguri că ceea ce ne dorim prin această inițiativă, aceea de a proteja monumentele istorice în fapt, cu alte cuvinte, de a direcționa sumele colectate la Ministerul Finanțelor către un capitol bugetar foarte exact, o să se întâmple.

Mulțumesc frumos.

Grupul USR va vota împotriva raportului de respingere.

## Mulțumesc, domnule senator.

O invit pe doamna senator Crețu, din partea Grupului PSD, la cuvânt.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință. Stimați colegi,

Grupul PSD vă propune să respingem acest proiect de lege, dar nu pentru că inițiatorii legii sunt din opoziție, iar noi, trecător, la putere. Cel mai adesea, e adevărat, nu suntem de acord cu ceea ce susțin cei de la USR. Dar de data asta împărtășim obiectivele legii propuse de colegul Remus Negoi, cele de a îmbunătăți finanțarea, atât mecanismul, cât și sumele destinate proiectelor de conservare și renovare, restaurare a patrimoniului. Doar populiștii se bat cu pumnul în piept că-și iubesc țara și istoria, dar lasă monumentele să se dărâme. Noi nu facem parte dintre aceștia și dovada este aceea că Ministerul Culturii, prin... Unde e domnul nostru coleg și ministru al culturii? Era pe aici... Are în lucru un program coerent, însoțit de toate modificările legislative necesare, nu doar de una, pentru a ameliora situația obiectivelor de patrimoniu care necesită restaurări și funcționarea programelor pe care le administrează Institutul Național al Patrimoniului.

În aceste condiții, am decis, discutând și cu inițiatorul, să respingem acest proiect punctual și să promovăm – deja parțial e promovat –, într-un timp cât mai scurt, un ansamblu de măsuri coerente și adecvate atingerii acestui obiectiv pe care-l împărtășim.

Vă mulțumesc.

Vom vota împotrivă, adică pentru respingere.

## Mulțumesc.

Dat fiind faptul că nu mai există solicitări de cuvânt, închidem dezbaterile generale.

Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

La punctul 7 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2021” (L6/2022).

Raportul Comisiei pentru cultură și media este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este, așa cum știți, prima Cameră sesizată.

Invit secretarul de stat, domnul Demeter András, să ia cuvântul pentru a susține ordonanța venită din partea Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Demeter András István** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Ordonanța de urgență, practic, vine să aducă în prezent o ordonanță care datează din 2019 și care este cadrul de reglementare special al acestui proiect național de importanță europeană, „Timișoara – Capitală Culturală”, în sensul aducerii la zi a unor dispoziții privind strict anul în care va avea loc această suită de evenimente sub egida „Timișoara – Capitală Culturală”.

Modificarea deci constă, practic, în modificarea titlului și a art. 1, în sensul înlocuirii anului „2021” cu „2023”, necesitatea fiind impusă, în primul rând, de contractele aflate în derulare.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și, având în vedere și raportul menționat de doamna președinte, votat, adoptat, în unanimitate, de către senatorii prezenți, fără amendamente, sperăm într-un vot favorabil. Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

O invit pe doamna Corina Crețu, senator din partea Grupului PSD, pentru intervenție.

O să aștept cu drag un miel de Paște, doamna președintă de ședință. Tot Gabi Crețu sunt.

A! Da. Scuzați-mă, doamna senator! Doi vă dau de Paște. Scuzați-mă!

Stimați colegi,

Legislația necesară pentru susținerea pregătirii anului 2021 „Timișoara – Capitală Culturală Europeană” a necesitat numeroase modificări de-a lungul timpului, din diverse motive legate de felul în care a fost elaborată, de nevoile suplimentare care au apărut.

De data asta, așa cum domnul secretar de stat a precizat, e doar o situație care ne arată ce efecte ciudate poate să aibă epidemia. Pandemia ne-a făcut să celebrăm Olimpiada din 2020 în 2021 și „Timișoara – Capitală Culturală Europeană” din 2021 în 2023.

Și acesta e motivul pentru care și Grupul PSD, și Comisia pentru cultură au susținut, bineînțeles, modificarea – ea este ca urmare a transpunerii unei decizii europene de reeșalonare, să zicem așa, a evenimentelor. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mai există înscrieri la cuvânt? Dacă nu, o să cobor eu la microfonul central.

Domnul Raoul Trifan, după care o să-mi permit și eu să cobor pentru intervenția din partea Grupului PNL. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președintă de ședință.

„Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2023” este unul dintre puținele proiecte naționale care transcend clivajele din societate și care au potențialul de a prezenta țara noastră într-o lumină bună pe scena europeană. Acest proiect nu ține doar de Timiș sau de Banat, pentru că, prin felul în care va fi organizat, România va fi evaluată de sute de mii de cetățeni străini care vor vizita capitala Banatului anul viitor. Tocmai din această cauză evenimentul nu trebuie privit printr-o prismă politică. Nu contează cine este primarul orașului gazdă, nu contează cine este președintele consiliului județean timișean, tot ce contează este reputația României și dovada că avem capacitatea să ducem la bun sfârșit, cu competență și onoare, imensa responsabilitate pe care o reprezintă acest titlu pentru România. De felul în care „Capitala Culturală” va fi organizată depinde imaginea țării noastre în Europa și dincolo de granițele ei. Pledez pentru o colaborare reală și de bună-credință între autoritățile locale, cele care sunt direct însărcinate cu organizarea evenimentului, și cele centrale, care au pârghiile și fondurile necesare unei bune desfășurări. În spiritul coabitării și cooperării pe care „Capitala Culturală” îl promovează, trebuie ca toți să punem umărul și să facem tot posibilul pentru ca acest proiect să fie un real succes pentru România.

Grupul USR PLUS va vota, bineînțeles, pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Sunt de acord cu cei doi vorbitori din partea PSD, din partea USR, și anume cu ideea că pandemia a afectat foarte puternic sectorul cultural. Sunt doi ani de când depunem cu toții eforturi să depășim acest impas cu costuri maxime pentru industrie.

E foarte bine că Guvernul a venit cu acest proiect de ordonanță – am susținut-o –, era firesc să mute termenul din 2021 către 2023, pentru că 2021 ar fi fost un an în care, din motive de incertitudine sanitară, nu se putea desfășura niciun eveniment cu multă lume. Însă profit de prezența domnului secretar de stat aici și am să-l rog..., cum, de altfel, cer suportul Guvernului, și nu doar al Guvernului, pentru că așteptăm în continuare modificări la Ordonanța nr. 42/2019 privind stabilirea acelor măsuri financiare pentru susținerea desfășurării Programului cultural național, în continuare avem nevoie de clarificarea mecanismului care să stabilească limpede cui îi revine responsabilitatea privind gestionarea cheltuielilor pentru implementarea programului. Că degeaba o să aruncăm de la microfonul Senatului sau de la orice alt microfon vorbe frumoase, până nu avem clarificată această poveste, acest mecanism, lucrurile stau prost.

Mai e puțin timp până în 2023.

Îmi doresc foarte, foarte mult ca acest proiect emblematic pentru România, nu doar pentru Timișoara, nu doar pentru regiune, să fie un succes și să nu mai fie permanent subiectul unor polemici politice – cine se ocupă mai bine, primăria, consiliul județean, ministerul, cine are probleme, de ce nu se dau banii, de ce nu se decontează sumele...

Ar fi tare bine să transformăm Timișoara anului 2023 într-o reușită. De aceea, încă o dată fac apel la Ministerul Culturii să sprijine finalizarea demersului de modificare a ordonanței, astfel încât cu toții să știm ce avem de făcut acolo, pe plan local.

Vă mulțumesc frumos tuturor.

În cazul în care nu mai sunt dezbateri privitoare la punctul 7 al ordinii de zi, o să închidem dezbaterile generale asupra acestui punct, rămânând să supunem inițiativa la votul final.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2021 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 (L11/2022).

Raportul comun al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a acestui proiect de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Suntem prima Cameră sesizată.

Înainte de începerea dezbaterilor, îl invit la cuvânt, din partea Ministerului Dezvoltării, pe domnul secretar de stat Răcuci.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Prezenta ordonanță introduce reguli noi privind sistemul de reglementare economică a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, prin implementarea unei metodologii de ajustare tarifară a prețurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare, pe baza strategiei de tarifare aferente planului de afaceri.

Este o abordare în care autoritățile de reglementare stabilesc un plafon pentru prețurile pe care compania reglementată le poate percepe utilizatorilor/clienților săi, pentru a-și îndeplini obligațiile ce le revin.

Această abordare va fi aplicată tuturor operatorilor serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare care prestează serviciul de alimentare cu apă și de canalizare sub forma gestiunii directe.

Astfel, pentru implementarea și monitorizarea acestui sistem de reglementare economică, ANRSC va avea atribuții de avizare a strategiilor tarifare propuse de operatori, prin emiterea unui aviz conform, fundamentat economic și obligatoriu respectat.

Vă mulțumesc și vă rog frumos să votați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Dau drumul la dezbateri.

Din partea grupurilor parlamentare există înscrieri la cuvânt?

Neexistând, închidem dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la votul final.

La punctul 9 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L14/2022). Raportul Comisiei pentru administrație publică este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile, după ce doamna secretar de stat Doina Pârcălabu își exprimă punctul de vedere susținut din partea Guvernului.

Doamna secretar de stat, vă rog.

**Doamna Domnica-Doina Pârcălabu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență nr. 1 a completat prevederile Ordonanței nr. 121 de la sfârșitul anului 2021 cu prevederi privind organizarea în cadrul Secretariatului General al Guvernului, ca structură cu personalitate juridică, a Cancelariei și modalitatea de asigurare a finanțării acestei structuri prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pe de o parte.

Pe de altă parte, vine cu reglementări la nivel primar în ceea ce privește preluarea pachetului de acțiuni al Societății Comerciale BTT – SA de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (care, în urma divizării Ministerului Tineretului și Sportului, a revenit Ministerului Familiei) și reglementează modalitatea de finanțare a cheltuielilor cu personalul în cazul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, ca urmare a faptului că, prin dispoziția tranzitorie din Ordonanța nr. 121, avea reglementată doar situația în care bugetul de stat... se asigura finanțarea până la momentul aprobării bugetului de stat. Or, în prezent, ministerul este în curs de organizare, neavând structuri suport; am prevăzut posibilitatea asigurării finanțării cheltuielilor de personal din bugetele ministerelor din care s-a desprins, urmând ca pe parcursul execuției bugetare să se facă corecțiile necesare.

De asemenea, sunt și două reglementări de natură tehnică, în sensul că s-a omis din denumirea celor două autorități aflate în structura Ministerului Familiei noțiunea și... acea titulatură de „agenții naționale”, fapt pentru care vă rugăm să aprobați această ordonanță.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc doamnei secretar de stat pentru susținerea inițiativei.

Din partea Grupului AUR, îl invit la microfon pe domnul senator Lavric.

Mulțumesc, doamna președinte Alina Gorghiu.

Dacă ședința nu ar fi început atât de repede și eu nu m-aș fi mișcat atât de încet, aș fi propus de la bun început modificarea ordinii de zi, cu trimiterea la Comisia pentru administrație publică a acestui proiect, nu atât pentru că este vorba de încă o ordonanță de urgență care vine să cârpească o altă ordonanță de urgență, nu este o noutate, ci noutatea este că, la art. 7, Cancelariei Prim-Ministrului i se dau niște prerogative neîngăduit de mari, ajungând, într-un fel, să capete rol legislativ.

Vă citez din acest articol: „Cancelaria Prim-Ministrului are dreptul de a iniția proiecte de acte normative pe domeniile proprii de competență, fără a aduce atingere domeniilor proprii de competență ale ministerelor și ale altor autorități ale administrației publice centrale.”

Este foarte greu să nu aduci atingere domeniilor de competență ale ministerelor atunci când tu, Cancelaria Prim-Ministrului, te substitui, într-un fel, forului legislativ.

Din acest motiv, Grupul AUR va vota împotriva raportului de admitere.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Îi mulțumesc domnului senator pentru cuvânt.

Din partea Grupului USR, înțeleg că doamna Dragu a vrut să ia cuvântul. Nu mai...

În regulă.

Domnul Trifan, din partea Grupului USR, este invitat la cuvânt.

## Mulțumesc din nou.

Voi spune acum ce am spus și în comisia raportoare. De altfel, USR PLUS a fost singurul partid care a votat împotriva acestui proiect de lege în Comisia pentru administrație.

Am tot văzut legi care mută diverse instituții de sub alte ministere sub noul Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse. Acest lucru se întâmplă pentru că, așa cum USR PLUS a spus de la bun început, Ministerul Familiei este superfluu. Acum mutați Biroul de turism pentru tineret de la Ministerul Tineretului și Sportului sub acest nou minister inutil. Nu de mult, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități a fost creată prin comasarea altor două instituții similare. Acum din nou se sparge această instituție unică în două, pentru a muta una dintre ele sub acest minister-fantomă.

Ați creat un minister inutil, cu angajați, cu aparat de lucru, care consumă fonduri publice degeaba, doar ca să-i dați fostului primar general al capitalei o platformă politică.

Cerem desființarea acestui minister inutil, reducerea numărului de ministere și subțierea aparatului de stat din instituțiile centrale, reforme la care, de altfel, PNL s-a înhămat în campania electorală, dar pe care se pare că le-a cam pierdut pe drum.

Grupul USR PLUS va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc.

Mai avem o intervenție telefonică din partea doamnei senator Anca Dragu.

Este în telefon doamna senator?

Poate interveni doamna Dragu prin telefon?

OK! Așteptăm.

Înființarea acestui nou minister, al Tineretului și Familiei, cred că este o reușită a coaliției. Noi am inițiat să avem o atenție deosebită pentru familie, pentru copii, pentru viitorul societății. Poate împărtășim alte valori, valori diferite, dar, stimați colegi, pentru noi, cei de la UDMR, familia este baza societății și niciodată nu putem accepta ca o instituție care vine în sprijinul familiei să fie inutilă sau o fantomă.

Vă mulțumesc.

Bună ziua!

Vă mulțumesc. Doamna președintă, Stimați colegi,

Acest proiect a fost la Comisia pentru drepturile omului pentru aviz. Noi am decis amânarea unui aviz pe acest subiect, pentru că am trimis către Guvern solicitarea unor clarificări; așteptăm răspuns mâine la aceste clarificări.

Noi am fost contrariați de această posibilitate pe care acest OUG o dă Cancelariei premierului, de a iniția acte normative pe domeniile proprii de competență. Nu se specifică care sunt aceste criterii de competență. Este ca și cum celelalte ministere nu acoperă toate domeniile de competență de legiferare ale Guvernului, ca și cum ar fi domenii pe care până acum nimeni nu a legiferat și, ca atare, de aceea este nevoie să dăm această posibilitate Cancelariei premierului.

Știm bine că cancelarul, șeful Cancelariei, nu este membru al Guvernului, are o funcție asociată de ministru, deci se încalcă mai multe principii. Înțelegem, de asemenea, că ar fi foarte confortabil pentru domnul prim-ministru să poată emite acte normative în anumite domenii, în transporturi, în apărare sau, eu știu, poate mai ales în domeniile conduse de colegii dumnealui din partea PSD, dar considerăm că o asemenea situație ar crea confuzie generală la nivelul Guvernului.

De aceea noi am cerut aceste precizări și de aceea Comisia pentru drepturile omului nu a emis un aviz, în așteptarea precizărilor din partea Guvernului. Cred că ar fi fost de interes și pentru Comisia pentru administrație, și pentru toți senatorii.

Deci noi oricum nu susținem un asemenea demers și de aceea vă vom informa asupra celor primite din partea Guvernului.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna senator.

Mai există înscrieri la cuvânt pentru acest punct? Vă invit – din partea Grupului UDMR, liderul senatorilor UDMR, Turos Lóránd – la cuvânt la microfonul central. Domnule lider, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Inițial nu am vrut să intervin la acest punct de pe ordinea de zi, dar au fost rostite niște cuvinte, niște enunțuri de la acest microfon și trebuie să am o reacție.

Mulțumesc tare mult pentru intervenție, domnule senator. Dat fiind faptul că nu mai sunt dezbateri generale, voi trece inițiativa legislativă la votul final.

Un ultim proiect, că mai avem câteva minute până la ora 16.00.

Trecem la punctul 10 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru completarea tabelelor-anexă nr. I, II și III la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L12/2022).

Raportul Comisiei juridice, disciplină, imunități și validări este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice... Scuzați-mă, face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Îl invit pe domnul secretar de stat Marius Mureșan la cuvânt.

Vă rog.

**Domnul Gabriel Marius Mureșan** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ are în vedere următoarele:

1. Transpunerea Directivei delegate a Uniunii Europene 2021/802 a Comisiei din 12 martie 2021 de modificare a anexei la Decizia-cadru din 2004 a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne în ceea ce privește includerea unor noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog”, fiind completat astfel tabelul-anexă nr. I al Legii nr. 143/2000 cu două noi substanțe.