Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 26 iunie 2023, și vă anunț că, din totalul de 135 de senatori,

până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 79 de colegi.

Ședința este condusă împreună cu doamna senator Roberta-Alma Anastase și domnul senator Ion Mocioalcă. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă aveți comentarii pe ordinea de zi? Domnul senator Radu Mihail.

Mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea să fac niște anunțuri. Grupul USR îl înlocuiește la președinția Comisiei de mediu pe domnul Mureșan cu domnul Oprinoiu, domnul senator Oprinoiu, iar la Comisia de energie doamna Anca Dragu îl va înlocui pe domnul Mureșan. La Comisia de finanțe, domnul Negoi îl va înlocui pe domnul Mureșan, iar la Comisia de mediu domnul Postică îl va înlocui pe domnul Mureșan.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Astea nu erau chiar pe ordinea de zi, dar... Mulțumesc.

Doamna Boancă Rodica, aveți observații pe ordinea de

zi?

Da?

Domnule Țâgârlaș, vă rog, până ajunge...

Domnule președinte,

Solicităm să aveți în vedere că L307/2023, punctul 16 pe ordinea de zi, în urma discuțiilor cu liderii grupurilor parlamentare, se solicită a fi trimisă la comisii și prelungirea termenului cu cel puțin două săptămâni de la reluarea activității.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Boancă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pe procedură, vreau să fac și eu un anunț.

Vă informez că mi-am dat demisia din Grupul parlamentar AUR din cauza încălcării promisiunii „Fără traseiști, fără securiști, fără masoni”. Am intrat în AUR, pentru o politică nouă.

Acum, fiind pus pe tavă sistemului, mă văd obligată să-mi dau demisia de onoare.

Rămân senator independent, neafiliat, în luptă cu sistemul, așa cum am promis. Dumnezeu să apere România! Mulțumesc.

Da, domnule Mureșan... Domnule Cernic.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am văzut că de pe ordinea de zi a Senatului lipsește procedura începută de săptămâna trecută, respectiv procedura de revocare a domnului Alin Nica din funcția de membru al Consiliului Național de Integritate.

Președintele PSD–PNL al Consiliului Județean Timiș este vizat de sesizări ale Agenției Naționale de Integritate pentru indicii cu privire la săvârșirea infracțiunilor de folosire a funcției pentru favorizarea unei persoane, fals în declarații și conflict de interese. Acestea au fost înaintate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și e clar că Senatul, care l-a și votat pe Nica în funcție de membru CNI, trebuie să continue procedura demarată săptămâna trecută și să dăm un vot pe ceea ce înseamnă scoaterea lui din acest for de supraveghere al Agenției Naționale de Integritate.

Săptămâna trecută, așa cum am spus, votul pentru suplimentarea ordinii de zi a trecut cu o largă majoritate în

plenul Senatului și este datoria noastră să ducem la îndeplinire voința suverană a plenului.

Așadar, stimați colegi, vă rog să introducem pe ordinea de zi această solicitare de revocare a domnului Alin Nica, care a fost depusă de către PSD.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bun. Mai întâi

Asta era?

## **Doamna Roberta-Alma Anastase**

**:**

Nu, nu, îi dă replică.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Drept la replică înainte de vot.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Țâgârlaș.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Nu este un drept la replică că mi-ați folosit numele, este un drept la replică la procedură, raportat la argumentele pe care le-ați uzitat, și-mi este absolut necesar să replic, pentru că ați spus neadevăruri și ați spus niște lucruri care ar putea să inducă în eroare Senatul, în plenul lui, în momentul în care va da votul.

Liderul dumneavoastră a fost prezent astăzi în BP când s-a comunicat pentru prima dată punctul de vedere al domnului Nica Comisiei juridice; Comisie juridică care trebuie să prevaleze... în fața căreia se prevalează dreptul la apărare al oricărei persoane. Pentru a putea dispune la un moment dat, trebuie să am pozițiile celor două părți beligerante – Grupul PSD și domnul Nica. După ce vom face o analiză, vom exprima un punct de vedere.

Comisia juridică are termen mâine, la ora 12.00, pentru a analiza argumentele uzitate în apărare de către domnul Nica.

Vă mulțumesc și vă rog să respingeți solicitarea formulată de către Grupul USR.

Vă rog. Scurt, dacă se poate, vă rog.

Comisia juridică a avut termen două săptămâni pentru a analiza această solicitare, nu ați făcut nimic. Așadar, nu se aplică ceea ce a susținut domnul senator mai devreme. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bun.

Acum supun propunerea formulată de către domnul senator Cernic.

Vot, vă rog.

Votăm suplimentarea ordinii de zi cu propunerea pentru care n-am primit raport de la Comisia juridică.

Doar 27 de voturi pentru, 62 contra, o singură abținere. Propunerea n-a trecut. Acum

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Având în vedere că la primul vot nu s-a putut exprima votul, rugămintea, cu acceptul colegilor, este să reluăm toată procedura de vot. Sunt 3 voturi, nu cred că e o problemă. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da, dacă a fost o problemă tehnică, o eroare tehnică, vă propun, într-adevăr, să reluăm cele trei voturi.

Începem cu vot pentru prelungirea termenului și retrimiterea la comisie a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (L307/22.05.2023).

Vot, vă rog.

53 de voturi pentru, 36 contra și 6 abțineri...

Se întoarce la comisie, da.

În continuare,

Din nou avem probleme tehnice văd.

Îmi cer scuze pentru dificultățile tehnice.

Fac precizarea încă o dată: la primul vot a fost prelungirea termenului și retrimiterea la comisie, da? Că am înțeles că tehnic nu s-a auzit, probabil că n-am avut dicție. Da. Da, mulțumesc.

Așteptăm remedierea problemei tehnice.

Am primit asigurări că va fi remediată foarte rapid problema tehnică. Îmi cer scuze.

Pe procedură, până se remediază.

## **Domnul Claudiu-Marinel Mureșan:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Ca urmare a demisiei pe care am înaintat-o partidului USR, aș vrea să anunț că mă retrag din Grupul parlamentar USR și voi activa ca senator neafiliat.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Am luat act.

Salutăm prezența în plen la lucrări a unui grup din Galați, la inițiativa domnului senator Marius Humelnicu.

Bun. Revenim. Înțeleg de la tehnic că s-a remediat defecțiunea sistemului de vot.

În continuare,

Programul de lucru pentru această zi este: până la ora 17.00 – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, iar la ora 17.00 – vot final.

Propuneri în legătură cu programul de lucru? Nu sunt.

- Dacă nu sunt intervenții,

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

La punctul numărul 1, secțiunea I, avem validarea unui mandat de senator și depunerea jurământului de credință față de țară și popor.

Vă reamintesc că Senatul a procedat la vacantarea unui mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 1 Alba, ca urmare a demisiei domnului senator Bumb Sorin-Ioan.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor senator, Domnilor senatori,

Raport privind validarea mandatului de senator al domnului Claudiu-Vasile Răcuci.

Biroul permanent, în ședința din 13 iunie 2023, a luat act de documentele trimise de președintele Partidului Național Liberal, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, în sensul solicitării validării mandatului de senator al domnului Claudiu-Vasile Răcuci, supleant pe lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 1 județul Alba, ca urmare a vacantării locului de senator ales în această circumscripție, întrucât mandatul de senator al domnului Sorin-Ioan Bumb a încetat prin demisie, începând cu data de 1 mai 2023.

Astfel, Senatul, în ședința din 24 aprilie 2023, a luat act de încetarea prin demisie a mandatului domnului senator Bumb Sorin-Ioan.

Biroul permanent a învestit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să întocmească un raport de validare a mandatului de senator al domnului Claudiu-Vasile Răcuci.

La adresa Biroului permanent sunt atașate adresa președintelui PNL, Nicolae-Ionel Ciucă, precum și toate documentele pe care dispozițiile legale incidente le solicită.

S-au analizat documentele legale și condițiile prevăzute în regulament și în legile aplicabile și s-a hotărât, cu unanimitate de voturi a membrilor prezenți, să adopte un raport favorabil de validare a mandatului de senator al domnului Claudiu-Vasile Răcuci, supleant pe lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 1 județul Alba.

Raportat la această situație, vă rog să-mi permiteți să dau citire hotărârii privind validarea unui mandat de senator.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții în legătură cu raportul?

Dacă nu sunt intervenții,

Vă felicit, domnule senator, pentru preluarea mandatului.

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul Senatului, senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor, în condițiile prevăzute de lege.

Declar deschisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de către domnul Claudiu-Vasile Răcuci.

Vă rog să ne ridicăm pentru intonarea imnului.

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, republicată, jurământul scris se rostește solemn, se semnează și se depune la președintele Senatului.

## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:**

Eu, Răcuci Claudiu-Vasile, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 1 Alba,

„Jur credință patriei mele, România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu.”

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Trebuie să vă înmânez însemnele de senator.

Felicitări încă o dată, stimate coleg!

Declar închisă ședința solemnă a Senatului, consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor.

Și începem cu vot pentru propunerea Grupului parlamentar al USR de completare a comisiilor.

Nu asta a fost solicitarea?

Deci înțeleg că nu se dorește vot de completare a comisiilor așa cum au înțeles.

Da, vă rog. Vă rog să faceți precizările.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma verificărilor pe care le-am făcut anterior de a face anunțurile, dat fiind că a fost numai în cadrul grupului, n-am adus oameni din altă parte în comisie, am spus că nu e

nevoie de un vot specific în acest sens, iar pentru numirile ca atare nu e nevoie de vot. Asta e înțelegerea mea. Dacă cumva m-am înșelat...

Orice modificare în comisie se supune votului plenului, domnule senator, eu așa știu.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Într-adevăr este vorba de modificări în componența comisiei, dar aici a fost vorba de o înlocuire în cadrul unei comisii.

Eu zic că trebuie vot. Da? Bun.

Vot pentru propunerea formulată de către Grupul USR, prin domnul senator Radu Mihail.

Vot, vă rog.

99 de voturi pentru, un vot contra, o singură abținere. Propunerea a fost aprobată de către plen.

La punctul 2, secțiunea I, avem Proiectul de hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Senatului nr. 8/2013 privind structura serviciilor Senatului.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește afișat pe pagina de internet a Senatului.

Dacă este prezentă, dau cuvântul doamnei chestor Cristina-Mariana Stocheci, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Potrivit prevederilor art. 216 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului, ajutat de patru secretari generali adjuncți.

Având în vedere cele menționate mai sus, este necesară corelarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Hotărârea Senatului nr. 8/2013 privind structura serviciilor Senatului, cu modificările ulterioare, astfel încât să corespundă modului în care sunt organizate în fapt structurile Senatului. În acest sens, pentru a răspunde contextului actual, se impune și modificarea structurii organizatorice.

Ca urmare a celor expuse mai sus, a fost elaborat Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Hotărârii Senatului nr. 8/2013 privind structura serviciilor Senatului.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

La punctul 3, secțiunea I, avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Astfel, Biroul permanent al Senatului, în ședința de astăzi, 26 iunie 2023, a analizat solicitarea inițiatorilor de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

La punctul 4, secțiunea I, avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare în perioada 21–24 iunie 2023, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, conform art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Domnul senator Radu Mihail.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă ați remarcat, este vorba de opt inițiative legislative care trec tacit.

Așa cum am semnalat-o și în alte ședințe ale plenului, Senatul se îndepărtează de misiunea pe care o are: de a dezbate și de a vota legi. Vă atrag atenția că ne afectează pe noi toți, pentru că nu mai suntem un for care are putere legiuitoare în stat și continuăm să acumulăm legi care trec tacit. Este absolut anormal și rugămintea mea este pentru domnul președinte de ședință, pentru domnul președinte Ciucă, să schimbe modalitatea de funcționare, astfel încât să fie exigenți cu comisiile, să putem să votăm tot ce apare pe ordinea de zi, pentru că nu este așa greu.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a Legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L396/21.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să-și prezinte inițiativa.

Dacă nu există, reprezentantul Guvernului este?

Domnul vicepreședinte Cazanciuc, în numele inițiatorului.

## Stimați colegi,

Dincolo de angajamentele noastre din Planul național de redresare și reziliență, noi am tot spus de-a lungul timpului că trebuie să corelăm, să aducem textele Codurilor penale și de procedură penală în acord cu deciziile Curții Constituționale.

Am făcut deja o dată acest lucru, astăzi vă supunem atenției alte patru decizii ale Curții Constituționale, transpuse în amendamente care au fost deja votate de Senat pe un proiect anterior. Din păcate, ele au picat la Camera Deputaților din rațiuni care nu țin de conținutul textelor adoptate de noi. Am reluat acea inițiativă. Practic, ce avem astăzi supus votului sunt texte care au fost deja discutate la Senat.

Cum spuneam, punem în acord articole din cele două Coduri în acord cu deciziile Curții Constituționale. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Alte intervenții?

Înainte de a da cuvântul domnului președinte Țâgârlaș, pentru prezentarea raportului, vreau să salut prezența unui grup de elevi premianți din comuna Miroslovești, județul Iași.

## Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule senator, în calitate de reprezentant al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a Legii nr. 318/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea ANABI.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea dispozițiilor legale la care am făcut trimitere, în sensul în care se preconizează stabilirea numărului zilelor de amendă, la determinarea cuantumului sumei unei zile de amendă, la individualizarea pedepsei, la procedura de aplicare a măsurii de internare medicală provizorie și la procedura sechestrului. Totodată, se propune modificarea unor dispoziții referitoare la procedura de valorificare a bunurilor sechestrate.

Practic, prin deciziile CCR la care se face trimitere în expunerea de motive, respectiv nr. 708/2021, nr. 357/2022, nr. 490/2022 și nr. 11/2023, se revine la corijarea dispozițiilor legale, astfel încât înțelesul dispozițiilor legale să fie clar, concis și să fie aplicabile în materie penală.

În urma dezbaterii în Comisia juridică s-au analizat și argumentele de natură tehnică și au fost adoptate amendamente de tehnică, raportat și la avizul emis de către Consiliul Legislativ.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil.

CES-ul nu și-a exprimat punctul de vedere, cu toate că a fost solicitat acest punct de vedere.

Cu majoritate de voturi, s-a admis un raport de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Neagu Ionuț. Nu? Nu. Am înțeles.

Bun, dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România (L415/26.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul, pentru prezentarea proiectului de lege. **Domnul Ion Popa** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de act normativ se urmărește instituirea cadrului legal privind aplicarea tarifelor rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România care sunt percepute de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere stabilite în funcție de perioadă, cum este în prezent legiferat prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, precum și tarifarea raportată la distanța parcursă.

Tariful rutier stabilit în funcție de perioada parcursă pe rețeaua de drumuri de interes național va fi reprezentat de rovinietă.

Tariful rutier stabilit în funcție de distanța parcursă pe rețeaua de drumuri de interes național va fi reprezentat de TollRO, care se aplică pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe acesta.

Proiectul de lege cuprinde dispoziții referitoare la transpunerea în legislația națională a modificărilor aduse prin Directiva UE nr. 362/2022 asupra Directivei nr. 62/1999, precum și obligațiile asumate de către România prin Planul național de redresare în cadrul „Componentei 4 – Transport sustenabil, decarbonizare rutieră”, în conformitate cu principiul „Poluatorul plătește” – jalonul 59.

Vă mulțumesc. Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana. Înțeleg că v-ați înscris pentru intervenții. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Revenim la aceeași chestiune. Unde sunt banii de la rovinietă? Acum transpuneți directive ale Uniunii Europene. Interesant. Dacă era doar legea română, nu mai făceam nimic, acum e directivă.

Unde se duc banii, unde se regăsesc? Acum discutăm de porțiuni de drum? Suntem în stare de așa ceva? Probabil că suntem, pentru că o să ne dea Uniunea Europeană bani, bani pentru urmărire, bani să nu mai depășești viteza, dar noi n-avem drumuri, nu avem nimic, este dezastru.

Încă o dată vă întreb: se iau miliarde de euro pe rovinietă, pe toate taxele, unde se regăsesc acești bani? Pentru că acești bani ar trebui să-i regăsim în tot ceea ce înseamnă rutier. Unde sunt? Noi autostrăzi nu avem. Faceți 10 km, chemați toate televiziunile și e fanfară militară că s-au pus în funcțiune 10 km de autostrăzi. Unde se duc banii, domnule președinte? Unde vi se duc banii de pe rovignetă? Vin acum alegerile, nu? De acolo să furăm, pentru că este un hău întreg la Transporturi și la ANAF, de unde se tot fură și se dau către ai dumneavoastră, ca să se regăsească aici.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final... A, iertați-mă!

Da, raportul, prezentarea raportului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru transporturi și infrastructură.

Dezbaterea proiectului de lege a avut loc în ședința din data de 26.06, care s-a desfășurat prin mijloace online și la sediul Senatului.

Membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis.

Comisia pentru transporturi și infrastructură supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc.

Da, da, da, asta s-a întâmplat. Îmi cer scuze! Bine.

Deci declar încheiate dezbaterile, inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 3 al...

Domnule senator, vă rog.

Și înțeleg că și domnul senator Tánczos Barna. Îmi cer scuze, da! M-am emoționat. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, ce aș vrea să reclam eu este modul acesta în care alegeți ca Senatul, una dintre cele mai înalte instituții ale României, să-și desfășoare activitatea. Am fost anunțați despre acest proiect de lege undeva dimineață, la 10.40. Bineînțeles, am reclamat acest fapt că nu se respectă termenul minim regulamentar, de 24 de ore, în care să avem ocazia să aducem modificări prin amendamente, să vedem exact ce prevede acest proiect de lege.

Noi am votat împotrivă, bineînțeles, în comisie.

Bineînțeles că acest tip de lucru este o normă, văd, în Senatul României și, dacă se poate, pe viitor v-aș ruga să respectăm măcar termenele regulamentare. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Tánczos Barna.

Mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai acum, tocmai cu mine, tocmai..., dar emoțiile. Mulțumesc.

Este un proiect de lege extrem de important, din mai multe motive. Vine, pe de o parte, să îndeplinească acele angajamente ale României care au fost făcute odată cu negocierea PNRR-ului.

Și dați-mi voie să felicit Guvernul pentru eficiența maximă cu care trece prin Parlament acest angajament sau probabil că va trece prin Parlament acest angajament, acest proiect de lege.

Întrebarea mea către reprezentantul Guvernului se referă la modul în care aceste noi taxe vor contribui la decarbonizarea transportului. Cum vor ajunge acești bani în proiecte sau în programe naționale prin care se atinge acea țintă de decarbonizare a transportului? Pentru că până în momentul de față doar Ministerul Mediului finanțează astfel de programe, știm foarte bine, programele „Rabla Plus”, „Rabla Clasic”, „Rabla Local” – toate vin în susținerea acestui obiectiv. Dar aș vrea să știu care este modalitatea prin care Ministerul Transporturilor va contribui la realizarea acestei ținte, acestui obiectiv, dincolo de colectarea banilor și alimentarea unui fond care după aceea trebuie să știm în ce direcție este îndreptat și cum va finanța aceste programe. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, domnule secretar de stat, doriți să răspundeți acum sau doriți să răspundeți în scris?

Microfonul 8, vă rog.

Nu avem până în acest moment datele pe care le-ați solicitat dumneavoastră și urmează, oricum, să fie reglementată ulterior. Așa cum ați subliniat și dumneavoastră, este o obligație pe care ne-am asumat-o prin PNRR și care trebuie pusă în aplicare.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc.

În această situație, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Având în vedere că este ora 16.58, vreau să

La punctul 3 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind statutul asistentului judecătorului (L366/12.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii legislative.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia juridică a fost sesizată, prin adresa L366/2023, din 12 iunie 2023, în vederea emiterii unui raport privind propunerea legislativă aferentă statutului asistentului judecătorului.

Proiectul legislativ are ca obiect, potrivit expunerii de motive, stabilirea statutului asistentului judecătorului, care, potrivit prevederilor art. 150 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, funcționează în cadrul curților de apel, tribunalelor și tribunalelor specializate.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea legislativă.

În urma dezbaterii aflate, fiind Cameră decizională Senatul, au fost aduse amendamente relevante pentru îmbunătățirea cadrului legal.

Prin amendamente s-a admis reglementarea unor aspecte referitoare la:

– rolul asistenților judecătorilor, care este acela de a sprijini activitatea instanțelor acolo unde volumul și complexitatea sunt mai mari;

– de asemenea, introducerea condițiilor vechimii de minimum 3 ani în specialitatea juridică, urmărindu-se asigurarea unei proporționalități între scopul înființării acestei categorii profesionale de profil juridic și nevoile instanțelor de judecată;

– o durată mai lungă, de 6 luni, pentru durata stagiului de formare inițială, care era prevăzută de două luni;

– de asemenea, pentru a putea valorifica experiența acumulată, din punctul de vedere al vechimii în specialitatea juridică, a unor aspecte legate de activitatea desfășurată de către experții juriști pentru perioada derulării proiectului „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanțe judecătorești”, precum și pentru perioada lucrată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Înscrieri la cuvânt? Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Vă mulțumesc.

Am și eu o mare problemă.

Art. 6 menționează care sunt condițiile pe care le poate îndeplini un asistent al judecătorului: cetățenie română, domiciliu în România, capacitate deplină de exercițiu, licențiat în drept, fără antecedente penale, cunoaște limba română, apt din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției, se bucură de o bună reputație.

Mergem la art. 40. Hai să vedem ce poate să facă orice persoană licențiată în drept, un român, fără niciun fel de vechime în această profesie! Ce face? Acordă sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată, realizează activități de documentare, de verificare și de prezentare a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a elementelor de fapt și de drept relevante în cauză, redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărâri judecătorești sau ale altor acte procedurale. Asta numai după două luni de pregătire la INM! Două luni!

Timp în care ce facem? Deci în loc să angajăm judecători, în loc să deschidem această profesie, pentru că există un deficit de peste 40%-50%, dacă nu – îmi spuneau câțiva judecători – este 60% deficit de judecători în instanțe, noi angajăm asistenți, care vor fi o mai mare bătaie de cap asupra judecătorului, pentru că vor fi nevoiți să-i învețe, să-i alfabetizeze în domeniul juridic. Nu au cum...

Da, vă înțeleg, dar trebuie să le expun problema...

Da, timpul a expirat.

...pentru că în instanță...

Mie îmi expiră, tot timpul, timpul ăsta, am o problemă cu timpul – și timpul „n-a mai avut răbdare”. Însă nu cred că asta e problema, domnule președinte, cred că trebuie să ne gândim la România, la instanțele de judecată. Și cred că chiar dumneavoastră, toți, ar trebui să fiți interesați, pentru că mulți au avut probleme în instanță, cu dosare reale sau contrafăcute, și v-ați lovit de acest nenorocit de sistem judiciar, care nu funcționează, este disfuncțional. Și nu așa va putea funcționa.

Mulțumesc.

Fiecare dintre noi va putea fi victimă a acestui sistem...

Mulțumim.

...pentru că nu avem judecători, iar asistenții aceștia nu pot rezolva problema din sistem, cu tot respectul. Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții...

Doamna senator Alina Gorghiu, doamna ministru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul final merită citit, pentru că nu are legătură cu ce s-a spus acum.

Stimate domnule președinte,

Stimați senatori,

Momentul legislativ de astăzi este important, pentru că acest proiect este în Cameră decizională, urmează promulgarea acestei legi cu privire la o instituție nouă, și anume asistentul judecătorului.

Este, sigur, o legislație așteptată de Consiliul Superior al Magistraturii și, da, acest asistent are menirea să ajute judecătorul în activitatea lui. De aceea, cred eu că acest proiect de lege de astăzi e un semnal foarte bun, e un mesaj de parteneriat real între Parlamentul României, CSM și Ministerul Justiției. E momentul să ajungem să dialogăm unii cu alții, pentru că problemele sistemului judiciar trebuie înțelese, trebuie identificate împreună și trebuie să găsim soluții concrete tot împreună.

Consider că această instituție a asistentului judecătorului răspunde unor necesități care rezultă din activitatea instanțelor și poate să aducă avantaje considerabile în planul creșterii calității actului de justiție, al reducerii duratei medii de soluționare a proceselor și al termenelor de redactare a hotărârilor, aspecte semnalate de fiecare justițiabil și cred eu că sunt deficiențe care s-au perpetuat în timp și trebuie să ne aplecăm asupra lor. Cum spuneam, este un concept nou în arhitectura sistemului de justiție național, însă trebuie să vă spun că a fost implementat cu rezultate pozitive incontestabile în multe din țările europene.

Asistentul judecătorului, așa cum spunea domnul președinte Țâgârlaș, are rolul să sprijine activitatea judecătorului, să degreveze magistrații de activitățile

Mulțumesc, mulțumesc, doamna senator, doamna ministru.

Este clar, am încheiat dezbaterile, inițiativa legislativă rămâne...

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-aș fi dorit să fie inițiatoarea acestui proiect, doamna Laura Vicol, aici, să-i fi mulțumit pentru că s-a gândit și la acest lucru, alături de alți colegi.

Într-adevăr, așa cum a spus și doamna ministru, este un proiect extraordinar, un proiect, repet, al colegei noastre Laura Vicol, prin care rolul asistenților judecătorilor e acela de a sprijini activitatea instanțelor acolo unde volumul și complexitatea sunt mari.

Vorbim de asistentul judecătorului, care există deja la nivelul majorității statelor europene. Trebuie și noi să susținem aceste lucruri. Necesitatea a fost semnalată însăși de sistemul judiciar de o perioadă semnificativă de timp. În acest sens, a fost desfășurat un amplu exercițiu la nivelul a 19 instanțe. A fost un proiect-pilot, un proiect care a dat rezultate.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Doamna senator Alina Gorghiu, doamna ministru, aveți cuvântul.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Pe procedură.

Am uitat, domnule președinte de ședință, să vă fac un anunț: mi-am dat, așa cum am informat grupul, demisia din funcția de vicepreședinte al Senatului. Vă mulțumesc încă o dată pentru colaborare tuturor. Mulțumesc Grupului senatorilor PNL pentru suport și pentru că m-au suportat.

Și vă anunț de la acest microfon că, în locul meu, domnul senator Marcel Vela va ocupa poziția de vicepreședinte al Senatului. Este un coleg cu experiență. Îi urez succes. Vă urez succes tuturor și vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumim, mulțumim, doamna ministru, doamna președinte interimar.

Luăm act de această demisie, n-avem cum altfel, și urmează să ne exprimăm votul cu privire la vacantarea funcției de vicepreședinte al Biroului permanent al Senatului deținute de către doamna Alina Gorghiu.

Domnule președinte,

În calitate de vicelider al Grupului PNL, confirm situația expusă de către distinsa noastră colegă, doamna ministru Alina Gorghiu, și în cadrul grupului a fost ales domnul senator Marcel Vela pe poziția de membru în Biroul permanent, ca vicepreședinte.

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte,

Trebuie totuși să revenim la reguli.

În Senatul României pozițiile se alocă după ponderea grupurilor parlamentare. Grupul parlamentar USR, conform ponderii pe care o are în Senat, are dreptul la un vicepreședinte. De altfel, cutuma în acest Senat a fost că întotdeauna opoziția a avut un vicepreședinte. Drept care consider că orice vot este prematur și este nevoie să ne ducem în Biroul permanent, să ne ducem mai ales în Comitetul liderilor și să stabilim cum va fi atribuit acest rol de vicelider. Și bineînțeles că, în mod normal, după procente, după cutumă, după tot ce vreți, acest loc aparține de drept USR.

Dacă se supune ceva la vot, atunci să facem o procedură așa cum trebuie, cu candidaturile care vor fi propuse în Comitetul liderilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Mă gândeam să vă propun ca în sesiunea de vot final să vă supun propunerea de suplimentare a ordinii de zi cu alegerea unui vicepreședinte.

Dar să ajungem la vot final. Mai avem încă 50 de minute până atunci.

Deci la punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic (L310/22.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Aveți cuvântul, vă mulțumesc.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege prevede, practic, o interdicție de tăiere a pădurilor din jurul Bucureștiului. Este un proiect depus alături de societatea civilă, un proiect care răspunde la sesizările care au venit de la mii de ilfoveni și bucureșteni.

Pe scurt, astăzi pierdem din viață, murim prematur cu 4 ani din cauza poluării aerului. În tot acest timp, ne tăiem plămânii verzi, plămânii naturali care există deja și pentru care în alte state lumea se luptă să fie păstrați sau poate chiar plantați. Noi îi avem, trebuie să-i protejăm.

Vreau, pe această cale, să mulțumesc parlamentarilor care au susținut proiectul de lege, senatorilor care au susținut proiectul de lege în comisii, care s-au și alăturat ulterior, înțelegând importanța acestui proiect, ca inițiatori.

Trebuie să înțelegem foarte clar: în 2022 500.000 de arbori au fost tăiați legal din pădurile din jurul Bucureștiului, din Ilfov, cu legea în brațe. Practic, legea este strâmbă și Senatul, și Camera Deputaților au o datorie morală să îndrepte această realitate, să facă ca legea să protejeze cu adevărat aceste păduri, care au un rol eminamente social. Nu mai putem să asistăm nepăsători la cum aceste păduri sunt distruse de la zi la zi chiar sub ochii noștri.

Mulțumesc, mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări sau Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, sau Comisiei pentru mediu, comisii care au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

## **Domnul Liviu-Lucian Mazilu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum bine ați precizat, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru mediu au fost sesizate în vederea raportului comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de act normativ, cu observații.

Consiliul Superior al Magistraturii, în punctul de vedere transmis, a precizat că propunerea legislativă nu poate fi adoptată în forma înaintată de către inițiatori.

Membrii celor trei comisii, în mai multe ședințe, au examinat propunerea legislativă și punctele de vedere primite și, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din raport.

În consecință, cele trei comisii

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Tánczos Barna. Domnule ministru, aveți cuvântul. Sper să mai repar din...

## S-a reparat, s-a iertat. Domnule președinte,

## Dragi colegi,

M-am alăturat inițiatorilor și le mulțumesc pentru acceptul de a veni alături și de a susține acest proiect de lege.

Intrând în detalii, cu siguranță, legea are ca scop principal interzicerea tăierilor cu scop economic, pentru că și tăierile de conservare și intervențiile de păstrare a componenței pe specii sunt tot tăieri și sunt tot exploatări forestiere. Dar scopul nostru este de a proteja aceste păduri și de a crea acea centură verde pentru București, care să aducă un plus de ozonificare, de aer curat în această zonă extrem, extrem de poluată. Mă număr printre cei care au experimentat mersul pe aceste poteci, mersul în aceste păduri și am experimentat și acele conflicte care, ani la rând, s-au iscat între forestieri, între silvicultori și societatea sau membrii societății civile.

Aceste lucruri pot fi rezolvate dacă tratăm cu maximă seriozitate, în zonele cu un specific diferit, exploatarea pădurilor în scop social. Pădurile acestea pot oferi acel plus de aer curat de care au nevoie locuitorii capitalei, pot veni cu acel plus care înseamnă o exploatare în scop sportiv, în scop social a acestor păduri, dar cu siguranță este nevoie de o abordare total nouă, motiv pentru care în dezbaterile din comisii am propus ca până la sfârșitul lunii august, împreună cu Ministerul Mediului, să găsim o soluție nouă de încadrare a acestor păduri într-o altă categorie de protecție. Carpenizarea, teizarea acestor păduri este o realitate. Din păcate, acele intervenții, strict în scop de conservare, au fost transformate în tăieri de specii mult mai valoroase, motiv pentru care trebuie regândit de la zero tot ce înseamnă încadrarea acestor păduri, trebuie permanentizate traseele, pentru că bucureștenii și ilfovenii n-au șansa de a trăi lângă parcuri naționale.

Puteți încheia.

...Via Transilvanica și aceste trasee permanentizate vor aduce plusvaloare și cetățenilor, și bucureștenilor, și României.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Dinică Silvia.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbesc astăzi aici ca locuitor al Bucureștiului. M-am născut, am crescut în București, trăiesc în București și văd că am rămas cu jumătate din pădurea pe care o aveam în jurul Bucureștiului.

Specialiștii ne spun că avem nevoie de 100.000 de hectare de pădure în jurul Bucureștiului și noi abia dacă atingem un sfert dintre acestea. Poluarea ne ucide. Ne ucide lent și nu face discriminare – nu ține cont nici de opțiunile

politice, nici de vârstă, nici de locul unde ne aflăm în București: dacă suntem în sectorul 1 sau în sectorul 5.

Și cred că e nevoie să facem mult mai mult. E foarte bine că avem astăzi această lege aici, în Senat. Eu sper să o votăm cu toții. Eu sper să facem mai mult decât atât, să ne gândim ce facem și cu alte zone verzi din jurul orașelor mari, care se confruntă și ele cu poluare, și mai ales sper ca la Camera Deputaților acest proiect să treacă, și nu să rămână într-un sertar până când ne mai gândim noi ce facem în legătură cu poluarea. Pentru că lucrurile astea ce țin de viața noastră, a tuturor, nu mai pot aștepta.

Grupul parlamentar USR, evident, va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Țâgârlaș.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Când am fost sesizați cu această inițiativă legislativă am reflectat asupra conținutului ei și am încercat să identificăm toate soluțiile juridice remediu, astfel încât să fie aplicabilă. Și vreau să vă spun că, dacă inițial am fost tentat să merg către o soluție de respingere, un raport de respingere, în urma analizei judicioase a argumentelor, precum și a pozițiilor exprimate de către, pot să spun, amicul meu Alex Găvan, un celebru alpinist al României, am reflectat și, împreună cu colegii mei, cum a fost și doamna Laura Moagher, cum a fost domnul Cazanciuc sau doamna Moș, doamna Banu, am stabilit că totuși ar trebui să dăm o șansă acestui proiect și să-l remediem – și l-am remediat. Și am ajuns la o variantă în care trei comisii au votat în unanimitate o inițiativă extrem de bună.

Inițiativa vizează, practic, realizarea unui coridor de protecție a Bucureștiului și de protecție a locuitorilor din Ilfov, prin lipsirea de posibilitate de intervenție economică pe aceste păduri din județ, în special din județul Ilfov, dar și din București.

Plec de la ideea că, fiind maramureșean, am văzut ce înseamnă să distrugi una dintre cele mai importante avuții ale României, să vezi munții cum dispar și rămân golași, fără păduri și-mi dau seama că trebuie să intervenim atunci când putem.

De asemenea, mi-am pus problema: de ce doar Bucureștiul ar beneficia de un astfel de proiect? Și mi-am răspuns în sensul în care totul trebuie să plece de la un proiect-pilot, să vedem modul de analiză, de evoluție, după care să-l transformăm și să-l transcendem la nivelul altor localități, pentru că, așa cum distinșii mei colegi au spus anterior, acest proiect trebuie să fie multiplicat și trebuie să învățăm să ne respectăm natura, pentru că de acolo plecăm și trebuie să fim în armonie cu ea. Asta nu înseamnă că nu profiți de materialul lemnos, întotdeauna am profitat. Noi avem catedrale de lemn, asta înseamnă că moroșenii mei au tăiat lemnul și l-au folosit, dar l-au folosit judicios, nu l-au folosit într-un dezechilibru economic, nu l-au exploatat pentru export, ci l-au folosit într-o relație echilibrată cu nevoile normale ale comunității.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Iovanovici.

Mulțumesc.

Să știți că am citit cu foarte mare atenție, să văd interdicțiile. În schimb, aici găsesc patru permisiuni: „(...) sunt permise doar tăierile în scop de reconstrucție ecologică, doar în cazul în care existența tipului fundamental de pădure e pusă în pericol de lucrări anterioare care au destructurat arboretele sau de extinderea unor specii care le elimină pe cele principale locale, în baza unor studii de specialitate, cu menținerea compoziției specifice tipului natural (...). În cazuri strict justificate, se poate proceda la recoltarea arborilor care creează o stare de pericol pentru siguranța utilizatorilor pădurilor.”

De fapt, ce faceți? Le permiteți să încalce legea prin aceste permisiuni. O lege care interzice nu spune: „Permite în următoarele cazuri”, ci: „Se interzice tăierea.” Tot ceea ce faceți este permisiune.

Să știți că pădurile s-au tăiat legal, pentru că au făcut niște acte ilegale, prin care toate aceste comisii și toate ocoalele silvice și așa mai departe au scris acolo ceea ce cerea legea, dar nu se regăsea, de fapt, în pădure. Nici nu știți câți arbori care nu erau niciodată un grad de pericol au fost tăiați. De ce? Pentru că legea le permite. Ați mai introdus patru permisiuni...

Timpul a expirat, doamna senator.

Da.

Vă mulțumesc frumos.

Din păcate, nu o să avem rezultatul scontat de dumneavoastră, ci încă niște vile ale unor politicieni sau cine știe ce procurori de pe la DIICOT care-și doresc încă o vilă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Și mai este înscris la cuvânt domnul senator Popescu IonDragoș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, este un proiect bun, care, iată, a suscitat interesul tuturor colegilor, de la toate partidele. Pleacă de la premisa că trebuie să ne apărăm de o poluare, o poluare pe care, din păcate, o avem nu numai în București, ci o avem în foarte multe orașe din țară. Și problema cea mai mare, din punctul meu de vedere, este că nu avem niște măsurători reale. Stațiile Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului sunt puține, nu sunt finanțate și atunci astfel de tip de proiect cred că ar trebui aplicat mult mai multor orașe..., din București, atunci când vom avea realitatea unor date exacte și a unui nivel existent de poluare în orașele țării.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții, deci declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului cuprinzător privind transportul aerian dintre statele membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est și Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, semnat la 17 octombrie 2022 la Bali, Indonezia (L247/02.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Invit reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Iani Popa, pentru prezentarea proiectului de lege.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Scopul acordului este crearea treptată a unui spațiu aerian comun între Uniunea Europeană, statele sale membre și statele membre ASEAN, care să se bazeze în special pe norme identice în domeniul siguranței, al securității, al managementului traficului aerian, al mediului, al protecției consumatorilor, al sistemelor de rezervare, informatizare, precum și cu privire la aspectele sociale.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru transporturi și infrastructură au elaborat un raport comun și invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul, domnule...

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe parcursul unor ședințe separate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură și cei ai Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru politică externă supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt intervenții. În acest caz, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei (L699/14.11.2022).

Solicitare de reexaminare a Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Mediului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Ministerul Energiei, iertați-mă! Ministerul Energiei. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri temporare în vederea limitării veniturilor obținute de producătorii de energie electrică, în sensul introducerii unui mecanism de achiziție centralizată de energie electrică.

Astfel, prin proiect se prevede organizarea de către OPCOM a unei proceduri anuale de achiziție, în luna decembrie a anului precedent anului de aplicare, pe baza datelor validate transmise de către ANRE, și câte o procedură de achiziție lunară, care are drept scop suplimentarea cantităților de energie electrică vândute/ cumpărate lunar în cadrul acestei proceduri.

Acest proiect de ordonanță a fost elaborat ținând cont de prevederile Regulamentului 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie.

Pe cale de consecință, Ministerul Energiei susține prezentul proiect de lege, în forma adoptată de către Senat. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

În ședințele separate din data de 13 iunie 2023 și în ședința comună din 20 iunie 2023, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au analizat solicitările din cererea de reexaminare a președintelui, legea supusă reexaminării și au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită obiecțiile formulate de Președintele României în cererea de reexaminare și, în consecință, să adopte un raport comun de admitere asupra legii, cu amendamente admise.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat aviz favorabil asupra cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

Legea aflată în procedura reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

## Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și legea transmisă la promulgare.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Bordei.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul USR va vota împotriva acestui proiect de lege. Practic, este vorba de anularea tuturor amendamentelor care s-au depus la Senat și la Camera Deputaților la legea de aprobare a Ordonanței nr. 153 și, practic, este vorba de un fir roșu, așa, care transcende această acțiune, și anume: să fie încasări la buget, chiar de-ar fi să piară lumea.

Aș vrea să amintesc doar câteva dintre amendamentele care sunt anulate prin acest proiect de lege.

La art. 1 pct. 1 era un amendament care dădea posibilitatea și consumatorilor care, la data intrării în vigoare a ordonanței – 2022, nu îndeplineau condițiile pentru a se încadra la acele plafoane ale tarifelor la energie. Ni se spune că nu s-a calculat impactul bugetar. Or, asta-i cea mai bună glumă, pentru că nici când a apărut ordonanța n-am avut niciun impact bugetar calculat, nici în ziua de azi nu știm exact cât ne costă toată această schemă de plafonare a prețurilor la energie.

La fel, amintesc, la art. 1 pct. 5 sunt câteva amendamente care și ele se anulează, care, practic, arată o necunoaștere a modului în care funcționează o centrală de producție de energie solară sau eoliană. Se impun acolo niște taxe pe energia care se achiziționează doar pentru echilibrare sau pentru a onora obligațiile care sunt impuse prin contractele cu clienții acestui tip de centrale.

La fel, aș putea aminti art. 9, unde era un amendament care venea în sprijinul producătorilor care întâmpină probleme tehnice pentru o perioadă mai mică de 30 de zile și care, practic, sunt obligați să suporte pierderi pentru o energie pe care nu au mai putut s-o producă.

Mersi.

Mai sunt intervenții? Doamna senator Iovanovici.

## Mulțumesc.

Este o mențiune acolo care spune că măsurile trebuie să respecte dreptul Uniunii. Mă întreb: până la dreptul Uniunii, tot ceea ce se regăsește nu numai în această ordonanță, dar, fiind vorba de ea, mă refer la aceasta, ci și în celelalte, s-a gândit cineva să respecte art. 47 din Constituția României, cu privire la obligativitatea statului de a acorda un trai decent tuturor cetățenilor României?

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt înscrieri la cuvânt, declar încheiate dezbaterile generale.

Legea rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă...

Domnule vicepreședinte Cazanciuc, la punctul 6 sau la 7?

## **Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

7.

7, bun. Mulțumesc.

Propunerea legislativă privind interzicerea utilizării malițioase a tehnologiei și limitarea fenomenului deepfake (falsul sever) (L295/15.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și îi dau cuvântul domnului senator vicepreședinte Robert Cazanciuc, pentru susținerea propunerii.

## **Domnul Robert-Marius Cazanciuc:**

## Stimați colegi,

Cunoaștem cu toții expresia „ceea ce vezi nu este adevărat”. A venit vremea ca tehnologia să ne arate că ceea ce vedem nu este adevărat.

Acest proiect își propune să aducă puțină disciplină în utilizarea inteligenței artificiale pentru a mistifica o realitate. Ea se întâmplă, se poate întâmpla din rațiuni de divertisment, din rațiuni tehnice sau de a ilustra ceva într-un act artistic. Dar, atunci când un mesaj public falsificat ajunge la populație, riscurile sunt extrem de mari.

O să rog colegii de la tehnic să ne ajute să ilustrăm puțin ce înseamnă deepfake.

## _So, God bless Romania!_

Nu este un mesaj al președintelui american, nu este un mesaj al lui Morgan Freeman, este, pur și simplu, o realitate mistificată.

Gândiți-vă că Mugur Isărescu se urcă de la Istanbul într-un avion de Washington – durează 11 ore zborul – și, înainte să se urce în avion, vedeți la televiziuni un mesaj în care ne spune „cu leul avem probleme”. Până ca cineva să poată arăta că este un fals, s-ar putea să avem probleme cu moneda națională.

Această lege nu interzice utilizarea deepfake-ului, ci doar spune în felul următor: când transmiteți un mesaj video mistificat, puneți un avertisment fie în mesajul video, fie în mesajul audio. Asta încearcă să facă acest proiect de lege: să aducă puțină disciplină, ca să nu ajungem în situațiile spuse de Morgan Freeman.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule senator. De la Guvern avem? Nu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Domnul președinte Țâgârlaș.

Da, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului în vigoare, Comisia juridică, prin adresa nr. L295/2023 din data de 15.05.2023, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind interzicerea utilizării malițioase a tehnologiei și limitarea fenomenului deepfake (falsul sever).

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea obligației ca realizarea, stocarea, distribuirea pe internet sau difuzarea în mass-media de conținut tip deepfake să fie însoțite de mențiunea vizibilă, precum și calificarea nerespectării acestei obligații ca răspundere contravențională.

Potrivit expunerii de motive: „Având în vedere dezvoltarea accelerată a tehnologiei, a inteligenței artificiale, a tehnicilor de creare a realității virtuale, precum și avansul pe care-l reprezintă procesul de dezvoltare/învățare automată a instrumentelor tehnice (machine learning), este necesară și importantă intervenția legiuitorului pentru limitarea efectelor malițioase în conținutul de imagini, înregistrări audio și video.”

Menționez faptul că avem un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Consiliul Economic și Social, de asemenea, un aviz favorabil.

Consiliul Național al Audiovizualului ne-a trimis un punct de vedere, cu observații, observații care au fost preluate și introduse în textul propunerii legislative.

Comisia nr. 1 – Legislație și cooperare internațională din cadrul CSM a apreciat normele propuse ca fiind opțiunea legiuitorului.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Costea:**

Vă mulțumesc.

Proiectul legislativ aflat în dezbatere introduce în legislația românească măsuri de sancționare a falsului sever, cel cu denumirea generică de deepfake, ceea ce este de apreciat. De apreciat și prevederea prin care Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Informatică oferă sprijin tehnic CNA-ului.

Am remarcat însă inconsecvența inițiatorilor, care în prima formă propuneau, la art. 4, sancționarea tuturor formelor de deepfake cu amendă penală sau chiar închisoare de la 6 luni la doi ani. După amendarea în comisii, din infracțiune, deepfake-ul a devenit o simplă contravenție, o modalitate de pedepsire disproporționată față de gravitatea faptei invocate de prezentul proiect legislativ.

Fenomenul deepfake trebuie tratat cu seriozitate, acesta reprezentând o modalitate mult mai ingenioasă și insidioasă de transmitere de informații false către public, apelând la emoții și deținând un potențial de manipulare fără precedent în istoria mijloacelor de comunicare în masă.

Vă mulțumesc.

Da. Înțeleg că și... doamna senator Boancă?

Mulțumesc.

Orașul de 15 minute, legea prin care ni se pot lua oricând copiii, cenzura informațiilor!

Am crezut mai devreme că sunt într-o sală de cinema. De ce nu ne-ați dat și niște ochelari 3D? Că am urmărit un frumos videoclip. Eu știu că vă pricepeți la făcut scenarii, doar că de data aceasta ele vă vin servite, nici măcar nu le mai faceți dumneavoastră.

Întrebarea mea este însă: cât timp vă mai bateți joc de români, cât timp vă mai bateți joc de oameni? Credeți că românii și oamenii, în general, nu pot discerne adevărul de fals?

Vă puneți, într-un fel, singuri călușul în gură, pentru că în felul acesta și dumneavoastră vă restricționați foarte mult dreptul la liberă exprimare.

Vă recomand să mergeți la Ambasada Americii. Aici este România și această țară este liberă. Ne-am săturat de cenzură! Avem parte de cenzură de 33 de ani!

Timpul a expirat, doamna senator.

## **Doamna Rodica Boancă:**

Cenzurați plagiatorii! Aceștia emit în spațiul public foarte multe elemente false – și declarații, și discursuri –, care afectează grav poporul român.

Domnul senator Turos. Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să apreciez această inițiativă. Cred că e una binevenită. E un fenomen care trebuie reglementat. Totodată, vreau să vă atrag atenția asupra faptului că se întâmplă prima dată în Senatul României că o lege care vizează domeniul audiovizual și implică și Consiliul Național al Audiovizualului nu a fost trimisă Comisiei de cultură și media, nici spre a da raport, nici pentru avizare.

Cred că trebuia să discutăm și acolo această propunere legislativă, pentru că Consiliul Național al Audiovizualului, în urma ultimelor directive transpuse în Legea audiovizualului, are atribuții nu doar în domeniul strict audiovizual, ci și în online, privind aceste opere audiovizuale, să spun așa.

Sper ca în Camera Deputaților să se discute această propunere și în Comisia de media. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Înțeleg că nu mai sunt intervenții... Domnul senator Cazanciuc.

Doar o precizare importantă: domnul Turos are dreptate. N-a fost la Comisia de cultură, pentru avizare, pentru că forma inițială a textului nu prevedea implicarea CNA-ului. CNA-ul a fost invitat să emită un aviz și, la final, forma finală a fost inclus și CNA-ul.

Dar, da, la Camera Deputaților va fi și la Comisia de cultură.

Mulțumesc.

Mulțumesc de precizări, domnule senator. Domnul senator Radu Mihail.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Cine altcineva ar fi putut să facă o astfel de lege împotriva făcăturilor foto/video mai bine decât PSD? Cine altcineva are experiența necesară, dovedită public, în trucarea realității, folosind poate nu inteligența artificială, dar, în mod cert, tupeul natural al unora?

Să vedem ce spune că incriminează inițiativa legislativă a PSD: „realizarea, difuzarea și stocarea de imagini sau înregistrări audio-video concepute cu ajutorul tehnologiei IA sau RV și create astfel încât să producă aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri pe care acea persoană în realitate nu le-a rostit, respectiv nu le-a făcut”.

Deputatul PSD Sebastian Ghiță – cred că vi-l aduceți aminte, domnule Cazanciuc – e cel al cărui post de televiziune anunța în 2014 că veți coordona activitatea PSD Prahova. Știre pe care ați denunțat-o ca fiind fake news.

Ei bine, în martie 2018, deputatul PSD Sebastian Ghiță dă publicității o fotografie cu Laura Codruța Kövesi în crama domniei-sale. Poza, garantată ca fiind reală, este difuzată de România TV, de Antena 3, e certificată până și de tatăl găinii care naște pui vii, maestrul Cristoiu, _alias_ sursa de securitate „Coroiu”, și de Andreea Cozma, tot deputată PSD. Adevărul? O poză falsă, un fake fără inteligență artificială, dar împinsă cu mult tupeu și cu susținere politică de la PSD.

Până la deepfake, cum combatem falsul pe față, când PSD și PNL plătesc direct mass-media ca să maseze adevărul?

Domnilor de la PSD, ați proptit oameni în conducerea Consiliului Național al Audiovizualului – Radu Herjeu, Laura Georgescu, Monica Gubernat. Într-adevăr, ei nu s-au ocupat până acum de deepfake, de falsuri profunde, ei au cauționat shallowfake sau, în traducere liberă, minciuna sau adevărul spus pe jumătate, care convine PSD-ului.

Domnul senator Romașcanu. A fost declarație politică, domnule senator.

Deci rugămintea, domnule președinte: sigur că trebuie să se audă, că-s din ce în ce mai puțini și trebuie să țină locul de număr, dar declarațiile politice sunt în alt moment al zilei. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnul senator Vlad Pufu. Microfonul 2.

Da. Întâi, drept la replică, de acord.

## **Domnul Vlad-Mircea Pufu:**

Da, vă rog.

Doar pe procedură.

Pe procedură.

Aș vrea să clarificăm. În regulament este foarte clar specificat că pentru fiecare lege dezbatem. Dezbaterea înseamnă să aduci argumente.

Faptul că inițiatorii PSD ai acestei legi au demonstrat în trecut că au falsificat adevărul este un argument pertinent în această dezbatere a legii...

Timpul a expirat, să știți.

...pe care vă invit să nu o votați. Mulțumesc.

Mersi. Domnul senator Vlad Pufu.

## **Domnul Vlad-Mircea Pufu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că avem prilejul să discutăm despre o lege foarte importantă, o lege care privește timpurile pe care le trăim, și o trecem, așa, _en passant,_ dezgropând tot felul de alte evenimente.

Discuția este următoarea: noi trebuie să clarificăm ce înseamnă fake news. Fake news-ul înseamnă nu o știre falsă neapărat, ci propagarea cu bună știință a unei știri false, care poate atinge, calomnia, denatura anumite evenimente. Despre asta discutăm.

S-a întâmplat în 2016–2017, când era vorba doar despre textul scris. Astăzi, la asta se adaugă imaginea și sunetul. Iar, în contextul inteligenței artificiale, fenomenul devine de-a dreptul periculos, adică echivalează în zona ciberneticii cam cu ceea ce a fost invenția bombei nucleare – și trebuie să realizăm acest lucru.

La nivelul Comisiei Europene se lucrează și deja avem o lege votată pe 14 iunie, avem Legea inteligenței artificiale. Cu siguranță, va trebui să o armonizăm și noi și consider că acesta este un prim pas față de ceea ce ne așteptăm să fie anul viitor. Și, dacă dorim de-adevăratelea o salubrizare a rețelelor sociale și a spune un adevăr, după părerea mea, trebuie să eliminăm cât putem de mult acești troli. Și se poate face asta cu alocarea unui singur CNP pe un singur utilizator. Trebuie să existe voință politică și vă spun că probabil că vom ajunge și la acea pacificare socială despre care tot vorbim și nu reușim să o atingem, dacă reușim să clarificăm aceste lucruri.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Bodog Florian.

## **Domnul Florian-Dorel Bodog:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Nu mă miră deloc faptul că USR-ul nu va vota această lege, pentru că le tăiem unul dintre instrumentele cu care au acționat în toate campaniile, chiar dacă nu direct, ci prin intermediul unor troli.

De asemenea...

, de asemenea, asocierea proaspetei noastre colege independente la acest demers nu mă miră de fapt, pentru că și domniile-lor au folosit același tip de campanie, același tip de dezinformare a oamenilor. Și cred că această inițiativă vine să facă puțină ordine în ceea ce se întâmplă în momentul de față în țara noastră.

Vom vota pentru.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Liderii, puteți veni o secundă, vă rog?

Domnule Romașcanu, domnule Țâgârlaș, domnule Radu Mihail?

Bine. Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile pentru punctul 7 al ordinii de

zi...

Timpul alocat a expirat. Bine. Vă rog, dar...

Pe procedură.

...aș aprecia dacă e foarte scurtă.

Procedura e așa: suntem Parlamentul României. Ați exemplificat cu niște înregistrări. Ale cui? Ale Președintelui Statelor Unite ale Americii. Dar de ce nu ați arătat tot felul de înregistrări cu Președintele României, cu prim-ministrul, cu dumneavoastră? Că e plin Tik-tokul. Mi s-ar părea... De ce? Trebuia să arătați că v-ați vândut suveranitatea Statelor Unite ale Americii?

Care e procedura, doamna senator?

Noi nu putem fi niciodată independenți și suverani. Mai mult – două secunde –, în România limba oficială este limba română.

Bine. Mulțumesc.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Dumneavoastră...

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

Aș vrea să...

Doamna senator...

Doamna senator...

Având în vedere...

Având în vedere cele discutate cu liderii grupurilor parlamentare, propunerea este să prelungim sesiunea de dezbateri până când vom finaliza și punctul numărul 10. Suntem la punctul 8.

, până la finalizarea punctului 10.

Domnule președinte, dacă se poate, pe procedură. Punctele marginal 10 și marginal 11 sunt strâns legate, sunt două ordonanțe care au legătură cu salarizarea în învățământ.

Aveți dreptate.

Deci are mai multă...

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnule senator, aveți dreptate! Deci reformulez: până la punctul 11 inclusiv. Vă mulțumesc. Vot, vă rog.

Da, 11 inclusiv.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele primite, precum și amendamentele depuse și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Fenechiu.

Vot!

Vot dacă... Vă mulțumesc. 94 de voturi pentru, 3 voturi contra.

La punctul 8 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cu privire la actele de stare civilă nr. 119/1996 (L293/15.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această inițiativă a USR dă și avocaților dreptul să-i reprezinte pe cetățeni în relația cu serviciile de stare civilă doar în baza unei împuterniciri avocațiale.

Pe actuala lege, formă a legii privind actele de stare civilă, o persoană, dacă dorește să-și schimbe numele sau trebuie să-și modifice statutul civil și nu poate să se prezinte personal pentru depunerea actelor necesare, nu poate să apeleze la serviciile unui avocat decât dacă îi face o procură specială la notar.

Noi, practic, scoatem această procură și le lăsăm posibilitatea să se apeleze la avocat doar pe baza acelei simple împuterniciri avocațiale. Modificarea va însemna mai puțină birocrație pentru cetățeni, adică economie de timp și resurse, practic, mai puține hârtii pentru români.

Vă mulțumesc pentru votul favorabil acordat în comisii și am încredere și speranța că îi veți da un vot pozitiv și astăzi, în plen.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Indiscutabil, ideea de a folosi profesioniștii avocați în obținerea unor acte de stare civilă este o idee foarte bună. O propunere asemănătoare a fost adoptată în urmă cu două-trei luni de zile și este în Camera decizională, dar am apreciat că orice propunere care vine cu ideea de a permite profesioniștilor dreptului să lucreze pentru cetățenii care îi angajează este binevenită. Și ăsta este motivul pentru care cele două comisii de raport, respectiv Comisia juridică și Comisia de administrație, au rezolvat o parte din inadvertențele proiectului, care, în formă inițială, lăsa avocatul să lucreze pe procură notarială, ceea ce era un nonsens.

Însă țin să mulțumesc pe această cale membrilor Comisiei juridice și membrilor Comisiei de administrație, care au aplicat, în mod cât se poate de firesc, silogismul potrivit căruia avocatul lucrează prin împuternicire avocațială, nu procură notarială, și, astfel, avocatul poate să concure la acele solicitări legitime ale clienților care țin de actele de stare civilă.

E un pas înainte. Cred că viitorul va trebui să însemne că avocatul, în baza împuternicirii avocațiale, va putea să reprezinte clientul oriunde, nu doar pentru actele de stare civilă, în fața oricărei autorități, că ăsta este sensul atribuțiilor avocatului în raport cu Legea nr. 51/1995.

Motiv pentru care Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Iovanovici.

Mulțumesc.

În mod normal, ar trebui să zic: „Se face dreptate!” Însă, în acest moment, dumneavoastră dublați, faceți paralelism juridic, pentru că toate aceste chestiuni se regăsesc în Legea nr. 51/’95, art. 3. Avocatul reprezintă clientul său în fața oricărei instituții, oricărei persoane juridice prin împuternicire avocațială. Există deja lege în acest sens, dar ceea ce faceți dumneavoastră: ori vă jucați, ca să le dați impresia avocaților ce mare luptă faceți pentru ei, ori, de fapt, ar trebui să le spuneți acestor inculți juridic și incompetenți care se află în toate instituțiile din România, de la Președinție până la ultimul angajat al unei primării, că avocatul trebuie respectat. Nu numai pentru că există o lege, pentru că avocatul este, efectiv, garantul drepturilor și libertăților cetățenești.

Noi avem această posibilitate și suntem..., și sunteți obligați să permiteți avocaților să-și reprezinte clienții prin împuterniciri avocațiale. Dumneavoastră ceea ce faceți: vă bateți joc de profesia de avocat și creați ’nșpe mii de legi, când, de fapt, există una singură...

Timpul a expirat doamna...

...Legea nr. 51/’95, pe care nu o aplicați.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 9 – ordinea de zi, avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea...

Pe procedură? Pe procedură – la început de ședință sau pentru motivarea votului, domnule...

O secundă, domnule senator, dacă-mi dați voie...

OK. Domnule senator Cernic Sebastian, vă rog, aveți cuvântul.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Sebastian Cernic:**

Da? Mulțumesc mult.

Pentru că am convenit să dezbatem până la punctul 11 și pentru că nu am ajuns la punctele pe care aș fi vrut să le trimit la comisie, și anume L362, care este o inițiativă legislativă care are legătură cu ordonanța de urgență a Guvernului ce privește despăgubirile pentru persoanele afectate de secetă în primăvara lui 2022, pentru că pentru culturile de toamnă am alocat 365 de milioane de lei și aici...

O secundă, să vă explic, ca să înțelegeți despre ce e vorba, domnule senator!

Aș dori să retrimit la comisie această inițiativă legislativă, pentru că se face o mare nedreptate și aș vrea să-l ajutăm pe domnul ministru Barbu să negocieze la Guvern suplimentarea fondurilor, așa cum a promis domnul Daea: că niciun fermier nu va rămâne păgubit după această secetă.

Așadar, am propus în comisie ca valoarea pentru persoanele afectate de secetă 100% să plece de la 1.000 de lei. Evident, Guvernul nu a putut să aloce decât 335 de lei per hectar.

Vă propun să trimitem la comisie inițiativa legislativă, pentru a putea corecta această lege, pentru că în Comisia de agricultură nu ne-a fost permis să depunem acest amendament, cu toate că, timp de doi ani și jumătate, au fost depuse amendamente verbal. Și vrem să o retrimitem la comisie.

Așadar, stimați colegi, vă rog să o retrimitem, în așa fel încât să corectăm o nedreptate. Mulțumesc mult.

Am reținut, domnule senator.

Deci propunerea domnului senator este de retrimitere la comisie a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant (L362/12.06.2023).

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului senator de retrimitere la comisie.

Doar 28 de voturi pentru, 66 contra, 6 abțineri. Propunerea a fost respinsă.

Mergem mai departe, la punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L292/15.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Dacă nu, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun și rog reprezentantul uneia dintre comisii să prezinte raportul.

Aveți cuvântul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele primite, precum și amendamentele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Nu...

Vă rog, doamna senator Silvia Dinică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut să spun doar câteva cuvinte: că ratăm încă un moment în care să vorbim despre transparența la nivelul companiilor de stat.

Colegul meu deputat a propus acest proiect de lege.

E adevărat că în comisie s-au făcut remarci în legătură cu îmbunătățirea acestuia și, da, era o ocazie să vedem cum putem face ca aceste concursuri de directori să fie corecte, transparente și să ajungă acolo oameni care se pricep, că, până la urmă, efectul este doar să știrbim încrederea pe care o au cetățenii în companiile de stat, în instituțiile publice în general. E o ocazie ratată de a pune problema corect și de a avea un proiect de lege care să facă bine.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 10 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat (L358/6.06.2023).

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul subsecretar de stat Micu, pentru prezentarea proiectului de lege. Aveți cuvântul.

## **Domnul Cătălin Mihai Micu** _– subsecretar de stat în Ministerul Educației_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că proiectul de lege a rămas fără obiect, ca urmare a abrogării textului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2023, prin Ordonanța de urgență nr. 57/2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat, s-a hotărât adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență nr. 53/2023, cu amendamentele admise.

Vă mulțumim.

Rog reprezentatul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială să prezinte raportul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut acest proiect de lege de aprobare a Ordonanței nr. 53/2023. Ca urmare a faptului că a rămas fără obiect, pentru că Ordonanța nr. 57 vine și reglementează suplimentar față de această ordonanță, Comisia de muncă a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Pe cale de consecință,

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Darău.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trecem un pic cam ușor peste această inițiativă, spunând că a rămas fără obiect. Dar a fost un întreg context politic în care a rămas fără obiect. Astăzi a ajuns la plen această ordonanță, pe care eu o numesc „bullying”, și lipsește, din păcate, chiar omul care a semnat-o. Unde vă e generalul? După rocadă se ascunde în spatele pionilor.

Dar să revenim la inițiativă. „Vă mai dau 100 de lei. Primiți?” – asta reprezintă această ordonanță, un bullying la

adresa cadrelor didactice, o golănie care a fost încercată de Guvern în plină grevă, o forțare a Constituției și a bunului-simț.

Viteza cu care a fost abrogată îmi aduce aminte de o altă ordonanță-tupeu, acel celebru OUG nr. 13/2017. Atunci Iohannis, îmbrăcat în geacă roșie, ieșea în piață alături de protestatari. Acum, președintele dorit de PSD în 2019 s-a rățoit la profesori exact fiindcă nu au acceptat să fie umiliți. Cum de nu v-a tremurat mâna să folosiți instrumentul ordonanței de urgență ca pe o tactică de negociere și asta chiar după ce cadrele didactice v-au spus răspicat că nu au încredere în voi? Ce încredere să mai aibă vreun cetățean într-un guvern care dă ordonanță azi doar ca să o abroge după 3 zile? Prin acest punct de pe ordinea de zi Guvernul vine azi în Parlament și spune: „Doamnelor și domnilor senatori, uitați-vă la un act anulat.” Ce părere aveți despre această șopârlă aruncată în plină grevă?

Senatul României nu trebuie să facă muncă de secretariat pentru incompetența Guvernului.

De aceea USR nici nu-și va exprima votul la acest punct. Vom alege cu toții opțiunea „prezent, nu votez”. Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Și, în fine, la punctul 11 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat (L379/13.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul domnului subsecretar de stat, Ministerul Educației, pentru prezentarea proiectului.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2023 se preconizează următoarele: începând cu data de 1 iunie 2023 se majorează salariile de bază pentru personalul didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior cu 1.300 de lei brut pe fiecare funcție și pentru personalul nedidactic din unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior cu suma de 400 de lei brut pe fiecare funcție.

Subliniem faptul că prin această ordonanță de urgență se abrogă Ordonanța de urgență nr. 53/2023, respectiv L358/2023.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în dezbatere acest proiect de lege de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2023.

Precizez că au fost avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia de buget, Comisia pentru drepturile omului. Pe cale de consecință, comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamente respinse.

Supunem plenului raportul de admitere, cu amendamente respinse, și proiectul de lege.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Un om care băga în buzunar un miliard de lei vechi la fiecare două luni, senator, prim-ministru și pensionar special, a dat o ultimă ordonanță de urgență, pe care o avem acum în față prin legea de aprobare de la acest punct de pe ordinea de zi. Ați început discuțiile cu greviștii prin a spune că nu se poate modifica Legea salarizării. S-a putut, după cum puteți observa în acest raport.

Apoi ați spus că prevederea prin care salariul debutantului să înceapă de la salariul mediu pe economie nu poate să apară decât în nota de fundamentare, nu și în corpul legii, dar s-a putut, după cum se vede în raport.

Supuneți astăzi votului Senatului dovada minciunilor pe care le-au spus miniștri; să nu ne ferim de cuvinte. După ce s-au jucat cu răbdarea cadrelor didactice, a părinților și copiilor, fix autorii acelor minciuni au primit recompense și au fost păstrați în funcții, în Guvern.

Vom vota pentru această Ordonanță nr. 57 fiindcă reprezintă trei lucruri și suntem de acord să le adoptăm pe toate: mărirea salarială pe care au acceptat-o finalmente și sindicatele, o promisiune pentru salariul debutantului și recunoașterea formală că Guvernul PSD–PNL se face vinovat de minciună în mod repetat.

Doamna senator Sbîrnea Liliana, vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Liliana Sbîrnea:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș vrea să salut decizia Guvernului de majorare a salariilor cadrelor didactice și aș vrea să ne întoarcem un pic în timp, la 1 iunie 2022, când coaliția PNL–PSD proceda, de asemenea, la mărirea salariului cadrelor didactice cu o pătrime din diferența de salariu prevăzută în Legea salarizării unitare nr. 153/2017. Ce s-a întâmplat atunci? Cei care vin acum și se erijează în salvatorii cadrelor didactice, se tăvălesc pe aici, cum îi vedem, la tribună, au contestat la CCR, pe motiv că nu sunt de acord cu aceste decizii luate de coaliție pentru că țara este în criză.

Mi-aș dori un pic de sinceritate în politică și un pic mai multă verticalitate, mai ales atunci când este vorba de profesori.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, doamna senator. Alte intervenții?

Nu mai sunt.

În această situație, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Și... Da, vă rog, domnule senator Fenechiu.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Aș vrea să începem, înaintea votului final, un vot pentru vacantarea postului de vicepreședinte...

Sigur. Sigur.

...și, respectiv, pentru numirea domnului Marcel Vela în funcția de vicepreședinte al Senatului. Mulțumesc mult. Ca prim vot.

Domnule senator Fenechiu, vacantarea s-a votat deja. O să începem sesiunea...

Vă rog, domnule senator Mihail. O să începem cu vot pentru alegerea unui vicepreședinte. Vă rog, domnule senator Radu Mihail.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Regulamentul stipulează foarte clar că atunci când se schimbă președintele Senatului se renegociază distribuția funcțiilor în Senat. Faptul că vreți din nou să mergeți pe repede-înainte, să treceți peste niște pași normali... Regulamentul spune că 3 zile trebuie să stea liderii să se gândească... Dacă n-ajung la o soluție, să fie, într-adevăr, un vot, dar graba nu are niciun sens.

Rugămintea mea este să mergem normal, natural, cum trebuie, și să discutăm acest lucru. Faptul că dumneavoastră călcați în picioare opoziția – OK!, dar să călcați în picioare și Regulamentul Senatului nu e OK.

Mulțumesc.

Regulamentul Senatului se respectă. Președintele nu s-a schimbat, negocierile au fost făcute, domnule senator. Au fost făcute la începutul sesiunii.

Domnul senator Fenechiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Algoritmul care prevede ocuparea funcțiilor în Biroul permanent este uneori public. Eu sunt de acord că USR-ului nu-i convine. Sunt de acord cu ei. Și-ar dori să aibă 13 din 13. Foarte bine. Avem alegeri în 2024. Pe alegerile din 2020 e un algoritm pe care l-am stabilit. Doamna Alina Gorghiu a vacantat un post de vicepreședinte, post care revine Partidului Național Liberal.

Motiv pentru care vă rog să supuneți la vot și n-are rost să facem discuții, că sunt convins că USR-ul poate inventa 279 de mii de motive în sensul ăsta.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Urmează să procedăm la votul cu privire la alegerea unui vicepreședinte al Biroului permanent. Regulamentul Senatului nu stabilește o procedură de vot obligatorie.

În conformitate cu art. 142 din regulament, propunerea este, ca procedură de vot: vot secret electronic pentru alegerea unui vicepreședinte al Biroului permanent.

Propunerea a fost formulată. Domnul senator Marcel Vela este propunerea înaintată de către Grupul parlamentar al PNL pentru poziția de vicepreședinte.

Vot, vă rog.

Mai întâi, propunerea de vot secret, da? Mulțumesc. ## **Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

Vot secret electronic.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vot secret electronic. Da.

86 de voturi pentru, două contra, o singură abținere, 8 „nu votez”.

Procedura de vot va fi vot secret electronic.

Acum

Domnule senator Vela, vă felicităm!

De ce?

Vă rog, doamna senator. Vă rog. Da. Plenul a votat pentru a fi vot secret.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Mulțumesc frumos.

Eu am votat contra și o să-i spun de ce domnului Vela. Să-și aducă aminte în anul 2020 cum... Din ordinul dumneavoastră, ați pus un polițist aici, când făceam manifestație în jurul Parlamentului, să dea jos tricolorul României de pe o mașină, pentru că e gabarit depășit.

Este rușinos ca, în ziua în care..., Ziua tricolorului României, tocmai cel care a dispus să se dea jos tricolorul României de pe o mașină să fie ales vicepreședinte al Senatului.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a Legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L396/21.06.2023).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun, mai întâi, votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Vot, vă rog.

96 de voturi pentru, 12 abțineri.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Vă mulțumesc.

Acum,

Vă mulțumesc.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aplicarea unor tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România (L415/26.06.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind statutul asistentului judecătorului (L366/12.06.2023).

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.

Acum,

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 46/2008...

Cum?

La solicitarea Grupului PNL, solicităm printarea listei de vot. Da? La punctul 3.

Bun, la punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic (L310/22.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Și, pentru început,

Acum,

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, colegi de-ai mei au avut o problemă la votul la punctul 2 de pe ordinea de zi și rugămintea este să refacem acel vot, pentru că nu este relevant. Așa cum am avut bunăvoința să facem acest lucru și pentru dumneavoastră, cred că este un gest normal.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Care a fost problema?

Nu, îmi pare rău, mergem..., domnule senator, mergem mai departe, îmi pare rău!

Contra – 72 de voturi, pentru – doar 23, 4 abțineri.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul pentru...

...Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului cuprinzător privind transportul aerian dintre statele membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est și Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, semnat la 17 octombrie 2022 la Bali, Indonezia (L247/2.05.2023).

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

- Supun votului raportul și proiectul de lege – un singur vot. Vot, vă rog.

- 105 voturi pentru, niciun vot contra, nicio abținere. Proiectul de lege a fost adoptat și raportul, de asemenea. Vă mulțumesc.

La punctul 6 avem Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei (L699/14.11.2022).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun, mai întâi, votului dumneavoastră raportul, cu amendamente admise.

Vot, vă rog.

81 de voturi pentru, 15 contra, 11 abțineri.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum,

Legea a fost..., proiectul de lege a fost adoptat – legea de aprobare a ordonanței a fost adoptată.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind interzicerea utilizării malițioase a tehnologiei și limitarea fenomenului deepfake (falsul sever) (L295/2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum,

La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cu privire la actele de stare civilă nr. 119/1996 (L293/15.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Acum,

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (L292/15.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar legea a fost respinsă.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat (L358/6.06.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege privind respingerea ordonanței. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

La... Vă rog, domnule senator Pălărie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, rapid, să evoc un moment de săptămâna asta..., acum două săptămâni.

Suntem în timpul votului, ați reținut, da? Vă rog.

Am votat...

Nu, mai avem de...

Îmi cer scuze! Revin.

Votez și pentru lege și apoi revin.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

În această situație,

88 de voturi pentru, 16 colegi nu votează...

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Am fost în situația imposibilă noi, colegii din USR, de a vota pentru o respingere a unei ordonanțe făcute pe fugă, pe repede înainte, când nu era nevoie de ea.

Aș vrea doar să evoc momentul zilei de 31 mai. La o săptămână și jumătate de la debutul grevelor, exact 22 mai, zi de luni, când în plenul Senatului se puneau cu forța legile educației, doar ca să le închidem cât se poate de repede, pe 31 mai, în urma unei oferte care părea a doua finală, după nefericitele vouchere de 1.000 de lei de la data respectivă, sindicatele au respins oferta și propunerea Guvernului, spunând: „Nu ne ajung banii!” Cu toate astea, pe 1 iunie, debutul unei vacanțe de 5 zile, domnul premier de atunci, Nicolae Ciucă, convoca o ședință a Guvernului, în care membrii Guvernului s-au strâns să voteze...

să voteze o ordonanță de care nu e nevoie și care fusese respinsă. Eu încă mă întreb dacă în rândul membrilor Guvernului de la acea dată era cineva coerent, care înțelegea că era o mare prostie.

Acea mare prostie, acel abuz făcut de Guvern, s-a transformat într-o lege. Din acest motiv am votat „prezent, nu votez”: să nu fim complici la această nebunie, care nu are niciun sens.

Mulțumesc foarte mult pentru respect și ascultare. Mulțumesc.

Pe procedură înțeleg că aveți o intervenție.

## **Doamna Evdochia Aelenei:**

Pe procedură, mulțumesc.

Voiam să anunț că mi-am făcut, mi-am refăcut adeziunea la Partidul AUR, deci nu mai sunt simplu afiliat, sunt membru deplin în AUR.

Mulțumesc.

O solicitare de la doamna senator Silvia Dinică pentru explicarea votului.

## **Doamna Silvia-Monica Dinică:**

## Mulțumesc.

Explicarea votului...

Da, este vorba de L295 și ceea ce aș vrea să spun este legat de soluția pe care o prezintă acest proiect de lege și două argumente pentru care nu cred că va funcționa.

Primul argument: pentru simplul fapt că cei care generează aceste tipuri de material nu-și vor eticheta niciodată materialul ca fiind fals, pentru că nu le mai servește scopurilor pentru care materialul a fost creat, iar CNA-ul, ca instituție care să verifice zona aceasta de materiale, nu va avea niciodată competența să facă lucrul ăsta.

Dacă vrem să creionăm o soluție care să nu fie superficială – și sunt de acord că ar trebui să facem asta –, să ne ducem tot în zona de tehnologie, unde, cu ajutorul companiilor care chiar se uită la aceste tipuri de algoritmi, să încercăm să găsim acele mărci ale acestor materiale video, pe care să le detectăm din timp și automat să nu fie lăsate să se propage. Soluția este tot în tehnologie și cu asta ar trebui făcută o dezbatere cu companiile care chiar au know-how și, de ce nu?, cu universitățile.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

La punctul 11, ultimul punct, avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat (L379/13.06.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Da, adoptat.

Vă mulțumesc și-mi cer scuze pentru timpul lung. Avem o singură notă de prezentat încă... Explicația votului? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am dori să motivăm votul la punctul 7 – fenomenul deepfake.

Cred că întrebarea este cine cenzurează cenzorii. Și, cu siguranță, nu vrem să intrăm într-o extremă a..., propusă de USR, în care propunem ca o altă inteligență artificială să cenzureze cenzorii. Eu consider că nici CNA-ul nu este cel mai potrivit organ. Știm foarte bine, este un organ politic, da?, unde doriți să faceți o cenzură, cu siguranță, motivată politic. Mulțumesc.

Va trebui să dau citire, înainte de încheiere, unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România;

2. Lege pentru instituirea anului 2024 ca „Anul Avram Iancu”;

3. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2022 privind unele măsuri pentru proiectele de infrastructură de transport, proiectele pentru dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deșeurilor, proiectele privind îmbunătățirea sistemului de răspuns la risc și proiectele privind investiții în infrastructuri spitalicești, finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru modificarea unor acte normative – procedură de urgență; 4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2023 pentru modificarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic – procedură de urgență;

5. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

6. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate;

7. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2022 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

8. Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe – procedură de urgență;

9. Lege privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor;

Mulțumesc, domnule președinte.

Doream să iau cuvântul pentru justificarea votului la marginal 11, L379/2023, și să explic încă o dată. Sigur că am votat pentru această ordonanță de urgență, care, în cele din urmă, a suspendat conflictul de muncă. Și aș vrea să resubliniez acest termen. Conflictul de muncă între statul român și cadrele didactice și nedidactice din învățământ a fost doar suspendat. Rămâne domnului ministru Marius Budăi obligația de a vorbi cu fostul ministru Marius Budăi și de a pune în practică, în noua lege a salarizării unice din sistemul bugetar, promisiunile făcute de Guvernul Nicolae Ciucă. Altminteri, din toamnă vom avea din nou proteste sociale și activitate suspendată în cadrul învățământului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Declar încheiată ședința de astăzi.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329

C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486183]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 103/20.VII.2023 conține 24 de pagini.**

Prețul: 120 lei