Stenogramă plen

2. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România;

3. Lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012;

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit _–_ procedură de urgență;

5. Lege privind Ziua sustenabilității în România;

6. Lege pentru modificarea art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic;

7. Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români;

8. Lege privind aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în conformitate cu prevederile Rezoluției Consiliului Guvernatorilor nr. 463/2022 „Privind majorarea capitalului băncii” _–_ procedură de urgență;

9. Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim;

10. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea și finanțarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească _–_ procedură de urgență;

11. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei _–_ procedură de urgență;

12. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2019 privind reorganizarea Ministerului Economiei în scopul exercitării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar a statului la anumiți operatori economici, precum și pentru modificarea unor acte normative _–_ procedură de urgență;

13. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR – Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia _–_ procedură de urgență;

14. Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea _–_ deliberată în mediu a organismelor modificate genetic procedură de urgență;

15. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2022 pentru stabilirea unor măsuri bugetare _–_ în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii procedură de urgență;

16. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, pentru modificarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, pentru modificarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, precum și pentru modificarea art. 164 alin. (2[1] ) și (2[2] ) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii _–_ procedură de urgență;

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, doamna deputat, pentru susținerea proiectului.

Voiam să verific doar dacă avem din partea Guvernului punct de vedere.

Doamna Firea, vorbiți din partea Grupului PSD, nu? Doriți?

După, după. Dar din partea grupului, nu din partea Guvernului.

Mulțumesc.

Rog Comisia juridică să prezinte acest raport. Doamna vicepreședinte Moagher, aveți cuvântul.

Da, vă mulțumesc, doamna președintă.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități, prin adresa numărul L219/2023, a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea duratei perioadei pe care pot fi dispuse măsuri prin ordinul de protecție, în sensul creșterii duratei de la 6 la 12 luni. Modificarea ar implica tot aprecierea judecătorului în ceea ce privește durata exactă, având însă posibilitatea să dispună instituirea măsurilor necesare și pentru o perioadă mai mare de 6 luni și maximum 12 luni. De asemenea, pentru asigurarea asistenței juridice și în apel se impune modificarea art. 45 alin. (3) din Legea nr. 217/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin includerea trimiterii la art. 42 alin. (2) în conținutul acestuia.

Consiliul Legislativ a analizat inițiativa legislativă și a trimis aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Comisia nr. 1 reunită „Legislație și cooperare” din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a trimis un punct de vedere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc.

Cu atât mai bine vine acest proiect astăzi la vot în Senat, cu cât este Ziua egalității de șanse între femei și bărbați.

Dați-mi voie, înainte de a da cuvântul grupurilor parlamentare, să vă anunț că astăzi tot la balcoanele Senatului se află un grup de tineri și mai puțin tineri din Maramureș.

Domnul deputat Florin Alexe împreună cu domnul deputat Bota sunt prezenți la balcon.

Și vă mulțumesc pentru faptul că ați vrut să vizitați Senatul.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

O invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe doamna ministru Firea. Aveți cuvântul, microfonul 3.

## **Doamna Gabriela Firea:**

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Poate nu întâmplător astăzi, 8 mai, de 8 ani de zile, într-o zi de 8 mai, sărbătorim egalitatea dintre femei și bărbați, egalitatea de șanse. Sperăm să fie o sărbătoare, și nu doar un moment festiv trecut la categoria problematici teoretice, și sperăm ca această egalitate să existe și în practică.

Grupul nostru parlamentar susține acest proiect.

De asemenea, am trimis din partea Guvernului, ca Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, punct de vedere că susținem acest proiect al Grupului USR, un proiect care a fost semnat și de câțiva colegi de-ai noștri de la Camera Deputaților.

Și vă spun și de ce, foarte pe scurt, pentru a nu ocupa foarte mult timp.

Anul trecut au existat 100.000 de intervenții ale poliției în cazuri de violență domestică. Din păcate, multe femei în România mor și-n aceste zile pentru că sunt victime ale violenței domestice. Ordine de restricție au fost doar 10.000. Mi se pare foarte puțin. La 100.000 de apeluri – 10.000 de ordine de protecție și alte 10.000 au primit refuz chiar din partea femeilor, care nu au dorit să-și pună agresorii într-o situație dificilă.

De aceea, cred că astăzi, chiar de Ziua egalității de șanse între femei și bărbați, cât mai mulți senatori o să dăm un vot pozitiv pentru acest proiect.

Violența domestică nu are culoare politică. De asemenea, egalitatea de șanse nu are culoare politică. Sunt proiecte pe care ar fi normal să le susținem împreună, să existe solidaritate, pentru că problematica egalității de șanse nu este o temă a femeilor, ci este o temă a femeilor și bărbaților, este o tematică pentru care ar trebui să fim mai hotărâți și mai solidari și, alături de proiectele care există în Parlament, cele care vizează cotele de gen, 30% femei pe listele pentru europarlamentare, parlamentare, locale și întreprinderi de stat, acest proiect vine să sprijine femeile care sunt victime ale violenței domestice.

## Mulțumesc, doamna ministru.

Aplaud și eu intervenția și o invit la microfon pe colega mea din Grupul Partidului Național Liberal, pe doamna senator Nicoleta Pauliuc.

Ar fi fost drăguț ca pe genul acesta de proiecte să avem și voci de bărbați.

O să vă mirați: toți vorbitorii de astăzi pe acest subiect de violență domestică și salutatul egalității de șanse, astăzi, sunt femei.

Mulțumesc mult, doamna președintă.

Felicit colegii care au redactat acest proiect de lege. De altfel, este și un coleg de-al nostru, o colegă de-a noastră, de la Cameră unul dintre inițiatori. Intenția este bună, dar cred că tabloul este ceva mult mai larg și avem nevoie de un proiect de lege care să răspundă mai multor întrebări. Și aș ridica aici...

Stimați colegi, chiar dacă credeți că discuțiile dintre dumneavoastră, astăzi, în plenul Parlamentului sunt mai importante, eu vreau să vă spun că atunci când vorbim despre drepturi și libertăți sunt lucruri care ar trebui să necesite atenția fiecăruia.

Am să fac o pauză puțin, poate..., poate totuși înțelegeți că...

Stimați colegi...

E important să ne ascultăm totuși și în Parlamentul României, atât.

Mulțumesc mult de tot.

Deci, așa cum spuneam, proiectul este bun, dar cred că este nevoie să avem o imagine de ansamblu mult mai largă și că trebuie să ne așezăm să răspundem, de exemplu, la următoarele întrebări: ce se întâmplă cu cei agresați după ce avem acest ordin? O femeie care este protejată de acest ordin ce șanse are să trăiască în siguranță? Dacă zicem că agresorul este principala sursă de venit a ei, cum o protejează societatea astăzi? Cine verifică și se asigură că agresorul – atenție! – este reeducat? Pentru că, da, stimați colegi, trebuie să facem o analiză și o evaluare pe cauzele care au dus la acest comportament al agresorului.

De aceea spun că apreciez că intențiile sunt foarte bune, dar trebuie să aprofundăm mai mult tabloul. Haideți să vedem exact, stimați colegi, și să analizăm câte femei se întorc astăzi, după ce au semnalat violență domestică, pentru că nu știu ce să facă cu viața lor și pentru că din punct de vedere material și educațional nu au toate... nu au toată susținerea! E nevoie de noi șanse pentru aceste femei – mame de multe ori, care sunt victimele agresiunii –, care pleacă din locuință împreună cu copiii lor. Și pentru asta cred eu că trebuie să creăm un plan de viață mult mai în detaliu.

În acest moment, stimați colegi, vă invit alături de colegii din Partidul Național Liberal la o dezbatere reală, la soluții pe care să le concretizăm în textul de lege. Grupul Partidului Național Liberal, vreau să vă anunț astăzi în Parlamentul României, lucrează la un astfel de proiect și vă invit să ne fiți parteneri, respectând și demonstrând încă o dată că ne pasă de familiile din România.

Vă mulțumesc frumos, doamna senator. Din partea Grupului USR, o invit la cuvânt...

Pe procedură, vă rog, liderul PNL, senatorul Daniel Fenechiu.

Pe procedură aveți cuvântul.

## Dragi colegi,

Doamna președintă a Senatului a spus că toți vorbitorii sunt femei și, în numele bărbaților din Grupul Partidului Național Liberal, sunt obligat să-i dau o replică.

Noi astăzi am avut 10 bărbați înscriși ca să vorbească astăzi, dar toți au renunțat ca să vorbească o doamnă, adică Nicoleta Pauliuc. Faptul că a vorbit doamna Pauliuc nu înseamnă că bărbații noștri nu au vrut să vorbească, ci înseamnă faptul că o respectăm atât de mult pe doamna Pauliuc, cum respectăm orice femeie din Grupul Partidului Național Liberal. Mulțumesc.

E colegul meu și nu vreau să-i dau o replică, că după aia replică la replică se face.

O invit, din partea Grupului USR, pe doamna președintă Anca Dragu la microfonul central.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Și pe mine m-au rugat colegii să iau cuvântul. Au fost și colegi bărbați care au dorit să vorbească.

Este importantă această inițiativă legislativă și îi felicit pe colega mea, deputata Oana Țoiu, și pe toți senatorii și deputații care au susținut această inițiativă legislativă, pentru că, da, știm că violența domestică este o problemă și pentru a combate violența domestică trebuie ca toți să depunem toate eforturile, la toate nivelurile, pentru ca acest fenomen să dispară sau să se reducă în mod semnificativ. Și mă bucur că această... Dăm acest vot astăzi, 8 mai, ziua în care marcăm egalitatea de șanse între femei și bărbați. Știm că mai avem mult până acolo.

Astăzi am început ziua la Senat cu o dezbatere foarte importantă și foarte interesantă, cu participare la cel mai înalt nivel, și am discutat despre importanța faptului de a avea femei la masa deciziilor. Pentru că în felul acesta vom avea mai multe subiecte care țin de educație, sănătate, îngrijirea și ocrotirea copiilor și vârstnicilor pe masa deciziilor. Am discutat despre sănătatea femeilor, un subiect tabu în societatea noastră și care trebuie să se afle pe agenda noastră, a Parlamentului, în perioada următoare, precum și de modificări la Legea nr. 202, astfel încât aceste prevederi să devină operaționale, prevederile prin care găsim resurse pentru politici de gen la nivelul fiecărei entități.

Încă o dată, vă felicit pentru această inițiativă, îi felicit pe toți colegii care au semnat-o și astăzi avem un vot favorabil, într-o zi importantă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, din partea Grupului AUR, o invit la microfon pe doamna senator Rodica Boancă.

Mulțumesc, doamna președintă.

Această inițiativă este un pas important prin care victimele violenței domestice sunt în atenția legiuitorului și, în același timp, sunt în atenția celor care trebuie să îi sprijine și să le sprijine pe aceste victime pentru a putea face față abuzului.

De cele mai multe ori, pe lângă faptul că este nevoie de acest ordin de restricție, persoana abuzată, persoana aflată în cazul de violență domestică, are nevoie și de suport pentru a se apăra în instanță sau pentru a-și apăra drepturile în instanță. Și vreau să o felicit pe colega noastră pentru că a prevăzut și acest pas, și acest punct extrem de important.

Este adevărat că trebuie făcut un plan, așa cum spunea și doamna senator Pauliuc, un plan mult mai elaborat, care să cuprindă și un altfel de sprijin pentru persoanele aflate în risc după ce își asumă să iasă și să facă o sesizare împotriva agresorului. De multe ori, persoanele aflate în violență domestică sunt vulnerabile și din punct de vedere material și riscă să își piardă locuința. Copiii, de obicei, sunt și ei victime colaterale, pentru că nu reușesc să... Sau instituțiile statului nu reușesc să intervină și să ofere tot ajutorul necesar.

Dar este un pas important, pe care cu toții, într-un mod absolut transpartinic, trebuie să îl adoptăm și să îi felicităm pe colegii noștri pentru această inițiativă, pe care sperăm să o ducem mai departe prin alte măsuri – le pregătim, unii poate în interiorul partidelor, alții poate printr-un mesaj public transparent și transpartinic –, și mi-aș dori ca asemenea colaborare să regăsim și noi atunci când aducem sau vom aduce în continuare propuneri de acest fel.

Vă mulțumesc. Dezbaterile pe acest punct sunt închise. Punctul 1 rămâne la vot final.

La punctul 2, stimați colegi, avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021–2027 (L206/2023).

Declar dezbaterile deschise pe proiectul de lege. O invit pe doamna secretar de stat Naggar să ia cuvântul, pentru prezentarea proiectului.

**Doamna Andreea Anamaria Naggar** _– secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

## Vă mulțumesc mult, doamna președinte.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect instituirea unor măsuri de simplificare și digitalizare în domeniul gestionării fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021–2027, care au drept scop asigurarea accesului facil, transparent, nediscriminatoriu, competitiv și simplificat la fondurile externe nerambursabile.

Așadar, proiectul vizează:

– asigurarea predictibilității calendarului de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să se prevină eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeași tematică în perioade similare de timp;

– asigurarea resurselor necesare pentru evaluarea și selecția proiectelor;

– simplificarea modalității de evaluare a proiectelor;

– stabilirea unui prag de excelență, care permite unui proiect să fie selectat în mod automat pentru aprobare și contractare;

– consolidarea funcției de monitorizare a proiectelor la nivelul autorității de management, elaborarea unui plan de monitorizare, parte a contractului de finanțare, care stabilește o serie de indicatori de etapă pe baza cărora se monitorizează și se evaluează progresul implementării fondurilor europene;

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Îl invit pe domnul președinte Humelnicu să prezinte raportul întocmit de Comisia de comunicații împreună cu Comisia de buget, finanțe.

Aveți cuvântul, domnule președinte, microfonul 7.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect instituirea unor măsuri de simplificare și digitalizare în domeniul gestionării fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021–2027, care au ca scop asigurarea accesului facil, transparent, nediscriminatoriu, competitiv și simplificat la fonduri externe nerambursabile.

În consecință, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, doamna președintă.

Mulțumesc frumos.

La dezbateri generale, stimați colegi, din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Constat că nu.

O invit la microfon pe doamna senator Șoșoacă. Un minut la dispoziție, microfonul 3.

## Mulțumesc frumos.

Doamna președintă, toate bune și frumoase.

Weekendul acesta, în circumscripție, m-am întâlnit cu foarte mulți fermieri și apicultori care nu sunt ajutați absolut deloc. Degeaba sunt programe europene, degeaba digitalizați, pentru că procedurile, oricum, sunt foarte greoaie. Toți mi-au comunicat că există o birocrație excesivă, enorm de multe hârtii de completat, enorm de multe chestiuni foarte complicate, ai nevoie întotdeauna de un ajutor, iar toate aceste fonduri se dau doar dacă ai o pilă la un partid și, în general, trebuie să fie parlamentar sau din guvernare.

Or, până la digitalizare ne cam mănâncă persoanele care ar trebui să ajute și fermierii, și apicultorii, și toți oamenii, toți investitorii care doresc să acceseze aceste fonduri. Degeaba digitalizare, dacă nu suntem pregătiți îndeajuns, dacă împovărăm excesiv oamenii cu tot felul de documente și dacă acele documente sunt foarte greu de completat. Și, mai mult, sunt ministere care nu dau drumul accesării acestor fonduri.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Stimați colegi, punctul 2 rămâne la vot final.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare destinate acordării unor împrumuturi din Trezoreria Statului (L207/2023).

Declar deschise dezbaterile generale și-l invit pe domnul președinte al Comisiei de buget, finanțe să ne prezinte, pe scurt, raportul.

Domnule senator Neagu, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Comisia de buget, finanțe a Senatului a adoptat un raport de admitere a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare destinate acordării unor împrumuturi din Trezoreria Statului.

Pe scurt, proiectul de lege are obiectul de reglementare instituirea unor măsuri fiscal-bugetare în scopul acordării

unor împrumuturi din Trezoreria Statului. Astfel, prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273 privind finanțele publice locale, în cursul acestui an, 2023, unitățile și, respectiv, subdiviziunile administrativ-teritoriale vor putea solicita de la Ministerul Finanțelor contractarea de împrumuturi din veniturile de privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de un milion mii lei, pentru asigurarea cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru finanțarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor.

Fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Și, spuneam, Comisia pentru buget, finanțe, pe 2 mai, analizând proiectul de lege, a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere, pe care îl supunem împreună cu proiectul de lege dezbaterii și votului plenului Senatului. Mulțumesc, doamna președintă.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

La dezbateri generale, din partea Grupului PNL, domnul senator Vela Marcel.

Doriți microfonul 2? Microfonul central? Microfonul 2, atunci. Vă invit.

## Mulțumesc, stimată doamnă președinte. Onorat Senat,

## Stimați invitați,

Suntem în fața unui vot extrem de important pentru România. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2023, aprobată prin acest proiect de lege, a fost extrem de importantă pentru toate unitățile teritorial-administrative din România, indiferent de numele și de culoarea politică a primarilor și președinților de consilii județene, având în vedere faptul că în prezent se înregistrează la nivelul UAT-urilor o finanțare destul de complexă și uneori deficitară, astfel încât primarii, președinții de consilii județene nu pot, împreună cu forurile legislative locale și județene, să susțină cofinanțarea unor proiecte europene sau sumele neeligibile din aceste proiecte.

Vreau să subliniez faptul că în prezent, în România, sunt în derulare 2.835 de proiecte care au termen de finalizare 31 decembrie 2023 și acest proiect de lege, care permite acordarea unor împrumuturi pentru cele două destinații – cofinanțare, respectiv acoperirea unor cheltuieli neeligibile –, este un balon de oxigen extrem de important pentru dezvoltarea României.

Vreau să transmit, în numele aleșilor locali din circumscripția mea, mulțumiri celor implicați în emiterea acestei ordonanțe și premierului României, pentru că noi, astăzi, acum, aici, avem ocazia, privilegiul, dacă-mi permiteți să spun și așa, să votăm și să acordăm un vot extrem de important pentru proiecte deosebit de importante.

Grupul Partidului Național Liberal susține acest proiect de lege și vă îndemn, dragi colegi, onorat Senat, să înregistrăm un vot în unanimitate pentru România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, domnule senator, pentru intervenție. Nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt, punctul 3 rămâne la vot final.

Punctul 4 al ordinii de zi, avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L168/2023).

Din partea inițiatorilor, la microfonul central, domnul președinte Florin Cîțu.

## Mulțumesc, doamna președinte.

## Stimați colegi,

Este un proiect de lege despre care am mai vorbit și despre care românii au mai auzit, este vorba despre reducerea impozitării pe forța de muncă. Am urmărit cu toții și vorbim, și știm statisticile că România este în top în Uniunea Europeană în ceea ce privește taxarea forței de muncă. Vrem să vină românii acasă, vrem ca românii să rămână acasă, să muncească în România și, atunci, trebuie să facem ceva pentru ei. Acest proiect de lege merge exact în această direcție și reduce contribuțiile, cota contribuțiilor cu asigurările sociale de la 25% la 20% și are un plafon pentru contribuțiile sociale de sănătate la maximum trei salarii.

Până acum... Sau în spațiul public au existat... Acest proiect este susținut, teoretic, atât de dreapta, cât și de stânga, doar că atunci când vine vorba de vot nu prea se înghesuie nimeni și, bineînțeles, de fiecare dată apare un cor care ne spune, un cor al bocitoarelor, și ne aduce aminte de ce se întâmplă la buget, cu impactul pentru buget.

Păi, este foarte simplu ce se întâmplă. Banii aceia rămân în buzunarele românilor și poate că ar fi cazul să ne mai întrebăm ce se întâmplă și cu românii. Acesta este singurul proiect de lege care pune banii în buzunarele românilor, direct, fără vouchere, fără carduri, într-un moment în care ratele la bancă s-au triplat, într-un moment în care prețurile s-au triplat; putem să-i ajutăm pe români.

Este un proiect care a fost susținut oficial de Partidul Național Liberal până în 2 aprilie 2022, cât am fost președinte al Partidului Național Liberal; este un proiect liberal care bagă direct, imediat, bani în buzunarele românilor. Din nou, pentru corul bocitoarelor, nu va avea impact pentru bugetul din 2023. Este o propunere care intră în vigoare din 2024, deci poate să fie luată în calcul atunci când se face bugetul pentru 2024.

Mulțumesc, domnule președinte Cîțu.

Invit la dezbaterile generale președintele Comisiei de buget, finanțe, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, doamna președintă.

Colegul senator Florin Cîțu a făcut precizările necesare privind obiectul de reglementat al acestei propuneri legislative. În data de 2 mai, Comisia de buget, finanțe a dezbătut proiectul de lege, inclusiv amendamentele depuse de inițiator la proiectul de lege, exprimând, cu o majoritate de voturi, un raport de respingere, cu amendamente tot respinse.

Categoria legii, a propunerii legislative, este cea a legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Deci, doamna președinte, vă rog să supuneți la vot raportul de respingere, cu amendamentele respinse, adoptat de Comisia de buget, finanțe.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, din partea Grupului USR s-a înscris la cuvânt domnul senator Claudiu Mureșan.

Microfonul central. Vă invit.

Vă mulțumesc frumos, doamna președinte. Stimați colegi,

Nivelul la care sunt taxate veniturile din salarii plasează România, după cum știți, în topul Uniunii Europene, din păcate, în topul celor cu povară fiscală mare.

Propuneri legislative care propun reducerea acestui nivel de taxare pică, după cum știți, de asemenea, una după alta, de parcă scopul nostru nu ar fi acela de a proteja sau a crește puterea de cumpărare și nivelul de trai al românilor.

„Zero taxă pe salariul minim”, propunerea USR, nu vreți să o punem în practică; haideți măcar să votăm acest proiect, care propune reducerea de la 25% la 20% a contribuțiilor la asigurări sociale de la 1 ianuarie 2024! Vorbim totuși despre o măsură care reduce munca la negru și crește nivelul de trai al românilor, pe care noi, USR, o susținem și o să o votăm astăzi.

Vă mulțumesc frumos.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai există alte intervenții? Nu mai sunt.

Punctul 4 rămâne la vot final.

Ba da, există.

S-a înscris la cuvânt domnul senator Bodog. Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Pe procedură. Aș dori să-l întreb, mă rog, retoric, pe domnul senator, pe inițiator, ce a înțeles prin „corul bocitoarelor”, că a spus de vreo trei ori despre „corul bocitoarelor” în prezentarea pe care a făcut-o proiectului de lege.

Mulțumesc.

Eu cred că ar trebui să ne limităm la o exprimare mai de specialitate, mai ales că domnia-sa a fost prim-ministru al României și ar trebui să spună, cu subiect și predicat, cine este „corul bocitoarelor”, nu să vină să povestească ca pe stradă.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru intervenție, ultima la acest punct. Rămâne punctul 4 la vot final.

La punctul 5 avem o inițiativă de modificare a Codului penal.

Vorbim de Legea nr. 286 din 2009.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L176/2023).

Inițiator?

Doamna senator Șoșoacă aveți cuvântul, în calitate de inițiator.

Microfonul 6. Vă rog.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Vă mulțumesc frumos.

Este o solicitare de mărire a pedepselor de la 15 la 25 de ani pentru racolarea minorilor în scopuri sexuale. Vreau să vă spun că intenția de racolare în scopuri sexuale trebuie obligatoriu sancționată cu ani grei de închisoare. Pedeapsa să fie mare, astfel încât să oprească infracțiunile, în primul rând, de natură sexuală cu minori. Fără o politică de prevenție și de pedepsire a acestor bolnavi psihic nu se va putea face niciodată nici prevenție, nici reeducare, iar de reintegrare... nici nu poate fi vorba. Nu știu dacă știți, dar în instanțele din România se eșuează condamnarea acestor persoane. Minorii au ajuns să aibă consimțământ la 9 ani pentru a întreține acte sexuale cu majori, minorii de 10-11-12 ani sunt trecuți de la „infracțiuni cu viol cu un minor, asupra unui minor” la „act sexual cu un minor” sau, la un moment dat, se încheie inclusiv acte de împăcare între părți și s-a cam terminat cu pedepsele sau le dă cu suspendare.

Gândiți-vă că ar fi copiii dumneavoastră sau ai mei – Doamne ferește! – în situația în care să fie violați. De la racolare se ajunge la viol, la pornografie infantilă. Nu este normal să ai de la 3 luni la 5 ani sau altfel de pedepse, în condițiile în care procurorii au clasate 6.676 de dosare în 2020, peste 80% din dosare sunt clasate.

Am fost siderată să văd raportul Consiliului Superior al Magistraturii, precum și al Comisiei juridice, care sunt siderate de faptul că aceste maxime ale infracțiunii pe care eu le propun de la 15 la 25 de ani sunt asemenea cu cele ale infracțiunii de omor. Și vreau să vă întreb: ați văzut vreodată un copil care a fost violat la 9 ani, la 10 ani, care a fost violat sistematic nu numai de către o persoană, ci în grup, a făcut parte dintr-o... a fost folosit ca pornografie infantilă, credeți că acel copil vreodată va mai avea viață? Oare nu este omorât și lăsat în viață efectiv fără niciun ajutor? Este cea mai crudă existență pe care o poate avea. Am cunoscut nenumărați copii violați și la 8 ani, și la 7 ani, și la 9 ani, când făceam oficii. Eram trimisă de către barou la aceste oficii, pentru că mă înțelegeam foarte bine cu copiii. Nu vă puteți închipui ce dezastru este în inima și în sufletul și în viața acestor copii. Și vă spun că viața lor nu mai există. Nici măcar părinții, cu tratamente, cu psihoterapie nu pot să le mai redea bucuria de inocență a copilăriei. Nu mai există. Iar viața lor este periclitată total.

Mulțumesc.

Este omor și este omor deosebit de grav, pentru că omori viața și mai lași victima să și trăiască cu aceste probleme din copilărie.

Vă mulțumesc frumos.

Din partea Comisiei juridice, doamna vicepreședinte Moagher, prezentați raportul. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare agravarea pedepsei pentru infracțiunea de racolare minori în scopuri sexuale mărind limitele de pedeapsă de la 6 luni la 3 ani sau amendă la pedeapsa exclusiv cu închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Consiliul Legislativ – aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a transmis aviz favorabil. Comisia nr. 1 – Legislație și cooperare – din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a trimis un punct de vedere cu observații, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis un aviz negativ.

În ședința din data de 3 mai 2023 membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Membrii comisiei au luat în considerare că pe rolul Camerei Deputaților există un proiect de lege cuprinzător care vizează protejarea libertății și integrității sexuale a minorilor asupra căruia Senatul s-a pronunțat, iar art. 222 din Codul penal este vizat prin prisma modificărilor propuse.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi supus dezbaterii și adoptării, cu respectarea art. 76 alin. (1) din Constituția României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc pentru prezentarea raportului, doamna senator.

Din partea grupurilor parlamentare.

Pe domnul Bodog și pe domnul Mureșan o să-i rog să se deselecteze ca opțiune.

Îl invit, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Toanchină Marius-Gheorghe.

Microfonul central, domnule senator.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Grupul PSD susține modificarea, înăsprirea pedepsei pentru infracțiunea de racolare a minorilor în scopuri sexuale, dar nu într-un mod populist. Actuala reglementare sancționează această infracțiune cu pedepse alternative, respectiv închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Prin PL-x 457/2022, aflat pe rolul Camerei Deputaților, se propune modificarea și înăsprirea, totodată, a regimului sancționator, în sensul înlăturării pedepsei alternative a amenzii din conținutul legii, rămânând ca această faptă să fie sancționată doar cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani.

Prin L176/2023 se propune înăsprirea pedepsei de la 15 ani la 25 de ani. Această modificare nu presupune, nu reprezintă o modificare a regimului sancționator, ci o incriminare a unei noi infracțiuni, în sensul că ridică această infracțiune, prevăzută de art. 222 din actualul Cod penal, la rangul de omor calificat. Practic, pedeapsa de la omor calificat prevăzută de Codul penal este aplicată de către legiuitor și infracțiunii prevăzute la art. 222 din Codul penal, ceea ce din punctul de vedere al unui legiuitor este inadmisibil.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, de asemenea, dorește să facă completări doamna senator Șoșoacă. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

Sunt siderată să aud că un proiect pentru apărarea copiilor în fața violurilor și a racolării în scopuri sexuale este un proiect populist. Păi, înseamnă că tot ceea ce facem noi aici este legat de populism. Haideți să lăsăm prostiile astea! Sunt siderată de ce am auzit din gura unui avocat, da, a unui coleg avocat, și să-mi spuneți mie că nu vi se pare extrem de periculos și să vi se pară mult prea grav să pedepsiți de la 15 la 25 de ani o persoană sau mai multe persoane care racolează copii, da, în scopul de a-i folosi pentru fantezii sexuale. Dacă ar fi copiii noștri tot la fel am reacționa? Populism?! Este vorba de apărarea copiilor. Cum faceți prevenția? Păi, totul pornește de la racolare. Dumneavoastră ce vreți? Vreți să ajungem la viol și la omor și prevenția nu mai există?

Cum faci prevenția? Sperie-i cu 25 de ani de închisoare și o să vedeți cum o să scadă asemenea infracțiuni și de viol și așa mai departe.

Și mai avem o problemă _de lege ferenda_ . Pentru ce considerați minorii doar până la 16 ani? De la 16 la 18 ani nu sunt minori? Toate aceste infracțiuni legate de minoritate trebuie să se raporteze la vârsta de 18 ani, singura vârstă când copilul din minoritate devine major și de abia atunci are discernământ și capacitate totală de discernământ și își poate da consimțământul.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, dezbaterile generale s-au închis pe punctul 5. Va rămâne la vot final.

Înainte de a trece la punctul 6, vă rog să-mi permiteți să vă supun la vot propunerea de a prelungi programul de dezbateri generale cu încă 30 de minute și să începem votul final la 17.30.

Vă rog, vot.

89 pentru, un vot împotrivă, nicio abținere. Propunerea a fost adoptată.

Voi trece la punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 70 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (L172/2023).

Există inițiator?

Nu avem inițiator.

Atunci, vă rog să-mi permiteți să invit Comisia juridică. Doamna senator Moagher, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul comisiei. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Raport comun la Propunerea legislativă pentru modificarea art. 70 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică, prin adresa numărul L172/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra acestui proiect.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 70 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prin textul propunerii se preconizează comunicarea datelor înscrise în actele de stare civilă în cazuri temeinic justificate și avocaților împuterniciți de către titulari sau de reprezentanții legali ai acestora.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri. Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități – aviz favorabil.

Membrii celor două comisii sesizate pentru raport comun au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere exprimate, avizele primite, au formulat și admis amendamente și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să îmi permiteți să vă anunț că la balconul Senatului se află un grup de studenți din Timișoara. Îi mulțumesc domnului senator Raoul Trifan pentru faptul că i-a invitat astăzi alături de noi.

Și vă urez o zi plăcută în Senatul României, stimați studenți!

La dezbateri generale, o invit la microfon pe doamna senator Șoșoacă. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos.

Este o inițiativă așteptată de foarte mulți ani de către avocați, dar și de către societatea civilă care își împuternicește avocații pentru a-i reprezenta în fața autorităților publice pentru eliberarea actelor de stare civilă. Suntem, în acest caz – dar ar trebui extins pentru orice act, având în vedere că există Legea nr. 51/1995, art. 3 –, suntem singura profesie care poate reprezenta în fața oricăror autorități și entități orice persoană din această țară.

În acest context, eu v-aș solicita să votați această lege, având în vedere că avocații sunt parte a sistemului juridic, fără ei este imposibil să se exercite drepturile și libertățile cetățenești, și respectarea principiului „ _audiatur et altera pars_ ”, precum și Constituția României privind dreptul la apărare.

În acest context, aceste acte... Sunt nenumărați cetățeni și în afara granițelor țării, cetățeni care se duc la muncă, își angajează un avocat și doresc ca aceste acte ale lor să fie eliberate avocaților cu care au un contract de asistență juridică, întocmesc o împuternicire avocațială semnată, autentificată și recunoscută de către autoritățile statului român...

A expirat timpul.

...în virtutea Legii nr. 51/1995. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, nemaifiind înscrieri la cuvânt la punctul 6, va rămâne la vot final această inițiativă.

Punctul 7 al ordinii de zi este cel legat de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (L164/2023).

Doamna deputat Cambera este prezentă, pentru a-și susține inițiativa. Microfonul 6, vă rog.

## **Doamna Oana-Alexandra Cambera** _– deputat_ **:**

Dragi colegi,

Astăzi facem un demers foarte util pentru a facilita relația dintre cetățeni și autoritatea statului privind evidența populației și pentru a elimina, totodată, unele discriminări care îi priveau pe cetățenii români care domiciliau în străinătate, precum și cetățeni care se aflau în categorii de vulnerabilitate și aveau unele dificultăți în eliberarea actelor de identitate. Este un proiect îndelung consultat cu direcția de evidență a populației și a avut un parcurs foarte bun în Senat, cu avize favorabile și rapoarte de adoptare, și mulțumesc pe această cale colegilor senatori pentru dezbateri foarte utile și productive.

Câteva măsuri din acest proiect: creăm un cadru legal pentru atunci când va exista infrastructura necesară, pentru că România investește în digitalizare și în acel cloud guvernamental, și în momentul în care vom avea această infrastructură să putem emite cărți de identitate și pentru cetățenii români care domiciliază în străinătate, pentru că în acest moment este o discriminare nejustificată între acești cetățeni, astfel cum a constatat și Curtea Europeană de Justiție. Dar sunt și multe alte măsuri pentru declararea domiciliului: online, prin preluarea automată a datelor de către direcția de evidență a populației de la ANCPI, pentru o procedură simplificată de reînnoire a reședinței temporare și, de asemenea, și pentru categorii vulnerabile, astfel încât aceștia să-și poată emite actele de identitate.

Stimați colegi, deschid dezbaterile generale după prezentarea raportului din partea Comisiei de comunicații. Domnul președinte va prezenta acest raport.

Domnule senator Humelnicu, vă invit la cuvânt.

Mulțumesc, doamna președintă.

Felicitări inițiatoarelor și inițiatorilor pentru această propunere.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Membrii Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, precum și cei ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și avizele primite, au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale senatorilor prezenți, un raport comun de admitere, fără amendamente.

Cele două comisii supun spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, precum și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, doamna președintă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL din Senat, Grupul senatorilor PNL, îl invită pe domnul senator Hatos Adrian să susțină punctul de vedere al grupului.

## Mulțumesc, doamna președintă.

În principiu, nu m-aș fi băgat să dezbat, să analizez asemenea propunere legislativă, dar, studiind-o și dând-o spre analiză unor specialiști în domeniu, am constatat că este o lege foarte bună, mai ales pentru că rezolvă una dintre discriminările la care sunt supuși cetățenii români cu

domiciliul în străinătate, și anume aceia că ei nu mai au carte de identitate odată ce și-au stabilit domiciliul în străinătate, și nu s-a găsit absolut niciun argument ca acest lucru să nu fie rezolvat.

Legea este foarte bine scrisă și rezolvă foarte multe probleme în ceea ce privește relația cetățenilor cu statul în materia notificărilor, modificărilor în... privind reședinței și a domiciliului și cred că merită să fie votată. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc frumos.

Din partea Grupului USR, domnul senator Radu-Mihai Mihail.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Doamnelor și domnilor,

În prezent, cetățenii cu domiciliul în diaspora sunt discriminați pentru că statul român nu le eliberează acte de identitate. Suntem pe cale aici, împreună, să schimbăm această situație injustă.

Complementar cu inițiativa USR de a transforma pașaportul CRDS în act de identitate, propunerea pe care o discutăm acum prevede și posibilitatea ca românilor cu domiciliul în străinătate să li se elibereze cărți electronice de identitate. Mă bucur că am reușit să ajungem la consens la raport și asta după lungi discuții în care Ministerul de Interne a invocat argumente care mai de care mai ciudate pentru a nu susține proiectul. Ni s-a spus că funcționarii români n-ar fi în stare să introducă în sistem adrese din străinătate. Ni s-a spus că nu putem avea încredere în documentele pe care le prezintă românii din afara țării. Ni s-a spus că statul român nu are capacitatea de a verifica aceste adrese din străinătate și așa mai departe.

Sunt lucruri care poate ne-ar fi impresionat, ca presupuse piedici, acum 20 de ani, dar în 2023 nu putem să acceptăm astfel de miniblocaje, care sunt fără o bază serioasă.

Am susținut în comisie această inițiativă și mă bucur că am reușit să contribui în a convinge colegii să adopte raportul de admitere.

Am propus și un amendament, ca statul român să elibereze cărțile electronice de identitate pentru românii din diaspora în termen de cel mult un an de la data realizării condițiilor tehnice necesare, să nu mai avem riscul ca oamenii din diaspora să aștepte până la sfântu-așteaptă să poată să vadă o astfel de lege bună implementată.

Mulțumesc.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

...pentru că astăzi aveți o ocazie importantă să legiferați în sfârșit pentru diaspora.

Mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, îl invit la microfon pe domnul senator Dăneasă Mircea.

Microfonul 2... 3, vă rog.

Scuzați-mă, domnule senator!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Desigur că digitalizarea este o necesitate, dar la fel de mare este necesitatea asigurării calității digitalizării. Cred că știți cu toții că de cele mai multe ori aceste softuri au probleme. Ar trebui să existe o garanție din partea firmelor care încasează bani foarte mulți pentru softuri, că aceste softuri funcționează, iar în cazul în care nu funcționează să fie făcută funcționalizarea pe cheltuiala firmelor care au predat aceste softuri și au încasat banii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor este doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc frumos.

Probabil că n-o să vă placă ce-o să vă spun, dar în România există și persoane care nu doresc carte electronică de identitate. Și cred că s-a văzut asta foarte clar la ședința de la Ministerul Afacerilor Interne. Nu putem obliga oamenii să accepte carte electronică de identitate. O astfel de opinie este majoritară în rândul românilor din afara granițelor țării, că nu se numește „diaspora”, se numește „românii din afara granițelor țării” sau „românii de pretutindeni”, care au ridicat această problemă, au transmis nenumărate notificări către Ministerul Afacerilor Interne, la începutul anului, când am fost... s-a pus în discuție publică acel proiect de lege, și trebuie să-i respectați și pe aceștia. Poate nu doresc să aibă toate datele introduse într-o carte electronică, mai ales față de ceea ce a spus domnul senator Dăneasă, de lipsa de securitate a acestor sisteme informatice nu numai în România, dar mai ales în România, ci în toată lumea. Avem foarte multe atacuri cibernetice.

În acest context, cred că această lege...

Mulțumesc.

...ar fi trebuit să se aplice și cărții de identitate normale, nu numai cărții electronice.

Mulțumesc.

Stimați colegi, am epuizat dezbaterile și la punctul 7.

Vă invit să trecem la punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L173/2023).

Inițiatori?

Nu avem.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru tineret și sport, care, împreună cu Comisia de administrație, a elaborat acest raport.

Domnule președinte, vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc frumos, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, în vederea înființării, la nivelul unităților administrativ-teritoriale, prin hotărârea consiliului local, a unor centre sportive.

În ședințele din data de 11.04.2023, respectiv din data de 03.05.2023, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru tineret și sport și Comisia pentru administrație supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare avem o înscriere, doamna senator Boancă Rodica, din partea Grupului AUR. Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, doamna președintă.

Scurt și la obiect: am propus raport de respingere. De ce? Nu ne-a oferit domnul președinte niciun argument. Îl așteptăm acum, că va da replica, să ne explice și de ce.

Până atunci, am să vă explic și în calitate de inițiator cum am gândit această inițiativă. Am plecat de la ideile emanate adesea în spațiul public, cum că sportul înseamnă sănătate. Și este un truism – da? –, nu este o ipocrizie, este o realitate și cred că nu este senator din această sală care să nu fi declarat acest lucru în spațiul public măcar o singură dată.

Așadar, cu toții știm că una dintre cele mai periculoase afecțiuni, cu grave efecte asupra sănătății, este obezitatea și mai ales obezitatea infantilă face ravagii. Aceasta nu ține doar de regimul alimentar, ci și de un mod de viață sănătos și armonios în ansamblu. În ultimii ani, obezitatea a atins cote alarmante. Puținele ore de educație fizică sunt departe de a fi suficiente. Un segment important de copii provine din mediile dezavantajate, familiile acestora neavând resurse pentru a susține financiar activitățile fizice ale celor mici. De asemenea, creșterea distanțelor dintre locuința personală și școală creează dificultăți în a desfășura activitățile sportive.

Propunerea legislativă pe care o dezbatem și votăm astăzi urmărește majorarea numărului și accesibilității unităților sportive, pentru a stimula participarea la activitățile sportive. Activitatea fizică are consecințe benefice nu numai asupra organismului, ci și asupra dezvoltării anumitor abilități cognitive. Degeaba vorbim despre sănătate și despre importanța sportului pentru copiii noștri, dacă nu creăm și infrastructura necesară.

Vă rog să finalizați.

...sport – imediat voi încheia –, inclusiv domnul președinte, spuneam, a... sau împreună cu dumnealui am convenit asupra faptului că fără sport de masă nu putem avea sport de performanță. De aceea, vă rog să țineți cont de aceste aspecte și să votați împotriva raportului de respingere, pentru că toți copiii din această țară trebuie să aibă acces la activități sportive, care, de multe ori, costă mult mai mult decât își pot permite părinții lor.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi...

Domnule senator Matei Bogdan, vă rog, microfonul central, din partea Grupului PSD. Aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, doamna președinte. Am să încerc să fiu cât am să pot de scurt.

S-a vorbit aici despre sportul de masă. Sub nicio formă n-ați avut cu mine o înțelegere cu privire la sportul de masă, pentru că noi nu facem nici masă, nici mese, noi facem sportul pentru toți. Dacă vreți să avem o dezbatere despre ceea ce înseamnă sportul pentru toți, sunt cu totul și cu totul de acord cu dumneavoastră.

De ce nu a trecut această inițiativă legislativă? Pentru că ea nu privește modificarea cadrului legislativ la Legea nr. 69/2000, ci ea este un amalgam de lucruri ce cuprinde mai multe legi din România. Și aici vorbim despre Legea nr. 69/2000, ce se ocupă efectiv de sportul de performanță, vorbim despre Legea nr. 1/2000 – Legea educației naționale, ce se ocupă de sportul școlar și aici vorbim despre asociații sportive școlare, și, trei, vorbiți despre infrastructura sportivă deținută de unitățile administrativ-teritoriale, ce ar trebui să se implice în mișcare.

Vreau să fac totuși precizarea că, astăzi, peste 90% din unitățile administrativ-teritoriale se implică în ceea ce înseamnă sportul pentru toți sau sportul de performanță, prin proiecte la nivelul unităților administrativ-teritoriale sau susținerea echipelor de primă ligă.

Doi, am avut o lege în Parlamentul României, votată chiar și de dumneavoastră – 30% din bugetul alocat de unitățile administrativ-teritoriale către domeniul sportiv să meargă către centrele de copii și juniori. Mai mult de atât, am avut o nouă lege în care am impus 1% și 0,2% din taxa de licențiere pe jocuri de noroc pentru Comitetul Olimpic și Sportiv Român, implicit Comitetul Național Paralimpic și multe alte inițiative legislative.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, din partea Grupului AUR, domnul senator Dăneasă dorește să ia cuvântul sau...

Nu, nu doriți. Bine.

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, dezbaterile generale au fost finalizate. Punctul 8 rămâne la vot final.

Vă rog să-mi permiteți să trec la punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L185/2023).

Voi da cuvântul domnului președinte al Comisiei de sănătate, care, împreună cu Comisia juridică, a elaborat un raport comun.

Domnule președinte, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președintă. Punctul 9 nu-l prezentăm?

Punctul 10...

Nu, punctul 9.

...pentru că 9 a fost retras din procedură legislativă de către colegii de la USR.

OK. Perfect. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Streinu Cercel:**

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea acestei legi, iar din intervențiile legislative analizăm faptul că ele vizează, potrivit expunerii de motive, obligativitatea legală ca polițele de asigurare pentru răspunderea civilă pentru acte de malpraxis medical să includă în mod obligatoriu și despăgubirea pentru daune morale. În plus, soluția de conferire a unui grad real de protecție asiguraților, adică personalului medical, o reprezintă obligativitatea legală ca polițele de asigurare pentru răspundere civilă pentru acte de malpraxis medical să includă în mod obligatoriu și despăgubirea pentru daune morale.

Dincolo de avantajul evident mai sus enumerat, privită atât la nivel individual, cât și la nivel de sistem medical, soluția propusă are dezavantajul creșterii nivelului primei de asigurare. Pentru a atenua acest dezavantaj, proiectul de lege expres... prevede expres obligativitatea de acoperire a daunelor morale cel puțin în parte, adică nu în mod obligatoriu la nivelul prevăzut pentru daunele materiale.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a analizat propunerea legislativă și a transmis aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz favorabil, fără amendamente.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține adoptarea inițiativei legislative.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a trece la discuțiile cu grupurile parlamentare, vă rog să îmi permiteți să vă anunț că eu, împreună cu domnul senator Dan Bica, am invitat un grup de seniori la Senatul României, sunt în balcoane acum, din Argeș.

Mulțumesc tare mult pentru prezență și sper că ați avut o zi reușită alături de noi astăzi!

Mulțumesc frumos tuturor.

Stimați colegi, din partea grupurilor parlamentare nu văd să existe vreo înscriere la cuvânt.

Ca atare, punctul 10 al ordinii de zi rămâne la vot final. O să vă informez că este ora 17.30, am încheiat dezbaterile generale, conform propunerii votate, și vom trece la votul final.

Vă rog să vă pregătiți cu cartelele. Mulțumesc.

Stimați colegi, vom continua, așa cum spuneam, cu votul final.

Vă rog să mergeți în bănci.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (L219/2023).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

Eugen Dogariu. Doi.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Eugen Dogariu. Unu... Doi?

## **Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

A, uite și... Mai e unul.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Trei.

Cine? În afară de domnul Trufin, cine mai este?

## **Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

Trufin, Dogariu și Pauliuc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Recitesc, atunci; din partea grupurilor mi s-a comunicat așa: domnul Dogariu, domnul Trufin și doamna Pauliuc, trei colegi senatori care se vor adăuga la votul final.

În regulă, dau drumul la vot pe punctul 1. Rog, vot.

107 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Punctul 1 a fost adoptat și vă mulțumesc.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021–2027 (L206/2023).

Avem un raport comun al comisiilor, este de admitere a proiectului de lege.

Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare destinate acordării unor împrumuturi din Trezoreria Statului (L207/2023).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi trece la punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (L176/2023).

Avem un raport de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 70 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (L172/2023).

Avem un raport comun al comisiilor, care este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune, prima dată, votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

N-aveți cartelă, o să consemnez votul.

109 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Raportul a fost adoptat.

Supun acum votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Domnule Toma, ați recuperat cartela? Da. Deci 106, am zis corect.

Mulțumesc.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (L164/2023).

Avem un raport comun al comisiilor de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnule senator Radu-Mihai Mihail, vă rog, Grupul USR.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

## Doamnelor și domnilor,

Mai sunt încă situații și, din păcate, nu puține, în care românii din diaspora sunt tratați ca cetățeni de rangul al doilea de către statul român.

Sper ca dispariția acestui fenomen să fie accelerată după votul acesta în favoarea inițiativei care permite românilor cu domiciliul în afara țării să aibă carte de identitate. În numele acestor aproape un milion de români care locuiesc departe, dar sunt cu sufletul foarte aproape de România, vă mulțumesc pentru acest vot care face un pas în direcția asigurării pentru ei a unui tratament corect și echitabil din partea statului român.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Doamna senator Șoșoacă dorește motivarea votului, de asemenea. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Eu am votat abținere. De ce? E un proiect foarte bun, dar îi discriminați pe cei care nu doresc carte electronică de identitate și mai avem o problemă cu securizarea datelor cu caracter personal.

Așa că, atunci când proiectul acesta va conține și cartea de identitate normală, fără să-i obligați la o carte electronică de identitate, cu toate datele cu caracter personal și strict confidențiale înșirate în acest card, atunci o să votez. Până atunci, îmi pare rău, mă abțin.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Punctul 7 a fost epuizat.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L173/2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă de la punctul 8 a fost respinsă. La punctul 10, stimați colegi, avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L185/2023).

Avem un raport comun al comisiilor de respingere a propunerii.

Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere.

Am numărat, 49...

Da, domnule, de la 47, cu 2, nu fac 49 pentru respingere?! 58 împotriva respingerii.

- Ca atare, voi...

Propunerea legislativă n-a fost respinsă.

Ca atare, neîntrunind numărul de voturi, voi supune acum

- votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

60 pentru, 49 împotrivă, nicio abținere. Punctul 10 a fost adoptat.

Stimați colegi, vă reamintesc...

Da.

Vă reamintesc că în ședința plenului de marți, 2 mai 2023, au avut loc dezbaterile generale asupra inițiativelor legislative...

Vă rog, puțină liniște!

...inițiativelor legislative înscrise la secțiunea a III-a a ordinii de zi, urmând ca în această ședință să procedăm la votul asupra acestora. În aceste condiții, vom trece la votul acestor inițiative.

La primul punct, secțiunea a III-a a ordinii de zi, este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L171/2023).

Vă reamintesc că raportul comun al comisiilor este

admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune prima dată votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

103 pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Raport adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votați.

89 pentru, 19 împotrivă, o abținere.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 2, secțiunea III, avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L167/2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

69 de voturi pentru, împotrivă – 39, nicio abținere. Propunerea legislativă a fost respinsă. La punctul 3...

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L193/2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune prima dată raportul, cu amendamentele admise, votului dumneavoastră.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Sunt uluită de prezența de astăzi. O invit la microfon pe doamna senator Arina Moș, pentru motivarea votului la acest punct. Aveți cuvântul.

## **Doamna Patricia Simina Arina Moș:**

Mulțumesc frumos, doamna președinte. Vă mulțumesc.

Mă bucură faptul că avem ocazia astăzi să votăm pentru un proiect cu adevărat benefic atât pentru persoanele cu handicap, cât și pentru cei care au sarcina, deloc ușoară, de a le ajuta, dar și pentru autoritățile locale, care nu vor mai fi, de acum înainte, în situația de a rămâne în urmă cu plățile către aceste persoane.

Modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, pe care am votat-o astăzi, va da posibilitatea autorităților locale să asigure fondurile pentru salarizarea asistenților personali din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată, deci direct de la bugetul de stat.

Mă bucur că am contribuit cu această propunere legislativă, care s-a născut din experiența personală dinaintea preluării mandatului de senator, în calitate de director al Direcției de Asistență Socială Oradea și de fost viceprimar al municipiului Oradea, din lucrul direct cu persoanele cu handicap și familiile acestora.

Credeți-mă, ți se rupe inima să comunici familiilor acestora, familiilor care au persoane cu handicap și care se îngrijesc de ele, să le comunici că nu le poți angaja un asistent personal. Astăzi votăm o modificare care va ușura viața celor bolnavi și misiunea grea a celor care au grijă de aceste persoane greu încercate.

Și vă mulțumesc încă o dată pentru faptul că am adoptat în Senat această propunere în beneficiul oamenilor pentru care suntem astăzi aici.

Mulțumesc.

Felicitări, doamna senator! Vă mulțumesc pentru cuvânt.

La microfon, pentru motivarea votului, îl invit, din partea Grupului USR, pe domnul senator Darău.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Voi fi foarte scurt.

Mă bucur că Senatul, în înțelepciunea tuturor partidelor și senatorilor, a votat în unanimitate această inițiativă urgentă. Sper ca liderii tuturor partidelor să se asigure că și la Camera Deputaților inițiativa trece cât mai repede și, apoi, președintele să o promulge.

Deși această inițiativă nu a venit de la noi, USR a susținut hotărât, cu argumente și prin vot unanim, ca persoanele cu dizabilități să aibă direct de la bugetul de stat plătit însoțitor, fără să depindă în niciun fel de autoritatea locală, nici de voința politică, nici de capacitatea sau incapacitatea administrativă de acolo.

Am avut mai de mult o inițiativă amplă de modificare a Legii nr. 448, în care propuneam acest lucru. De aceea, am votat și noi pentru această inițiativă, care, punctual, va rezolva o problemă pentru toți oamenii cu dizabilități.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc tuturor pentru intervențiile de astăzi. Stimați colegi, declar dezbaterile închise și declar ședința închisă.

Zi bună tuturor!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|452331]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 71/25.V.2023 conține 16 pagini.**

Prețul: 80 lei