Stenogramă plen

Stimați colegi, cred că putem începe.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 19 iunie 2023, și vă anunț că și-au înregistrat prezența până în momentul de față 81 de colegi.

Le mulțumesc pentru asistență doamnei senator RobertaAlma Anastase și domnului senator Ion Mocioalcă.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă aveți intervenții?

Domnule senator Fenechiu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă propun scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 1, respectiv validarea unui nou senator și depunerea jurământului de..., jurământului. Pentru o ședință ulterioară.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

În aceste condiții,

Ordinea de zi a fost adoptată. Programul de lucru pentru această zi este următorul: mai întâi avem dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și apoi, începând cu ora 17.00, avem vot final.

Dacă sunt intervenții, observații la acest program? Nu sunt.

În aceste condiții, vă rog să votăm programul de lucru. Vot, vă rog.

Mulțumesc.

Da, vă rog.

72 prezenți: 72 de voturi pentru. Programul de lucru, adoptat. Aveți cuvântul.

## **Domnul Liviu-Lucian Mazilu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a intra în ordinea de zi, țin să fac un anunț pe care noi îl considerăm important: noul lider al Grupului Partidului Social Democrat în Senat este domnul senator Romașcanu.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc pentru acest anunț.

Luăm act cu mare satisfacție de acest lucru.

Domnule senator Romașcanu, vă urăm succes!

La invitația domnului senator Antal Loránt, vă anunț că avem prezent în lojă un grup de 35 de persoane din partea Asociației „Caritas”, Alba Iulia, filiala Odorheiu Secuiesc.

Bună ziua!

Bun-venit!

Continuăm lucrările.

Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din data de 19 iunie 2023, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, inițiativele legislative astfel cum se regăsesc afișate pe pagina de internet a Senatului.

Stimați colegi,

81 prezenți plus doi colegi fără cartelă, deci 83: sunt 82 de voturi pentru și o abținere.

## Propunerea legislativă a fost aprobată.

În continuare,

- Vă mulțumesc.

Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 din secțiunea a II-a avem înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, convenție adoptată la Paris în data de 21 noiembrie 1997 (L381/13.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Mihai Pașca** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Într-adevăr, unul dintre importantele obiective de etapă în cadrul procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică îl reprezintă aderarea țării noastre la Convenția OCDE privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale sau Convenția antimită, cum mai este ea cunoscută, alături de obținerea calității de membru al Grupului de lucru antimită al aceleiași organizații.

Aderarea la acest instrument este de natură a genera un impact macroeconomic favorabil pe termen lung, având ca efecte consolidarea poziției României în raport cu principalele instituții internaționale de rating, cu influențe pozitive în situațiile de accesare a finanțărilor externe, beneficii directe în atragerea de investiții străine din perspectiva siguranței și predictibilității ce decurg din statutul de membru al OCDE, precum și creșterea credibilității țării noastre în relația cu parteneri externi importanți.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc și eu.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la OCDE, pentru prezentarea raportului.

Doamna ministru, doamna vicepreședinte, aveți cuvântul.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă gândeam că prezintă raportul cineva, de aceea ezitam să vin la microfon. ## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Aderarea la OECD este un obiectiv de țară de importanță strategică – am spus-o nu o dată și au spus-o cei din conducerea României, în ultimul timp, de câteva ori –, pentru că ne va permite să atragem investiții, capital pentru mediul de afaceri și să dezvoltăm economia românească într-un ritm accelerat.

Așa cum spunea reprezentantul ministerului, ratificarea Convenției antimită a organizației este astăzi votată în Senatul României, Cameră decizională, și înseamnă următorul lucru: țara noastră, România, devine un judecător internațional valoros pentru combaterea infracțiunilor de corupție, alături de celelalte state deja membre OCDE. Mai mult, ratificarea acestei convenții va crește semnificativ încrederea țărilor partenere în economia noastră, stimulând astfel investițiile străine.

Să știți că a fost un efort conjugat: Ministerul de Externe a fost în prima linie a eforturilor de aderare, avem Comisia specială a OECD la nivelul Parlamentului, Camera Deputaților plus Senat, condusă de președintele Senatului – prin această poziție, am recunoscut importanța acestei comisii –, de asemenea, Ministerul Justiției a fost unul dintre ministerele care au contribuit la realizarea acestui proiect de țară.

Așa cum știți, am primit invitația de aderare, de a face parte din Grupul de lucru antimită din partea OCDE. Sunt pași înainte, o recunoaștere a eforturilor făcute de România, a reformelor realizate până acum.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc și eu, doamna ministru.

Constat că nu mai sunt alți colegi înscriși pentru intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă...

## **Doamna Roberta-Alma Anastase**

**:**

Doamna Șoșoacă...

Mă iertați, doamna senator, vă rog. Eu mă uitam pe ecran, aici, și nu...

Sunt prea mică acolo, în spate. Mulțumesc.

Nu, nu, nu, eu am deformație de cadru didactic, mă uit, tot citesc...

Vă uitați cine copiază în sală. Am înțeles. Mulțumesc frumos.

Domnule președinte,

Sunt complet de acord cu ceea ce scrie în această convenție, care trebuie ratificată, dar am și eu câteva chestiuni care trebuie lămurite.

Când discutăm despre orice funcționar public străin pentru tot felul de entități juridice, ne putem raporta și la tot felul de angajați ai unor guverne străine, ai unor ambasade care își iau șpagă din România tot felul de resurse pe care le avem prin interpuși gen OMV? Aș vrea să știu și eu dacă toți acești reprezentanți ai guvernelor, ai tuturor multinaționalelor, care sunt ajutate din spate de guverne și de entități ale ambasadelor – da? –, Statele Unite ale Americii, Austria, Olanda, că știm foarte bine cu ce ne confruntăm, dacă aceștia vor plăti, pentru că aici este vorba de infracțiuni indirecte, prin intermediari de care știm cu toții, dar nimeni nu cercetează pe nimeni și nimeni nu sancționează pe nimeni.

În aceste condiții, eu nu mă pot decât abține la această convenție, pentru că îmi dau seama că e făcută doar de ochii lumii și în niciun caz pentru a se aplica așa cum trebuie, astfel încât să ne apărăm interesul național.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Am luat act.

N-am înțeles termenul „șpagă”. Doamna senator Silvia Dinică, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucur că dăm astăzi un vot pentru ratificarea acestei convenții, mai ales că vorbim de 26 de ani de la momentul adoptării ei și vorbim de 18 ani din momentul când România a depus cerere de aderare.

Avem o comisie parlamentară care va lucra pe partea de legislație în Parlament și sunt convinsă că și structura corespondentă de la Guvern va face tot ceea ce ține ca aceste condiții de aderare să fie îndeplinite, pentru că nu sunt puține. Și sper ca aceste termene să fie mai degrabă... și aderarea României să se întâmple mai degrabă mai curând decât să mai treacă niște mulți ani ca să vedem lucrul ăsta întâmplându-se, pentru că nici măcar nu ține de mandatul unui guvern, ci va fi post mandate guvernamentale.

Grupul parlamentar al USR va vota pentru proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă nu mai sunt intervenții – nu mai sunt –, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă, așa cum spuneam, rămâne la vot final.

La cel de-al doilea punct al ordinii de zi avem înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (L1/10.01.2023).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 283/17.05.2023.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnule secretar de stat Mihai Pașca, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință. Într-adevăr, este vorba despre proiectul de lege care are în vedere modificarea și completarea Codului penal și a trei legi penale speciale exclusiv pentru punerea în acord a acestora cu deciziile Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate.

În cadrul controlului de constituționalitate înaintea promulgării, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 283/2023, prin care a admis în parte unele obiecții de neconstituționalitate formulate. Iar, potrivit celor reținute de instanța de control constituțional, singura obiecție admisă se referă la neconstituționalitatea unei sintagme din cuprinsul art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, textul în discuție a fost pus în acord cu cele reținute de Curte, motiv pentru care vă solicităm astăzi un vot de adoptare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre cele două comisii, pentru prezentarea raportului.

Bun. Intervenții dacă sunt?

Nu sunt nici intervenții.

În această situație, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 3 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul

de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative (L2/10.01.2023).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 284/17.05.2023.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Aveți cuvântul din nou, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință. În acest caz, suplimentar față de forma adoptată de către Senatul României în data de 29 martie 2023, prezenta formă a proiectului de lege are în vedere și cele reținute de către Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 284/17.05.2023, în cadrul controlului de constituționalitate _ex ante_ .

Odată puse în acord dispozițiile proiectului cu aceste aspecte reținute de către Curtea Constituțională, vă solicităm un vot de adoptare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Intervenții dacă sunt? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi, Grupul AUR, nu putem fi de acord nici cu această formă a legii, cum n-am fost de acord nici cu forma ei inițială, pentru că se reintroduc serviciile secrete în anchetele penale, se ușurează enorm urmărirea cetățenilor români, cu sau fără temei, prin mandatele de siguranță națională. Aceste mandate de siguranță națională pot fi folosite și pentru cercetarea unor cazuri care n-au legătură cu încălcarea sau cu amenințarea siguranței naționale. Revenim la binomul de tristă amintire, care a făcut foarte mult rău întregii societăți românești și a pus într-o lumină nefastă tot efortul, care putea fi justificat, de luptă contra corupției.

Nu credem că este cazul să revenim la acest binom și la aceste practici, care țin mai degrabă de un sistem totalitar. De aceea, noi vom vota contra acestei legi.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Nu sunt.

De asemenea, dacă avem un reprezentant al Comisiei pentru constituționalitate sau Comisiei juridice.

Dacă n-avem, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Dați-mi voie să fac încă un anunț.

La invitația domnilor senatori Novak Levente și Császár Károly, sunt prezenți în lojă un grup de 56 de persoane din Organizația de Femei „Sfânta Rita” și echipa de gimnastică medicală din cadrul Bisericii Catolice „Sfântul Nicolae” din Târgu Mureș.

Bun-venit!

Vă mulțumesc. La punctul 4 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L270/8.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină propunerea legislativă.

Nu.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare.

Prin prezentul proiect se urmărește, potrivit expunerii de motive, înființarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Agricultură Lovrin, pe baza actelor și activelor existente, clădiri și terenuri, la Stațiunea de CercetareDezvoltare Agricolă Lovrin, ca instituție publică în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești”.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, amendamentele primite, punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, întocmirea unui raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Față de cele prezentate, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, urmând a fi dezbătută și adoptată de plenul Senatului.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă avem colegi înscriși pentru intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 34 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate

în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L355/6.06.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să-și susțină propunerea.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Intervenții dacă sunt?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014–2020 (L322/30.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și rog reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să prezinte raportul. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în ședința din 13 iunie 2023, analizând proiectul de lege, avizele și amendamentele primite, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis, la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014–2020, L322/2023.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentul admis, și proiectul de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții asupra acestei propuneri legislative? Nu sunt.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 7 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 182 și 281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L273/8.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii legislative.

Dacă este prezent și dacă dorește să susțină propunerea?

Nu. Înțeleg că nici din partea Guvernului nu avem un reprezentant care să ia cuvântul...

Nu avem.

În această situație, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun și invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să fac o scurtă precizare, înainte de a citi raportul, asupra motivelor care au determinat ca acest raport să fie unul de respingere: întrucât măsurile propuse prin actul normativ nu pot fi promovate, având în vedere că dispozițiile art. 182 din Codul de procedură fiscală prevăd dreptul contribuabilului la dobânzi. Cu privire la răspunderea inspectorului fiscal, adoptarea normei propuse ar determina un tratament discriminatoriu doar în privința unei categorii de funcționari publici.

Motiv pentru care Comisia de buget, finanțe, piață de capital împreună cu Comisia juridică, în ședințele separate din 23 mai, respectiv 13 iunie 2023, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere comun, cu amendamente respinse.

Fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 8 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 331 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L279/8.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Reprezentant al Guvernului înțeleg că nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 331 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa L279/2023, a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului, în vederea dezbaterii și

elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 331 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Dezideratul acestui proiect este ca judecarea proceselor să fie realizată într-un termen optim și rezonabil, principiu trasat de art. 6 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Membrii comisiei au luat în considerare că normele propuse vor duce la eficientizarea activității la nivelul instanțelor judecătorești.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Prin conținutul său, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

După cum știm, una din marile probleme ale sistemului de justiție din România este durata excesivă a proceselor, iar una dintre cauzele acestei durate excesive de desfășurare a proceselor în anumite domenii din dreptul civil este durata excesivă de desfășurare a expertizelor judiciare.

În momentul de față, există o procedură extrem de anacronică pentru numirea experților judiciari. Practic, judecătorul de ședință, folosind o listă a experților furnizată de biroul local, roagă pe cineva din sală să spună un număr. În funcție de acel număr, se face o numărătoare aleatorie, se desemnează un expert – fără a se ține cont de disponibilitatea expertului respectiv, de gradul său de încărcare cu alte expertize – și se ajunge la situații în care anumiți experți nu prind niciodată astfel de cauze, deci nu primesc expertize pentru a le executa și primesc alți experți, care nu au timp și care, în acest fel, întârzie foarte mult procedurile de expertiză (necesară desfășurării procesului de judecată).

Practic, această inițiativă legislativă vine să schimbe acest lucru, vine să treacă la o procedură digitală de desemnare aleatorie a experților judiciari, care să țină cont inclusiv de aceste chestiuni care țin de gradul de încărcare a expertului respectiv, contribuind în acest fel la mărirea vitezei de desfășurare a expertizelor judiciare și, implicit, a proceselor.

Grupul USR susține inițiativa legislativă, va vota pentru și vă invităm pe toți să faceți același lucru.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Doamna senator Șoșoacă, vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

Știți, eu, ca avocat, după 28 de ani de avocatură, când aud aici ce spun unii din afara sistemului juridic, mă apucă râsul și plânsul.

Dacă dumneavoastră credeți că problema proceselor îndelungate este că se numește expertul printr-un număr dat de către un participant dintre cei care stau în bănci sau de un sistem informatic înseamnă că habar nu aveți ce se întâmplă în justiție.

Problema experților este că, la nivelul tuturor județelor, sunt foarte puțini, mai ales pe anumite categorii. Există județe în care există un singur expert, iar cauzele sunt cu zecile de mii. În București nu este reactualizată acea listă a experților. Foarte mulți sunt în vârstă, nu se mai pot deplasa. Au foarte multe cauze. Sunt experți care au și 500-600 de cauze, pentru că, din păcate, nu înțelegem că, la nivel de România, problemele justiției sunt provocate de legile pe care le faceți aici, în Parlament, și de problemele politice care se răsfrâng asupra oamenilor în teritoriu, pentru lipsa de dreptate, pentru corupție și așa mai departe, primari care își bat joc de cetățeni – consilii locale, județene, prefecți, Guvern, președinte, Parlament etc.

Dar dacă credeți că problema cu executorii judecătorești se rezolvă doar pentru că apare acolo unul numit dintr-o listă, vă înșelați amarnic.

Faceți mai mulți experți, plătiți-i nu după ce se termină procesul, la 6-7 ani, nu după ce mai discutăm un pic, judecătorul ori îi mai anulează din onorariu, ori mai crește un pic partea, nu îi plătește, trebuie executat silit și, uite așa, își ia omul după 10 ani onorariul. Nu cu experți care au depășit cu mult vârsta posibilității de a se deplasa, pentru că sunt foarte mulți... La 70 de ani, cu o sută de dosare după tine, credeți-mă că nu mai ai cum să faci față.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Fenechiu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu siguranță, în momentul în care discutăm de problemele pentru care dosarele durează mult, sunt multe probleme și, cu siguranță, în sine, această modificare nu rezolvă integral problemele ocazionate de lungirea dosarelor, din motive care țin de expertiză. Însă m-aș fi așteptat ca, în momentul în care vorbim de expertiză, să vedem și lucrurile care se întâmplă.

Și vreau să precizez că, în momentul de față, la Ministerul Justiției este în lucru un proiect de extindere a specializărilor, care va avea în final circa 300 de specializări, și o modificare a procedurii de atestare și de confirmare a experților judiciari. Da, e o muncă care nu se poate face peste noapte, însă în momentul de față, așa cum am spus, inclusiv prin implicarea profesiilor liberale, se lucrează la un proiect care să ducă nu doar la mult mai mulți experți, ci și la mult mai multe expertize.

N-aș vrea însă să nu punctez un anumit lucru. S-a susținut anterior că sunt experți care sunt plătiți după 8-10 ani de zile. Atât eu, cât și antevorbitoarea mea știm foarte clar că onorariile de expertiză se plătesc în prealabil, motiv pentru care această situație cu întârzieri de 8-10 luni de zile este o chestiune care este foarte rară și este doar în acele cazuri în care ei sunt plătiți de către stat.

Mulțumesc mult.

PNL va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Nu, nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 9 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 84 din 21 iulie 1992 privind regimul zonelor libere (L230/24.04.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină.

Nu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 84 din 21 iulie 1992 privind regimul zonelor libere – L230/2023

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările ulterioare și completările ulterioare. Potrivit expunerii de motive, este necesară inițierea unui proiect de modificare a legislației incidente zonei libere care să vizeze anumite facilități fiscale, scutirea regiei de plata impozitului pe venit, modificarea art. 28 privind impozitul pe clădiri.

Comisia juridică și Comisia de administrație publică supun spre adoptare plenului Senatului un raport comun de respingere, cu un amendament respins.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Intervenții dacă sunt? Vă mulțumesc.

Nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. La..., vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru această inițiativă aș vrea, mai întâi de toate, să dăm definiția unei zone libere. E o zonă economică liberă, care se definește ca o suprafață din teritoriul unui stat unde pot fi introduse mărfuri în vederea prelucrării și comercializării fără aplicarea restricțiilor tarifare și netarifare ale regimului vamal al țării respective.

Vin dintr-o zonă, dintr-un județ, Constanța, unde avem o zonă liberă și, uitându-mă pe inițiativă, am împărțit sau am categorisit în două părți. Ce propune, în fapt? În prima parte, introducerea unor facilități fiscale de zonă liberă după modelul celor oferite de alte state comunitare – să spunem că e în regulă. Apoi, scutirea operatorilor economici din zona liberă de la plata impozitului pe clădire și terenurile închiriate sau concesionate – să spunem că am fi de acord, dar mai degrabă în dezacord, pentru că atunci când închiriezi o clădire într-o zonă liberă trebuie să faci profit ca operator economic acolo.

Dar cu alte prevederi, care spun că se propune scutirea regiei sau administrației zonei libere de la plata impozitului pe clădiri pe perioada cât acestea nu sunt supuse închirierii sau concesiunii, suntem în total dezacord. O administrație a unei zone libere trebuie să-și măsoare performanța prin atragerea investițiilor, cu alte cuvinte, prin punerea în valoare a acelor clădiri și a acelor zone care sunt în directa sa administrare.

Apoi, ce mai spune inițiativa? Posibilitatea de arendare a terenurilor libere, neconcesionate și neînchiriate, în vederea obținerii de venituri aferente acestor terenuri în mod legal. Păi, în momentul acesta transformăm zonele libere, pe lângă faptul că le dăm la o parte din zona definiției propriu-zise a acestora, le transformăm în zone de agricultură, de terenuri agricole. Putem să declarăm, atunci, toată România ca zonă liberă pentru terenuri agricole și am rezolvat toată problema. Suntem în total dezacord cu această prevedere și, din acest motiv, chiar dacă unele părți sunt oportune și sunt binevenite, din păcate, celelalte atârnă balanța în favoarea respingerii acestei legi.

Vă mulțumesc. Dacă sunt și alte intervenții?

Nu. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 10 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L328/30.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnului secretar de stat Stanciu.

## **Domnul Marius-Ilie Stanciu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin reglementările cuprinse în proiectul de act normativ se răspunde obiectivului încurajării negocierilor colective la nivel de sector prin clarificarea părților care inițiază și participă la negocierea colectivă sectorială, la fiecare nivel de negociere, unitate, grup de unități, sectorial și național, atât pentru mediul public, cât și pentru mediul privat. Totodată, prin noile prevederi introduse se acordă dreptul confederațiilor de a participa la negocierea sectorială.

Prin proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, se propune încurajarea negocierilor colective la nivel de sector de activitate de către partenerii sociali pe baza interesului comun prin acordul de voință al părților.

Ministerul Muncii susține raportul comisiilor de specialitate.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii – L328/2023

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

Ordonanța vizează modificarea Codului muncii, întrucât a fost identificată necesitatea clarificării unor prevederi prin prisma tehnicii legislative, a corelării textului juridic, îndreptării unor erori materiale, stabilirii sau clarificării competenței materiale a instanțelor privind cadrul dialogului social.

În consecință, Comisia de muncă și Comisia juridică a Senatului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport comun de admitere a proiectului de lege. Acest proiect este din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Fenechiu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am stabilit în Comitetul liderilor să prelungim programul cu 30 de minute, până la 17.30.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da, vă mulțumesc pentru propunere. Într-adevăr, avem 22 de puncte înscrise pe ordinea de zi și mai avem o serie lungă și pentru plenul de miercuri.

Programul de lucru va fi prelungit până la 17.30 pentru dezbatere.

Dacă sunt...?

Vă rog, domnule senator. Intervenții la punctul 10, da? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Uneori, când ascultăm poziția Guvernului sau ce se scrie acolo, pe scurt, în raport de către conducerea comisiei, nu înțelegem mare lucru sau nu ne prindem, înainte de vot, care sunt efectele majore ale unor ordonanțe.

Această ordonanță pe care trebuie să o aprobăm azi prin proiect de lege este una care a generat un scandal uriaș la sfârșitul lunii mai, și anume scandalul cu cadrele didactice, cu sindicatele care se aflau în grevă. Este ordonanța din data de 25 mai, în plină grevă, o ordonanță care, într-adevăr, pe lângă corelări între Legea nr. 367/2022 a dialogului social și Codul muncii, avea un efect, un efect deloc întâmplător în acele zile de grevă, și anume modifica tipul de suspendare a contractului de muncă pe durata grevei din suspendare de

drept în suspendare din inițiativa salariatului, un lucru care pare destul de benign la prima vedere. Doar că există un ordin al ministrului educației, nr. 5.561/2011, care prevede următoarele: „Perioada de suspendare a contractului individual de muncă din inițiativa salariatului nu se consideră vechime la catedră, ci doar vechime în învățământ.” Deci profesorii nu ar putea să-și facă vechimea la catedră necesară pentru a obține gradele.

Acest lucru, schimbat în mijlocul grevei cu acel ordin de ministru aflat în vigoare – se mai află încă în vigoare ordinul de ministru, fiindcă n-a catadicsit nimeni, nici fosta ministră Deca, nici actuala ministră Deca, să schimbe acest ordin –, avea un efect direct și intenționat politic de intimidare a celor care participă la grevă.

Dreptul la grevă este un drept constituțional și nimeni nu are voie, nici măcar legislativ și cu atât mai puțin legitim prin ordonanță de urgență, să intimideze participanții la o grevă, mai ales în timp ce o grevă se desfășoară. Nu este doar o încălcare a drepturilor profesorilor, ci și un atentat la fundamentul sistemului nostru democratic și de dialog social.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa...

Vă rog, doamna senator Iovanovici, vă rog. Da, da.

Și doamna senator Sbîrnea urmează.

Da, doamna senator? Doriți să interveniți la punctul ăsta,

da?

Nu, nu. După...

Păi, aveți ăla aprins.

După dumneavoastră, doamna senator Iovanovici.

## Da, mulțumesc frumos.

Este ordonanța trădării profesorilor de către liderii lor de sindicat, din păcate.

Din păcate, acei oameni minunați – o parte din ei, alții cu greșelile lor, asta este, dar, în integralitate, care creează viitorul acestei țări – s-au ales cu 3 săptămâni de grevă pentru a acoperi niște chestiuni politice și pentru a se trezi cu o ordonanță de urgență în care sunt bătaia de joc a liderilor de sindicat și a patronatelor.

Toată această ordonanță de urgență nu le respectă drepturile. Vreau să vă spun că Legea dialogului social menționa suspendarea nu de drept, ci la solicitarea angajatorului. Și angajatorul asta a făcut. Dar nu știm că există un fond de rezervă, un fond de urgență pe care ar fi trebuit să-l aibă sindicatele, din care ar fi trebuit să se plătească salariile profesorilor aflați în grevă. Acele fonduri nu mai există, pentru că acești lideri de sindicat și-au făcut niște salarii între 7.000 și 10.000 de euro pe lună. Și stau să mă întreb: un om cu 7.000 sau 10.000 de euro pe lună este în stare să reprezinte interesele celor pe care îi reprezintă care au 2.500 de lei pe lună, 3.000 de lei? Pentru acest om, când se oferă de către Guvern 500 de lei în plus... Vai, ce le-am făcut eu acestor oameni! Cât de bine e să privești totul de la 35.000 de lei pe lună, când altul are 3.500 de lei pe lună!

De fapt, aici este exact ceea ce i-am reproșat domnului prim-ministru Ciucă, fost prim-ministru, actualmente președinte al Senatului, neprezent aici, în prima zi: faptul că a fost o trădare națională, un aranjament între liderii de sindicat din învățământ și Guvern. Nu știu dacă dânsul a realizat acest lucru, probabil că nu se pricepe atât de mult la învățământ, dar consilierii dânsului, ministrul învățământului ar fi trebuit să știe, precum ar fi trebuit să știe liderii de la învățământ, care în acest context ar trebui să plătească din punct de vedere penal, pentru că au făcut un act de înșelăciune, un abuz în serviciu și infracțiunile continuă.

Vă mulțumesc. Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile, inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 11 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L333/30.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de act normativ instituie măsuri de modificare și completare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește următoarele:

– condițiile în care Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap poate reevalua încadrarea unei persoane în grad de handicap, în scopul îmbunătățirii situației de fapt, potrivit căreia reevaluarea se realizează, în parte, de către aceleași entități și în baza acelorași acte care au stat la baza emiterii certificatului de încadrare în grad și tip de handicap;

– asigurarea continuității activității serviciului social de asistent personal profesionist și a drepturilor prevăzute la art. 46 din Legea nr. 448/2006 până la identificarea unor surse externe nerambursabile de finanțare, prin introducerea unei prevederi care să asigure această finanțare din bugetul județului, respectiv al sectoarelor municipiului București;

– reglementarea unei proceduri mai flexibile și facile pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat de a beneficia de gratuitatea la transportul cu autoturismul, inclusiv prin acordarea de tichete pe suport electronic;

– se reglementează faptul că în calculul procentului de 4% stabilit la art. 78 alin. (2) nu se iau în calcul asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav, angajați în condițiile legii.

Ministerul Muncii susține raportul comisiilor de specialitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2023.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc în comisie și ale celor cinci comisii avizatoare care au dat aviz favorabil, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de admitere a proiectului de lege, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1, și cu amendamente respinse, care se regăsesc în anexa nr. 2.

În consecință, supunem plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Da, aveți cuvântul, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să subliniez câteva lucruri.

Această ordonanță de urgență are în vedere modificarea Legii nr. 448, care a intervenit ca necesitate a faptului că în viața practică s-au întâlnit situații ca urmare, de pildă, a unui control al Autorității Naționale pentru Protecția și Promovarea Persoanelor cu Dizabilități, control făcut în două județe, în urma căruia, din 500, aproape 500, de dosare care au fost verificate, cam în 10% din cazuri s-au constatat o serie întreagă de inadvertențe: ori lipsa unor documente esențiale și relevante, ori documente incomplete. De asemenea, au apărut situații în care au fost mai multe sesizări fie de la organele de cercetare penală, fie de la alte instituții cu competență în domeniu și, ca urmare, a fost necesară emiterea unui mecanism pentru a reevalua asemenea situații și pentru a aduce în zona de legalitate acolo unde nu a fost respectat acest lucru.

Eu aș vrea doar să reiterez un singur aspect: faptul că în comisie, din păcate, a trecut un amendament care duce cumva în derizoriu și golește de conținut această idee, pentru că este cumva eliminat din ecuație Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, care are și competența, și dotarea, și experiența, și datele necesare pentru a reevalua și a pune la dispoziție comisiei superioare acele elemente care să ducă în final la luarea unei decizii corecte.

Sper că acest lucru se va corecta la Camera Deputaților și, atunci, această ordonanță va produce efectele pe care și le-a dorit Guvernul.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Poteraș, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu toții cunoașteți preocupările mele în ceea ce privește protejarea persoanelor cu dizabilități, în special această Lege nr. 448, așa că o să profit de această ocazie, domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră, să susțin un amendament din cele respinse, dacă-mi permiteți.

Este vorba de marginal 2 de la amendamente respinse, care spune în felul următor:

Art. I pct. 7: art. 51 pct. 11 se modifică și va avea următorul cuprins: „Prin excepție de la prevederile alin. (10), până la data de 1 ianuarie 2026, finanțarea măsurii de protecție de tip asistent personal profesionist, precum și drepturile prevăzute la art. 46 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această destinație, în proporție de 100% din necesarul stabilit

anual de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari, respectiv tipuri de servicii sociale.”

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

## Mulțumesc.

Am venit tot la acest microfon, fiindcă e vorba tot de un amendament. Nu o să-l citesc pe tot, ca să nu pierdem timpul.

Este la art. I pct. 3: art. 24 alin. (9) se va modifica și va avea următorul cuprins..., iar la cuprins, practic, singura modificare e că se taie cuvântul „interurban”. Și vă explic de ce e foarte important.

Această ordonanță de urgență restrânge, practic, prin formularea actuală dreptul de gratuitate la transportul cu autoturismul al persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Chiar Consiliul Legislativ ne atrage atenția asupra acestui fapt, prin recomandări în avizul dat. Persoanele cu dizabilități au dreptul la transport gratuit indiferent de locul unde se deplasează, nu trebuie să se facă nicio distincție în Legea nr. 448 referitor la urban sau interurban, aceste reglementări regăsindu-se în legislația secundară. Ordonanța, în forma aceasta, încalcă art. 50 din Constituție.

Vă rog mult să votăm pentru. Este o eroare a inițiatorilor. Am avut amendament în comisie, avem șansa să reglăm acum în plen.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă puteți supune amendamentul de la marginal 1 la

vot.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da,

Nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Vă rog, doamna senator Iovanovici.

## Mulțumesc.

Să știți că nu aș fi intervenit dacă nu m-ar fi rugat foarte multe persoane cu handicap să vă transmit că, de fapt, tot ceea ce faceți în Parlament nu-i ajută cu absolut nimic. Nu sunt ajutați de nimeni, procedurile sunt extrem de greoaie, complexe și sunt trimiși de la Ana la Caiafa. Nu are cine să-i ajute, nu pune în executare nimeni aceste acțiuni legislative, nu-i ajută nimeni, nu se respectă legea. Știți că este o lege în care sunt obligați patronii să angajeze persoane cu dizabilități, altfel plătesc amenzi. Aceștia preferă să plătească amenzi decât să-i angajeze.

Procedurile... Deci, dacă ai o persoană care are un picior tăiat, el este tot timpul chemat pentru a fi reevaluat, să vedem dacă nu cumva îi crește piciorul la loc. Pe bune?! În halul ăsta am ajuns să ne batem joc de acești oameni?

Mă uitam la procedură. Dumneavoastră vă dați seama de unde până unde îi trimiteți, în ce hal societatea își bate joc de persoanele cu handicap?

Mulțumesc.

Bun, declar închise dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Să știți că suntem disciplinați. Am argumentat amendamentul supus la vot, acum vorbim pe lege în ansamblu, fiindcă s-au făcut niște afirmații.

Din fericire, ne-a trecut un amendament în comisie, un amendament cel puțin neclar și care lăsa loc de abuzuri privind contestațiile unor verdicte de handicap pentru oameni, ceea ce ar fi putut să ducă, repet, în mod total impredictibil în felul în care era formulată propunerea legislativă, la luni și luni pierdute de acea persoană, fără să beneficieze de drepturile aferente situației sale.

Mă bucur mult și că a trecut amendamentul propus de USR și de colegul neafiliat Cosmin Poteraș, amendament prin care, dacă la asistenții personali am hotărât, împreună cu..., aproape cu unanimitate în Senat, să avem 100% finanțare de la bugetul de stat, ar fi fost absurd, cum propunea această inițiativă, să fie fix asistenții personali profesioniști plătiți din bugetele locale ale consiliilor județene. Mă bucur mult că a trecut și-i felicit pe cei care au înțeles importanța și au votat.

Consider, în continuare, că ar fi trebuit să treacă și acea eliminare a cuvântului „interurban”, care este neconstituțional. Vom încerca să o dregem la Camera Deputaților.

În aceste condiții, chiar și cu această rezervă legată de transportul interurban, vom vota pentru inițiativa legislativă, cu solicitarea să fie corectat și acest aspect la Camera Deputaților.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Deci inițiativa legislativă de la punctul numărul 11 rămâne la vot final.

La punctul 12 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 44/2023 pentru stabilirea unor măsuri necesare optimizării procesului de implementare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L330/30.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, doamna secretar de stat Andreea Naggar – MIPE.

**Doamna Andreea Anamaria Naggar** _– secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați domni, doamne senator,

Actul normativ supus dezbaterii vizează reglementarea unor dispoziții legale pentru soluționarea situațiilor identificate care să permită implementarea adecvată a tuturor proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și maximizarea absorbției acestora în vederea atingerii obiectivelor stabilite la nivel național și regional în raport cu Comisia Europeană, respectiv instituirea posibilității de reorganizare a activității autorităților de management ale programelor aferente perioadei 2014–2020 sau 2021–2027. De asemenea, actul normativ vizează și modificarea unor alte acte normative, toate cu referire la gestionarea fondurilor europene nerambursabile.

Noi, respectuos, vă solicităm să aprobați actul normativ, în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Comisia pentru administrație publică, Comisa pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun și invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2023 pentru stabilirea unor măsuri necesare optimizării procesului de implementare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative – L330/2023

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect crearea cadrului legal pentru asigurarea implementării în condiții optime a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Față de cele prezentate, Comisia de administrație publică, Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică supun spre dezbatere și adoptare un raport comun de admitere a proiectului de lege.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Intervenții dacă sunt?

Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 13 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă...

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă solicit să supuneți plenului retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie și prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile.

Mulțumesc.

Bine. Vă mulțumesc.

Termen – două săptămâni de zile.

## Vă mulțumesc.

Deci Propunerea legislativă pentru instituirea Programului național de scoatere din pericol a patrimoniului cultural imobil și modificarea art. 51 (3[1] ) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (L276/08.05.2023) să fie retrimis la comisie... retrimisă la comisie această propunere și să fie prelungit termenul cu două săptămâni.

Vot, vă rog.

89 prezenți: 88 de voturi pentru, o singură abținere.

Propunerea va fi retrimisă la comisie.

Trecem la punctul numărul 14 al ordinii de zi, unde avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2023 privind înființarea Oficiului de Film și Investiții Culturale, precum și pentru stabilirea unor măsuri instituționale referitoare la gestionarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film și producției de film în România (L325/30.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul domnului secretar de stat, pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Domnul Costel Cristian Lazăr** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de act normativ se propune înființarea unei instituții de cultură specializate, care să preia administrarea schemei de ajutor de stat instituite prin Hotărârea Guvernului nr. 421/2018 și schimbarea furnizorului schemei de ajutor de stat în cauză și, în acest sens,

modificarea alineatelor (7), (8) și (9) ale art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1127 din 25 noiembrie 2021, cu modificările și completările ulterioare.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc.

Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2023 privind înființarea Oficiului de Film și Investiții Culturale, precum și pentru stabilirea unor măsuri instituționale referitoare la gestionarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film și producției de film în România.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare înființarea Oficiului de Film și Investiții Culturale, precum și stabilirea unor măsuri instituționale referitoare la gestionarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film și producției de film în România.

Comisia pentru administrație publică a transmis un aviz favorabil. Comisia pentru antreprenoriat și turism, precum și Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară și piață de capital au transmis, de asemenea, avize favorabile.

Proiectul legislativ a fost luat în dezbatere de către Comisia de cultură în ședința sa din 13 iunie, iar, în urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Prin urmare, Comisia de cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2023 privind înființarea Oficiului de Film și Investiții Culturale, precum și pentru stabilirea unor măsuri instituționale referitoare la gestionarea schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film și producției de film în România.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Nu s-a înscris nimeni la cuvânt.

Domnule senator... Mă gândeam eu că nu trece fără intervenția dumneavoastră.

Aveți cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cum spunea poetul: „Dor mi-a fost de dumneavoastră ca unui zid de o fereastră.”

Nu vreau să spun foarte multe, e de la sine înțeles că această schemă trebuie să funcționeze, pentru că este o promisiune neonorată a statului român, iar ceea ce încercăm să facem prin acest pas legislativ este să repornim ceea ce a fost greșit în perioada anterioară și să punem bazele celei... schemei celei noi, 2023–2027.

Așa că vă mulțumesc și vă propun un vot pentru. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator. Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Declarăm încheiate dezbaterile.

La punctul numărul 15 al ordini de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind facilitarea accesului cetățenilor la serviciile publice (L281/8.05.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii legislative și dacă dorește.

Nu dorește.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Da. Aveți cuvântul.

Microfonul numărul 4.

Raportul îl prezentați? Da. Dacă sunt intervenții? La punctul numărul 15. Domnule senator.

Mulțumesc, domnul președinte. Doamnelor și domnilor,

Proiectul, așa cum ați văzut, vorbește despre introducerea programărilor online, practic, pentru toate serviciile pe care le oferă statul român cetățenilor.

Și este un pas important, care sper că se va pune în practică cât de repede se poate.

Dar am fost surprins că în expunerea de motive, ca exemple de bune practici în domeniu, sunt menționate Direcția de pașapoarte, Direcția de permise de conducere, dar nu apare în acea listă domeniul care a fost pionierul utilizării internetului pentru a face programări și, mai mult decât atât, pentru a oferi servicii beneficiarilor cetățeni români, este vorba de activitatea consulară. Pentru că la consulatele României, de mai bine de 6 ani, se fac programările online, în ultimii 3 ani rata de utilizare a crescut foarte, foarte mult și, deși s-a început greu, progresele au fost vizibile, așa cum spuneam, mai ales în ultimii ani.

De ce este important să menționăm acum, când dezbatem această..., acest proiect de lege, acest exemplu? Pentru că cei care au împins sistemul să devină mai eficient, mai performant, mai util au fost și sunt și astăzi românii din diaspora. L-au utilizat, l-au comparat cu ce le pun la dispoziție statele în care locuiesc și muncesc și au cerut ca statul român să ridice ștacheta, să ajungă la nivelul pe care ei îl așteaptă, ca cetățeni europeni, de la un stat modern.

Tot pentru românii din diaspora, în aceeași direcție, am introdus partea de evaluare a calității serviciilor care se fac online, rapid și util; există legislație, care, din păcate, nu este pusă în aplicare de Guvernul actual, dar sper că odată cu trecerea și a acestei propuneri de astăzi să vadă Guvernul că nu mai poate ignora necesitatea de a oferi românilor servicii la nivel european și să observe că românii din diaspora pot contribui în continuare, cu exigența lor, cu vigilența lor, la transformarea statului român, care deocamdată este cam înțepenit și ruginit.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 16 al ordinii de zi și probabil ultimul pe care-l vom mai face în această ședință.

Avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (L266/8.05.2023). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii legislative.

Nu este, nu dorește.

Din partea Guvernului?

Nu avem reprezentant care să prezinte punctul de vedere.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. În ședințe separate, membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și membrii Comisiei pentru administrație publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere, cu amendamente respinse.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz negativ.

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială a transmis aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Bordei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Legea nr. 372 din 2005 privind performanța energetică a clădirilor reprezintă transpunerea în legislația națională a Directivei 2002/91 CE privind performanța energetică a clădirilor, precum și a Directivei 93/76 CE pentru limitarea emisiilor de dioxid de carbon prin îmbunătățirea eficienței energetice, precum și a protocolului de la Kyoto la Convențiacadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice.

Printre altele, această lege instituie obligativitatea emiterii certificatelor de performanță energetică a clădirilor emise de către experți autorizați de Ministerul Dezvoltării, care să

cuprindă în mod obligatoriu și o serie de recomandări privind îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor.

Această lege prevede un proces prin care auditorii avizați de MDLPA să elibereze certificatele energetice care urmează să fie transmise în format electronic împreună cu documentele clădirilor pe care le-au certificat către minister, ministerul urmând să scrie aceste informații în baze de date accesibile publicului.

Prin prezenta propunere legislativă, USR dorește să unifice aceste baze de date privind performanța energetică a clădirilor într-un registru național al certificatelor de performanță energetică, care să cuprindă o secțiune cu mai multe informații publice pe care cetățenii să le poată accesa chiar și de acasă și să poată verifica validitatea certificatelor lor direct de pe site-ul registrului, pentru că în momentul de față, din cauza faptului că emiterea acestor certificate este un proces destul de facil și care nu costă foarte mult, în practică se întâmplă ca de multe ori auditorii energetici să emită aceste certificate absolut din pix, fără nicio verificare reală a clădirii respective, și astfel se vor introduce elemente de siguranță prin care deținătorii certificatelor vor putea verifica autenticitatea acestora.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile asupra propunerii legislative și, de asemenea, sesiunea de dezbateri.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (L1/10.01.2023).

La punctul numărul 3 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative (L2/10.01.2023).

Vă reamintesc că ne aflăm, de asemenea, în fața reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 284/17.05.2023.

De asemenea, raportul comun al comisiilor este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu amendamente admise în vederea punerii de acord cu decizia Curții Constituționale.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Adoptat.

Legea a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L270/8.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Pentru început,

Raportul a fost adoptat.

Acum

La punctul numărul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 34 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L355/6.06.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

- Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

- Supun mai întâi votului dumneavoastră raportul, cu

- amendamentele admise.

Vot, vă rog.

106 prezenți: 78 de voturi pentru, un vot contra, 27 de abțineri.

Raport adoptat.

Vă mulțumesc.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014–2020 (L322/30.05.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul a fost adoptat.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 182 și 281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L273/8.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

41 de abțineri.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

41 de abțineri. Mulțumesc, domnule secretar.

**Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

Contra – 28.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Contra – 28...

**Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

41 de abțineri.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

41 de abțineri.

A fost respins.

La punctul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 331 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L279/8.05.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul numărul 9 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/21 iulie 1992 privind regimul zonelor libere (L230/24.04.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

68.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

68 de voturi pentru, 40 de abțineri, unu „nu votez”. Deci proiectul... Raportul de respingere...

a fost adoptat, da.

Propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 10 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L328/30.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul 11 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L333/30.05.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței a fost adoptat.

La punctul 12 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2023 pentru stabilirea unor măsuri necesare optimizării procesului de implementare a proiectelor de infrastructură finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L330/30.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul a fost adoptat.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Vot, vă rog.

- 112 prezenți: 86 de voturi pentru, 20 de voturi contra,

- 6 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 15 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind facilitarea accesului cetățenilor la serviciile publice (L281/8.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul a fost adoptat.

Supun acum votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblul ei.

Vot, vă rog.

- 110 prezenți: 98 de voturi pentru, un vot contra,

- 11 abțineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 16 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (L266/8.05.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare.

- Senatul este prima Cameră sesizată.

-

## **Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

109 prezenți.

109 prezenți, mulțumesc – 79 de voturi pentru, 27 de voturi pentru, 3 abțineri..., 27 de voturi contra, 3 abțineri.

Propunerea legislativă este respinsă.

Avem în final o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi...

Vă reamintesc că în continuarea plenului avem o ședință de Birou permanent, imediat după terminarea plenului. Revin:

1. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri – în procedură de urgență;

2. Lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil;

3. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

4. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2022 privind unele măsuri de eficientizare a activității turistice aferente sezonului turistic estival 2022 pe litoralul românesc al Mării Negre – procedură de urgență;

5. Lege privind înființarea Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București – procedură de urgență;

6. Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice;

7. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile – tot în procedură de urgență;

8. Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România – procedură de urgență;

9. Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România – procedură de urgență;

10. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 – procedură de urgență;

11. Lege pentru modificarea art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|486145]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 99/13.VII.2023 conține 20 de pagini.**

Prețul: 100 lei