Stenogramă plen

Vă mulțumesc, domnule Viorel Salan. Doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache? Nu este prezentă. Nici în sistemul audio, nu? Bun. Mulțumesc.

Mergem mai departe, în ordinea reprezentării grupurilor parlamentare, la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Aveți cuvântul.

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cele două extreme care se atrag”.

În lumea de astăzi vedem cum dialogul politic este tot mai dificil de realizat, vedem cum adesea emoția prevalează în fața rațiunii și vedem cum mediul social, mediul public, mediul intelectual, mediul politic, toate par a deveni câmpuri de conflict.

Nu știu dacă, în România neapărat, putem găsi cauzele acestui fenomen, un fenomen global, de extindere reală, care denotă, în esență, criza societății postmoderne și criza morală, ca vectori – să-i spunem așa – de potențare a celorlalte crize pe care le vedem în societate, indiferent de natura lor; nu putem să nu excludem elementul de ideologie pe care-l vedem astăzi în lume.

Pe de o parte, avem o extremă de tip woke, cancel culture, o extremă care promovează, îmi permit să spun, nonvalorile marxismului cultural, deconstructivismul societății moderne, nihilismul și respingerea însăși a ceea ce reprezintă condiția umană, așa cum a fost ea fundamentată în secole și secole de istorie și evoluție pentru umanitate.

De cealaltă parte, avem acest extremism de tip rusofil, marcat de populism și de un naționalism exacerbat, care cel mai adesea este unul din apanajele sistemului de propagandă și manipulare al Rusiei.

Ambele curente sunt profund nocive, ambele sunt întemeiate pe minciună, pe lipsa capacității de dialog și de înțelegere a celuilalt.

Ambele extreme nu se resping, ci se atrag. Niciuna dintre ele nu promovează cultura, nu promovează cunoașterea, nu promovează dialogul, nu promovează deschiderea și sub nicio formă nu poate încuraja valorile democratice.

Atât extremismul de tip cancel culture, extremismul woke, neomarxist, cât și extremismul rusofil, populist, ultranaționalist, conspiraționist sunt lipsite de orice simț al libertății.

Cred că noi toți în România trebuie să fim conștienți de pericolele pe care le provoacă aceste idei, să le spunem așa, care nu fac decât să ducă la rău, să ducă la conflict și să șubrezească întreg edificiul social.

Cred că, până la urmă, nici una și nici alta nu pot fi tolerate, sub o formă sau alta, de cei care înțeleg să respecte cu adevărat democrația și să prețuiască valorile libertății, valorile fundamentale ale umanității.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumim pentru intervenție.

Urmează domnul deputat Făgărășian, de la Grupul parlamentar al PNL.

Bună dimineața, doamnă președinte!

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Românii din diaspora nu sunt nici trădători și nici lași”.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Într-o singură frază și plină de seninătate, crezând în ceea ce spune, candidata USR pentru funcția de președinte al României i-a făcut lași și trădători pe cei peste 4,5 milioane de români care trăiesc și muncesc onest peste hotare. Candidata USR i-a jignit pe românii plecați de nevoie din țară, unii chiar din cauza unor personaje politice precum doamna Lasconi. Habar nu are domnia-sa ce este în sufletul unui român care își lasă copiii, părinții, casa și țara, doar ca să le asigure acestora un trai mai bun. Știu asta pentru că am trăit 30 de ani în diaspora și în fiecare zi am visat să mă întorc acasă. Cel mai greu lucru de pe pământ este să pleci din țara ta, departe de cei dragi ție.

## Stimați colegi,

În urmă cu mai mulți ani, mai multe personaje sinistre din politica românească i-au jignit pe românii care muncesc în străinătate. Unul provenea de la Giurgiu și altul de la Cluj. Amândoi au fost dur sancționați politic de către români.

Îmi exprim speranța că cei din USR vor înțelege și se vor disocia imediat de președinta lor, candidată la prezidențiale. Este inacceptabil să ofensezi milioane de români care, din sudoarea muncii lor, trimit anual miliarde de euro în țară, către familiile lor. Este inacceptabil să ai un asemenea comportament față de românii din diaspora, pentru care USR și celelalte partide nu au avut niciodată soluții, singura speranță a românilor de peste hotare și a familiilor rămase în țară fiind Partidul Național Liberal. Este inacceptabil să jignești oameni care nu au cerut niciodată nimic, ci doar au oferit și oferă țării lor.

Personal, ori de câte ori voi merge în diaspora, voi face cunoscută fiecărui român mentalitatea toxică a candidatei USR la președinția României și îi vor întreba dacă ei se consideră „lași” sau „trădători”.

Vă mulțumesc.

Valentin Făgărășian.

Să știți că USR a înțeles, printre altele, că nu era aceea declarația doamnei Lasconi, dar...

Trecem mai departe, la Grupul parlamentar al USR. Domnul deputat Marius-Andrei Miftode.

Vă mulțumesc, doamnă vicepreședinte. Stimați colegi,

„În semn de înaltă apreciere pentru integritatea, dăruirea și profesionalismul de care a dat dovadă în exercitarea actului de control, contribuind la o mai bună întrebuințare a resurselor financiare ale statului român”. Cu aceste cuvinte a ridicat Klaus Iohannis bădărănia în grad de cavaler.

Proaspăt decoratul Aurelian Bădulescu s-a remarcat ca os domnesc între anii 2016 și 2020, când a fost viceprimar al Capitalei, mâna dreaptă a Gabrielei Firea. Nu o spun eu, ci e chiar un citat din comunicatul PNL, dat atunci când cavalerul a postat o fotografie în care îl asemuiește pe Iohannis cu Hitler.

Citez: „Aurelian Bădulescu, mâna dreaptă a Gabrielei Firea, a lansat, pe o rețea de socializare, o imagine abjectă, în care sunt folosite simboluri care aparțin unui regim dictatorial și criminal din istoria Europei. Somăm conducerea PSD să ia de urgență decizia de excludere din partid a lui Aurelian Bădulescu.”

Ascensiunea cavalerului a fost marcată și de alte fapte de arme, încă și mai eroice. Bădulescu a fost viceprimarul Capitalei și în august 2018, când „Carmen Danjarmeria” a gazat zeci de mii de cetățeni care-și manifestau legitim și legal nemulțumirea în Piața Victoriei.

Prin 2019 Bădulescu s-a luat la trântă cu Gabriel Mutu, primarul sectorului 6.

Dar cea mai nobilă ispravă a nobilului personaj rămâne seria de atacuri suburbane la o reprezentantă a USR din consiliul general. Fără să atace josnic și repetat o femeie, n-ar fi meritat pe deplin gradul de cavaler pentru integritate, altruism și profesionalism din mâinile lui Klaus Iohannis.

Cum – vă întreb – este posibil ca România să facă din Aurelian Bădulescu un model?

Și nu individul este marele semn de întrebare, știm totul despre cine este el, ci blazonul care îl ridică. Agresiunile și bullyingul extrem vor continua să se manifeste pentru că, iată, sunt premiate direct de Cotroceni.

Cum se poate ca președintele al cărui proiect de țară a fost „România educată” să promoveze astfel de personaje? Cât de jos poate coborî un șef de stat pentru a primi o funcție de parlamentar?

În acest moment, scutierul lui Bădulescu, Klaus Iohannis, este cel mai detestat personaj de către români, o bombă cu ceas pe care PNL nu are curajul să o arunce din brațe.

Pe drumul deschis de performanța lui Burduja la București, vă reamintesc că 7% este suficient pentru un singur loc de senator, unul singur. Al lui Iohannis, cel degrabă făuritor de cavaleri și pe îndelete făcător de nimic altceva. Vă mulțumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Brașov.

Mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la Grupul parlamentar AUR, domnul Ringo Dămureanu.

„Contractul educațional – noua formă de «vaccinare» experimentală pe care Guvernul PSD-PNL și gașca lui Iohannis le-o impun părinților și elevilor majori, începând cu acest an școlar”

Doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Contractul educațional a fost introdus prin noua Lege a învățământului preuniversitar, care prevede semnarea obligatorie a acestui document la înscrierea elevului, preșcolarului și chiar a antepreșcolarului într-o unitate de învățământ, între directorul unității de învățământ și elevii majori sau, după caz, părinții, tutorii sau reprezentanții legali ai copiilor.

Verificarea modului de respectare a prevederilor contractului educațional s-ar face, potrivit legii, de așanumitele direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP), care în acest an școlar nu există, nefiind legal înființate. Cel puțin anul acesta, respectiva verificare nu o va face nimeni.

Potrivit legii, contractul educațional ar trebui obligatoriu să prevadă drepturile și obligațiile reciproce ale părților și să le garanteze beneficiarilor primari și secundari drepturile.

În realitate, contractul impus de Ministerul Educației nu este sinalagmatic, obligațiile născute din acesta nefiind reciproce și nici interdependente, ci unul ilegal impus, chiar dacă executarea lui presupune obligații în sarcina ambelor părți.

De ce spun asta?

La articolul III din Contractul educațional-cadru, intitulat „Drepturile părților”, nu sunt iterate niciun fel de drepturi ale semnatarilor, aceștia fiind trimiși în mod generic către alte acte normative, încălcând dispozițiile legii.

Semnatarii contractului nu se bucură de nicio marjă de apreciere și de exprimare a propriei voințe și nu au niciun drept real de negociere a contractului.

Refuzul semnării este definit drept contravenție, care se sancționează cu amendă.

Contractul educațional impus de Ligia Deca stabilește, contrar legii, un caracter juridic de tip „contract de adeziune”. Adică prevederile și clauzele sale sunt impuse, părinții sau elevii majori neavând decât să le accepte ca atare.

Doamna Deca nu mai recunoaște și nu mai acceptă nici comunicarea amiabilă, verbală dintre conducere și beneficiarii sistemului educațional, impunând doar comunicarea scrisă, care va inhiba o comunicare efectivă între părți.

Iată cum, sub Marcel Ciolacu și Klaus Iohannis, educația nu este sprijinită și încurajată, ci este condiționată și inhibată. Ne întrebăm ce se dorește. Absolvenți cu BAC-ul la 40 de ani?!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, vicelider al Grupului parlamentar AUR. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

De la grupul parlamentar al neafiliaților, domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Dragi români,

„Este momentul pentru o reformă funcțională în ceea ce privește organizarea și funcționarea școlilor de șoferi”.

România este singura țară din Uniunea Europeană care nu are o lege pentru școlile de conducători auto. În toate țările membre ale Uniunii Europene există o lege specifică pentru organizarea și funcționarea școlilor de conducători auto și există norme și reglementări de aplicare a acesteia. România face, din acest punct de vedere, o notă distinctă, în sensul în care organizarea și funcționarea școlilor de conducători auto este prevăzută într-o lege a transportatorilor de marfă și de persoane.

Sistemul actual de pregătire a conducătorilor auto din România se confruntă cu numeroase probleme care au un

impact negativ semnificativ asupra siguranței rutiere, a calității instruirii oferite și a integrității procesului de obținere a permisului de conducere. Pentru a răspunde nevoilor actuale din acest sector de activitate trebuie să facem schimbări legislative de substanță, care să asigure, în mod profesional, predarea cunoștințelor, a aptitudinilor și comportamentelor esențiale pentru siguranța circulației oricărui solicitant de permis auto.

Principalele argumente pentru care trebuie să începem acest proces cât mai curând posibil sunt: creșterea siguranței rutiere, modernizarea programelor de instruire, asigurarea calității instruirii, promovarea transparenței și responsabilității și combaterea practicilor frauduloase și a corupției.

Prin implementarea unor programe de instruire mai riguroase și actualizate școlile de conducători auto pot contribui la formarea unor șoferi responsabili și mai bine pregătiți pentru a face față noilor tehnologii și schimbărilor din mediul rutier.

Astfel, conducătorii auto vor fi mai bine pregătiți pentru provocările din trafic.

Prin standarde mai clare și mai exigente pentru școlile de conducători auto se poate asigura o pregătire de calitate pentru toți cursanții. Publicarea rezultatelor examenelor, a ratingurilor școlilor de conducători auto și a feedbackului clienților pot contribui la o concurență sănătoasă și la îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite.

România trebuie să facă un pas ferm către reformarea cadrului legal privind organizarea și funcționarea școlilor de conducători auto. Prin acest angajament responsabil putem contribui cu toții la creșterea siguranței rutiere și la salvarea multor vieți.

Deputat Cristian-Paul Ichim. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul deputat Dumitru Coarnă. Și urmează domnul deputat Aelenei.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Românii vor pace, și nu război, românii vor prosperitate, și nu austeritate”.

Ieri, 23 septembrie 2024, au avut loc două acțiuni de protest în capitala României. Una la Guvernul României, cealaltă la Parlament. Au avut două teme diferite, dar teme care privesc însăși existența acestui popor.

În tema de la Guvern era vorba despre ciobanii din această țară, pe care actualul Guvern a decis să-i măcelărească, la propriu.

Nu am înțeles și nu credeam vreodată că am să trăiesc clipe, în anul 2024, în secolul XXI, când oile vor fi împușcate în cap, gazate și îngropate de vii. Niciodată nu am crezut lucrul ăsta.

Dacă mergem pe principiul simetriei, se pare că dacă ar mai fi o nouă pandemie provocată artificial și oamenii ar trebui împușcați în cap, gazați, ca să împiedicăm această răspândire.

Și eu știu că această temă este falsă, știu că acest virus nu există și avem probe în acest sens: acel cioban minunat de la Timișoara, Ionuț, care și-a apărat turma, stâna, iar în două luni de zile nu a murit nicio oaie, deși marii specialiști din România spuneau că oile lui sunt bolnave. Dar iată că nu a murit niciuna. Asta demonstrează că acest virus nu există și el este implementat artificial. Cea de-a doua adunare publică a avut loc la Parlamentul României și a avut tema „Românii vor pace, și nu război”, pentru că, practic, România, încet, dar sigur, este împinsă într-un conflict mondial cu Federația Rusă.

Săptămâna trecută, joi, în Parlamentul European a fost votată o rezoluție prin care se permite atacarea Federației Ruse cu armament occidental.

Știe toată lumea că acest lucru este imposibil pentru armata din Ucraina, nu au nici tehnică, nu au nici specialiști în domeniu.

Atunci, practic, acest armament, aceste rachete cu rază lungă de acțiune pot fi folosite doar de către armatele NATO și în special de către SUA. Lucrul ăsta înseamnă clar conflict militar, război cu Federația Rusă.

Ați amânat ședința de ieri pentru săptămâna viitoare, pentru că și România o să voteze – sunt convins că veți vota acest lucru, deși eu nu îmi doresc –, în condițiile în care marele trădător, înaltul trădător din România, Klaus Werner Iohannis, a semnat un acord de securitate cu Ucraina în iulie 2024, la Washington, un acord care i-a fost impus și care, practic, dacă-l citim cu multă atenție, introduce România în război.

O să concluzionez, doamnă președinte, și o să spun așa: viitorul nu aparține globaliștilor, viitorul aparține patrioților. Dumnezeu să ocrotească România!

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripția nr. 12 Călărași. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează, de la grupul neafiliaților, domnul deputat Dumitru Coarnă. A, domnul deputat Dănuț Aelenei.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică se intitulează „Desacralizarea bisericilor”.

În Occident bisericile creștine se transformă în crâșme. Sute de biserici din Occident sunt transformate, în fiecare an, în crâșme, cafenele sau săli de spectacole.

Un istoric clujean, impresionat de faptul că a vrut să intre într-o biserică dintr-o localitate din Norvegia și a dat peste un local, propune o dezbatere pe acest subiect.

Având în vedere că astfel de imagini nu sunt singulare, ci pot fi văzute peste tot în Europa de Vest, în Franța, Belgia, Olanda, istoricul a început o dezbatere pe canalul său de YouTube despre acest fenomen.

„Pe mine m-a impresionat foarte tare ce am văzut în Alesund. E un fenomen mai larg în Europa de Vest și care cred că trebuie comentat, pentru că e evitat în mare măsură și instrumentalizat politic de noua stângă neomarxistă.

Am văzut o clădire ce părea o biserică protestantă luterană aparținând de Biserica Norvegiei și am intrat s-o vizitez”, spune acesta.

„Când intru, înăuntru găsesc... o crâșmă.

Poate că nu se serveau băuturi alcoolice, habar n-am, pentru că nu m-am dus chiar până în capăt, unde era fostul altar și unde era tejgheaua, unde se vindeau diversele băuturi.

Poate era doar cafenea, unde se vând sucuri, înghețată, nu știu, limonadă, cappuccino, cafea și așa mai departe. Nici nu contează asta. E cu totul irelevant. Ce este relevant este că o biserică de început de secol XX, unde rămăseseră inclusiv icoanele pe pereți, inclusiv una foarte mare, în spatele altarului de altădată, a fost transformată într-un stabiliment de

gen bar, birt, cofetărie, numiți-l cum doriți. Chestia asta pe mine m-a impresionat foarte tare”, a spus acesta.

El a precizat că localul avea și orar de funcționare, ca orice stabiliment de genul acesta. Deci nu era o biserică folosită la anumite intervale, pentru diverse evenimente comunitare, cum se mai practică în Occident. Era un local propriu-zis.

Transformarea bisericilor în localuri comerciale nu este un caz izolat. Acest fenomen este prezent în întreaga Europă Occidentală.

Fenomenul este cel al desacralizării bisericilor în ritm accelerat și al transformării lor în altceva – în restaurante, în baruri, în crâșme, în săli de spectacol, în săli de sport sau chiar în moschei – și este unul îngrijorător.

Desacralizarea bisericilor din Occident este un semnal de alarmă pentru identitatea culturală europeană.

Acest proces reflectă o problemă mai profundă a Occidentului, unde identitatea creștină, fundamentală pentru civilizația europeană, este în pericol de a fi înlocuită.

Această desacralizare nu este doar o simplă schimbare culturală, ci un fenomen mult mai larg și problematic, mai ales într-un context în care religia creștină, deși majoritară în rândul populației vest-europene, este practicată doar de un procent foarte mic. „Cam 2%-3%, maximum 4% merg în mod regulat la biserică. Populația musulmană este deja la 5%. Eu nu comentez acum că e bine sau rău, dar nu veți vedea o moschee aici desacralizată.”

Această schimbare profundă ridică întrebări esențiale despre viitorul Europei: „Cum ar arăta lumea fără creștinism sau cu un creștinism redus la insignifianță? La ceva cu totul nesemnificativ? Cum ar arăta? Ar fi o lume mai bună? Ar fi o lume mai rea?”

Aceste întrebări sunt adresate unei societăți care se îndepărtează de valorile ei fundamentale care au construit-o, și anume credința, familia și națiunea.

Deputat AUR de Constanța, Aelenei Dănuț.

De la grupul parlamentar al neafiliaților, dacă mai este în sală domnul deputat Mihai Ioan Lasca?

Săptămâna trecută am depus, în numele Partidului PPR, un proiect de lege absolut vital pentru viitorul copiilor noștri: Proiectul de lege privind protecția minorilor împotriva propagandei LGBT.

Această lege urmărește să pună capăt propagandei nocive care se infiltrează în școlile noastre și în mass-media, propagandă finanțată și susținută de ONG-urile sorosiste și de partide precum USR, care, în numele diversității, promovează confuzia de gen și relațiile netradiționale în rândul copiilor.

Acești antiromâni vor să transforme școala, o instituție de educație și formare, într-un câmp de luptă ideologică, unde elevii sunt expuși unor concepții toxice care-i dezorientează și îi vulnerabilizează în cel mai sensibil moment al vieții lor.

Azi, când influențele ideologice devin din ce în ce mai agresive, copiii noștri sunt ținta acestor campanii de îndoctrinare periculoase, menite să le distorsioneze percepția despre sine și despre lume.

La fel ca în Occident, și școala românească a devenit platforma pentru promovarea homosexualității și schimbării de sex. Educația trebuie să fie despre formarea minților și a caracterelor, nu despre distrugerea identității lor.

Nu vom permite ca astfel de agende diabolice, susținute de o minoritate rătăcită și împinsă în față de ONG-urile progresiste, să continue să otrăvească mințile tinerelor generații. Această lege urmărește protejarea copiilor de influențele ideologice care ar putea afecta dezvoltarea lor psihică și emoțională, prin interzicerea diseminării conținuturilor LGBT în școli, mass-media și interzicerea adunărilor publice, precum marșurile și paradele, care ar putea expune minorii la ideologii ce promovează concepții legate de schimbarea de sex sau relații netradiționale.

Proiectul propune măsuri clare pentru prevenirea promovării homosexualității și schimbării de gen în rândurile minorilor sub 18 ani, pentru a nu deveni victime ale unor experimente sociale periculoase, în numele toleranței și diversității.

Fac un apel către colegii parlamentari să voteze cu „da” acest proiect vital și să ne asumăm răspunderea pentru viitorul acestei țări.

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioții Poporului Român.

Mulțumesc.

Dacă este în sală domnul Dumitru-Viorel Focșa? Nu.

Mai sunt înscriși la cuvânt doamna deputat Raisa Enachi. Domnul deputat Gabriel Plăiașu.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „PNL, nici nu știi cât de mic începi să fii!”.

În timp ce mii de locuitori din județele Galați și Vaslui sunt disperați că au rămas fără agoniseala de-o viață și caută soluții să-și scoată mâlul din gospodării și să-și repare casele, iar zone întregi din sudul țării sunt amenințate de viitura care va ajunge și la noi peste câteva zile, se face simțită o îngrijorare majoră și o preocupare pe măsură: cum să-i asigure cei de la PNL un loc călduț în Senatul României domnului, încă președinte, Klaus Iohannis. Probabil nu e chiar pe măsura pretențiilor domniei-sale, care se vedea șef al NATO sau al Comisiei Europene, dar tot este ceva decât nimic.

Liberalii au încercat să explice în fel și chip de ce este nevoie ca Parlamentul să voteze o lege dedicată domnului Iohannis, cel mai convingător, aproape înduioșător, argument fiind rostit de domnul Ciucă, potrivit căruia președintele are o experiență care nu trebuie irosită.

Adevărul e că așa cum se plimbă domnul președinte n-o mai face nimeni. E posibil ca nici la schi să nu aibă rival. Dar nu o să analizăm acum experiența dovedită a domnului președinte Iohannis, nici standardele domnului Ciucă. Le va analiza electoratul, la momentul potrivit.

Dar îmi permit să mă întreb și să vă întreb: cum este posibil ca cei care se pretind liberali, cei care au mimat în mai anul acesta că sărbătoresc 149 de ani de la înființarea partidului, cei care se pretind a fi urmașii politici ai Brătienilor, făuritori ai României moderne, cei care se împăunează cu principii și valori democratice, repet, cum este posibil ca tocmai liberalii să adopte stilul lui Ion Iliescu, cel care s-a vrut și a reușit să fie și senator?

Oricât n-ați vrea să recunoașteți, domnilor de la PNL, modelul este fix același: un proiect de lege care, odată aprobat, îi permite actualului președinte să candideze pe listele unui partid politic. Ce-i drept, de la adeptul „democrației originale” nu mai puteți avea pretenții în materie de principii cu adevărat democratice, fiindcă demonstrase cu asupra de măsură cât de departe îl poate împinge setea sa de putere.

Dragi liberali, v-ați dat peste cap să-l scoateți senator pe Iohannis. Până și aliații voștri, PSD-iștii, refuză să vă susțină amendamentul depus. De ce mai este nevoie să realizați că ați devenit penibili? Sunteți servitorii lui Ciolacu, dar chiar și el râde de voi.

Vă dau un sfat prietenesc: rupeți alianța cu PSD astăzi. Încercați să vă salvați cât mai puteți, până nu este prea târziu. Țineți minte că românii nu uită greșelile pe care le-ați făcut, iar acest lucru îl vom vedea în ziua de 1 decembrie, la vot.

Deputat Gabriel Plăiașu, Forța Dreptei, Circumscripția electorală Dâmbovița.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Plăiașu. Au depus declarații în scris următorii:

De la Grupul parlamentar al PSD: Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Adrian Alda, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Florian-Claudiu Neaga, Radu-Marcel Tuhuț, Romulus-Marius Damian, Alexandra Huțu, Vasilică Toma, Vasile Cîtea, DanConstantin Șlincu, Mirela Furtună, Silviu Nicu Macovei.

Declarații depuse în scris, de la Grupul parlamentar al PNL, de la următorii deputați și deputate: Florin-Claudiu Roman, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Marian Crușoveanu, Elena Hărătău, Iulian-Alexandru Muraru, Ioan Balan, Bogdan-Iulian Huțucă, Vetuța Stănescu.

De la Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Cristian Brian.

De la Grupul parlamentar AUR nu avem declarații depuse în scris.

De la Grupul parlamentar al UDMR, doamna Rozália-Ibolya Biró.

De la Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol.

De la grupul parlamentar al deputaților neafiliați, declarații depuse în scris de la următorii deputați: domnul Vasile Nagy, Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Roman.

Urmează la cuvânt domnul Dumitru-Viorel Focșa.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Pentru unii mumă, pentru alții ciumă”.

Este vorba despre atitudinea duplicitară a statului român față de propriii cetățeni.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Sunt, cu siguranță, singurul parlamentar care se ocupă de situația tragică a românilor din teritoriile care ne-au fost răpite în 1940 și care se află astăzi în componența statului „prieten”, cu ghilimelele de rigoare, Ucraina. De la situația învățământului în limba română la recrutările ilegale din zonele locuite de români și până la abuzurile la care este supusă biserica din nordul Bucovinei, zi de zi am presat instituțiile statului român, prin toate instrumentele legale de care dispun, să se implice major, diplomatic, pentru soluționarea problemelor conaționalilor noștri și protejarea drepturilor lor.

Așa cum am afirmat în alte declarații politice, ajutorul pe care țara noastră l-a acordat Ucrainei, de când a început conflictul, a fost unul consistent, ajungând să ne sabotăm chiar propriile interese economice – și vă reamintesc despre episodul cerealelor din Ucraina care au invadat piața – și militare, dacă ne gândim că un sistem Patriot complet operațional a fost oferit gratuit statului vecin și „prieten”. Sute de mii de cetățeni ucraineni au tranzitat România ori s-au stabilit aici, beneficiind de politici sociale la care românii aflați în pragul sărăciei nici măcar nu pot visa: bani de cazare, de mâncare, suport de integrare pe piața muncii, alte sume din fondurile europene, la care, din păcate, cetățenii noștri nu au acces, pentru că niciun politician român nu se luptă pentru ei.

Săptămâna trecută, stimați colegi, inundațiile grave care au lovit zona Moldovei, zeci de mii de gospodării distruse, vieți pierdute, culturile de toamnă afectate, totul putea fi, desigur, prevenit, dar despre acest fapt cu prilejul altei declarații politice.

Ceea ce vreau să punctez este totala discrepanță între ajutorul oferit de statul român propriilor cetățeni și ajutoarele primite de refugiații ucraineni.

Refugiații ucraineni au fost cazați imediat în hoteluri, în timp ce românilor plătitori de taxe li s-au pus niște corturi în câmp.

Moartea a șapte oameni, până în prezent, din nouă, câți sunt înregistrați la nivel european, distrugerea a circa 6.000 de case ale locuitorilor comunelor Cudalbi, Pechea, Costache Negri, Slobozia Conachi, Suhurlui, Corni, Băneasa, Suceveni, Corod, Vameș, Tudor Vladimirescu, Bălțătești și altele, a căror valoare este greu de estimat în acest moment, dar știm clar că au ca principală cauză managementul Apelor Române, eliminat în acest moment, responsabil cu întreținerea și dezvoltarea îndiguirilor.

Ajutoarele oferite – de 10.000 de lei, adică 2.000 de euro, iar unde s-au înregistrat decese suma poate fi dublată, adică 4.000 de euro – sunt foarte mici, dacă ne raportăm la valoarea sprijinului pe care l-au primit cetățenii ucraineni.

Este inacceptabil, stimați colegi, ca românii din țara noastră să fie tratați ca cetățeni de mâna a doua. Închei, dragi români, cu un citat din îndrăgitul Grigore Vieru, unul dintre cei mai mari patrioți români: „Doi mari vrăjmași are românul: mila pentru străini și ura pentru ai lui.”

Și sper ca după aceste alegeri adevărații patrioți și iubitori de țară să pună interesul național mai presus de interesele UE, de interesele de partid sau de cele de grup ori personale. Vă mulțumesc.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Aceasta a fost ultima declarație.

Declar ședința de declarații politice și intervenții, din 24 septembrie 2024, închisă.

Mulțumesc.

„Sunt necesare un pact european al apei și o politică agricolă de risc sau despăgubiri directe?”

Parlamentul European și Comisia Europeană schițează noi strategii dedicate fermierilor privind adaptarea la continuele schimbări climatice, pline de surprize neplăcute. Din nefericire, potrivit specialiștilor din domeniul meteorologiei, Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, dar și cel mai mult. Așadar, vom fi obligați cu toții să facem față unei game destul de largi de noi fenomene meteo, majoritatea inedite pentru acest spațiu geografic sau suficient de puternice încât să provoace pagube materiale serioase și, inevitabil, să distrugă și culturile agricole. Dar, din fericire, agricultura europeană și implicit cea românească ar putea avea noi șanse să facă față secetei și fenomenelor

meteorologice extreme, provocate de schimbările climatice, dacă vom inova cu promptitudine.

Parlamentul European a luat în discuție, săptămâna trecută, într-o ședință de plen, mai multe soluții tehnice, de la îmbunătățirea soiurilor de plante și până la efectuarea de noi lucrări funciare sau hidrografice și de întreținere a infrastructurii barajelor și bazinelor deja existente.

Pe lângă aceste investiții necesare, cu care am putea să ne adaptăm mai ușor la schimbările climatice continue, se profilează și accelerarea modernizării tehnologice, precum și necesitatea integrării unei politici agricole de risc în politica agricolă comună (PAC).

Vă reamintesc, dragi agricultori și dragi colegi, că v-am mai vorbit și cu alte ocazii, în cadrul sesiunilor de declarații politice și la diverse reuniuni, despre faptul că majoritatea politicilor europene dedicate mediului și agriculturii sunt perfectibile. Și cred că vă amintiți chiar și de faptul că PSD, prin miniștrii săi ai agriculturii, a reușit chiar să convingă Comisia Europeană să facă unele ajustări necesare tuturor investitorilor comunitari din acest sector important de activitate. Cu alte cuvinte, îmi doresc să nu fiți reticenți în privința unor noi reguli care ar putea rezida din impunerea unui pact european al apei. Prin generarea acestuia, s-ar putea anula daunele anuale, în valoare de 9 miliarde de euro, înregistrate de Uniunea Europeană în agricultură. În plus, în funcție de observațiile statelor membre, care au forme de agricultură specifice și, concomitent, diferite de celelalte din restul țărilor comunitare, s-ar putea ajunge la un nou pact mult mai bun și grație suportului anterior oferit de politica agricolă comună (PAC).

Nu mă erijez într-un vector care promovează politica Bruxelles-ului în acest sens, ci țin să vă subliniez seria de beneficii de care am putea profita cu toții pe viitor, pe termen lung și în favoarea recoltelor noastre. Din aceste considerente, cred că o politică agricolă de risc cu prevederi ferme ar putea și ea contribui la protejarea mult mai conformă a investițiilor noastre în acest segment principal de activitate. Introducând în bugetul UE banii necesari aplicării unui program complex, care să abordeze integrat consecințele nefaste ale secetei și noile fenomene climatice, toate statele membre vor obține progrese rapide în agricultură. Desigur că este un drum lung de parcurs de acum înainte în direcția realizării și implementării acestor noi politici, dar se vor dovedi mai întâi complementare acordării de despăgubiri, rezultate în urma calamităților naturale cu efecte directe asupra agriculturii, iar mai apoi, probabil, singurele soluții, în funcție de parametrii birocratici la care se va ajunge sau nu, la nivelul Uniunii Europene.

Până atunci și până la finanțarea unui program integrat pentru combaterea efectelor secetelor și fenomenelor meteorologice extreme, acordarea de despăgubiri rămâne o dovadă de implicare și de solidaritate a UE față de fermierii afectați. La fel și programele UE pentru agricultură, care pot fi lesne caracterizate, la ora actuală, ca fiind fragmentate și lipsite de coerență. Sub nicio formă nu fac această afirmație cu rea-credință, dar calculele financiare confirmă și ele această ipoteză a mea și a dumneavoastră, dragi agricultori. Potrivit matematicii pentru această speță, ne costă pe toți mai mult să plătim despăgubiri, comparativ cu cât ne-ar costa să prevenim aceste fenomene.

Iar, cu acest prilej, trebuie să vă reamintesc că, sub conducerile PSD la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, li s-au acordat fermierilor și despăgubiri de 200%, în completarea schemelor comunitare, la fel ca în cazul secetei de anul acesta.

Așadar, iată încă o dovadă că guvernarea socialdemocrată a luat cele mai bune măsuri și pentru acest sector. Și va continua să o facă, tot cu același succes, dacă va avea majoritate parlamentară și după alegerile din decembrie pentru Camera Deputaților și Senat și va forma noul guvern, grație sprijinului dumneavoastră concretizat prin voturi.

„Proiectul Spitalului Regional de Urgență Iași – prioritate absolută pentru sistemul de sănătate”

Astăzi, vreau să aduc în atenția dumneavoastră situația Proiectului Spitalului Regional de Urgență Iași, un obiectiv de o importanță strategică pentru întreaga Regiune Nord-Est și un simbol al angajamentului nostru de a moderniza infrastructura medicală din România.

Deși s-au făcut progrese, iar procedurile pentru construcția propriu-zisă sunt în desfășurare, desemnarea câștigătorului licitației și semnarea contractului de execuție nu au avut loc încă. Până în prezent, șase asocieri internaționale, care includ companii din România, Turcia, Germania, Israel, Italia, Serbia și Ucraina, au depus oferte pentru acest proiect, iar acestea se află în faza de evaluare.

Acest proiect nu reprezintă doar o investiție în infrastructura medicală, ci și o promisiune către cetățenii din Regiunea Nord-Est că vor avea acces la servicii medicale de înaltă calitate, la standarde moderne. Cu o capacitate de 850 de paturi și dotări de ultimă generație, Spitalul Regional de Urgență Iași va oferi îngrijiri de nivel terțiar pentru cazuri complexe și va deveni un reper pentru sistemul medical din România.

Din păcate, ministrul sănătății a întâmpinat mai multe întârzieri în derularea procedurilor, cauzate de contestații și reevaluări ale licitațiilor. Aceste obstacole au împiedicat finalizarea la timp a contractului de execuție, dar este esențial ca toate instituțiile implicate să colaboreze eficient pentru a depăși aceste provocări și pentru a nu compromite termenul de finalizare stabilit pentru 2026.

Fac apel la Ministerul Sănătății și la toate autoritățile implicate să trateze acest proiect cu prioritatea pe care o merită. Este necesar să accelerăm procesul de evaluare a ofertelor și să semnăm cât mai rapid contractul de execuție, pentru a începe efectiv lucrările. Orice întârziere suplimentară nu face decât să adâncească inegalitățile în accesul la îngrijire medicală și să compromită speranțele a mii de cetățeni din regiunea noastră.

În plus, trebuie să asigurăm o finanțare continuă și eficientă, să pregătim resursele umane necesare și să coordonăm toate eforturile pentru ca acest proiect să devină o realitate palpabilă în termenul asumat.

Construirea Spitalului Regional de Urgență Iași nu este doar o investiție în infrastructura sanitară, ci o investiție în viitorul sănătății românilor. Avem responsabilitatea să ducem acest proiect la bun sfârșit și să demonstrăm că putem construi un sistem de sănătate modern și performant.

Fiecare zi de întârziere înseamnă o șansă pierdută pentru cei care au nevoie de îngrijire medicală de calitate. Să ne asumăm cu toții acest obiectiv și să facem din Spitalul Regional de Urgență Iași un model de succes pentru întreaga țară!

## „1 octombrie – Ziua Națională a Republicii Cipru”

La 1 octombrie 2024 Cipru sărbătorește cu mândrie cea de-a 64-a aniversare ca stat independent și suveran, eveniment care îl alătura în anul 1960 familiei națiunilor cu numele de Republica Cipru. Relațiile bilaterale dintre România și noul stat s-au stabilit imediat după această dată.

După 200 de ani de stăpânire otomană și o perioadă de 92 de ani în care a avut statutul de colonie britanică, Ciprul avea posibilitatea dezvoltării pe multiple planuri.

La 20 septembrie 1960 nou-înființata Republica Cipru, un stat federal, datorită prezenței celor două comunități conlocuitoare, greacă și turcă, se alătură Organizației Națiunilor Unite și Commonwealth-ului britanic. Constituția din 1960 acorda statut egal celor două limbi, greacă și turcă, ambele fiind declarate limbi oficiale.

După tulburările intercomunitare care au urmat între anii 1963-’64 și 1967, a urmat cea mai grea lovitură pentru tânărul stat cipriot. Propunerea făcută de primul președinte al Ciprului, Makarios al III-lea, de revizuire a unor aspecte din Constituție a determinat revolte și o tentativă de lovitură de stat.

La 20 iulie 1974 a avut loc invazia armatelor turcești, în urma căreia o treime din populație a fost expulzată cu forța din casele și proprietățile lor, mii de oameni au fost uciși, alte mii de oameni dispăruți.

Partea de nord a insulei ocupată de turci se va autoproclama în 1983 „Republica Turcă a Ciprului de Nord” („RTCN”) și va fi recunoscută pe plan internațional doar de Turcia.

La 1 mai 2004 Cipru se alătură Uniunii Europene cu o treime din teritoriu, fără Republica Turcă a Ciprului de Nord, considerată a fi sub un regim ilegal și un teritoriu pe care armata turcă refuză să-l părăsească.

La 1 ianuarie 2008 Republica Cipru aderă la zona euro.

Cu prilejul sărbătoririi independenței Ciprului, aș dori să transmit Guvernului și poporului cipriot cele mai calde felicitări, cu speranța găsirii unei rezolvări viabile, permanente, care să genereze relații de înțelegere și cooperare reciprocă între cele două comunități care trăiesc pe teritoriul său, o soluție care să presupună eliberarea Ciprului de ocupație, să pună capăt colonizării, să reunească țara, oamenii, instituțiile și economia, să restabilească și să protejeze drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor ciprioților, o soluție conformă cu dreptul internațional și european.

La mulți ani, Cipru! La mulți ani ciprioților de pretutindeni!

„Pietoni și fără mașini”

La data de 22 septembrie este marcată, anual, Ziua mondială fără mașini, cu scopul de a descuraja, pe cât posibil, utilizarea automobilului personal sau de serviciu, în favoarea deplasării cu bicicleta, a mersului pe jos ori, în ultimă instanță, a transportului în comun. Printre beneficiile care ar rezulta în urma renunțării pe scară largă la utilizarea repetată a autovehiculelor pot fi enumerate reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere, scăderea poluării și descongestionarea traficului, promovând stiluri de viață durabile pe tot parcursul anului.

Transportul public reprezintă cel mai ecologic mod de deplasare, pe lângă mersul pe jos și cu bicicleta, datorită consumului mic de energie și de emisie redusă de CO2 pe pasager/kilometru decât vehiculele personale.

Ziua mondială fără mașini vine cu campanii pentru drumuri mai sigure și un transport mai sustenabil.

Potrivit datelor publicate la 12 aprilie 2024 de Oficiul European de Statistică, Eurostat, numărul persoanelor din Uniunea Europeană decedate în accidente rutiere a crescut cu 4% în 2022 comparativ cu 2021. Comparativ cu populația fiecărui stat membru al UE, raportat la un milion de locuitori, cea mai scăzută rată a deceselor cauzate în 2022 de accidentele rutiere s-a observat în Suedia (22), Danemarca (26) și Irlanda (31), iar cea mai ridicată rată s-a înregistrat în România (86), Bulgaria (78) și Croația (71).

Într-o informare a Inspectoratului General al Poliției Române din 6 august 2024 se arată că 385 de accidente rutiere grave, în urma cărora 148 de persoane au decedat și 330 au fost rănite grav, s-au produs la nivel național, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie, din cauza vitezei neregulamentare.

Pe plan european, Ziua mondială fără mașini este precedată, la inițiativa Comisiei Europene, de campania „Săptămâna europeană a mobilității”, care, în fiecare an, este programată între zilele de 16 și 22 septembrie. „Săptămâna europeană a mobilității” a fost lansată la 19 aprilie 2002 la Bruxelles, fiind, în prezent, susținută de Direcția Generală Mobilitate și Transport a Comisiei Europene.

Zilele fără mașini reprezintă o oportunitate pentru orașe de a evidenția modul în care drumurile aglomerate pot fi utilizate în moduri diferite. De la curse pentru vehicule alimentate cu energie alternativă în Budapesta la plimbări cu cai în São Paulo, la picnicuri stradale în Viena, la alergări în Jakarta, orașele și oamenii care locuiesc în ele subliniază alternativele la vehiculele poluante în această zi importantă.

Ziua internațională fără mașini reprezintă o oportunitate uriașă pentru orașe de a realiza cât de mult poluarea ne afectează viețile, emisiile vehiculelor fiind una dintre principalele surse de poluare a aerului exterior în orașe. Numai poluarea aerului înconjurător a provocat aproximativ 4,2 milioane de decese în 2016, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Transportul este sursa cu cea mai rapidă creștere a emisiilor de CO2 provenite din combustibili fosili, reprezentând cel mai mare contribuitor la schimbările climatice, iar emisiile vehiculelor sunt rezultatul calității slabe a combustibililor și al reglementărilor slabe privind vehiculele din întreaga lume. Parteneriatul pentru carburanți și vehicule nepoluante a fost lansat de Programul Națiunilor Unite pentru mediu, pentru a sprijini țările să abordeze problema poluării aerului din mediul urban prin adoptarea unor carburanți mai puțin poluanți și a unor tehnologii și standarde mai eficiente pentru vehicule.

Programul „Share the Road” al Națiunilor Unite pentru mediu sprijină guvernele și alte părți interesate din țările în curs de dezvoltare să investească în infrastructura pentru pietoni și biciclete și se axează pe conceptul că toată lumea își începe și își termină călătoriile ca pietoni, iar în orașe unele persoane se bazează aproape exclusiv pe mersul pe jos și pe bicicletă. Cu toate acestea, investitorii și guvernele continuă să prioritizeze spațiul rutier pentru mașini.

Multe dintre orașele care organizează zile fără mașini participă, de asemenea, la campania #BreatheLife, condusă de Organizația Mondială a Sănătății, UN Environment și Coaliția pentru climă și aer curat, care sprijină inițiativele pentru un aer mai curat, promovează utilizarea energiei nepoluante și ajută orașele, regiunile și țările să elaboreze politici și programe de reducere a poluării aerului. În prezent, campania ajunge la peste 80 de milioane de persoane din întreaga lume.

Asemenea Zilei internaționale fără mașini, campania „Respiră viața” pune accentul pe măsurile pe care oamenii le pot lua, în calitate de comunități sau persoane fizice – de exemplu, oprirea arderii deșeurilor, promovarea spațiilor verzi și a mersului pe jos sau cu bicicleta –, pentru a îmbunătăți calitatea aerului.

A transforma obiceiurile noastre de a merge până la ușă cu mașina este un proces greoi. Din perspectiva UDMR, transformările trebuie introduse prin reglementări la nivel național, pe de o parte, iar, pe de altă parte, prin schimbarea mentalității oamenilor.

Ziua internațională fără mașini ne oferă un prilej pentru a încerca pentru o zi să nu folosim mașinile, realizând multiplele avantaje ale acestei limitări.

În ceea ce privește mentalitatea, depinde de fiecare dintre noi să ne constituim într-un exemplu pentru copiii noștri, în sensul că se poate și fără mașini sau cu mașini parcate în afara centrului istoric al orașelor, pentru protejarea curățeniei, liniștii, reducerea zgomotului și a poluării aerului din centrele orașelor noastre.

Pentru UDMR, mediul înconjurător și protejarea mediului înconjurător au constituit întotdeauna o prioritate și vor constitui o prioritate în continuare.

Suntem deschiși și dornici de a pune în practică acele măsuri legislative, precum și acele acțiuni civice, pe plan național, concertate între diferiții actori ai comunității, care au ca efect reducerea poluării, cunoașterea și asumarea noilor obiceiuri, prin care nu trăim împreună cu mașina, ci aceasta este doar un mijloc prin care putem să ne deplasăm mai repede în cazul unei urgențe maxime.

Deci depinde de fiecare dintre noi să folosim orice prilej pentru a ne atinge scopul asumat de țara noastră de a reduce emisiile de carbon și de a proteja mediul.

„Forța Dreptei și Ludovic Orban reprezintă soluția decentă și viabilă pentru alegătorii români”

Am început strângerea de semnături pentru candidatura la președinție a lui Ludovic Orban și pentru participarea candidaților Forța Dreptei la alegerile parlamentare. Vom intra în aceste alegeri cu mesaje simple și bazate pe fapte, pe care le asumăm deplin față de românii chemați la urne în perioada următoare.

Personal, voi continua să slujesc Dobrogea și pe dobrogeni, așa cum am făcut în toți acești ani. Voi combate, în continuare, indiferența și prostia celor din Guvern, care au arătat deja că nu le pasă de constănțeni; așa cum în 2020 Guvernul Orban a anulat taxele și măsurile lui Liviu Dragnea, tot așa vom anula toate creșterile de taxe aberante legiferate în ultimii ani. Din cauza lor, economia se târâie într-un mod ridicol, din cauza lor sute de mii de oameni au de suferit; mai mult, vom urca România în clasamentul libertății economice, simplificând sistemul fiscal, eliminând dublele măsuri și discriminările, birocrația. Vom repara nedreptatea creată, prin Legea pensiilor, sutelor de mii de cetățeni ale căror pensii reale vor fi tăiate în anii următori, deoarece nu vor beneficia de indexare. În acest sens, am depus deja un proiect de lege în Parlament, proiect pe care Guvernul îl ignoră. Mai mult, vom dezvolta sistemul de pensii bazat pe acumulare, singura pensie autentică, în absența căreia viitoarele generații de pensionari vor trăi în mizerie. Vom apăra tradițiile românești și identitatea culturală, interesul național. Vom face asta fiindcă noi chiar ne iubim țara și nu suntem șantajabili. Vom scoate România de sub avalanșa de imbecilitate și golănie care s-a revărsat asupra ei.

În țara asta nu toți am furat, nu toți ne-am luat doctorate plagiate sau la academiile securității, nu toți ne ascundem diploma de bacalaureat, nu toți ne-am bătut joc, nu toți ne-am trădat cuvântul dat.

Vom face ce am făcut și mai bine de atât.

Forța Dreptei și candidatul său la funcția prezidențială, domnul Ludovic Orban, reprezintă alegerea corectă pentru o politică decentă, cu oameni și pentru oameni.

„Ministerul Finanțelor, condus de PNL, asigură finanțări suplimentare pentru IMM-uri”

În urma întâlnirii dintre ministrul liberal al finanțelor, Marcel Boloș, și ambasadorul statului elvețian în România s-a semnat acordul pentru Programul „Consolidarea IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare”, parte a Programului de cooperare elvețiano-român. În cadrul acestui program, Ministerul Finanțelor are rol de unitate națională de coordonare. Programul va fi implementat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, în calitate de operator de program, în parteneriat cu instituțiile bancare selectate. Acesta se va derula până în septembrie 2029, oferind un orizont amplu pentru dezvoltarea și consolidarea sectorului IMM-urilor din România. Bugetul total alocat acestui program este de 55.714.286 franci elvețieni, din care 70% contribuție elvețiană (39 milioane CHF) și 30% cofinanțare română (16,7 milioane CH).

Sprijinul financiar oferit IMM-urilor în cadrul acestui program constă într-un grant la un nivel de maximum 40% (50.000 CHF) din cheltuielile eligibile aferente unui plan de investiții și un împrumut bancar în condiții avantajoase de piață, reprezentând minimum 60% din cheltuielile eligibile aferente planului de investiții. Obiectivul principal al programului este sprijinirea IMM-urilor românești din sectorul productiv, cu accent pe facilitarea investițiilor verzi și digitale, îmbunătățirea amprentei asupra mediului și menținerea și crearea de noi locuri de muncă în industria prelucrătoare.

Asistența constantă dată IMM-urilor din România este vitală pentru sănătatea economiei românești. Partidul Național Liberal, ca partid care și-a făcut mereu profesiune de credință din încurajarea inițiativei private și a mediului antreprenorial, a susținut și va susține măsurile menite să ofere un boost afacerilor și clasei de mijloc din România. Este interesul nemijlocit al statului român de a susține un mediu de afaceri autohton puternic, capabil de a consolida piața internă, dar și de a se extinde în plan extern. Antreprenorii sunt piatra de temelie a societății noastre, iar Partidul Național Liberal va fi întotdeauna adevăratul lor reprezentant pe scena politică românească.

„România obține un succes remarcabil în Uniunea Europeană”

Desemnarea Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene, titulară a portofoliului „Competențe și educație, locuri de muncă și drepturi sociale”, reprezintă un succes incontestabil pentru România și o realizare de excepție a premierului Marcel Ciolacu.

Această numire nu este doar o recunoaștere a expertizei și profesionalismului Roxanei Mînzatu, ci și un moment important pentru România în cadrul Uniunii Europene, consolidând astfel poziția țării noastre în cadrul instituțiilor europene.

Funcția pe care Roxana Mînzatu o va ocupa în cadrul Comisiei Europene este una de importanță crucială, portofoliul „Competențe și educație, locuri de muncă și drepturi sociale” având un impact major asupra cetățenilor europeni. Gestionând aproape 20% din bugetul total al Uniunii Europene, Roxana Mînzatu va juca un rol esențial în modelarea politicilor educaționale și de ocupare a forței de muncă, asigurând în același timp protecția drepturilor sociale.

Această reușită marchează o premieră pentru România, care nu doar că obține o funcție de vicepreședinte al Comisiei Europene, ci și un portofoliu de o asemenea amploare.

În contextul provocărilor multiple cu care se confruntă Uniunea Europeană, de la crize economice și sociale la transformări tehnologice și climatice, prezența României la acest nivel decizional este mai relevantă ca niciodată.

Roxana Mînzatu, un profesionist desăvârșit în domeniul afacerilor europene și al fondurilor structurale, este perfect

calificată să abordeze aceste provocări și să asigure că România va avea un cuvânt important de spus în cadrul UE.

Desemnarea Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene reprezintă un succes major pentru premierul Marcel Ciolacu, care a reușit să obțină pentru România una dintre cele mai importante funcții de top în cadrul Uniunii Europene. Această reușită subliniază capacitatea lui Marcel Ciolacu de a consolida poziția țării noastre la nivel european și de a aduce România în prim-planul deciziilor strategice din UE.

Pe lângă această realizare, România deține acum două funcții de vicepreședinte în Parlamentul European și președinția uneia dintre cele mai importante comisii – Comisia pentru dezvoltare regională (REGIO). Aceste poziții reflectă o influență sporită pentru țara noastră la Bruxelles și reprezintă o dovadă clară că România joacă un rol esențial în actul decizional european.

Roxana Mînzatu nu este doar un lider important pe scena europeană, ci și un model de inspirație pentru femeile din România. Prin numirea ei într-o funcție de largă responsabilitate, Roxana Mînzatu oferă încredere că, prin muncă și dedicare, visurile pot deveni realitate. Reprezentând România la cel mai înalt nivel european, ea arată că femeile pot ocupa cu succes poziții de leadership și pot contribui semnificativ la viitorul Uniunii Europene.

După ani în care guvernele de dreapta de la București au fost criticate pentru lipsa de coerență și relevanță în relația cu Bruxelles-ul, această numire marchează o schimbare de paradigmă. România devine, pentru prima dată de la aderarea sa la UE, cu adevărat relevantă în ceea ce privește actul decizional la nivel european.

În concluzie, desemnarea Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene este un succes remarcabil al României, un moment de mândrie națională și o dovadă a viziunii și abilității premierului Marcel Ciolacu de a construi un viitor european pentru țara noastră. România este acum mai puternică și mai relevantă în Europa!

„Românii trebuie protejați energetic!”

România, la fel ca întreaga Europă, traversează o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic și energetic, în care impactul direct asupra cetățenilor este resimțit din ce în ce mai acut. Majorarea prețurilor la energie electrică, gaze și combustibili afectează profund viețile de zi cu zi ale românilor, iar categoriile cele mai vulnerabile sunt cele care suferă cel mai mult. În acest context, este esențial să recunoaștem urgența cu care trebuie să acționăm pentru a proteja puterea de cumpărare a populației și pentru a asigura accesul tuturor la servicii esențiale, cum ar fi energia.

Guvernul României, sub conducerea PSD, a dovedit că este pe deplin conștient de dificultățile actuale și acționează ferm în sprijinul cetățenilor. Măsurile precum plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor au fost esențiale în protejarea veniturilor românilor și în menținerea unei stabilități economice într-un context global imprevizibil. Totuși criza nu este depășită, iar PSD, ca lider al coaliției guvernamentale, își asumă responsabilitatea de a continua să găsească soluții pentru a proteja populația în fața unor provocări care persistă și se amplifică.

Inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare, iar costurile energetice rămân o problemă majoră. Este, așadar, crucial ca eforturile să fie intensificate, iar sprijinul oferit să fie extins. Solicit Ministerului Energiei să continue să prioritizeze măsuri concrete care să ușureze povara asupra cetățenilor și să asigure că toți românii au acces la energie la prețuri corecte. Fac apel clar pentru implementarea următoarelor măsuri: 1. Extinderea programelor de compensare a facturilor. Deși plafonarea prețurilor la energie a oferit un sprijin important, multe gospodării continuă să se confrunte cu dificultăți majore. Este necesar ca aceste programe să fie extinse, mai ales în mediul rural și pentru categoriile vulnerabile. Accesul la energie nu trebuie să fie un privilegiu, ci un drept, iar Ministerul Energiei trebuie să asigure că niciun român nu este lăsat în urmă.

2. Sprijin suplimentar pentru IMM-uri. IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei românești, oferind milioane de locuri de muncă. Însă costurile ridicate cu energia amenință supraviețuirea multor afaceri mici și mijlocii. Solicit Ministerului Energiei să creeze un pachet de sprijin dedicat IMM-urilor, care să includă subvenții temporare pentru costurile energetice și măsuri fiscale care să ușureze presiunea financiară asupra acestora.

3. Accelerarea investițiilor în energia regenerabilă. România are un potențial semnificativ în ceea ce privește producția de energie regenerabilă, iar acest domeniu reprezintă o soluție de viitor pentru reducerea dependenței de importuri și stabilizarea prețurilor. Solicit Ministerului Energiei să prioritizeze investițiile în surse regenerabile, precum energia solară, eoliană și hidro, și să simplifice procedurile de autorizare pentru aceste proiecte. Astfel, nu doar că vom reduce costurile pentru cetățeni, dar vom contribui și la protejarea mediului și la atingerea obiectivelor climatice asumate la nivel european.

4. Promovarea educației energetice. Pe lângă măsurile economice, este esențial să promovăm educația energetică. Cetățenii trebuie informați despre modalitățile prin care pot reduce consumul de energie, fie prin eficiență energetică, fie prin utilizarea de soluții alternative. Fac apel la Ministerul Energiei să lanseze campanii naționale de educare în acest sens și să ofere acces la programe care să faciliteze adoptarea acestor măsuri la nivel individual.

În concluzie, Guvernul condus de PSD a demonstrat până acum că poate face față unor provocări de amploare și că protejarea cetățenilor este o prioritate absolută. Însă criza energetică continuă, iar nevoile românilor sunt în creștere. Solicit Ministerului Energiei să trateze cu maximă responsabilitate și urgență implementarea acestor măsuri, pentru a asigura că toți românii trec cu bine prin această perioadă dificilă și că economia națională rămâne puternică.

„Bani în avans pentru fermierii români”

Susținerea fermierilor români este un pilon esențial pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii și pentru prosperitatea comunităților rurale din România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat măsuri importante în cadrul campaniei 2024, menite să sprijine agricultorii în aceste vremuri provocatoare.

Astfel, fermierii vor beneficia de avansuri substanțiale din fondurile Uniunii Europene: 70% pentru plățile directe, provenind din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), și 85% pentru proiectele de dezvoltare rurală și de mediu, finanțate prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Această măsură, acordată ca urmare a derogării Comisiei Europene, reflectă angajamentul profund al autorităților române de a susține și dezvolta sectorul agricol. Avansurile financiare sunt esențiale pentru asigurarea unui flux de numerar stabil, permițând fermierilor să investească în tehnologii moderne, să adopte practici sustenabile și să răspundă eficient provocărilor climatice.

Investițiile realizate cu aceste fonduri vor contribui la îmbunătățirea producției agricole, la creșterea eficienței și la protejarea mediului.

Mai mult decât atât, susținerea financiară nu doar că sprijină dezvoltarea economică a fermelor, ci are și un impact pozitiv asupra economiei rurale în ansamblu. Crearea de locuri de muncă, revitalizarea zonelor defavorizate și consolidarea rețelelor de furnizare sunt efecte directe ale acestui sprijin. Prin urmare, investițiile în agricultură contribuie nu doar la stabilitatea sectorului agricol, ci și la dezvoltarea echilibrată și durabilă a întregii țări.

Pentru campania din acest an, APIA, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, se angajează să demareze plata avansurilor începând cu data de 16 octombrie 2024. Aproximativ un miliard de euro au fost alocați în acest scop, demonstrând angajamentul autorităților față de susținerea fermierilor români. Această sumă considerabilă este destinată să asigure un suport financiar necesar pentru stabilitatea economică a fermelor și pentru implementarea eficientă a proiectelor agricole.

În acest context, sprijinul acordat fermierilor devine nu doar o necesitate economică, ci și un angajament față de viitorul prosper al României.

„Partidul Național Liberal stimulează investițiile în activități de cercetare-dezvoltare”

Segmentul cercetare și dezvoltare este unul deficitar când vine vorba despre țara noastră. Conform datelor de acum doi ani, România era la coada clasamentului Uniunii Europene, cu 0,4% din PIB alocați cercetării și dezvoltării, o cifră mică în comparație cu state precum Belgia, Suedia, Austria sau Danemarca, cu peste 3% din PIB, sau cu media europeană de aproape 2,5%. În această situație, statul român se vede nevoit să reducă acest decalaj într-un segment extrem de important pentru economia românească și capabilitățile statului de a-și atinge obiectivele în diferite nișe. De aceea, salut decizia Ministerului de Finanțe, condus de PNL, de a acorda o măsură de sprijin pentru mediul de afaceri, menită să încurajeze inovarea și progresul tehnologic, prin extinderea numărului contribuabililor care beneficiază de deduceri fiscale pentru investițiile în activitatea de cercetare-dezvoltare.

În mod concret, prin măsura discutată și negociată cu asociațiile reprezentative ale mediului de afaceri național se propune reglementarea scăderii din impozitul minim pe cifra de afaceri a valorii obținute prin aplicarea cotei de 16% asupra cuantumului reprezentând deducerea suplimentară de 50% aplicată cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare. Măsura este propusă întrucât la acest moment contribuabilii care plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri nu beneficiază de stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.

În calitatea mea de deputat în Parlamentul României, am propus multe proiecte care au menirea de a acorda facilități fiscale mediului de afaceri și celor care aduc valoare adăugată societății noastre. Noi, liberalii, credem că un cadru fiscal cât mai puțin apăsător pentru antreprenori este cheia reușitei României și șansa de a atinge un deziderat de mult timp urmărit, și anume consolidarea clasei de mijloc românești.

Voi susține întotdeauna inițiativele, fie guvernamentale, fie parlamentare, care au menirea de a ridica poverile fiscale de pe mediul antreprenorial, motorul economiei noastre.

„Solidaritate și sprijin pentru gălățenii afectați de inundații – un exemplu de mobilizare”

În ultimele zile, alături de colegii mei din PNL Galați, ne-am concentrat eforturile pentru a sprijini gălățenii afectați de inundațiile devastatoare care au lovit mai multe comune din județul Galați. Printr-un efort susținut și mobilizarea echipelor din cadrul PNL Galați, am reușit să fim prezenți acolo unde era cea mai mare nevoie, alături de comunitățile greu încercate.

Încă din primele zile ale tragediei, am fost prezenți în comuna Pechea, una dintre localitățile cel mai grav afectate de furia apelor. Alături de colegii mei din PNL Galați, Eugen Tăbăcaru – primarul liberal de la Ghidigeni, Iulian Iosif – subprefectul Galațiului și Valentin Radu – liderul consilierilor județeni ai PNL, am oferit sprijin și pentru a aduce un strop de alinare celor care au pierdut aproape totul. În ochii acestor oameni am văzut durerea pierderii, dar și speranța că, împreună, vor putea depăși aceste momente dificile.

Sprijinul nostru nu s-a oprit la prezența fizică. Am adus alimente și am participat activ la curățarea gospodăriilor afectate de ape. Casele distruse, pline de nămol și suferință, au avut nevoie de intervenții rapide și eficiente, iar noi am fost acolo să ajutăm. Împreună cu Eugen Tăbăcaru și consilierul local din Pechea, Cristi Ciocan, ne-am implicat, personal, în eliberarea caselor din noroi, oferindu-le locuitorilor o mână de ajutor în aceste clipe de mare încercare.

Un element esențial al acțiunilor noastre a fost mobilizarea resurselor și solidaritatea între comunități. Prin eforturile comune ale colegilor din PNL Galați, dar și prin ajutorul filialei PNL Vrancea, sub conducerea președintelui Dragoș Ciubotaru, am reușit să oferim ajutor concret pentru familiile care și-au văzut casele și bunurile măturate de ape. Este emoționant să vezi cum oameni cu suflet mare răspund nevoii de ajutor și oferă o rază de speranță celor care și-au pierdut totul.

De asemenea, această solidaritate nu se rezumă doar la bunuri materiale. Gesturile mici, cum ar fi ajutorul la curățarea unei curți sau distribuirea unui pachet de alimente, înseamnă enorm pentru cei afectați. Am văzut cum, prin acțiuni simple, am reușit să redăm speranța în viața celor care se simt copleșiți de dezastru. Puterea comunității, atunci când se mobilizează, este impresionantă și dătătoare de speranță.

Eforturile noastre nu se opresc aici. Următoarele săptămâni vor fi esențiale pentru familiile care trebuie să înceapă reconstrucția vieților lor. Suntem determinați să continuăm să le oferim sprijinul necesar, atât prin ajutoare materiale, cât și prin acțiuni care să contribuie la refacerea gospodăriilor distruse.

Munca noastră de până acum este doar un pas dintr-un proces mai amplu de reconstrucție. Ne-am angajat să fim alături de acești oameni nu doar în momentele critice, ci și în perioada care urmează, când provocările vor continua. Am văzut în ochii lor dorința de a merge mai departe, iar acest lucru ne motivează să rămânem alături de ei.

Ceea ce am trăit în aceste zile este o lecție de umanitate, de solidaritate și de forță comunitară. În mijlocul unei tragedii naturale, oamenii din Galați și cei din jurul lor s-au unit pentru a oferi ajutor și alinare. Solidaritatea ne definește în astfel de momente, iar acest val de sprijin a dovedit că, indiferent de greutăți, împreună putem depăși orice obstacol.

Acesta este doar începutul unui efort colectiv de a reconstrui nu doar casele distruse, ci și viețile afectate de această tragedie.

Împreună pentru gălățeni, împreună pentru o comunitate mai puternică și mai unită!

„Introducerea bursei de reziliență, un pas fundamental în formarea sănătoasă a viitoarelor generații de absolvenți”

Ministrul liberal al educației a anunțat schimbări considerabile în ceea ce privește acordarea burselor pentru elevi, elementul de noutate fiind creșterea numărului acestora.

Inițiativa presupune instituirea unei noi categorii de burse, respectiv bursa de reziliență, adresată copiilor care au media anuală de minimum 7. Bursa de reziliență va fi complementară celei de merit, care se acordă tuturor elevilor cu media anuală de minimum 9,50.

Datorită deciziei PNL, primii 30% dintre elevii din fiecare clasă a învățământului preuniversitar vor beneficia de burse de merit și de reziliență, demers care va contribui exponențial la încurajarea copiilor de a munci și a învăța mai mult, precum și de a obține performanțe educaționale superioare.

Bursa de reziliență este în valoare de 300 de lei lunar, iar cea de merit este de 450 de lei lunar, sume încurajatoare pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor în procesul educațional.

În prezent, pe lângă cele două stimulente menționate, Legea învățământului preuniversitar mai prevede acordarea altor cinci categorii de burse, respectiv de excelență olimpică I și II, socială, tehnologică și pentru participarea școlară a mamelor minore.

Sunt convinsă că implementarea bursei de reziliență va avea o contribuție majoră în realizarea progresului în învățământul primar, gimnazial și liceal. Noua alocație va reprezenta, indiscutabil, o resursă importantă de motivare pentru elevi, va stimula competiția sănătoasă între aceștia și îi va determina să-și depășească limitele.

În paralel cu creșterea gradului de frecventare a cursurilor școlare, preocupările decidenților PNL ai educației sunt îndreptate și spre dinamizarea performanțelor elevilor, astfel încât ei să obțină rezultate pozitive la examenele anuale și să fie activi în ceea ce reprezintă participarea la activitățile extracurriculare.

Sunt încrezătoare că noua bursă de reziliență, introdusă din acest an școlar, va avea ca efect recunoașterea efortului și dedicării elevilor în procesul de învățare, în special prin participarea exemplară la cursuri.

Prin aceste măsuri mobilizatoare, liberalii demonstrează contribuția concretă la edificarea noilor generații de absolvenți care vor contribui la evoluția sustenabilă a României. Astfel, viitorii absolvenți vor fi pregătiți să facă față provocărilor societății și să aducă schimbări pozitive în comunitățile lor.

În concluzie, introducerea acestei noi categorii de burse va avea ca rezultat amplificarea apetenței pentru școală a elevilor, în vederea formării unor generații talentate și motivate, care să fie motorul evoluției și progresului României de mâine.

Premierul Marcel Ciolacu a reușit o performanță fără precedent în negocierile cu liderii Uniunii Europene și a demonstrat că PSD este cel mai proeuropean partid din țara noastră, prin fapte pentru români, nu doar prin declarații. La Comisia Europeană, datorită diplomației premierului și echipei sale, Guvernul a obținut pentru România conducerea unuia dintre cele mai importante portofolii, cu un buget uriaș, de aproape 20% din fondurile UE, și poziția de vicepreședinte. În același timp, țara noastră deține la Parlamentul European alte două funcții de vicepreședinte, dar și pe cea de președinte al celei mai semnificative comisii, cea pentru dezvoltare regională. Niciodată țara noastră n-a avut în același timp atâtea poziții de mare responsabilitate și de influență în Uniunea Europeană, în actuala Comisie. Aceste funcții vor influența pozitiv politica economică și de dezvoltare și profesionalizare a pieței muncii din țara noastră.

Comisarul european din partea României, socialdemocrata Roxana Mînzatu, va răspunde inclusiv pentru calificarea și profesionalizarea forței de muncă, asigurarea locurilor de muncă, calitatea acestora și pentru strategia de combatere a sărăciei, adică exact de ceea ce este nevoie în prezent pentru țara noastră, ca să ne dezvoltăm, să creăm joburi bine plătite.

Aici un rol important îl va avea și Programul Erasmus+, care este unul dintre cele mai de succes și vizibile din Europa și care trebuie continuat și consolidat la nivel european și local. În plan legislativ, portofoliul asumat de reprezentanta României are și un rol determinant în domeniul muncii și al mobilității forței de muncă, inclusiv în ceea ce privește stabilirea salariului minim european, munca pe platforme online, timpul de lucru, sănătatea ocupațională și siguranța locurilor de muncă.

La Parlamentul European avem, de asemenea, doi, dintre care unul este europarlamentarul PSD Victor Negrescu și celălalt europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță.

Iar la Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European, REGIO, în noua legislatură aceasta va fi condusă de românul Dragoș Benea, europarlamentar al PSD.

Așadar, chiar și cei mai critici ai PSD pot să constate că într-un an și jumătate, de când Marcel Ciolacu a devenit premier, acesta s-a implicat și a contribuit la consolidarea poziției României în plan european, inclusiv pe tema Schengen, în special, dar și internațional, dacă avem în vedere și întărirea relațiilor diplomatice cu SUA, care la finalul anului va integra țara noastră în sistemul Visa Waiver.

Toate aceste rezultate arată, fără echivoc, potențialul lui Marcel Ciolacu de a fi un foarte bun președinte al tuturor românilor.

Așadar, fac apel la toți ceilalți parlamentari de la celelalte partide să nu mai dezbine și să nu mai promoveze ură între români, ci să pună umărul la consolidarea imaginii țării noastre la nivel european și internațional.

Îi asigur pe toți colegii mei de la PNL și din opoziție că PSD a înțeles că este nevoie de un efort unitar și dincolo de apartenențele politice ale celor care au contribuit la acest rezultat, este vorba despre un succes al României, care și-a câștigat o poziție respectabilă în Uniunea Europeană.

Toți candidații pentru funcția de președinte al României ar trebui să înțeleagă că rolul Președintelui României este de a uni societatea și de a susține succesele obținute de România pe plan extern, indiferent dacă autorii care au contribuit la ele provin din partide diferite.

Stimați colegi parlamentari, haideți să susținem interesul comun al României în Europa, să arătăm o dată pentru totdeauna că suntem uniți spre un singur deziderat, acela al dezvoltării economice și al creșterii nivelului de trai pentru toți românii, indiferent de simpatiile politice ale fiecăruia!

„Susțin cu toată forța proiectul liberal pentru reindustrializarea României!”

Partidul Național Liberal urmează să pună în aplicare cel mai important plan de măsuri economice pentru reindustrializarea României din ultimele 3 decenii: Proiectul „România produce”, prin care țara noastră va ajunge să fabrice, în mod competitiv, produse de calitate, să exporte mai mult, să importe mai puțin și să asigure locuri de muncă de cea mai bună calitate, cu salarii mari, aici, în România, nu peste hotare.

Avem nevoie ca de aer de repornirea unor industrii importante, cum ar fi cea metalurgică, industria de apărare, industria materialelor de construcții, echipamente electrice, auto, industrie chimică, industrie alimentară. Sunt exact acele domenii ale industriei românești care au suferit enorm în perioada tranziției, care nu au mai fost relansate ulterior din cauza urmașilor comuniștilor și care ne obligă să importăm, pe bani mulți, lucruri pe care le-am putea produce în țara noastră, la o calitate superioară.

Cred că suntem cu toții de acord că România s-a dezvoltat puternic după aderarea la Uniunea Europeană, însă nu toate regiunile au avut aceeași viteză de dezvoltare și de creștere, motiv pentru care avem zone puternic dezvoltate și zone care trebuie să recupereze o parte dintre decalaje. În contextul planului PNL de reindustrializare a României, nu am cum să nu mă gândesc că Bucovina ar trebui să fie unul dintre principalii beneficiari ai refacerii industriei naționale.

Dacă ani de zile s-a spus că nu vom avea industrie și investiții în Bucovina pentru că nu avem autostrăzi, după ce PNL a reușit să pună în mișcare autostrăzile Moldovei, și astăzi acestea se construiesc, vom avea în câțiva ani și infrastructură de transporturi la cele mai bune standarde.

Așadar, cu infrastructură de calitate și cu planul liberal de reindustrializare a României Bucovina va avea toate condițiile să se dezvolte, să-și păstreze tinerii în țară și să devină pol economic prosper pentru toți locuitorii săi. Este unul dintre obiectivele majore ale noastre, ale liberalilor suceveni.

„Programul de industrializare al Guvernului Ciolacu este șansa economică de care România are nevoie!”

În fața noastră se află o Românie care are nevoie de o conducere puternică, de viziune și de acțiuni concrete pentru a depăși provocările economice cu care ne confruntăm. În aceste momente, este mai important ca oricând să avem în fruntea Guvernului un lider care să înțeleagă atât nevoile oamenilor, cât și mecanismele complexe ale economiei naționale. Și acest lider este, fără îndoială, premierul Marcel Ciolacu, sub conducerea căruia Partidul Social Democrat a demonstrat din nou că este forța politică ce poate asigura stabilitatea și dezvoltarea României.

Premierul Ciolacu a prezentat recent una dintre cele mai importante inițiative economice din ultimele decenii: comenzile către sute de furnizori din țară, care se traduc în locuri de muncă pentru zeci de mii de angajați. Această decizie nu doar că va stimula economia națională, ci va avea un impact direct asupra veniturilor bugetare. Prin această măsură, Guvernul demonstrează că înțelege complexitatea circuitului economic: banii investiți în comenzile către acești furnizori nu doar că vor susține activitatea industrială și comercială a țării, ci se vor întoarce în bugetul de stat, prin taxe și impozite, generând un surplus benefic tuturor românilor.

Această abordare pragmatică este un semn clar că România nu are timp de pierdut cu teorii economice care au dus la eșecuri în trecut. Să nu uităm că acei „filozofi” economici care azi critică măsurile Guvernului sunt aceiași care, pe vremea când conduceau, au lăsat economia țării într-o situație critică, cu un deficit de 9,2% și investiții care abia ajungeau la 1,7% din PIB. În comparație, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a reușit să stabilizeze economia, să crească nivelul de investiții și să asigure o creștere economică sănătoasă, bazată pe principii solide și pe sprijinirea întreprinderilor naționale.

Însă aceste măsuri nu sunt singurele care demonstrează angajamentul acestui Guvern față de dezvoltarea României. Un alt proiect ambițios, aflat deja pe agenda guvernamentală și aprobat în coaliție, este Planul național de reindustrializare. Acest plan, care urmează să fie adoptat rapid, este un pas esențial pentru reconstrucția industrială a țării noastre. Reindustrializarea nu înseamnă doar revigorarea unor sectoare economice, ci și crearea de noi locuri de muncă bine plătite, reducerea importurilor și, nu în ultimul rând, creșterea competitivității României pe piața internațională.

Prin aceste inițiative, Guvernul Ciolacu nu doar că sprijină economia națională, ci creează și un cadru propice pentru atragerea de noi investiții. Într-o perioadă în care multe țări se confruntă cu incertitudini economice, România reușește, datorită acestor măsuri, să atragă atenția investitorilor străini și să devină un pol de stabilitate economică în regiune.

Totodată, aceste măsuri vor avea un impact semnificativ și asupra vieții de zi cu zi a românilor. Crearea de noi locuri de muncă și creșterea veniturilor bugetare vor permite Guvernului să continue să investească în domenii esențiale, precum sănătatea, educația și infrastructura. Prin aceste politici, Partidul Social Democrat și premierul Marcel Ciolacu arată încă o dată că sunt capabili să guverneze pentru toți românii, aducând prosperitate și dezvoltare pe termen lung.

„România are nevoie de un președinte social-democrat!” Forțele de dreapta din Uniunea Europeană vorbesc despre competitivitate ca instrument exclusiv pentru creșterea profitului companiilor. Este o abordare total diferită față de modelul social european tradițional, care are ca scop ridicarea nivelului de trai al oamenilor și crearea unor condiții de muncă tot mai bune pentru angajați.

Devine, astfel, din ce în ce mai clară și mai urgentă, peste tot în statele membre al UE, nevoia mobilizării socialdemocraților pentru a apăra drepturile câștigate în beneficiul celor mulți, în beneficiul celor care muncesc și o fac din greu, pentru un trai decent și pentru a-și întreține familiile.

Față de cei de „dreapta”, noi, social-democrații, știm că progresul înseamnă drepturi pentru oameni și nu vom admite niciun pas înapoi, nicio abatere.

Noi vrem politici pentru viitor, nu teorii de „dreapta” care să ne ducă în trecut!

De aceea, profitul companiilor, un scop legitim, nu trebuie să aibă ca efect sau ca preț deteriorarea condițiilor de muncă sau de trai ale angajaților și nu vom permite așa ceva. Pe scurt și în modul cel mai clar, nu ne dorim companii bogate cu angajați săraci!

În acest context, vreau să subliniez azi importanța unui viitor social-democrat pentru România.

Guvernul condus de PSD și Marcel Ciolacu a demonstrat deja angajamentul nostru față de comunități, față de oameni, alocând sume semnificative, inclusiv în județul meu, Bihor, pentru investiții esențiale în infrastructură, sănătate, educație sau industrie.

Aceste investiții, în Bihor și peste tot în România, nu doar că îmbunătățesc calitatea vieții cetățenilor, ci contribuie și la dezvoltarea economică sustenabilă a întregii țări.

În anii care urmează, România are nevoie de un președinte social-democrat pentru a continua această viziune integrată și echilibrată.

De ce? În primul rând, pentru a asigura coeziunea socială, ceea ce lipsește din teoriile promovate de „dreapta” politică pe plan european și național. Un președinte socialdemocrat va lucra permanent pentru a reduce inegalitățile și a oferi șanse egale tuturor cetățenilor.

În al doilea rând, un președinte social-democrat va susține, prin prerogativele sale constituționale, investițiile în educație și sănătate, priorități esențiale pentru viitorul nostru. Avem

nevoie de tinere generații educate și sănătoase, capabile să facă față provocărilor globale, iar ele sunt tot mai multe.

În fine, un președinte ales din rândul social-democraților va promova un dialog constructiv cu toate forțele politice, pentru a crea un mediu legislativ stabil și predictibil, esențial pentru dezvoltarea economiei românești.

România are nevoie acum de un lider precum Marcel Ciolacu, care să pună oamenii pe primul loc și să prioritizeze bunăstarea cetățenilor.

„Investițiile promovate de PNL sunt cheia dezvoltării Constanței”

Investițiile sunt vitale pentru a avea o Românie modernă, în care discrepanțele dintre unități administrativ-teritoriale, precum și dintre mediul urban și rural se estompează. Ca membri ai Partidului Național Liberal, am susținut puternic implementarea Programului liberal de investiții „Anghel Saligny”, adevărat motor al dezvoltării localităților din România. Recent, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, condus de ministrul liberal Adrian Veștea, a anunțat virarea sumei de 1.852.854.725,92 de lei în vederea decontării facturilor pentru 1.166 de obiective finanțate prin Programul național de investiții „Anghel Saligny” și prin Programul național de dezvoltare locală.

Astfel, pentru Programul național de investiții „Anghel Saligny” a fost plătită suma de 1.657.443.197,04 de lei, pentru 952 de obiective aflate în execuție, iar pentru Programul național de dezvoltare locală au fost decontate 195.411.528,88 de lei, pentru 214 proiecte de investiții. Proiectele sunt centrate pe nevoile fiecărei comunități, în funcție de necesitățile particulare, și se axează pe reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, construirea sau refacerea unor poduri, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare, precum și înființarea și dezvoltarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale.

În municipiul Constanța, grație Programului „Anghel Saligny”, inițiat de PNL, se derulează proiectul privind redistribuirea traficului rutier din zona de nord a municipiului, de pe arterele cele mai încărcate (bulevardul Tomis, bulevardul Aurel Vlaicu), prin construirea unei noi artere de circulație, în vederea creșterii calității vieții în municipiul Constanța și satisfacerii cererii de mobilitate a persoanelor. Valoarea acestuia ajunge la peste 62 de milioane de lei și are termen de finalizare vara lui 2026.

PNL la guvernare înseamnă dezvoltare și modernizare pentru Constanța, oraș cu o importanță economică, strategică și culturală extrem de mare, dar uitat de guvernările de stânga care s-au perindat de-a lungul anilor. Doar cu PNL la guvernare orașul nostru are speranța concretă că își poate atinge potențialul său real.

„Creșterea eficienței activităților de prevenție și consiliere ale Agenției Naționale Antidrog prin trecerea la Ministerul Sănătății”

Am susținut în mod repetat utilitatea transferului unor atribuții ale Agenției Naționale Antidrog la Ministerul Sănătății, motiv pentru care salut propunerea preluării serviciilor de prevenire a consumului de droguri și a serviciilor publice de consiliere psihologică de către personalul din Sănătate și am încredere în profesionalismul specialiștilor în psihiatrie, precum și în capacitatea acestora de a genera rezultate pozitive în lupta împotriva consumului de droguri și a altor adicții, precum dependența digitală, care afectează dezvoltarea sănătoasă și armonioasă a tinerilor. În prezent, Ministerul Sănătății se preocupă de realizarea unor centre regionale și județene pentru tratamentul adicțiilor, care vor aduce împreună toate activitățile care țin de partea de terapie (medicamentoasă, psihoterapie, ergoterapie) și de educație, pentru ca acești adolescenți care suferă de o dependență să poată să își continue activitatea cotidiană și să depășească un episod dureros pentru ei și familiile lor.

În localitatea Voila din județul Prahova există deja un astfel de centru, care funcționează în parteneriat cu o organizație nonguvernamentală. De asemenea, există un grup de lucru care este interesat să dezvolte un astfel de model de bună practică alături de autorități locale din Bistrița, Olt și Hunedoara. Acestea sunt doar trei exemple în care autoritățile publice locale sunt partenere în dezvoltarea acestor centre pentru combaterea adicțiilor tinerilor.

În egală măsură, în cadrul acestui program este foarte importantă resursa umană, o provocare în acest sens fiind legată de atragerea și motivarea specialiștilor în domeniu. În acest sens, implementarea managementului profesionist în spitale este un aspect foarte important pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice și ridicarea nivelului calitativ al activităților medicale.

„Români pentru România – «Nedumeriri»”

Anumite zone ale țării se află într-o situație critică din cauza calamităților provocate de precipitații abundente. Atitudinea autorităților naște nemulțumiri, neîncredere și mai ales deznădejde în rândul populației, nu doar a celei sinistrate.

Nu este admisibil ca propria populație sinistrată să fie cazată în corturi și tratată cu pâine și apă, în timp ce refugiaților ucraineni le-au fost oferite mese calde și cazări confortabile la intrarea pe teritoriul românesc, precum și susținere financiară.

Imaginile din zonele afectate duc către întrebări firești privind lipsa dotărilor cu care instituția destinată să gestioneze situațiile de urgență se confruntă: unde sunt echipamentele cu care această structură semimilitarizată a anunțat că s-a dotat? Unde sunt acele persoane care, pe timpul falsei pandemii, făceau precizări amenințătoare privind comportamentul și obediența obligatorie a românilor?

Fragilitatea unor măsuri adoptate împotriva inundațiilor, precum și imposibilitatea unor reacții de protecție adecvate, prin îndiguiri, evidențiază lipsa trupelor și a utilajelor de geniu din actuala structură de forțe a Armatei Române. Dar poate urmează să primim ajutor cu acțiuni ale unor astfel de trupe de la aliații comunitari, și nu numai?!

Cum se vor poziționa autoritățile centrale față de cele locale care, în atâția ani, nu au luat măsuri pentru prevenirea unor astfel de dezastre, deși au fost alocate fonduri suficiente?

De ce autoritățile locale nu-i angajează în înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale pe asistații social care primesc ajutoare financiare de la instituțiile de stat? Se așteaptă iar doar intervenția militarilor? Aceștia sunt prezenți ori de câte ori țara o solicită, pentru că și aceasta este datoria lor, pentru care sunt pregătiți, în ciuda umilințelor la care sunt supuși permanent de către conducătorii vremelnici.

Aceste situații și altele adiacente vor fi corectate odată cu ajungerea la guvernare a Partidului Români pentru România.

„Indiferența Guvernului în fața dezastrului – românii suferă, politicienii tac”

Munca de-o viață a oamenilor, tot ce au strâns, a fost distrusă de furia apelor. În multe localități afectate de

inundații oamenii trăiesc un coșmar. Grămezi de noroi depășesc un metru în curțile lor, iar casele și bunurile lor sunt sub ape. Statul, în care și-au pus speranțele, i-a abandonat. Sunt locuri unde autoritățile nici măcar nu au ajuns.

Este șocant că în anul 2024 așa ceva se poate întâmpla în România. Cum poate Guvernul să fie atât de indiferent?

În timp ce acești oameni încearcă să supraviețuiască, Guvernul stă pasiv, arătând o indiferență totală. Oamenii trăiesc în corturi sau printre ruine, fără ajutor. Afară sunt 10 grade, iar românii stau în corturi, în timp ce ucrainenii sunt cazați în hoteluri de lux, pe banii noștri.

Cei care au construit tot cu trudă nu mai au nimic. În loc să fie acolo pentru ei, statul a dat dovadă de neglijență criminală. În loc să prevină, Guvernul a ignorat semnalele și a ales să nu facă nimic. Mai grav este că premierul Marcel Ciolacu a fost avertizat cu 24 de ore înainte de pericolul inundațiilor și, cu toate acestea, n-a făcut nimic.

În loc să se ocupe de situație, a stat și a mâncat cozonac, arătând clar cât de puțin îi pasă de oamenii care suferă. În acest timp, românii și-au pierdut casele, viețile, tot ce au clădit cu greu.

Românii trăiesc acum în corturi, fără condiții decente, dar statul este foarte generos cu refugiații ucraineni. O familie de refugiați primește până la 2.000 de lei pentru cazare și 600 de lei pentru hrană, oferindu-le condiții mult mai bune decât românilor afectați. Copiii ucrainenilor stau în hoteluri, în timp ce ai noștri îndură frigul.

Cum e posibil ca, în propria noastră țară, românii să fie tratați astfel? Alocația pentru un copil român este de doar 256 de lei pe lună, o sumă ridicol de mică față de banii alocați pentru copiii refugiaților.

Românii, care au plătit taxe și au construit această țară, sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua. În timp ce refugiații primesc ajutor generos, românii sunt lăsați să se descurce singuri.

Cei pe care i-am trimis la Bruxelles să ne reprezinte au rămas tăcuți. Politicienii noștri, în loc să se preocupe de nevoile celor care stau acum în noroi, se gândesc doar la ei, mergând să strângă semnături pentru a prinde un loc călduț. Singura persoană care a ridicat această problemă în Parlamentul European a fost Diana Șoșoacă, acum europarlamentar, care a vorbit despre ceea ce alții evită.

Unde este președintele? Când țara are nevoie de cel care o conduce, acesta dispare din peisaj. Politicienii noștri stau în tăcere.

Dragi români, nu mai putem permite ca munca noastră de-o viață să fie distrusă din cauza nepăsării autorităților! Atât merită românii? Corturi? Votul nostru contează și este timpul să arătăm asta politicienilor care ne-au uitat. România trebuie să fie pe primul loc, iar românii trebuie să primească respectul și sprijinul pe care le merită.

„Investițiile sunt cu adevărat o prioritate în guvernarea PSD, cu Marcel Ciolacu prim-ministru, fără taxe și impozite noi”

La nivel național, investițiile totale nete publice și private au ajuns la 80 de miliarde de lei în primul semestru al acestui an. Relevante sunt însă comparațiile. Guvernul Ciolacu a făcut investiții publice cu 50% mai mari decât Guvernul Ciucă, duble față de Guvernul Cîțu și triple față de Guvernul Orban.

În privința investițiilor nete în economia națională, în guvernarea Ciolacu România a atins o valoare record, de 80,3 miliarde de lei în primul semestru al acestui an. Este mai mult cu 10 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 23 miliarde de lei mai mult decât în semestrul unu din 2022 și dublu față de perioada guvernării 2020-2021. Toate datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică confirmă ceea ce arată și datele Eurostat și a evidențiat și BNR, respectiv trecerea țării la un model de dezvoltare bazat pe investiții. Este necesar acest lucru, iar PSD susține continuarea investițiilor masive, pentru că în perioade dificile statul trebuie să ajute economia, care să stimuleze mai departe și investițiile private.

Foarte important de relevat în context este că 84% din deficitul bugetar al României a mers către investiții publice în 2024. Și astfel se respectă regula de aur a finanțelor publice sustenabile, investițiile la 8 luni fiind mai mari decât deficitul bugetar primar.

Viziunea și angajamentul premierului Marcel Ciolacu, dar și ale PSD sunt că România trebuie să continue investițiile și dezvoltarea și de aceea deficitul bugetar trebuie redus gradual, pentru a ajunge sub 3% din PIB, într-un interval de 7 ani. O astfel de abordare garantează că nu vor fi introduse taxe și impozite noi. Doar o astfel de abordare ne permite să continuăm ritmul susținut al investițiilor și, lucru foarte important, absorbția fondurilor europene.

Este un lucru știut faptul că fiecare proiect finanțat cu bani europeni impune și o cofinanțare națională. Dacă s-ar impune o reducere mai accelerată și mai drastică a deficitului s-ar diminua resursele de la bugetul național pentru cofinanțarea proiectelor, ceea ce ar duce nu doar la întârzieri, ci și la pierderea fondurilor europene, cum este în cazul PNRR, unde termenul de finalizare a proiectelor este 2026-2027.

De exemplu, în cazul Autostrăzii Moldovei finanțarea este asigurată în proporție de 60% de la bugetul de stat și 40% din PNRR, componenta împrumuturi. A fost nevoie însă de majorarea cofinanțării naționale cu câteva procente pentru acoperirea actualizărilor de prețuri necesare, dar și a lucrărilor neprevăzute survenite.

„Pompierii – o componentă vitală a sistemului militar –, tratați ca «cenușărese ale sistemului»”

Doresc să reflectăm asupra sacrificiilor pe care pompierii le fac pentru noi. Ei sunt adevărații eroi ai acestor zile – cei care, fără a ezita, își riscă viața pentru a salva alte vieți. Vedem în imaginile dramatice de la inundații, de la accidente grave, de la incendii cum acești oameni, pompierii României, nu renunță, nu spun „e prea greu” și nu cunosc limite atunci când vine vorba despre protejarea semenilor lor și a animalelor din calea furiei naturii.

Inundațiile care au devastat zone întregi au lăsat oameni fără case, fără bunuri și fără mijloace de trai. În fața acestui dezastru, pompierii au devenit adevărați îngeri salvatori, dedicându-și fiecare clipă pentru a proteja și a ajuta. Și nu doar oamenii le datorează viața, ci și animalele și gospodăriile care ar fi pierit fără intervenția lor.

Însă, cu toate acestea, trebuie să ne întrebăm: cât timp vom continua să ignorăm nevoile și statutul pompierilor? De ani de zile, pompierii se confruntă cu o lipsă acută de personal, o problemă care îi poate împinge către epuizare fizică și psihică. Dinamica cadrelor la nivelul pompierilor este în scădere constantă, iar eforturile depuse zi și noapte fără pauză, sub presiunea evenimentelor tot mai frecvente, nu sunt sustenabile.

Este timpul să recunoaștem că pompierii, deși reprezintă o componentă vitală a sistemului militar, continuă să fie tratați ca „cenușărese” ale acestui sistem. În ciuda sacrificiilor și a contribuției lor esențiale la protejarea vieților și bunurilor românilor, statutul lor nu reflectă responsabilitățile uriașe pe care le au.

Solicit astăzi, în fața acestei crize, ca statutul pompierilor să fie reconsiderat. Ei trebuie să beneficieze de un statut

special, care să le asigure condiții mai bune de muncă, sprijin psihologic și resurse, pentru a face față numărului tot mai mare de intervenții. Este imperios necesar să stopăm declinul cadrelor și să investim în recrutare, formare și înzestrare tehnică. Doar așa putem evita criza de personal, care, în mod inevitabil, poate duce la „burnout” și la incapacitatea de a face față situațiilor de urgență.

Este timpul să acționăm concret și să le oferim condițiile și recunoașterea pe care le merită. Dacă ne dorim ca România să fie pregătită pentru provocările viitoare trebuie să investim în acești oameni extraordinari, pentru că ei sunt cei care ne apără la nevoie, indiferent de vreme sau de condiții.

„Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu finanțează Planul național pentru industrie”

Partidul Social Democrat nu se dezminte de proiectele asumate în urmă cu doi ani, atunci când a decis accederea în cadrul coaliției de guvernare, iar premierul Marcel Ciolacu este hotărât să revitalizeze marile industrii din România, ceea ce reprezintă o dovadă de necontestat a faptului că noul PSD este orientat către viitor și către creșterea nivelului de trai.

Planul național pentru industrie înseamnă, în primul rând, un sprijin substanțial pentru investițiile industriale și pentru antreprenori, fiind structurat prin intermediul mai multor scheme de ajutor de stat, în valoare totală de peste două miliarde de euro.

Obiectivul Planului național pentru industrie este de a stimula investițiile în zonele industriale, astfel încât să producem cât mai mult la noi în țară din ceea ce avem nevoie și să exportăm mai mult din ceea ce producem. Practic, viziunea Partidului Social Democrat este să transforme România dintr-o țară cu o economie bazată pe consum într-o țară producătoare.

Peste un miliard de euro vor fi disponibili printr-o schemă de ajutor și se vor aloca marilor industrii pentru decarbonizarea proceselor de producție și eficiență energetică. Un număr estimat de 30 de companii din metalurgie și industria chimică vor primi un sprijin de până la 100 de milioane de euro per beneficiar. Finanțarea se realizează majoritar din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente României, iar investiția trebuie menținută 5 ani de la data finalizării acesteia.

Aproximativ 500 de milioane de euro vor fi disponibili printr-o schemă de ajutor de stat, vor susține investiții strategice în industria prelucrătoare și în același timp vor fi acordate facilități fiscale pentru investiții de peste 150 de milioane de euro. De asemenea, vor fi create locuri de muncă în regiunile cu un nivel sub media națională.

Nu în ultimul rând, aproximativ 250 de milioane de euro vor susține, de asemenea, investițiile în producția de materii prime industriale, precum țevi, profiluri, bare, aluminiu, cupru și așa mai departe. Toate aceste măsuri ale Planului național pentru marea industrializare sunt conforme cu propunerile din Planul „Draghi” pentru creșterea competitivității industriale a economiei europene și înseamnă creșterea producției industriale și a PIB prin investiții, reducerea deficitului balanței comerciale, crearea de noi locuri de muncă bine plătite, precum și decarbonizarea proceselor de producție și creșterea eficienței energetice.

„Turismul balnear în România – resurse, provocări și perspective”

Stațiunile balneare din România au o tradiție îndelungată în tratarea diverselor afecțiuni și în oferirea unui refugiu al sănătății și relaxării pentru turiști. În ciuda resurselor naturale abundente și a tradiției bogate în tratamente balneare, industria turismului balnear din România se confruntă cu numeroase provocări și obstacole. Stațiunile noastre balneare au suferit de pe urma unor decenii de subfinanțare, a lipsei investițiilor în infrastructură, a gestionării ineficiente și a concurenței crescute de la destinații similare din întreaga Europă.

Aceste probleme au dus la scăderea atractivității și competitivității stațiunilor balneare românești, determinând un declin constant al numărului de turiști și implicit o reducere a veniturilor generate de acest sector.

Turismul balnear a fost întotdeauna unul dintre pilonii economiei României, beneficiind de resurse naturale bogate și de o istorie îndelungată în tratarea diverselor afecțiuni. Izvoarele termale, apele minerale, noroiul terapeutic și climatul temperat sunt doar câteva dintre elementele care atrag turiștii către stațiunile balneare românești.

Stațiunile balneare precum Băile Herculane, Băile Felix sau Băile Tușnad sunt recunoscute pe plan internațional pentru beneficiile terapeutice ale apelor lor.

Infrastructura precară din stațiunile balneare din România este una dintre cele mai mari probleme, afectând atât experiența turiștilor, cât și competitivitatea destinațiilor. Drumuri proaste, lipsa facilităților moderne și servicii de calitate scăzută sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă turiștii care vizitează aceste stațiuni.

În plus, promovarea insuficientă a stațiunilor balneare din România și lipsa unei strategii de marketing coerente au dus la o scădere a numărului de turiști și implicit a veniturilor generate de acest sector. Turismul balnear din România se confruntă cu o concurență tot mai mare din partea altor destinații balneare din Europa Centrală și de Est.

Pentru a rămâne competitive, stațiunile balneare românești trebuie să ofere servicii de calitate și să se promoveze eficient pe plan internațional. Stațiunile balneare românești au nevoie de o prezență mai puternică pe piața internațională, pentru a atrage și reține turiștii străini.

Turismul balnear din România se află într-o situație delicată, dar există posibilitatea și nevoia urgentă de a schimba direcția și de a revitaliza acest sector vital al economiei naționale. Pentru a realiza acest lucru, este esențial să acționăm cu hotărâre și determinare, să ne concentrăm resursele și eforturile în direcția potențialului uriaș pe care îl deținem în domeniul turismului balnear.

Reabilitarea stațiunilor balneare din România reprezintă o oportunitate unică de a revitaliza un sector important al economiei naționale și de a contribui la dezvoltarea durabilă a regiunilor în care aceste stațiuni sunt localizate.

Prin investiții semnificative în infrastructură, promovare și diversificare a ofertei turistice putem crea o industrie balneară modernă și competitivă, care să ofere beneficii durabile atât pentru turiști, cât și pentru comunitățile locale.

Pentru a asigura calitatea și profesionalismul serviciilor oferite în stațiunile balneare reabilitate este important să investim în educație și formare profesională pentru personalul din industria turismului. Acest lucru poate include programe de instruire și certificare în domeniul ospitalității, managementului turistic și tratamentelor balneare, pentru a asigura că personalul este bine pregătit să ofere servicii de calitate și să satisfacă nevoile și așteptările turiștilor.

Guvernul trebuie să aloce fonduri substanțiale pentru modernizarea și extinderea infrastructurii din stațiunile balneare, inclusiv drumuri, căi ferate, aeroporturi și facilități de transport public și să promoveze și să faciliteze colaborarea între sectorul public și cel privat în vederea dezvoltării și gestionării eficiente a stațiunilor balneare, beneficiind astfel de expertiza și resursele ambelor sectoare.

Este necesar să dezvoltăm și să implementăm strategii eficiente de promovare, pentru a crește vizibilitatea și notorietatea stațiunilor balneare din România pe plan internațional, atrăgând astfel un număr mai mare de turiști străini.

Trebuie să diversificăm gama de servicii și facilități oferite în stațiunile balneare, inclusiv SPA-uri moderne, centre de wellness, activități recreative și culturale, pentru a satisface nevoile și preferințele variate ale turiștilor.

Este esențial să investim în formarea și dezvoltarea personalului din industria turismului balnear, inclusiv a personalului medical, pentru a asigura calitatea și profesionalismul serviciilor oferite turiștilor.

Cu angajamentul și eforturile colective, turismul balnear din România poate redeveni un motor de creștere economică și un factor important în dezvoltarea durabilă a regiunilor în care este prezent.

Turismul balnear din România are un potențial imens pentru dezvoltare și creștere, dar pentru a-și realiza acest potențial este necesară o acțiune hotărâtă și coordonată din partea autorităților și a industriei turistice.

Prin adoptarea unor soluții eficiente putem revitaliza turismul balnear din România și putem asigura că acesta rămâne un factor important în economia țării și în dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

„PNL susține educația tinerilor români!”

Educația este baza succesului unei națiuni. În calitate de membri ai Partidului Național Liberal, credem deplin în dreptul fiecărui copil de a se educa și de a-și atinge, prin educație, întregul său potențial dat de competențele native și cele achiziționate de-a lungul timpului. Niciun copil nu este vinovat de mediul în care se naște. Faptul că te-ai născut într-un mediu defavorizat nu trebuie să fie o condamnare pentru întreaga viață de adult.

De aceea, Partidul Național Liberal a inițiat Programul „Primul student din familie”, care a urmărit crearea unui cadru care să asigure acces egal la studii universitare de calitate, pentru orice tânăr, indiferent de mediul socioeconomic din care provine, fără nicio formă de discriminare, și care în același timp să sprijine prevenirea și combaterea abandonului universitar. Zilele trecute, bugetul proiectului a fost dublat. Până la acest moment, Ministerul Educației, condus de PNL, a anunțat că 68 de proiecte din cadrul apelurilor „Primul student din familie”, finanțate prin Programul educație și ocupare, au fost aprobate, valoarea totală a proiectelor depășind 104 milioane de euro, dintre care peste 103 milioane de euro sunt alocate regiunilor mai puțin dezvoltate. Oferim astfel șansa pentru peste 10.000 de elevi din familii defavorizate să meargă la facultate. Această inițiativă liberală este pentru tinerii care aspiră la o diplomă universitară, dar nu au sprijin financiar.

Printre măsurile principale ale programului se numără măsuri de tip „punte”, pentru a facilita tranziția de la liceu la universitate, cum ar fi: sprijinul pentru elevii cu risc de a nu promova bacalaureatul sau proveniți din promoțiile anterioare; măsuri de prevenire a abandonului universitar, prin crearea unor mecanisme de identificare și monitorizare a nevoilor studenților în cadrul centrelor de consiliere și orientare în carieră (CCOC), studenții cu risc de abandon vor primi sprijin pentru a-și continua studiile; accesibilizarea învățământului superior pentru studenții cu dizabilități, prin achiziționarea de echipamente IT și dezvoltarea de instrumente educaționale accesibilizate; universitățile vor asigura accesul fizic și digital al studenților cu dizabilități.

Educația a fost mereu prioritatea Partidului Național Liberal și așa va rămâne mereu.

## **Domnul Ioan Vulpescu:**

„România, la conducerea Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei – reflecții după întâlnirea cu Sanctitatea Sa Bartolomeu I”

Recent am avut onoarea să particip la o întâlnire deosebită cu Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, la Constantinopol, cu prilejul primei mele vizite oficiale în calitate de președinte al Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei (AIO). Această întâlnire nu a fost doar un moment de profundă spiritualitate, ci și o ocazie de reflecție asupra misiunii comune pe care o avem de a proteja și promova valorile ortodoxe într-o lume marcată de crize geopolitice, conflicte interreligioase și tensiuni sociale.

Am fost întâmpinat cu ospitalitatea bine cunoscută a Sanctității Sale, un adevărat lider spiritual pentru cei peste 300 de milioane de creștini ortodocși din întreaga lume. Întâlnirea noastră a avut loc la Biserica „Sf. Gheorghe” din Fanar, după participarea la slujba Sfintei Liturghii, cu ocazia sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci.

Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a subliniat în cadrul întâlnirii noastre importanța României, ca țară creștină, cu o cultură ortodoxă puternică și cu o capacitate fundamentală de a susține obiectivele AIO în plan extern. De asemenea, a exprimat îngrijorarea față de provocările lumii creștine în actualul context geopolitic, inclusiv conflictul în desfășurare din Ucraina și tensiunile care amenință stabilitatea regiunii și unitatea credinței ortodoxe. Sanctitatea Sa a subliniat că intervențiile Bisericii Ortodoxe Ruse au exacerbat diviziunile interioare, mergând împotriva eforturilor noastre de a crea unitate și înțelegere.

România are o responsabilitate specială în acest context. Fiind pentru prima dată în istoria AIO când deținem președinția acestei organizații internaționale, este de datoria noastră să susținem, prin acțiuni concrete, consolidarea legăturilor spirituale și politice între națiunile ortodoxe, dar și dialogul interconfesional. Avem un patrimoniu ortodox bogat, iar acest patrimoniu trebuie protejat și valorificat nu doar în interiorul granițelor noastre, ci și la nivel internațional.

Ortodoxia trebuie să fie, înainte de toate, un factor de incluziune socială. Biserica și comunitățile ecleziale au un impact esențial în crearea unei societăți mai empatice și solidare. Ca președinte al AIO, îmi asum, prin vocație și responsabilitate, rolul de a proteja rădăcinile identitare ale națiunilor noastre și de a apăra libertatea creștină și dragostea față de aproapele. În fața amenințărilor la adresa democrației, dar și a integrității spirituale, Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei trebuie să rămână un bastion al unității și diversității spirituale, atât în Europa, cât și dincolo de granițele ei.

În discuțiile cu patriarhul ecumenic am abordat și subiectele importante care vor marca anul 2025: aniversarea a 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea și sărbătorirea Paștelui la aceeași dată de către toți creștinii, un moment simbolic ce poate întări și mai mult unitatea creștinilor. Totodată, anul 2025 va marca și 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de patriarhie, prilejuri importante pentru întărirea relațiilor noastre cu Patriarhia Ecumenică.

Această întâlnire mi-a întărit convingerea că, în calitate de președinte al AIO, am datoria să modernizez și să extind rolul acestei organizații, să deschid noi parteneriate cu societatea civilă și să promovez dialogul interreligios, pentru a proteja atât creștinii, cât și minoritățile religioase.

În încheiere, doresc să exprim profunda mea gratitudine față de toți cei care mi-au încredințat această responsabilitate. Mă angajez, cu smerenie și determinare, să duc mai departe misiunea noastră comună de a apăra și promova valorile creștine în viața publică și politică.

Bună dimineața, stimați colegi!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 156.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la ora 11.30 – sesiunea de vot final; iar după aceasta – ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Înainte de a întreba liderii de grup dacă au vreo obiecție, dați-mi voie să vă prezint următoarea informare scrisă.

Domnul deputat Daniel Florea ne aduce la cunoștință că domnia-sa nu a fost niciodată membru al Partidului DREPT, nu a semnat niciodată nicio adeziune la acest partid, desfășurându-și activitatea ca deputat neafiliat din data de 8.08.2024.

Am și informarea aici, pentru oricine dorește s-o consulte. Așadar, întreb liderii de grup dacă există obiecții sau observații în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Șerban Ciprian, vă rog, Grupul PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți la vot retrimiterea pentru două săptămâni a punctului 8 aflat pe ordinea de zi – PL-x 320/2024 _(Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2024 pentru completarea art. 71 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, pentru modificarea și completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2023 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale, precum și privind completarea art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2023 pentru aprobarea și finanțarea Programului național pentru dezvoltarea producției interne de produse și materiale de construcții)._

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă. Există acordul liderilor? USR? AUR? Da. PSD? Da. PNL? Minorități? UDMR? În regulă. Nu mai

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul AUR a dat și dă dovadă de bunăvoință atunci când ceilalți lideri de grup propun modificări ale ordinii de zi. Avem acum exemplul celor de la PSD, apoi al celor de la UDMR, cărora le-am dat acordul pentru a modifica ordinea de zi.

Și avem și noi două doleanțe: de a introduce pe ordinea de zi, la punctele 5, respectiv 6, două proiecte de lege – Pl-x 142/2024, o propunere legislativă având ca obiect de reglementare modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015, în sensul creșterii numărului de mandate, așa cum ar fi reprezentativ pentru populația reală, a mandatelor alocate Circumscripției electorale nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării.

Domnule Coleșa...

Da, vă rog.

În ziua plenului nu se poate introduce pe ordinea de zi un proiect fără acordul liderilor...

Îl cer pe această cale.

Vă mulțumesc.

Am solicitat să iau eu primul cuvântul, înaintea colegului nostru de la UDMR, pentru a avea cât de cât coerență în ceea ce propunem.

Și anume rugămintea noastră este ca punctul 9 în ordinea de zi, Proiectul de lege privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez și înființarea Colegiului Geodezilor din România, să devină punctul 30 în ordinea de zi, pentru a-l dezbate săptămâna viitoare.

Am reușit în sfârșit să realizăm testul de proporționalitate și trebuie să îl înregistrăm înainte de a proceda la dezbaterea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc mult.

Grupurile parlamentare au vreo obiecție? USR? OK.

AUR?

OK.

Minorități?

UDMR?

Este în regulă.

Stimați colegi, poziția 9 de pe ordinea de zi, cu acordul unanim al liderilor, va figura pe poziția 30.

Mulțumesc. Domnule Benedek Zacharie, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

PL-x 411/2024 – Proiectul de lege privind instituirea celei de-a treia zi de sâmbătă din luna septembrie, a fiecărui an, ca „Ziua de curățenie națională” – am dori să-l mutăm de la punctul 15 la punctul 10.

Există acordul liderilor.

Vă mulțumesc.

Există acordul liderilor? În regulă.

PL-x 411/2024 se mută de pe poziția 15 pe poziția 10. Mi-aș dori foarte multe ședințe cu asemenea acorduri unanime.

Doamna Prună, vă rog.

...pentru că așa este regulamentul. Vă rog să treceți la următorul punct.

Dar dacă este exact la fel și nu figurează pe ordinea de zi vă voi da același răspuns.

Da, este vorba de Pl-x 397/2024, cu aceeași rugăminte. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Același răspuns vi-l dau, cu tot dragul. Mulțumesc, domnule Coleșa.

Domnul Benedek Zacharie, Grupul UDMR.

OK. Domnule Andronache, vă rog.

Stimați colegi,

Am astăzi o cerere către dumneavoastră: punctul 41 de pe ordinea de zi, Pl-x 266/2022

, să-l mutăm mai sus, pe punctul 5 pe ordinea de zi, astfel încât să îl dezbatem astăzi.

Este vorba despre un proiect foarte bun, care ar ajuta foarte mult piața de energie. Este vorba de facilități pentru ca bateriile de stocare să se dezvolte și aici, în România.

Avem un deficit de stocare. Am văzut prețuri imense în vara aceasta, și nu numai, chiar și în toamna aceasta, pe piața de echilibrare, chiar și peste 100.000 de lei megawattul, o adevărată aberație, dacă stăm și ne gândim, iar acest proiect vine și ajută inclusiv piața de echilibrare, prin dezvoltarea acestor baterii de stocare. Acest proiect a mai fost pe ordinea de zi, mai sus, la finalul anului trecut, am fi putut să-l avem adoptat, dar, din păcate, aici, în Camera Deputaților, nu știu ce butoane...

Mulțumesc.

...s-au apăsat, că proiectul ăsta a ajuns mai jos și de 9 luni de zile tot stă pe poziția 40, 50 și nu ajungem niciodată să-l dezbatem.

Așa că o să vă rog...

Aveți...

...domnule președinte, să supuneți la vot ca acest proiect să fie adus pe punctul 5 pe ordinea de zi.

O voi face.

Vă mulțumesc.

Întreb prima dată, ca de fiecare dată, dacă există acordul liderilor pentru acest subiect.

Nu.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele. Rog colegii din online să fie atenți la tablete. Pl-x 266/2022, de pe poziția 41 pe poziția 5. Vot, vă rog.

Cu 44 de voturi pentru, 98 contra, 7 abțineri, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Domnule Rusu, bănuiesc că pe procedură, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi, Este pe procedură și mai mult în afara procedurii. Aș dori să fac...

Mai bine nu spuneați.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**

Aș dori să fac un apel, un apel de solidaritate către toți cei care încă mai simt românește.

Eu vin tocmai de la Galați, din localitățile sinistrate – de la Pechea, de la Cudalbi, de la Slobozia Conachi –, unde, vă spun, lucrurile sunt dramatice – există case dărâmate, există femei gravide, există copii mici, există un focar mare de infecție.

Și, pe această cale, fac un apel și către Ministerul Sănătății, să transmită cât de repede posibil acele vaccinuri antitetanos.

Iar pe dumneavoastră, dragi colegi, vă rog, mai ales pe cei care sunteți în apropiere de zona calamitată, să trimiteți forță de muncă cât de multă, să trimiteți ajutoare, constând în materiale de construcție și de curățenie, și, dacă se poate, dragi colegi, să lăsăm pentru o săptămână, cel puțin, campania electorală și folfăielile politice, și ranchiunele politice și să ne dăm mâna fiecare, de la fiecare partid, și să mergem împreună acolo, să vedem situația de la fața locului. Nu arată bine deloc.

De aceea, vă rog încă o dată, fac un apel la dumneavoastră, la umanitatea din dumneavoastră, la tot ce mai există în dumneavoastră, să trimiteți forță de muncă și ajutoare în zonele calamitate.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 63/2024.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Întreb dacă sunt obiecții de ordin general. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

La articolul unic?

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 65/2024.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții? Nu.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul?

Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 82/2022 privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru automatizarea și viitorul muncii; PHCD 64/2024.

Dacă sunt obiecții?

Nu.

Dacă la titlu sunt obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

1. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Comitetul Internațional al Crucii Roșii privind privilegiile și imunitățile Comitetului Internațional al Crucii Roșii în România, semnat la București la 19 martie 2024; PL-x 400/2024.

Dacă Guvernul dorește să intervină, în calitate de inițiator?

Doamna Sitaru, vă rog. ## **Doamna Janina-Mirela Sitaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul acord reflectă tradiția îndelungată de bună cooperare a autorităților române cu toate componentele Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, cea mai amplă și cunoscută rețea umanitară la nivel mondial.

De asemenea, corespunde angajamentului politic al Guvernului României de sprijinire a eforturilor comunității internaționale de a răspunde nevoilor de protecție și asistență ale celor afectați de agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Privilegiile și imunitățile conferite prin acord sunt în mare parte similare cu cele de care beneficiază Organizația Națiunilor Unite și instituțiile sale specializate, situație ce corespunde practicii în materie la nivel internațional.

În mod suplimentar, acordul prevede scutirea explicită de la plata tuturor taxelor indirecte, inclusiv a taxei pe valoarea adăugată, alături de taxele directe și cele vamale, în legătură cu achiziționarea sau furnizarea de bunuri sau servicii pentru uz oficial, scutirea de la orice taxe sau tarife asociate folosirii căilor de transport pe uscat, fluviale, maritime sau aeriene, în contextul desfășurării activităților specifice, extinderea regimului inviolabilității documentelor și comunicărilor sale asupra celor trimise autorităților române, ceea ce presupune în fapt respectarea caracterului lor confidențial.

Pentru toate aceste considerente, vă rugăm să aprobați acest act normativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia juridică, de disciplină și imunități. Domnule Popa, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată prin adresa PL-x 400/2024.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Comitetul Internațional al Crucii Roșii privind privilegiile și imunitățile Comitetului Internațional al Crucii Roșii în România, semnat la București la 19 martie 2024. Acordul cuprinde, printre altele, prevederi referitoare la statutul CICR, personalitatea juridică, imunitatea CICR, a bunurilor și activelor sale, inviolabilitatea sediilor, bunurilor și activelor CICR, inviolabilitatea arhivelor, facilități privind comunicațiile, confidențialitatea documentelor, a datelor și a comunicărilor, resurse financiare, scutirea de taxe, importul, exportul sau tranzitul de bunuri și servicii.

## Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să aprobe un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Domnule Coleșa, Grupul AUR, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Încă din titlu vedem drepturile de care se bucură și se va bucura Societatea de Cruce Roșie Internațională, drepturi și facilități de care cred că nu se bucură nici măcar o ambasadă. Dar este bine, pentru că Crucea Roșie Internațională reprezintă o țară a păcii, nu?, și a ameliorării efectelor războiului.

Dar nu este mai bine să păstrăm pacea?

Ce ni se spune? În contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și al crizei umanitare din această țară, cu impact pe plan regional, actorii umanitari internaționali s-au mobilizat pentru protecția persoanelor și pentru promovarea dreptului internațional umanitar.

Deci se fac eforturi deosebite pentru a diminua efectele războiului, însă Guvernul nostru, președintele țării ne trag, ne împing într-un conflict armat care, repet, nu este al nostru și mare parte a populației române dorește pacea și nu dorește implicarea armată în acest război.

V-am spus și ieri, a fost o delegație a unei manifestări publice, pe care doar Grupul AUR a primit-o, și am fost întrerupt în a enumera ceea ce doreau ei. Completez acum ce spuneau ei...

Mai aveți 23 de secunde.

Exprimarea dorinței poporului român de a fi pace în țară și pretutindeni și stingerea tuturor conflictelor armate pe întreaga planetă, nicidecum extinderea acestora prin orice mijloace, și neimplicarea României în niciun fel de conflict diplomatic și militar armat, oriunde în lume. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Crucea Roșie – despre asta era vorba. Domnule Alexe, vă rog.

## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Exact, este vorba despre Crucea Roșie, despre o organizație care de 148 de ani face bine în această lume.

Partidul Național Liberal va vota cele două acorduri – și cel de la PL-x 400 și cel de la 401 – pentru că Crucea Roșie a făcut bine nu numai atunci când au fost refugiații din Ucraina, ci face bine și în aceste zile, este în prima linie și în Galați, și în Vaslui. Asta face o organizație cum este Crucea Roșie. Și este normal ca statul român și noi să fim alături de o asemenea organizație, să sprijinim acțiunile și misiunile lor în România și în întreaga lume.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

2. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie privind statutul juridic și înființarea unei delegații a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie în România, semnat la București la 19 martie 2024; PL-x 401/2024.

Mă gândesc că doamna secretar de stat Sitaru dorește să intervină, din partea inițiatorului. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege este inițiat în vederea ratificării Acordului dintre Guvernul României și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie privind statutul juridic și înființarea unei delegații a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie în România, semnat la București la 19 martie 2024.

Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie a transmis autorităților române o solicitare urgentă de a deschide o delegație în România, având în vedere desfășurarea activității umanitare pe teritoriul României, în beneficiul persoanelor afectate în conflictul armat din Ucraina.

Pe acest fond, în baza acordului, federația poate deschide o delegație în România, pe baza consimțământului exprimat de Ministerul Afacerilor Externe.

De asemenea, acordul stipulează în mod expres faptul că prevederile sale nu se aplică Societății Naționale de Cruce Roșie din România, a cărei activitate va continua să fie guvernată de prevederile Legii nr. 139 din 29 decembrie 1995, cu modificările și completările ulterioare. Pentru toate aceste considerente, vă rugăm să aprobați acest act normativ. Mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, raportul. Domnul Popa sau... Domnul Popa.

Vă mulțumesc.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie privind statutul juridic și înființarea unei delegații a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie în România, semnat la București la 19 martie 2024.

În urma examinării proiectului de lege, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să aprobe un raport de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Coleșa, din partea Grupului AUR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să fie clar, pentru că un antevorbitor poate... mi s-a părut că a insinuat că Grupul AUR nu ar vota asemenea inițiative legislative – sigur că Grupul AUR votează și prezentul PL-x, și pe cel anterior și repet, așa cum am spus, Societatea Internațională a Crucii Roșii, a Semilunii Roșii desfășoară o activitate care trebuie sprijinită și suntem de acord cu aceste proiecte legislative, însă este mult, mult, mult mai bine să preîntâmpinăm războiul, să păstrăm pacea, și nu să luptăm pentru diminuarea efectelor războiului.

Și reiau ceea ce nu am terminat data trecută: poporul român dorește ca România să întreprindă demersurile necesare la nivel diplomatic astfel încât să înceapă negocierile pentru încheierea unui tratat de pace, în condiții realizabile, între Rusia și Ucraina și încetarea oricăror demersuri și acțiuni care ar putea să extindă și să perpetueze acest conflict, această agresiune a Rusiei asupra Ucrainei. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente sau alte luări de cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de lege pentru aderarea României la Protocolul referitor la stabilirea sediului, adoptat la Dijon la 21 mai 2022, de modificare a Acordului privind înființarea Organizației Internaționale a Viei și Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001; PL-x 393/2024.

Inițiatorul, Guvernul României, vă rog.

## **Domnul Dragoș-Costin Telehuz** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Doamnelor și domnilor,

## Domnule președinte,

Prin proiectul de act normativ, România aderă la acest protocol de modificare a Acordului de înființare a OIVV.

Aceasta este calea legală de schimbare a sediului de la Paris la Dijon, o decizie la care România a aderat și care a fost luată din raționamente logistice.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, domnule Alda, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru aderarea României la Protocolul referitor la stabilirea sediului, adoptat la Dijon la 21 mai 2022, de modificare a Acordului privind înființarea Organizației Internaționale a Viei și Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Protocolul referitor la stabilirea sediului, adoptat la Dijon la 21 mai 2022.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare, în forma prezentată de inițiator.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România; PL-x 71/2024; procedură de urgență. Vă rog, inițiatorul, Guvernul României. ## **Domnul Constantin-Gabriel Bunduc** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Prezentul proiect are în vedere transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2022/362 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022 de modificare a directivelor 1999/37/CE, respectiv 1999/62/CE și a Directivei (UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri.

Prin prezentul proiect de act normativ se urmărește aplicarea tarifului de utilizare în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2022/362.

De asemenea, se prevede reglementarea exceptării de la obligația de plată a tarifelor de plată pentru vehiculele de tip ambulanță deținute de autorități/entități publice, pentru vehiculele folosite în transportul public local de persoane prin servicii regulate, fiind eliminată condiția de desfășurare a transportului numai pe raza teritorial-administrativă a unei localități și pentru cele autorizate pentru efectuarea transportului școlar.

Se reglementează, de asemenea, stabilirea responsabilității achitării tarifelor ca fiind în sarcina utilizatorilor români și străini din statele membre UE, procesele-verbale de constatare a contravenției pentru lipsa rovinietei și a peajului urmând a fi întocmite în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, obținute în mod automat de la Ministerul Afacerilor Interne.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ, în forma aprobată de Guvern.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru transporturi. Domnul Benedek Zacharie, Grupul UDMR, va prezenta raportul.

Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 20.02.2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor referitoare la aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale – rovinieta – pentru perioada cuprinsă până la 1 ianuarie 2026. Proiectul transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2022/362.

Potrivit prevederilor art. 62, art. 64 și ale art. 131 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au examinat proiectul de lege în ședința din 19.03.2024.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 16.09.2024.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere?

Două minute.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Urmează vot pentru două minute – timp de dezbateri. Vot, vă rog.

153 de voturi pentru, 8 contra, 3 abțineri. Timpii de dezbateri au fost aprobați.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Raportul comisiilor conține un amendament respins. Dacă se susține? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege pentru majorarea capitalului autorizat deținut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în conformitate cu Rezoluția nr. 265/2023 privind creșterea capitalului social autorizat și subscrierea la acesta, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare; PL-x 381/2024; procedură de urgență.

Inițiatorul, Guvernul României, vă rog.

## **Domnul Alin Marius Andrieș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ are în vedere aprobarea operațiunii de majorare a capitalului autorizat deținut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subscrierea acțiunilor aferente creșterii de capital și efectuarea plății în conformitate cu Rezoluția nr. 265, adoptată la data de 15 decembrie 2023.

Valoarea capitalului vărsat suplimentar este de 19,36 milioane de euro, respectiv 1.936 de acțiuni noi emise, cu o valoare de 10.000 de euro/acțiune, plătibili în cinci tranșe anuale egale, care vor fi plătite de Ministerul Finanțelor din sumele alocate cu această destinație de la bugetul de stat în perioada 2025-2029.

Prin participarea la operațiunea de subscriere a acțiunilor la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare România își păstrează aceeași putere de vot în cadrul băncii – 0,48%, precum și în ceea ce privește poziția în cadrul Constituentei în care este arondată în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru buget, finanțe și bănci, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de lege pentru majorarea capitalului autorizat deținut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în conformitate cu Rezoluția nr. 265/2023 privind creșterea capitalului social autorizat și subscrierea la acesta, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 18 iunie 2024.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare majorarea capitalului deținut de România, în calitate de membru la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 1.936 de acțiuni, în valoare de 19.360.000 de euro, în conformitate cu prevederile Rezoluției nr. 265/2023, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, privind creșterea capitalului social autorizat și subscrierea la acesta.

Valoarea capitalului vărsat este de 19.360.000 de euro și se achită, începând cu anul 2025, prin virament bancar în euro, anual, în tranșe egale, până la data de 30 aprilie 2029.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport prin care propun adoptarea Proiectului de lege pentru majorarea capitalului autorizat deținut de România la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în conformitate cu Rezoluția nr. 265/2023 privind creșterea capitalului social autorizat și subscrierea la acesta, adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în forma adoptată de Senat. Mulțumesc.

## Perfect. N-ați omis nimic.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2024 privind abrogarea unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”; PL-x 358/2024; procedură de urgență.

Inițiatorul, Guvernul României, vă rog.

## **Domnul Ioan-Cristian Haiduc** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

Prin prezenta ordonanță se instituie cadrul legal pentru ca beneficiarii Programului național de investiții „Anghel Saligny” să poată depune documentația necesară încheierii contractelor de finanțare, să efectueze procedurile de achiziție publică și să realizeze investiția în perioada de derulare a programului, respectiv cel târziu până la data de 31 decembrie 2028, fără a fi condiționați de termene și fără a genera întârzieri în derularea investiției.

Vă propunem să susțineți adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație publică.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Romeo-Daniel Lungu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2024 privind abrogarea unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, examinarea proiectului de lege a avut loc în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Apostol Alin-Gabriel, vă rog.

Această ordonanță arată nepriceperea și reaua-voință a autorităților care se ocupă de Programul național de investiții „Anghel Saligny”. Și explic acești doi termeni.

La doi ani după adoptarea Programului național „Anghel Saligny” autoritățile publice constată că anumite proiecte din acest program erau cuprinse deja în POIM, ce vor fi preluate de Programul dezvoltare durabilă, așa că aveau dublă finanțare. Și, ce să facă?, n-au avut încotro decât să taie niște termene, pentru a le scoate din „Anghel Saligny” și a le aduce în Programul de dezvoltare durabilă.

Mai mult decât atât, reaua-voință: după ce au tăiat aproximativ 3.300 de proiecte viabile, pentru a face loc unor proiecte care nu aveau documentația cadastrală sau de proprietate făcută, aceștia au constatat, la doi ani – repet, la doi ani –, că 1.500 de astfel de proiecte nu pot fi desfășurate, pentru că nu au aceste acte făcute.

Deci asta arată în continuare cât de incompetenți și ce mare rea-voință are această guvernare privind investițiile publice din România.

Repet, au fost la început 7.700 de proiecte eligibile – aproximativ 130 de miliarde; dintre acestea, au fost tăiate imediat vreo 3.000 de programe de investiții, multe viabile, ce puteau fi desfășurate imediat, pentru că aveau documentația cadastrală și de proprietate deja făcută, iar la doi ani de zile constată că, din cele 4.400 de proiecte rămase, 1.500 nu pot fi desfășurate și, ca să-și acopere incompetența, au tăiat niște termene, ca să poată prelungi la nesfârșit.

## Da.

Mulțumesc.

Nemaifiind intervenții și nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/2020 privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp și 100 kWp necesară consumului propriu și livrarea surplusului în Sistemul energetic național, precum și a stațiilor de reîncărcare de minimum 22 kW pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanțare „ELECTRIC UP”; PL-x 316/2024; procedură de urgență.

Guvernul României, în calitate de inițiator, vă rog. Cum spuneam, așa îmi plac titlurile astea scurte!

## **Domnul Pavel-Casian Nițulescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin modificarea Ordonanței de urgență nr. 159/2020 privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 12/2022, se urmărește mărirea limitei superioare a puterii instalate în sistemul de panouri fotovoltaice la 150 kWp de la 100 kWp pentru asigurarea consumului propriu, a consumului stațiilor de reîncărcare de minimum 22 kW, cu scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic. Totodată, se modifică și cuantumul ajutorului _de minimis_ acordat beneficiarilor, întreprinderi mici și mijlocii, în sensul Legii nr. 346/2004, respectiv în sumă de 150.000 de euro/ beneficiar.

Deci se modifică puterea instalată în panouri fotovoltaice prin creșterea limitei maxime de la 100 kWp la 150 kWp și prin introducerea unui sistem alternativ de încălzire-răcire.

Având în vedere experiența acumulată în primul ciclu, se elimină sintagma „livrarea surplusului în Sistemul energetic național”.

Scopul modificării este de a cointeresa operatorii economici în dimensionarea corectă a echipamentelor din cadrul proiectului depus pentru care solicită finanțare, cu scopul evitării finanțării unor proiecte, echipamente nefuncționale.

Drept urmare, solicităm un vot favorabil. Mulțumesc.

urgență a Guvernului nr. 159/2020 privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp și 100 kWp necesară consumului propriu și livrarea surplusului în Sistemul energetic național, precum și a stațiilor de reîncărcare de minimum 22 kW pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanțare „ELECTRIC UP”, transmis cu adresa PL-x 316/2024 din 27 mai 2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 mai 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/2020. Proiectul vizează introducerea unor modificări față de prima ediție a schemei de finanțare, care a fost derulată în perioada 2020-2023. Prin noul program „ELECTRIC UP 2” se acordă un ajutor _de minimis_ de până la 150.000 de euro pentru fiecare beneficiar. Astfel, trei sferturi din valoarea cheltuielilor eligibile vor putea fi acoperite cu fonduri primite prin acest program, IMM-urile urmând să vină cu o finanțare de 25% din valoarea proiectului. Totodată, se mărește limita superioară a puterii instalate în sistemul de panouri fotovoltaice la 150 kWp, pentru asigurarea consumului propriu, a consumului stațiilor de reîncărcare de minimum 22 kW pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in cu minimum două puncte de încărcare – 2 x 11 kW. Sprijinul acordat IMM-urilor și sectorului HORECA este dublat de beneficiile de mediu, respectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic. Totodată, proiectul prevede și extinderea termenului de implementare a programului de finanțare până în anul 2032, termen care acoperă implementarea și monitorizarea etapelor 2 și 3. Programul „ELECTRIC UP 2” va fi finanțat de la bugetul de stat cu 450 de milioane de lei.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2024.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Doamna Cristina Prună, Grupul USR. Vă rog.

## Mulțumesc.

Comisia pentru buget și Comisia pentru industrii, raportul comun, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că este bine să avem programe care încurajează apariția prosumatorilor, inclusiv în sectorul privat, să avem mici firme care își montează panouri fotovoltaice și produc energie și apoi dau surplusul în sistem; e un lucru bun.

Problema cu statul român este că vine și dă cu o mână, după care vine și dă totul peste cap.

Mai întâi ați introdus acea „taxă pe soare”; ați interpretat în mod abuziv o directivă europeană și a trebuit Comisia Europeană să vă spună că n-ați făcut bine, să nu mai descurajați prosumatorii și, într-un final, după presiune, după ce am depus aici un proiect de lege care să elimine „taxa pe soare”, ați cedat – ministrul Burduja a dat o ordonanță de urgență și a eliminat acea taxă, deși aveam proiect în Parlament. În fine, am acceptat și așa, important e rezultatul. Dar ce să vedeți? În legea de aprobare a aceleiași ordonanțe, aici, în Parlament, s-a introdus obligativitatea de stocare – pentru oamenii care și-au făcut deja aceste investiții ați venit și ați pus o condiție suplimentară. Am depus un amendament, la Senat, să eliminăm această obligativitate și a trecut. Sperăm să treacă și aici, la Camera Deputaților.

Mesajul pentru dumneavoastră care e? Rămâneți consecvenți. Dacă decidem să încurajăm un anumit sector, cum este acesta al prosumatorilor, atunci haideți chiar să-l încurajăm, nu să spunem ceva, oamenii urmează acele reguli, instalează panouri fotovoltaice, ajută producția de energie din România, și, după aceea, după câteva luni, veniți și schimbați regulile în timpul jocului și iar dați peste cap producția de energie.

Consecvența ajută dezvoltarea sistemului energetic, dar regulile astea care se schimbă peste noapte n-o să ajute absolut pe nimeni.

Mulțumesc.

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD, vă rog.

## **Domnul Ilie Toma:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, păi, acum, ori e bun, ori nu e bun programul? Eu nu înțeleg.

Veniți aici și recunoașteți că este bun, după care spuneți: noi am fi vrut să facem așa.

Stimată doamnă colegă, antevorbitoarea mea, fiți mai consecventă în ceea ce spuneți!

Adică...

spuneți că vreți să modificați ceva, adică aveți voință, dar n-aveți putință.

Păi, dacă nu știți cum să faceți, veniți la noi, la Grupul Partidului Social Democrat, vă spunem, oamenii experimentați în energie. Și vă dăm și exemplu. Întotdeauna Partidul Social Democrat a fost alături – chiar dumneavoastră ați spus – de întreprinderile mici și mijlocii și HoReCa.

Iacătă încă un program bun, care dă încă o gură de oxigen la ceea ce înseamnă economia României, care dă încă o gură de oxigen la ceea ce înseamnă prosumatori!

Deci, vă rog, măcar așa, din respect, spuneți: da, Partidul Social Democrat și premierul Marcel Ciolacu iau cele mai bune măsuri pentru întreprinderile mici și mijlocii și HoReCa și sunt alături de oamenii de rând.

Dumnezeu să ne ajute! Vă mulțumesc.

Domnule Coleșa, vă rog.

Domnule Dancă, haideți, vă rog, mai aproape, că după dumneavoastră voi închide ședința!

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, este un proiect bun, Grupul AUR îl va vota, dar vă rog să remarcați faptul că pentru acești întreprinzători mici și mijlocii, foarte bine, se crește puterea maximă instalată de la 100 kW la 150 kW.

Deci o firmă mică sau mijlocie are o putere instalată suficientă până în 150 kW. Dar vă aduc aminte că majoritatea parlamentară a încercat modificarea limitei superioare pentru un prosumator, limita superioară a puterii instalate, ducând-o la 900 kW, asta înseamnă aproape 1 MW putere instalată, ducând situația de la încurajarea celor mici, maximum mijlocii, la încurajarea celor mari, la încurajarea unui business, lucru inacceptabil, având în vedere faptul că acești prosumatori într-adevăr se bucură de facilități, care înseamnă că nu trebuie să investească în reechilibrarea rețelei electrice. În

momentul în care vine unul cu 1 MW putere instalată, bineînțeles că o dezechilibrează și costurile pe care fiecare trebuie să le plătim devin foarte mari.

Și, în același timp, piața totală ocupată de prosumatori, deoarece ei au niște facilități, este limitată, prin legislația europeană, la 8% din piața totală.

Ca atare, da, 100-150 kW putere instalată este suficientă pentru un prosumator, firmă fiind, chiar mijlocie, iar nu mai mult. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule Dancă, vă rog.

## **Domnul Ionel Dancă:**

Am auzit mai devreme aici câteva inepții politice. Cineva înalt, așa cum îi stă bine unui fiu al Apusenilor, spunea aici o... aproape îi aducea o odă domnului Ciolacu...

cu acest program.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Nu odă, adevărul!

## **Domnul Ionel Dancă:**

Domnule..., stimate coleg, poate n-ați citit bine, vedeți că scrie pe ecran, e pe scroll, acolo, este Ordonanța nr. 159/2020. Este o modificare la ordonanța și la programul pe care noi, împreună cu Ludovic Orban, în timpul Guvernului condus de Ludovic Orban, l-am lansat pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii și HoReCa pentru instalarea de panouri fotovoltaice.

Deci Ciolacu...

Ciolacu nu a făcut decât să aducă noi taxe și biruri pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru HoReCa; nicidecum nu s-a gândit el vreodată, în viața lui de covrigar, la panouri fotovoltaice.

Deci aici este vorba... aici este vorba despre un program lansat în 2020 de un guvern liberal condus de Ludovic Orban, atunci când PNL-ul avea o conducere liberală autentică.

Ludovic Orban, liberalul autentic de care are nevoie România!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

O singură curiozitate: ce aveți cu oamenii mai mici din Apuseni?

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Ne vedem la 11.30, la sesiunea de vot final.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor deputați, Începem ședința de vot final. Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Rog liderii de grupuri să-și anunțe colegii din online să se conecteze și, de asemenea, să invite colegii în sală. Vă rog, domnule Moșteanu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Domnule președinte de ședință,

Am primit lista de vot final și văd că este o eroare materială și stafful tehnic a uitat să pună pe lista de vot final un proiect dezbătut ieri, proiectul Pl-x 300/2017

, un proiect al PNL, pe când în PNL mai era o urmă de liberalism, care propunea ca oamenii care muncesc ore suplimentare să fie scutiți de anumite impozite și contribuții, un proiect bun, de spirit liberal.

Haideți să-l punem pe ordinea de zi, vă rugăm, să întrerupem un pic ședința! Rog stafful tehnic să-l pună pe ordinea de zi. A fost dezbătut ieri, trebuie să fie pe ordinea de zi de azi.

Mulțumesc.

Da, domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Mulțumesc.

Propun să discutăm la Comitetul liderilor despre această chestiune și să începem ordinea de zi de vot final.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Nu avem cum să începem!

Bineînțeles că avem cum să începem!

Nu putem să începem, dacă un proiect dezbătut ieri nu este astăzi pe ordinea de zi de vot final!

Așa funcționăm? Așa funcționează Parlamentul? Avem un regulament.

Opriți ședința, dacă vreți să schimbați regulamentul, faceți Birou permanent, trimiteți modificările la Comisia pentru regulament. În două ore, dacă vreți să schimbați regulamentul, o puteți face! Până atunci funcționăm după un regulament și acesta spune ca, după ce am dezbătut proiectele, să le votăm.

Deci vă rog să puneți Pl-x 300/2017 înapoi pe ordinea de zi!

Rog liderii de grup să vină până la mine, vă rog! Da, domnule Andronache.

Mulțumesc.

Am de făcut o propunere înainte de a începe votul final. Propun retrimiterea Pl-x 300/2017 la comisiile sesizate în fond.

Mulțumesc.

Atâta timp cât nu am intrat în votul final pot face această propunere.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Propunerea domnului Andronache a fost aprobată. Intrăm în sesiunea de vot final.

- I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la

Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 63/2024.

Vot, vă rog.

- 235 de voturi pentru, 10 contra, o abținere. Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la

Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 65/2024.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, 9 contra, două abțineri, doi colegi care nu votează.

Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la

Hotărârea Camerei Deputaților nr. 82/2022 privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru automatizarea și viitorul muncii; PHCD 64/2024.

Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, 8 contra, 3 abțineri, doi colegi care nu votează.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Comitetul Internațional al Crucii Roșii privind privilegiile și imunitățile Comitetului Internațional al Crucii Roșii în România, semnat la București la 19 martie 2024; PL-x 400/2024.

Vot, vă rog. 253 de voturi pentru, 3 abțineri. Adoptat.

5. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie privind statutul juridic și înființarea unei delegații a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie în România, semnat la București la 19 martie 2024; PL-x 401/2024.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru, 3 abțineri. Adoptat.

6. Proiectul de lege pentru aderarea României la

Protocolul referitor la stabilirea sediului, adoptat la Dijon la 21 mai 2022, de modificare a Acordului privind înființarea Organizației Internaționale a Viei și Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001; PL-x 393/2024.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România; PL-x 71/2024.

Vot, vă rog.

251 de voturi pentru, o abținere. Adoptat.