Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Stimați colegi,

Având în vedere ora, având în vedere că avem cvorum, având în vedere numărul de proiecte înscrise pe ordinea de zi, vă propun să ne pregătim pentru începerea ședinței.

Înainte de începerea ședinței, aș vrea să urez „La mulți ani!” tuturor colegelor noastre.

Cred că merită aplauzele noastre.

Am primit... da... Am primit observații că ar fi vrut conducerea Senatului să vă îndulcească cu bomboane, alături de flori. Să știți că nu sunteți suficient de..., așa că este doar un gest de apreciere.

În continuare, aș vrea să...

## Vă mulțumesc.

În continuare, aș vrea să vă anunț că, la invitația domnului senator Fejér László-Ődőn, din județul Covasna sunt prezenți în sală un număr de 30 de participanți, studenți în cadrul Școlii Politice a Tineretului UDMR din județul Covasna, aflați într-o vizită de studiu la București.

Vă urăm bun-venit!

Le urăm „La mulți ani!” și colegilor noștri care în ultimele zile și-au aniversat ziua de naștere: Vasile Potecă, Adrian Hatos și, astăzi, colegul nostru Narcis Mircescu.

Și, acestea fiind spuse, vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 73 de colegi.

Drept urmare, declar deschisă ședința plenului de astăzi, 4 martie 2024.

Le mulțumesc colegilor Roberta-Alma Anastase și Marius Humelnicu pentru asistență.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă aveți comentarii?

Domnul senator Țâgârlaș.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Solicit modificarea atât a ordinii de zi, cât și a programului de vot, pentru a nu mai reveni asupra acestui aspect.

Aș începe cu programul de vot, în sensul în care să avem dezbatere până la ora 17.45 – un prim aspect.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Cernic, domnul senator Țâgârlaș și domnul senator Țapu Nazare.

Bun. Și doamna Pauliuc.

Doamna Pauliuc. De ce nu mă surprinde?

Da.

Așa. Domnule președinte, vă rog să aveți în vedere faptul că punctul numărul 8 pe ordinea de zi, L1/2024, a fost pus sub rezerva depunerii raportului. Comisia juridică nu a reușit să întocmească raportul... Comisia juridică și Comisia economică. Vom întocmi raportul lunea viitoare, motiv pentru care doresc să fie scos de pe ordinea de zi punctul numărul 8, după care vă voi supune la vot un alt proiect pe poziția numărul 8.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bun, în această situație, pentru completarea ordinii de zi, la punctul numărul 8 solicit introducerea proiectului de lege L109/2024 – Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2005 privind reprezentarea României sau a instituțiilor publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții.

Este un proiect care a fost dezbătut în Comisia de buget, finanțe, există raport și urmează să fie chiar amendat în plen.

Vă rog să supuneți completarea ordinii de zi, la punctul numărul 8, cu L109.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 39/29.III.2024

Așa voi face, domnule senator.

Propun suplimentarea ordinii de zi, pe cea de-a opta poziție – L109.

Vot, vă rog.

67 de voturi pentru, un vot contra, 12 abțineri. Propunerea a fost adoptată.

Următoarea propunere, domnule președinte.

Punctul numărul 20, L62/2024 – solicităm retrimiterea la comisie, pentru a fi rediscutat raportat la elementele invocate de către onorata Comisie pentru muncă, familie și protecție socială. S-a discutat împreună cu liderii grupurilor parlamentare.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Am reținut.

Punctul 20, L62/2024.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

...punctul 20, L62/2024.

## Domnule președinte,

Aceeași situație juridică invocată și aplicabilă conform normelor procedurale – L63/2024, punctul 21 pe ordinea de zi. Solicitarea este de retrimitere la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială; termen – două săptămâni.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Și această propunere a fost aprobată.

În continuare, stimați colegi,

Ordinea de zi a fost adoptată.

În continuare,

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul USR a votat împotriva programului de lucru pe această zi, pentru simplul motiv că, dacă ați remarcat, aveam

în program ora prim-ministrului și am primit astăzi acest minunat răspuns de la domnul Ciolacu, care cred că vă interesează pe toți. Domnul prim-ministru Ciolacu ne explică că nu poate să vină în fața Senatului deoarece are programate activități politice și guvernamentale, care nu se pot amâna într-un interval atât de scurt.

Deci domnul Ciolacu cred că are o memorie extrem, extrem de scurtă și nu-și aduce aminte că în Regulamentul Senatului este clar stipulat că în fiecare primă zi de luni dintr-o lună prim-ministrul României, dacă este solicitat, trebuie să vină în fața Senatului.

Este o dovadă de sfidare enormă, mai ales că astăzi... – m-am uitat pe programul prim-ministrului – deci domnul Ciolacu astăzi între 15.00 și 16.00 n-avea nimic în agendă.

Deci rugămintea mea este la dumneavoastră, chiar dacă sunteți PCR – Partidul Comasat Român: rugați-vă șefii să nu vă mai sfideze și, mai ales, să nu mai sfideze poporul român! Mulțumesc.

Domnule senator Neagu, tot pe procedură doriți să luați cuvântul?

Vă rog, domnule senator Romașcanu, aveți cuvântul pe procedură.

## **Domnul Lucian Romașcanu:**

## Mulțumesc mult.

Doar un mic recurs la istorie. Sigur că domnul prim-ministru Ciolacu va veni. Domnii de la USR n-au avut și n-o să aibă prim-ministru și nu știu care este încărcătura acestei onorabile funcții. Dar îi aduc aminte colegului distins care a vorbit mai devreme că a intrat la guvernare cu premier Orban, a fost la guvernare cu premier Cîțu; niciunul din ei n-a venit vreoodată.

Este în regulament ora prim-ministrului; ați menționat mai devreme.

Eu vă spun că domnul Ciolacu va veni, dar nu va veni când nu poate, ci va veni când poate.

Vă mulțumesc mult de tot.

Dar, ca să facem un pic... ca să aducem la zi prim...

ca să aducem un pic la zi situația cu premierii care n-au venit, până ajungem la domnul Ciolacu, vă rog frumos chemați-i pe Orban și pe Cîțu și după aia vine și domnul Ciolacu.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bun, avem și ordine de zi, avem și program adoptate, putem să continuăm lucrările și să trecem la secțiunea I.

Dacă suntem pregătiți, la secțiunea I avem o alocuțiune pentru marcarea Zilei solidarității româno-polone și îl invit la microfon pe domnul senator Marius Humelnicu, pentru prezentarea acestei alocuțiuni.

Domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Anul acesta sărbătorim 105 ani de relații diplomatice cu Polonia, iar 3 martie reprezintă Ziua solidarității românopolone. Această zi are o simbolistică aparte în planul relațiilor bilaterale, prin evocarea semnării la București, în anul 1921, a Convenției de alianță defensivă dintre Regatul României și Republica Polonă.

Relația României cu Polonia a crescut și s-a dezvoltat într-un mod remarcabil. Am avut șansa să fiu martorul și să mă implic direct, în special în ultimii ani. În 2019, în calitate de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, am participat la lucrările reuniunii ministeriale a Inițiativei celor Trei Mări desfășurate la Varșovia și am avut onoarea să prezidez, alături de omologul polonez, primul grup de lucru al inițiativei în domeniul transporturilor. În prezent, ca membru al Grupului parlamentar de prietenie al României cu Polonia, alături de colegii mei din Seimul polonez, contribui, prin acțiuni comune de diplomație parlamentară, la întărirea relațiilor dintre țările noastre la nivel politic.

De la securitate și apărare la economie și cultură, legăturile dintre România și Polonia sunt astăzi mai solide ca niciodată. Parteneriatul strategic bilateral, reînnoit în martie 2015, dar și Planul de acțiune pentru perioada 2022–2026 reprezintă un drum clar pe care am hotărât să-l urmăm împreună, pentru a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre prietene.

Într-un moment în care traversăm provocări numeroase, agresiunea rusă în Ucraina și pericolul extremismului, alianța noastră devine din ce în ce mai elocventă. Împreună cu Polonia formăm un pilon de stabilitate în flancul estic al NATO, consolidând în același timp frontiera Uniunii Europene. Soliditatea noastră alături de Polonia este fundamentală pentru securitatea și integritatea teritorială a întregii regiuni.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

La punctul 2, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărâre a plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent – și există –, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Drept urmare,

Propunerea a fost aprobată.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

Vă anunț că, în conformitate cu hotărârea Biroului permanent din data de 4 martie 2024, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul

Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă, afișată pe pagina de internet a Senatului: este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (b44/2024).

La punctul 4, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 1 martie 2024, a unor inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională.

## Stimați colegi,

Continuăm lucrările și trecem la cea de-a doua secțiune a ordinii de zi, unde, la punctul 1, avem Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, adoptată la cea de-a 108-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii a Organizației Internaționale a Muncii, la Geneva la 21 iunie 2019.

Este vorba de L112/12.02.2024. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă din partea Guvernului...?

Da, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Marius-Ilie Stanciu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege vizează următoarele aspecte:

– promovarea unei abordări incluzive, integrate, care ține seama de dimensiunea de gen, în scopul prevenirii și eliminării violenței și a hărțuirii la locul de muncă și interzicerea acestora prin lege;

– asigurarea faptului că politicile relevante abordează violența și hărțuirea la locul de muncă;

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Comisia pentru politică externă împreună cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun. Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială împreună cu colegii de la Comisia pentru politică externă au elaborat un raport comun asupra acestui proiect de lege de ratificare a Convenției nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii.

Este un act normativ important, care va asigura o mai strictă respectare a legislației internaționale și un nivel de protecție suplimentar pentru lucrători.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc, a fost adoptat un raport de admitere, cu unanimitate de voturi. Pe cale de consecință, supunem plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente.

Legea este ordinară, Senatul fiind Camera decizională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. În cadrul procesului de dezbatere, îl invit la microfon pe domnul senator Neagu Ionuț.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect prevede și aspecte pozitive, corecte privind combaterea hărțuirii la locul de muncă, însă, cum se întâmplă adesea în cazul acestor proiecte de lege, el strecoară și noțiuni ideologice extrem de problematice.

Astfel, Convenția nr. 190 a Organizației Internaționale a Muncii e primul tratat internațional care recunoaște și reglementează violența și hărțuirea bazate pe gen. Așa cum am mai arătat de nenumărate ori, conceptul de „gen” este unul artificial, nu există gen distinct de sexul biologic. Este o falsă distincție, de natură ideologică. Pe acest concept de „gen” se bazează întreaga ideologie de gen pe care acești progresiști vor să o introducă și în școlile românești și, iată, și la locul de muncă, adică în cât mai multe domenii ale societății. Vom repeta mereu: nu există gen! Din acest motiv, vom vota contra acestui proiect de lege, deși, repet, convenția conține și prevederi pozitive, dar ne opunem ideologizării, sub orice formă.

În plus, această convenție folosește și termeni mai noi, precum cel de „intersecțional”. „Intersecțional” este un nou termen folosit de corectitudinea politică; înseamnă că în același timp se intersectează, adică sunt îndeplinite cumulativ mai multe criterii de așa-zisă „discriminare” și, în ocurență, de hărțuire.

Problema este că prevederi utile, chiar necesare, sunt ambalate la pachet cu formule ideologice. Am fi de acord cu aceste lucruri pozitive, dar ideologizarea este inacceptabilă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Bordei Cristian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i amintesc colegului că în ciclul primar, dacă nu mă înșel, sau în ciclul secundar am învățat la gramatica limbii române acordul în gen, număr și caz. Deci există gen. Asta numai așa, ca un comentariu că nu există gen.

În al doilea rând, cred că, de fapt, domnia-sa a ideologizat acest subiect, găsind nebunii ideologice până și în decizii ale Organizației Internaționale a Muncii, ale tratatului promovat de Organizația Internațională a Muncii. Deci cred că acestea sunt, de fapt, niște exagerări și domnia-sa ideologizează un subiect care n-are nicio treabă cu ideologia.

Noi vom vota pentru acest proiect legislativ, pentru că considerăm că e nevoie să ne ocupăm de aceste abuzuri care se petrec la locul de muncă, lăsând deoparte o ideologie sau alta.

Mulțumesc.

Aveți dreptul la replică, domnule senator Neagu Ionuț.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, colegii de la USR afirmă că noi aducem în discuție niște lucruri care ar fi derizorii. Dar să vă aduc aminte: acum câțiva ani, când erau la guvernare, doreau să schimbe cărțile de identitate și să elimine acea referință de „gen”... de „sex” cu „gen”. Așa că singurii care duc în derizoriu și distrug, de fapt, conceptul de frățietate în Uniunea Europeană sunt neomarxiștii de la USR. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Dacă nu mai sunt alte...

O dată pe grup! Cuvântul se ia o dată pe grup. O singură luare de cuvânt pe grup parlamentar.

Dacă nu e...

Dacă mai sunt alte solicitări de intervenție din partea altor grupuri parlamentare?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pentru modificarea art. 12 alin. (1) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă (L110/12.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Dragoș Telehuz, Ministerul Agriculturii. Aveți cuvântul.

## **Domnul Dragoș-Costin Telehuz** _– secretar de stat înMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de act normativ vizează o schemă de intervenție intitulată „Creditul fermierului”, care urmărește să finanțeze activitatea în agricultură, intervenind printr-un grant care va compensa cuantumul componentei de dobândă ROBOR la 3 luni, pe o perioadă de maximum 60 de luni. De asemenea, marja limitată este de 1,95%, marja băncilor aderente, și avem un buget de 164,1 milioane de euro total. Intervenția va fi limitată la 280.000 de euro per beneficiar.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii.

Domnule președinte George Scarlat, aveți cuvântul pentru a prezenta acest raport comun.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea programului „Creditul fermierului” și a schemei de ajutor de stat asociate acestuia, care are drept scop sprijinirea entităților economice din domeniul agricultură... din domeniul agriculturii afectate de criza din Ucraina și a fost elaborată în baza Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă, la fel, vine după o serie de proteste din partea fermierilor, din păcate prea târziu. Dar haideți să vedem de ce am ajuns aici!

Și avem un raport al comisarului european Wojciechowski pentru 2020 – 2022, prin care ne arată că România este pe locul 21, din 27 de state membre UE, în clasamentul valorii procentuale a ajutorului de stat acordat fermierilor, raportat la valoarea producției agricole. Și cifrele arată în felul următor: la o valoare a producției agricole de 18,8 miliarde de euro, statul român a acordat 1,5%. 1,5% în perioada 2020 – 2022,

dacă ar fi să comparăm cu Polonia, care a acordat fermierilor nu mai puțin de 12,9% din valoarea producției agricole în ajutoare de stat.

Și vă întreb: unde sunt dreptatea și concurența liberă? Și asta ca să nu mai ajungem sau să ajungeți să dați vina pe Ucraina sau pe Uniunea Europeană, care spuneți că nu vă susține și nu ne susține prin fonduri. Este doar nepăsarea acestui guvern pentru felul cum sunt tratați producătorii români!

Și aș fi interesat, pentru că am tot întrebat către domnul ministru Barbu – vine, nu vine? –, prin reprezentantul Guvernului: nu știu dacă de la Ministerul Agriculturii mi-ar putea răspunde sau cineva de la PNL sau PSD dacă acel cântar din Vama Siret funcționează. Pentru că, din ce am aflat de la domnul ministru Barbu, a spus că nu funcționează.

Întrebarea: funcționează sau nu? Acele TIR-uri care trec prin Vama Siret sunt sigilate sau sunt doar minciuni venite din partea ministrului Boloș?

Ați promis că cerealele din Ucraina doar vor tranzita România. Dar în momentul de față nu avem nicio certitudine că acele cereale n-au rămas aici. Tocmai de asta, și datele oficiale ne spun că Ministerul Agriculturii nu a înregistrat până în momentul de față nicio cerere pentru o licență de import, acel mecanism cu care se lăuda domnul ministru Barbu că funcționează, acest mecanism de verificare. Întrebarea e simplă: funcționează sau nu cântarul în Vama Siret? Sunt cântărite acele transporturi? Și sunt sigilate acele camioane?

Mulțumesc și eu.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem obișnuiți cu atitudinea colegilor de la USR. Ați vorbit pe lângă acest proiect legislativ, pe lângă această ordonanță de urgență a Guvernului, care vine cu măsuri concrete.

De altfel, suntem la începutul lunii martie și astăzi votăm a șaptea schemă de ajutor pe care Guvernul României o adresează agricultorilor și fermierilor din România. Drept care astăzi avem în față un act normativ prin care instituim un program, „Creditul fermierilor”, și o schemă de ajutor de stat prin care asigurăm accesul la resurse financiare necesare, pentru a salva și, totodată, a dezvolta fermele agricole românești. Fermierii afectați de criză, criza războiului din Ucraina, care au protestat pe bună dreptate, au fost ascultați doar de ministrul agriculturii, de colegul nostru social-democrat Florin Barbu, și astăzi votăm o ordonanță de urgență pe cât de cerută, pe atât de necesară pentru aceștia.

Astfel, avem în vedere sprijinirea accesului la lichidități, prin oferirea de credite pe o perioadă de maximum 60 de luni, cu o rată a dobânzii de maximum 1,95%, iar Ministerul Agriculturii va acoperi ROBOR-ul la 3 luni și comisioanele percepute de instituțiile de credit. Cuantumul ajutorului este de maximum 280.000 de euro per beneficiar, iar bugetul schemei de ajutor de stat este de 815,5 milioane lei.

PSD își exprimă susținerea fermă pentru agricultura României și votează acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt alte solicitări de intervenție?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2024 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, precum și pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a acesteia (L116/19.02.2024).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și-i dau cuvântul din nou domnului secretar de stat Dragoș Telehuz – Ministerul Agriculturii, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Schimbările preconizate în proiectul de act normativ țin de corelarea legislației naționale cu legislația europeană, respectiv Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 485 din 21 decembrie 2022.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Scarlat, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului întocmit de Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța are ca obiect de reglementare corelarea legislației naționale cu cadrul legal european, respectiv Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 485 din 21 decembrie 2022, de asemenea, având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 551/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru mediu au transmis, de asemenea, avize favorabile.

În ședința din data de 26.02, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2024 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, precum și pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt solicitări de intervenție din partea grupurilor parlamentare?

Domnul senator Scarlat.

O să încerc să fiu și la obiect, domnule președinte. N-am vrut să intervin la punctul anterior, întrucât las dezbaterile politice fără efect să le prezinte alți colegi. Aș vrea totuși să vă fac atenție aici dumneavoastră, să vă atrag atenția cu privire la o problemă la care România a fost, oarecum, sesizată din 2018 cu infringement, cu privire la aceste produse și subproduse de origine animală.

Din nefericire, prorogăm o ordonanță. Și o spun aici în calitatea noastră, și în special a celor care ar trebui să luăm decizii, și în mod special în Executiv. N-o să mă uit la opoziție, pentru că și opoziția... Dacă ar fi să fac o paranteză, și noi, când am scris PNRR-ul, nu știu dacă funcționa cântarul de la Siret.

Dar, revenind la aceste subproduse de origine animală, vreau să vă spun foarte clar că astăzi în ordonanță este prinsă o sumă de 1.500 de lei; administrațiile publice locale au în continuare probleme cu ecarisarea teritoriului; sumele sunt insuficiente, puse la dispoziție de către Ministerul Agriculturii. Din păcate, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a luat această sarcină. Spun „din păcate” pentru că nu este în atributul său, ci este în atributul Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice și al Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

De aceea, vom susține, și Grupul Partidului Național Liberal, așa cum toți colegii, în unanimitate, au votat în comisie, această, să spunem, soluție de compromis. Dar această soluție de compromis, din păcate, trenează de cel puțin 7 ani de zile. Trebuie să se găsească sume suficiente pentru a dezvolta și a implementa trei proiecte pentru incineratoare la nivel național, pentru a rezolva cu adevărat această problemă.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Și sper ca, în viitor, viitorul Executiv de după aceste alegeri să vină într-adevăr cu sume concrete pentru aceste investiții.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte solicitări de intervenție? Nu.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 469 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 688 din 10 septembrie 2015. (L749/28.12.2023)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină propunerea. Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport. Îl invit pe domnul președinte Neagu să prezinte acest raport.

Domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

În lipsa inițiatorului, aș vrea să fac câteva mici comentarii asupra obiectului de reglementare al propunerii... al inițiativei legislative, în principiu: scutirea de la obligația plății contravalorii impozitului pe mijloacele de transport a unor categorii de contribuabili persoane fizice, exclusiv pentru un singur mijloc de transport, având capacitate cilindrică mai mică sau egală cu 2.000 de cm[3] , la alegerea contribuabilului, și vizează în mod special persoane cu dizabilități, veterani de război, văduve ale veteranilor de război și alte categorii care sunt menționate în art. 469 din Legea nr. 227.

Pe 26 februarie 2024, membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au analizat propunerea și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului.

Facem precizarea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Avem o solicitare de intervenție din partea domnului Negoi Eugen-Remus.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Inițiativa aceasta face referire la reglementarea acordării scutirii de impozit pentru mijloacele de transport doar pentru mijloacele de transport cu capacitate cilindrică mai mică sau egală cu 2.000 de cm[3] .

Vă întreb: ați discutat cu persoanele cu dizabilități și cu persoanele menționate în prezenta lege?

USR are un grup tematic – USR Dizabilități –, cu care ne-am consultat. Ne-am consultat și cu asociații de profil și,

invariabil, persoanele cu dizabilități nu sunt de acord cu această prevedere, pentru că ați introdus, de-a valma, în prezenta inițiativă și persoanele cu dizabilități, și această anulare a scutirii lor de impozit pentru tipul de mașini pe care încercați să-l reglementați.

Persoanele cu dizabilități ne-au semnalat că o mașină cu capacitate cilindrică mare are și capacitate mare de transport, așa încât să fie utilizată în siguranță de aceste persoane, să fie ușor manevrabilă în interior. Persoanele cu dizabilități nu-și achiziționează mașini de peste 2.000 de cm[3] doar ca să se înscrie, eu știu?, la raliuri sau să facă drifturi cu ele. Nu, nici pe departe. Persoanele cu dizabilități au nevoie de un spațiu mai mare în interior, asta pentru că mașinile așa, constructiv, sunt făcute, încât să aibă și capacitatea cilindrică mai mare.

Tocmai de aceea, efectele acestei inițiative legislative restrâng drastic drepturile persoanelor cu dizabilități.

USR se va opune acestei inițiative. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Poteraș. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu știu cu cine s-a consultat USR Dizabilități, dar, poate, dacă se uită pe oferta de mașini, chiar și secondhand, va găsi motoare pe dube, care cară tone serioase, cu motoare de 2 litri.

Deci chiar nu înțeleg. Nu e vorba de raliuri aici; e vorba, pur și simplu, de a alinia politica fiscală a statului cu politica de mediu pe care noi o promovăm.

După cum știți, motoarele peste 2.000 de cm[3] , pentru categorii vaste de persoane din această țară, sunt impozitate mult mai mult decât cele sub 2.000 de cm[3] .

În același timp, venim cu scutire de impozit în favoarea unor categorii de persoane și este foarte binevenită, dar, totodată, trebuie să tragem linie undeva, pentru că nu vrem să vedem situații în care... Cum sunt la mine în circumscripție, la Dolj, eu am identificat astfel de cazuri: Aston Martin cu motor de 4-5 litri înscris pe numele unui veteran de 80 și ceva de ani.

Deci undeva trebuie trasă linie și consider că acest prag de 2.000 de cm[3] este absolut rezonabil. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte solicitări de intervenție? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 155 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L754/28.12.2023).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului.

Domnule senator Florin Cîțu, aveți cuvântul.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Bună ziua, domnule președinte, stimați colegi! Mulțumesc.

Nu este un secret că, de doi ani de zile, de când cu guvernarea socialistă, românii sunt sub asediu cu taxe noi sau taxe crescute... taxe existente care au crescut. Proiectul... Aș da câteva exemple: supraimpozitare contracte part-time, taxă pe boală, taxă pe lux, cota unică nu mai există pentru companii, avem impozit minim pe profit, avem supraimpozitarea sistemului financiar-bancar, dividendele – impozite crescute de la 5 la 8%, TVA de la 5 la 9 pentru HoReCa și multe altele. Deci acestea au fost introduse în ultimii doi ani de zile și românii le plătesc.

Proiectul de lege de astăzi vine în sprijinul românilor și propune o reducere a poverii fiscale, prin introducerea unui mod de a plăti o singură contribuție de sănătate, indiferent de câte surse de venit ar avea românii. Ceea ce este normal, nu? Este logic. Că nu te duci la spital și beneficiezi de trei paturi sau cinci paturi; dacă plătești o contribuție de sănătate mai mare nu ai servicii de sănătate mai bune. Este normal să plătești exact... să primești... să plătești și să primești exact valoarea serviciilor. Deci ăsta este proiectul de lege.

Am văzut în spațiul public că a apărut o manipulare mizerabilă, cea referitoare la plata contribuțiilor la pensiile de peste 4.000 de lei.

Păi, dragi parlamentari, haideți să ne aducem aminte cine a introdus această modificare în legislație! Ordonanța nr. 130 din decembrie 2022 – ministrul finanțelor de la PSD a introdus plata contribuțiilor la sănătate la pensiile de peste 4.000 de lei. Este în Codul fiscal – declarată neconstituțională pentru cele în plată, dar pentru viitor nu –, de aceea există și în acest proiect. N-are nicio legătură. Acest proiect este despre plata unei singure contribuții de sănătate și, ca să nu plângă prea tare Ministerul Finanțelor, se face la sursa cea mai mare de venit.

Ministerul Finanțelor nu își... nu au susținere. Este un proiect care vine să-i ajute pe români, după doi ani de zile în care au fost asediați, bombardați de taxe și creșteri de taxe. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte solicitări de intervenție?

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul...

A! Bun.

Ministerul nu este prezent pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Domnule președinte Neagu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe data de 26 februarie anul curent, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu o majoritate de voturi care au fost voturi de abținere, să adopte un raport de respingere, cu amendamente respinse. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamentele respinse, și propunerea legislativă, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

## Mulțumesc.

Eu aș vrea să menționez că am rămas efectiv siderată să-l văd pe fostul premier care acuză actualul guvern de taxe mărite, când taxele au fost mărite din cauza dumneavoastră, că ne-ați împrumutat pentru vaccinuri, vaccinuri, vaccinuri!

Nu vreți să vă luați vaccinurile să vi le faceți dumneavoastră pe toate?! Așa mai scăpați și oamenii ăștia din România să...

Nu, că nu v-am pronunțat numele; nu meritați să vă pronunț numele, stați liniștit! Duceți-vă și dați cu subsemnatul la Parchetul General.

Ne-ați împrumutat pe 10 generații pentru vaccinuri. Pentru vaccinuri expirate, pentru vaccinuri care ucid. Ne-ați îndatorat cu dobânzi la care nu s-ar fi gândit nimeni și evident că exemplul dumneavoastră a fost preluat și de actuala guvernare – și au mărit și ei dobânzile la aceste împrumuturi. Pentru că atâta știți să faceți.

Și sunt uimită să văd cum PSD cu PNL..., care sunteți într-o alianță, vă dați în cap acum. Ori sunteți împreună, ori nu sunteți împreună? Sau sunteți împreună în teritoriu și aici nu sunteți împreună? Ca să înțelegem și noi. Cum puteți să vă acuzați unii pe alții...

Timpul a expirat, doamna senator.

...când aveți o guvernare comună?

Domnule senator Florin Cîțu, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte, mulțumesc.

Tovarășa Șoșoacă, nu știu cât timp o să mai continuați să promovați propaganda PSD. Haideți să... Dacă ați pune mâna pe carte, ați vedea exact cifrele. Cât am fost premier, împrumuturile statului au scăzut cu 20 de miliarde – au scăzut cu 20 de miliarde! –, adică au fost mai mici, doamnă, mai mici cu 20 de miliarde. Au fost împrumuturi la cele mai mici dobânzi din ultimii 7 ani, și anume negative.

Deci nu mai promovați propaganda PSD. Eu știu că sunteți acolo, lângă ei, tovarășa Șoșoacă, dar nu mai promovați propaganda PSD. Și, dacă v-ați uita și la vaccinuri, ați vedea că jumătate dintre ele au fost comandate în 2022, când nu mai eram la guvernare și era ministru PSD.

Deci eu înțeleg ce faceți dumneavoastră aici, înțeleg că le susțineți propaganda, dar nu mai merge. Gata, tovarășa Șoșoacă! Mai puneți mâna pe carte!

Drept la replică pentru doamna senator Diana Iovanovici.

Tocmai pentru că am pus mâna pe carte, v-am trimis direct la pușcărie. Pentru că dosarul pe care sunteți anchetat și vi s-a ridicat imunitatea parlamentară este făcut de mine împreună cu colegul meu Gabi Căcescu, de la Iași. Dacă... Și mai aveți încă vreo patru, făcute tot de mine.

Dumneavoastră să-mi spuneți mie să pun mâna pe carte după ce n-o să mai consumați ceea ce consumați, de aveți asemenea vedenii. Și, dacă sunt vecină cu PSD-ul aici, măcar eu sunt vecină, dumneavoastră sunteți integrat total în PSD.

Și țin... Aveți... În primul rând, ar trebui să aveți bunul-simț de a nu mai vorbi, în calitate de deputat anchetat, care ați distrus efectiv România și-n timpul pandemiei. Nu aveți nicio calitate. Nici măcar nu... Se vede că nu ați pus mâna pe carte să studiați măcar drept fiscal, financiar și bancar.

Vă faceți de râs, stimate domn! Vă faceți de râs!

Iar cu „tovarășa” puteți să vă duceți înainte de ’89. Înțeleg că ați fost atât de implementat în sistem, încât nu mai scăpați de cuvântul ăsta: „tavarășa, tavarășa, tavarășa”, nonstop!

Învățați în primul rând să spuneți „doamnă”! Așa-i acum, în democrație. „Tovarășa” se spunea pe vremea când furați pădurile alea.

Alte solicitări de intervenție dacă mai sunt? Drept la replică bănuiesc, domnule senator.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Tovarășa Șoșoacă...

Așa vi se adresează la Ambasada Rusiei și, sunt sigur, și la PSD, asta sunt... Sechelele rămân și de asta vă spun „tovarășa Șoșoacă”; sunteți obișnuită cu Ambasada Rusiei.

În același timp, doamnă, să recapitulăm: creșterea economică în 2021 – 6%. Pare că am făcut un rezultat bun, nu? Deci am scăzut împrumuturile cu 20 de miliarde, ne-am împrumutat la dobândă negativă și am avut cea mai mare creștere economică. Știți cât este creșterea economică astăzi, a colegilor dumneavoastră? Este 1%, doamnă.

V-am spus: puneți mâna pe carte, doamnă, că nu strică! Mulțumesc.

Dreptul la replică, doamna senator Diana Iovanovici.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Domnule președinte, eu nu am pronunțat nume...

I-a pronunțat numele.

...deci dumneavoastră ați dat un drept la replică nefondat. Mai mult decât atât, domnu’ „Cutărescu”, nu numai că am pus mâna pe carte, ci am și deschis-o, am și citit-o și și profesez după aceste cărți, ceea ce nu pot spune despre dumneavoastră.

Cât despre Ambasada Rusiei, n-o să aveți decât, în acest moment, să vă duceți să luptați pe front, pentru apărarea onoarei celor pentru care v-ați împrumutat. De abia aștept să vă văd ținând arma în mână și apărându-l pe Zelenski și, eventual, împușcându-l și pe Putin. Pentru că dumneavoastră puteți. La cât se consumă în Parlamentul ăsta, dumneavoastră puteți orice.

Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, declar încheiate dezbaterile.

## Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul 6, unde avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor (L2/22.01.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul domnului secretar de stat pentru prezentarea proiectului de lege.

Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Sorescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ supus dezbaterii asigură sporirea eficienței și eficacității activității instituționale, prin introducerea unor prevederi exprese ce vizează competențele Direcției generale de pașapoarte în materia cetățeniei române, a gestionării dosarelor de pașapoarte, a creării infrastructurii necesare automatizării prestării serviciilor publice electronice, în condițiile legii.

Demersul legislativ asigură creșterea calității serviciilor publice oferite, reducerea timpului de furnizare a acestora către cetățeni/entități juridice, îmbunătățirea sistemului de luare a deciziilor.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Senatului.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii să prezinte acest raport.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, desfășurate la sediul Senatului și online, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat proiectul de lege, punctele de vedere exprimate, avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport comun de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt solicitări de intervenție, aveți cuvântul. Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 7, Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (L208/18.04.2023).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Nu s-a depus raportul.

Declar deschise dezbaterile asupra legii.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghe Sorescu, Ministerul de Interne, pentru prezentarea punctului de vedere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică a fost sesizată, prin adresa nr. L208/2023, în vederea reanalizării, în urma Deciziei Curții Constituționale, a Legii de modificare și completare a Legii nr. 73/1993 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.

Legea trimisă la promulgare are ca obiect de reglementare: stabilirea duratei mandatelor președintelui Consiliului Legislativ și președinților de secție, mandatele aflate în curs urmând să înceteze la 5 ani de la intrarea în vigoare a legii, introducerea unor dispoziții referitoare la dezvoltarea carierei personalului de altă specialitate decât cea juridică, modificarea unor proceduri și atribuții ale Consiliului Legislativ.

În primul ciclu de analiză au fost adoptate de către Senat, dar a fost atacată... deci... hotărârea Senatului și, prin Decizia CCR nr. 725/2023, s-a reluat procedura de analiză, urmând ca, în baza amendamentelor formulate la Camera Deputaților și acceptate, însușite de către Comisia juridică,

să se întocmească un raport privind adoptarea unei poziții raportate la decizia CCR menționată.

Astfel, Comisia juridică a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, Senatul fiind Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte Țâgârlaș, pentru prezentarea raportului întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Dacă sunt solicitări de intervenție?

Domnule senator Negoi, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, ce-și dorește această inițiativă legislativă, ce prevede?

– Stabilirea duratei mandatului de 5 ani pentru președintele Consiliului Legislativ și pentru președinții de secție, care poate fi reînnoit o singură dată.

– Restructurarea anumitor departamente din cadrul Consiliului Legislativ (de exemplu: cel pentru armonizarea legislației cu reglementările Uniunii Europene, cel de informatică legislativă).

– Abrogarea unor prevederi devenite caduce.

Până aici, totul bun și frumos. Dar de aici începe și ticăloșia: mandatul actualului președinte al Consiliului Legislativ nu este afectat de prezenta inițiativă legislativă. Cu alte cuvinte, domnul Florin Iordache, cunoscut și sub numele de „altă întrebare”, cel care a măcelărit legile justiției în mandatul PSD – Dragnea, este păstrat în funcție pe viață, cu ajutorul PSD – Ciolacu.

Ce lege poate fi asta, în care prevederile să se poată aplica doar la sfârșitul și cu acordul, implicit ori explicit, al unui domn aflat într-o funcție? Adică doar atunci când va dori dumnealui – să fie sănătos! –, la ieșirea la pensie, doar atunci va fi vacantat acest post și de atunci această inițiativă legislativă, această prevedere își va fi produs efecte. De abia de atunci mandatele președinților Consiliului Legislativ vor fi cele de 5 ani, și nu ca acum, pe viață.

Așa cum ne-au obișnuit, și PSD, și PNL ne țin... țin cu dinții de sinecurile dumnealor. Și, chiar și atunci când anumite prevederi sunt bune, sunt anulate foarte, foarte tare de ascunzișurile pe care aceste prevederi le au.

USR este împotriva acestei inițiative care dă dreptul unor persoane să fie în continuare, pe viață.

Alte solicitări de intervenție dacă sunt? Nu.

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile. Legea rămâne la vot final.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2005 privind reprezentarea României sau a instituțiilor publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (L109/12.02.2024).

Declar deschise dezbaterile. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Domnul Alin Marius Andrieș** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea Ministerului Finanțelor a dreptului de a reprezenta România sau instituțiile publice în toate litigiile arbitrale internaționale, inclusiv în cererile de arbitraj care au ca obiect clauze care se referă la protecția reciprocă a investițiilor din tratatele internaționale la care România este parte.

Susținem adoptarea proiectului, în forma adoptată de comisia de specialitate, cu amendamente. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul președinte Neagu să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de buget a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, în ședința de astăzi, 4 martie 2024. Mai fac precizarea că amendamentele admise au fost acceptate de către Ministerul de Finanțe.

Supunem spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și respinse, și proiectul de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Sunt solicitări de intervenție?

Domnule senator Nazare, Alex Nazare, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Alexandru Nazare:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea în primul rând să salut adoptarea acestei ordonanțe, care schimbă într-un grad foarte mare atitudinea pe care o avea Guvernul față de reprezentarea României în aceste arbitraje internaționale, și, în același timp, să mulțumesc pentru sprijinul acordat amendamentelor pe care le-am depus la această ordonanță. În aceste amendamente sunt precizate anumite lucruri foarte importante legate de buna reprezentare a României.

În primul rând, introducem și demnitarii în categoria celor care trebuie să se prezinte obligatoriu atât la comisiile interministeriale, cât și la pregătirea acestor cauze. Până în acest moment, nu exista niciun fel de obligație sau sancțiune în cazul în care un fost demnitar sau funcționar nu se prezenta... – nu trebuia să ofere absolut nicio justificare –, nu se prezenta la aceste comisii interministeriale. De asemenea, prezența la comisiile care pregătesc apărarea României

devine obligatorie și există și sancțiune dacă, fără o justă explicație, aceștia nu participă la pregătirile comisiilor. De asemenea, există și sancțiuni; am introdus sancțiuni legate de funcționarii publici, nu doar de demnitari – demnitarii nu erau introduși în ordonanță –, iar aceste sancțiuni pot merge inclusiv până la desfacerea contractului de muncă.

Sper ca în acest mod apărarea României, construcția acestor dosare, să fie luată foarte în serios. Și cred că, cu aceste modificări pe care le introducem astăzi, niciodată nu vom mai avea situații precum cele foarte bine cunoscute – nu vreau să menționez, dar cea mai cunoscută e Roșia Montană –, nu ne vom mai întâlni cu astfel de situații, iar apărarea României va fi luată foarte în serios, atât de demnitari, cât și de funcționari, pentru că costul în urma acestor procese e plătit de noi toți, de români.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Radu-Mihai Mihail, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă este o nouă dovadă, dacă mai era nevoie, a modului de operare a PCR – a „Partidului Comasaților Români” – în guvernarea României, pentru că avem un prim-ministru, Marcel Ciolacu, care trâmbițează peste tot cum reduce el cheltuielile statului, cum reduce el cheltuielile cu personalul, care a dat două ordonanțe sau trei, nu mai știu, anul trecut, pentru a reduce cheltuielile statului, efectul fiind, așa cum știți cu toții, o creștere a cheltuielilor statului cu 13%, o creștere a cheltuielilor cu personalul statului cu 12,8%.

Deci, pe de o parte, îl avem pe domnul Ciolacu, care spune că el e în stare să... sau că vrea să scadă cheltuielile, dar nu o face, le crește, și ne întrebăm: cum naiba se întâmplă lucrul ăsta? Ei, ne uităm la legea asta și ne dăm seama cum face, pentru că în această lege... Trecem peste faptul că statul român trebuia de mult să fie capabil să își apere interesele în litigii, dar e o propunere ca oameni din Ministerul Justiției să beneficieze de o creștere de salariu cu 50%, pentru că... Nu se știe pentru ce... Pentru că au de-a face cu un litigiu!

Păi, domnilor, mai bine nu faceți... Dați-i banii pe mână lui Ciolacu, să le dea în mână câte un plic, și s-a terminat. Că sunt clientela dumneavoastră, nu?

În modul ăsta nu veți ajunge niciodată să guvernați cinstit România. Veți continua să faceți aceleași și aceleași lucruri – să vă hrăniți clientela de partid.

Să vă fie rușine!

Doamna senator Diana Iovanovici.

## Mulțumesc.

Ce bine ar fi fost ca acele sancțiuni să fie asupra unor persoane, nu asupra unor instituții sau autorități. Cred că nu ați citit bine. Sumele se vor recupera de la instituții sau autorități publice locale, eventual și prin posibilitatea eșalonării recuperării acestora.

Mai mult, aveți o procedură de alegere a avocaților care să reprezinte statul român în astfel de litigii, procedură care nu e menționată aici, ci se lasă, evident, în sarcina instituțiilor: Ministerul Justiției, Guvern și așa mai departe..., memorandumuri și așa mai departe.

Dumneavoastră, de fapt, nu faceți nimic altceva aici decât mai adăugați un pic de birocrație și de fapt nu rezolvați situația acestor feluri de procese.

Vorbiți de Roșia Montană?!

Mulțumesc.

Păi, de ce nu întrebați Comisia Europeană ce a obligat România să facă? Să trădeze interesul național și să despăgubească înainte de a fi judecat procesul.

Mulțumesc.

Domnule senator Negoi Remus, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să susțin un amendament, pe care l-am susținut și în Comisia de buget, finanțe a Senatului, referitor la L109/2024, și anume abrogarea art. 3 alin. (1), care spune că „prin derogarea de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului din fonduri publice...” și așa mai departe. Noi dorim eliminarea acestui articol care mărește nejustificat, din punctul nostru de vedere, salariile unor funcționari publici.

Acest articol creează un tratament preferențial pentru anumite categorii de personal, fără să ofere o justificare clară și obiectivă pentru această majorare salarială de 50%. Astfel de privilegii nu sunt justificate într-un sistem corect și echitabil de remunerare a personalului din fonduri publice, iar eliminarea acestui articol ar aduce mai multă transparență și echitate în cadrul sistemului salarial. Derogarea de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 ar putea deschide ușa către alte excepții și privilegii acordate.

N-am înțeles – și asta am explicat-o și în cadrul Comisiei de buget, finanțe – de ce trebuie să acordăm majorări de salarii unor angajați ai instituției care să găsească niște case de avocatură specializate. Și, perfect de acord cu lucrul acesta, trebuie să existe case de avocatură care știu despre ce este vorba și care să reprezinte România în procesele internaționale, dar de ce trebuie să li se mărească salariile unor oameni care au rolul ăsta? Tocmai asta este în fișa posturilor lor, să găsească niște case de avocatură care să reprezinte România în procesele internaționale. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnul senator Alexandru Nazare. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Câteva precizări legate de cele enunțate de colegii noștri. În primul rând, trebuie să reamintim faptul că centralizarea făcută la Ministerul Finanțelor a tuturor arbitrajelor de la toate ministerele înseamnă un efort semnificativ în plus pentru o direcție care are 10 persoane din acest minister.

Acești 10 juriști, practic, țin tot ce înseamnă arbitrajele României. Și asta nu înseamnă doar că angajează case de avocatură, ci asta înseamnă că organizează toate comisiile interministeriale și lucrează efectiv pentru apărarea României și cei 10. Numai că, dacă noi ne hotărâm deodată să le mărim volumul de muncă semnificativ, dându-le absolut toate arbitrajele, atunci trebuie să găsim și o formă în care acești oameni, justificat, cu fișe zilnice, ca..., pe ore, cum se face și la avocați..., să le oferim această posibilitate.

Nu pentru Ministerul Justiției; deci Ministerul Justiției nu e implicat în această chestiune. E implicat doar Ministerul Finanțelor și SGG-ul și e un număr foarte limitat de oameni. Și eu cred că, dat fiind... luând în calcul consecințele pe care le pot avea situațiile în care noi pierdem arbitraje și suntem nevoiți să plătim sute de milioane de euro, această chestiune e minoră..., este minoră.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru precizări, domnule senator.

Bun. Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 9, Propunerea legislativă privind completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului (L53/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile generale.

Invit inițiatorul, dacă este prezent și dacă dorește să intervină.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări în vederea prezentării raportului.

Domnule președinte Țâgârlaș, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică a fost sesizată, prin L53/2024, în vederea întocmirii unui raport.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2006, în sensul în care, în momentul depunerii prezentei propuneri, statul se află în imposibilitatea de a valorifica cauțiunile depuse de către societățile comerciale care au fost ulterior radiate, fapt ce a determinat ca instanțele de judecată să nu aibă posibilitatea de a lichida pozițiile înregistrate în registrul de valori aferente acestor categorii de cauțiuni.

Comisia juridică a emis un raport de admitere, fără amendamente.

Guvernul susține inițiativa.

Suntem în discuția unei legi organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt solicitări de intervenție? Nu.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și pentru completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L66/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Invit inițiatorul, dacă este prezent și dacă dorește să susțină propunerea.

Dacă nu, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Înainte de a-l invita pe domnul Țâgârlaș...

Numai o secundă!

Aveți cuvântul, domnule senator Radu Mihail.

## Mulțumesc, domnule președinte.

După consultări cu colegii de la celelalte partide, v-aș propune să retrimitem la comisie această inițiativă, pentru o săptămână, motivul fiind că una din obiecțiile majore când s-a lucrat la raportul pentru această lege a fost divulgarea CNP-urilor candidaților la alegeri și se pare că am găsit o soluție la această situație, care poate fi discutată în comisie. Deci rugămintea e dacă puteți să supuneți la vot o cerere de retrimitere la comisie, pentru o săptămână.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnule senator Romașcanu.

Bun. Am luat act de acest lucru.

Retrimiterea la comisie a fost aprobată.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 (L91/05.02.2024).

Pe procedură, a solicitat cuvântul domnul senator Radu Mihail.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca și la inițiativa anterioară, se pare că am avut colegi care au discutat și au găsit o soluție care ar putea fi acceptabilă pentru această inițiativă.

Deci rugămintea e să supuneți la vot o retrimitere la comisie, tot pentru o săptămână. Mulțumesc.

Supun, de asemenea, retrimiterea la comisie a L91/05.02.2024, pentru o săptămână.

Vot, vă rog.

72 de voturi pentru, 10 voturi contra.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost aprobată.

Trecem la punctul 12, Propunerea legislativă pentru completarea unor acte normative în materie electorală (L100/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Invit inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină propunerea.

Nu este, nu dorește.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte Țâgârlaș să prezinte acest raport comun.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia juridică și Comisia de administrație au fost sesizate prin L100/2024 pe o inițiativă care vizează limitarea la două a numărului de mandate pentru care poate fi aleasă o persoană.

Consiliul Legislativ – aviz negativ.

CES-ul – aviz negativ.

Comisia pentru românii de pretutindeni – aviz negativ.

Pe cale de consecință, în baza argumentelor expuse în ședințele celor două comisii, s-a emis un raport de respingere, cu majoritate de voturi.

Discutăm de lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnule senator Lavric Sorin, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

La câte monologuri am ascultat astăzi, al căror efect a fost nul, am să vă supun atenției încă un monolog. Vă amintiți ce v-am spus data trecută, că nicio luare de cuvânt de la acest microfon n-a schimbat intenția de vot a cuiva dintre dumneavoastră. Disciplina de partid e disciplină de partid. Eu îmi țin monologul, deși, așa cum am auzit din gura domnului senator Țâgârlaș, raportul este de respingere. Firește, dumneavoastră îl veți respinge.

Și totuși proiectul este bun. Ce vrea el? Vrea ca numărul de mandate de care au parte aleșii locali, aleșii parlamentari sau europarlamentari să fie de maximum două, atât. Ce vedem noi astăzi? Vedem parlamentari care s-au încremenit, s-au eternizat în 4, 5, 6 mandate. Vedem primari care, la fel, sunt înșurubați acolo de două decenii. Și ne întrebăm de ce există baroni locali și de ce baronii ăștia s-au înconjurat de o camarilă care spoliază județul, financiar și economic.

Proiectul acesta vrea să preîntâmpine această proliferare a corupției prin perpetuarea mandatelor. Nu înțeleg de ce nu vreți ca mandatele să fie de maximum două, așa cum este în cazul Președintelui României.

Vom vota contra raportului de respingere.

Alte solicitări de intervenție dacă mai sunt? Nu.

Situație în care declar încheiate dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare (L105/05.02.2024).

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dorește să susțină propunerea.

Domnule senator Lavric, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Ce vrea acest proiect legislativ care este propus de partidul AUR? Vrea să mărească numărul de senatori și de deputați din Circumscripția electorală nr. 43, care este circumscripția destinată românilor din afara țării, pentru ca în felul acesta să reprezentăm în mod proporțional numărul oamenilor, românilor din exil. Vă amintesc că există peste un milion de români care au domiciliu stabil în străinătate. Ei trebuie să fie reprezentați în mod proporțional. Din păcate, lucrul acesta nu se întâmplă. Acum, din diaspora, în Parlament, românii sunt reprezentați prin doi senatori și patru deputați, situație cu totul și cu totul inechitabilă.

De ce este inechitabilă? Pentru că, potrivit Legii electorale, norma de reprezentare este următoarea: un senator trebuie să fie ales de 168 de locuitori, iar un deputat de 73.000 de locuitori. Dacă aplicăm norma asta reprezentativă la numărul de români din diaspora, este firesc ca ei să poată aduce în Parlament un număr mult mai mare, și anume 6 senatori și 14 deputați. Prin asta noi nu mărim numărul de parlamentari din Parlamentul României; nu facem altceva decât să luăm din circumscripțiile mari din țară un număr de mandate, să le transferăm în diaspora și în felul acesta vom căpăta o reprezentare democratică și proporțională, pentru că tot timpul vorbiți de această reprezentativă... de reprezentare, care trebuie să fie justificată din punct de vedere numeric.

Încă o dată, nu este vorba de a mări numărul de senatori sau deputați. Dimpotrivă. Dacă vă amintiți, noi am venit cu referendum, am amintit de un referendum deja petrecut, prin care românii așteaptă ca Parlamentul să fie redus la 300 de parlamentari, adică 100 de senatori și 200 de deputați. Prin urmare, n-avem nici cea mai mică intenție de a mări prin acest proiect legislativ numărul parlamentarilor. Vrem doar ca

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

- Doamna senator Diana Iovanovici, aveți cuvântul.

##

- Iarăși m-am grăbit, iertați-mă, și n-am dat... n-am dat... Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte Țâgârlaș să prezinte acest raport, sintetic.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate prin L115/2024 în vederea întocmirii unui raport comun cu privire la o inițiativă legislativă care prevede suplimentarea numărului de senatori la 6 și a deputaților la

- 14 în Circumscripția electorală nr. 43 – diaspora. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ. Consiliul Economic și Social – aviz negativ.

- Comisia pentru românii de pretutindeni, un aviz negativ. În urma dezbaterii în cele două comisii, în mod separat, s-a

- adoptat un raport de respingere, cu majoritate de voturi. Suntem în perspectiva unei legi organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamna senator Iovanovici.

## Mulțumesc frumos.

Îi dau dreptate domnului senator Sorin Lavric și, pentru că m-am întors din Italia, unde am avut întâlnire cu românii din afara granițelor țării, de la Roma, ei au făcut această pâine pentru dumneavoastră. Este o pâine neagră și amară ca viața lor. Este pâinea pe care ei v-o dau să o mâncați și m-au rugat să v-o aduc aici, în Senatul României, și să vă dau pâine de aici, făcută cu cărbune, ca să vedeți ce înseamnă viața lor amară și neagră în străinătate, făcută de voi, și cum vă bateți joc și nu le lăsați măcar câteva mandate în plus ca să fie reprezentați la nivel de diaspora.

Da, Sorin Lavric are dreptate, vă bateți joc de acești oameni.

Mulțumim, mulțumim, doamna senator.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Eu m-am întors acum din Italia...

Mulțumim, doamna senator. Domnule senator Radu Mihai, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Se pare că am mai avut o dovadă că pe orice pune mâna Moscova se amărăște. Asta e!

Alianța Dreapta Unită – USR, Forța Dreptei și PMP – a solicitat ca în acest an să votăm în Parlamentul României legislația necesară pentru a avea în Parlament 300 de parlamentari, așa cum au votat românii la referendum. Ăsta este un obiectiv normal și natural, să fim mai eficienți. Asta nu înseamnă că putem continua să acceptăm ca românii din afara granițelor să fie tratați inechitabil. Pentru că, în acest moment, votul cuiva, unui român, cetățean român, care locuiește la Roma sau la Londra sau în altă parte, valorează mai puțin decât votul unui român de la Vaslui, de la Buhuși sau mai știu eu de unde.

USR a inițiat proiecte pe acest subiect acum 6, 7, 8 ani, dacă nu mă înșel, 7 ani cel puțin, și continuăm să susținem că nu putem avea alegeri echitabile în România atâta timp cât diaspora nu este tratată cu echitate. Obiectivul nostru este să avem 300 de parlamentari și diaspora să fie corect reprezentată acolo. Și, până atunci, dacă vă lăcomiți să aveți mulți parlamentari, să avem totuși diaspora echitabil reprezentată în orice Parlament al României.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte solicitări de intervenție.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Continuăm lucrările, stimați colegi.

Trecem la secțiunea de vot.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, adoptată la cea de-a 108-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii a Organizației Internaționale a Muncii, la Geneva la 21 iunie 2019 (L112/12.02.2024).

Acest proiect de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Creditul fermierului”, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pentru modificarea art. 12 alin. (1) din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și

afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare și creditare, precum și pentru susținerea obiectivelor naționale de politică agricolă (L110/12.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2024 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, precum și pentru aprobarea unor măsuri de aplicare a acesteia (L116/19.02.2024).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 469 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015 (L749/28.12.2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Pentru început,

La punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 155 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L754/28.12.2023).

Raportul de

respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Drept urmare,

Mulțumesc, domnule președinte.

E singurul amendament respins. Pentru a pune în acord cu Consiliul Legislativ și a elimina contribuția pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

În continuare...

Deci

În continuare,

Propunerea legislativă nu a fost adoptată.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor (L2/22.01.2024).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, proiect care face parte din categoria alegerilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 7, Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (L208/18.04.2023).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, așa cum a fost adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

La punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2005 privind reprezentarea României sau a instituțiilor publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a

Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (L109/12.02.2024).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum

La punctul 9 avem Propunerea legislativă privind completarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului (L53/05.02.2024).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.

La punctul 12 avem Propunerea legislativă pentru completarea unor acte normative în materie electorală (L100/05.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare (L105/05.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

Stimați colegi,

Vă reamintesc: în ședința plenului de marți, 27 februarie, au avut loc dezbaterile generale asupra inițiativelor legislative înscrise la secțiunea a III-a a ordinii de zi, urmând ca în această ședință să ne pronunțăm prin vot asupra acestora. Deci trecem la votul asupra acestor inițiative dezbătute în data de 27 februarie.

La punctul 1 avem Proiectul de lege privind energia eoliană offshore (L739/28.12.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 2, Propunerea legislativă privind completarea art. 11 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998 (L764/28.12.2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Pentru început,

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Acum

Propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare (L45/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare (L46/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

La punctul 5 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind

finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată (L50/05.02.2024).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat.

La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L93/05.02.2024).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

Stimați colegi,

În încheiere, permiteți-mi să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul produselor din tutun;

2. Lege pentru instituirea zilei de 15 iulie ca Ziua mărcii poștale românești;

3. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2023 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2015 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru asigurarea tranziției de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia la nivel național – tot procedură de urgență;

5. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul furnizării de servicii publice electronice aferente înmatriculării vehiculelor în România – tot procedură de urgență;

6. Lege pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace dintre România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative;

7. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2023 privind aprobarea Programului național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino” și a Programului național de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic din sistemele de sănătate și de învățământ – procedură de urgență;

8. Lege privind instituirea premiului național „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru merite deosebite în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură;

9. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2022 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale și administrative a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și a Autorității pentru Digitalizarea României necesare implementării

componentei C7 – Transformare digitală din Planul național de redresare și reziliență, precum și alte categorii de măsuri – procedură de urgență;

10. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2022 pentru modificarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și a altor acte normative – procedură de urgență;

11. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329

C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|487234]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 39/29.III.2024 conține 20 de pagini.**

Prețul: 100 lei