Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 15 aprilie.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența până în acest moment 80 de colegi.

Le mulțumesc colegilor Roberta-Alma Anastase și Marius Humelnicu pentru asistență.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii, observații, puncte de vedere pe ordinea de zi, vă invit.

## **Doamna Roberta-Alma Anastase**

**:**

Nu sunt. A, ba da!

Domnule senator Fenechiu, vă rog.

Domnule președinte,

La ordinea de zi am două propuneri.

Prima propunere este de retrimitere a... retrimitere a L163, dar nu la cele două comisii raportoare care au existat, ci la Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, ceea ce se poate face prin votul plenului.

Deci solicit termen o săptămână pentru L163/2021, o retrimitere la Comisia juridică și la Comisia pentru constituționalitate, fiind o solicitare a Președintelui României.

Cea de-a doua propunere este de suplimentare a ordinii de zi cu L... cu L183/2004, nu L183/2004..., 2024 – Proiectul de lege pentru completarea art. 16 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Deci precizez că are raport întocmit, raportul este deja în plen și solicit suplimentarea, ultima pe ordinea de zi urmând să fie L183.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bun.

Și, pe lângă cei doi colegi, Darău și Mihai Alfred-Laurențiu, înțeleg că mai e doamna senator Pauliuc, da?

Aveți cartela acum. Bun.

Mulțumesc.

Bun. Dacă a găsit cartela și doamna senator Pauliuc, supun suplimentarea ordinii de zi cu L183/2024, conform propunerii formulate de către liderul de grup PNL.

Vot, vă rog.

76 de voturi pentru, 9 abțineri.

S-a adoptat și această propunere.

Și domnul senator Turos Lóránd votează tot fără cartelă. Bun. Mulțumesc.

Acum

În continuare,

Stimați colegi,

La cea de-a III-a secțiune a ordinii de zi avem pentru perioada 22 aprilie – 27 aprilie următorul program de lucru, aprobat de către Comitetul liderilor. Este afișat.

Dacă nu sunt intervenții în legătură cu acest program,

Programul de lucru pentru perioada 22-27 aprilie a fost adoptat.

Înainte de a trece la secțiunea I a ordinii de zi, vreau să salut prezența în sala de plen a unui grup de la Mănești, Dâmbovița, condus de către domnul Nicolae Maria Mira, la invitația domnului senator Virgil Guran.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și domnului senator.

La punctul 1, secțiunea I, avem rapoartele privind activitatea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României pe anii 2019, 2020, 2021 și 2022.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, rapoartele de activitate ale institutului se analizează de către comisiile parlamentare de specialitate, care informează plenul fiecărei Camere a Parlamentului.

Rapoartele comune ale Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, domnul președinte Augustin Țâgârlaș, să prezinte rapoartele. Aveți cuvântul, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu normele formale, cuprinse în Regulamentul Senatului, respectiv art. 35 și art. 70, Comisia juridică și Comisia pentru administrație au fost sesizate în vederea întocmirii unui raport aferent rapoartelor de activitate ale Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, aferente anilor 2019, 2020, 2021, 2022.

Aceste rapoarte au fost încărcate pe site-ul Senatului și pot să fie vizualizate.

Menționez că au fost discutate de către cele două comisii, în ședințe separate, în data de 12 și 25 martie 2024, și cele două comisii, cu majoritate de voturi, au hotărât să propună Senatului adoptarea unui raport comun, raportat la dispozițiile alin. (2) al art. 8 din legea-cadru care reglementează instituția aferentă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Am luat act de aceste rapoarte.

Cu voia dumneavoastră, trecem la cel de-al doilea punct al primei secțiuni, unde avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 9 aprilie 2024, a unei inițiative legislative, care este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Precizez că inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională.

Și continuăm lucrările la secțiunea a II-a a ordinii de zi...

Aveți cuvântul, domnule senator Pălărie.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să iau cuvântul pe trecerea tacită a inițiativei legislative L147/2024, pentru un simplu motiv. Ea, trecerea aceasta tacită, comite o uriașă nedreptate pentru asistenții personali din România, peste 80.000 de persoane, care, în diferite forme, m-au sunat, unii m-au întrebat dacă se mai poate face ceva. Când întrebau „Se mai poate face ceva?” mă întrebau despre salarizarea lor. Sunt oameni care câștigă astăzi sub salariul minim pe economie, undeva la 2.000 și ceva de lei, pentru faptul că stau acasă și îngrijesc un adult sau un copil cu dizabilități care nu se poate îngriji singur.

E vorba de speranța lor că la 2.000 de lei, dacă nu ar fi fost eliminați în mod discriminatoriu din ordonanță, din Legea salarizării, ar fi putut poate să mai adauge 400 de lei la bănuții lor, pentru a-și ține în viață copilul drag sau părintele drag.

M-au întrebat de o mie de ori: „Se mai poate face ceva, poate fi Senatul atât de ticălos încât să nu treacă un amendament care a fost adoptat în comisia raportoare, de muncă?” Le-am spus că, din păcate, astăzi nu se mai poate face mare lucru, ordonanța va avea legea de adoptare care trece tacit. Dar există o obligație morală și, din acest motiv, nu dau în niciun alt partid politic și nu doresc să politizez subiectul; există o obligație morală ca cei care clamează social-democrația sau solidaritatea socială, ca cei care consideră că trebuie să avem un stat funcțional... să nu-i lăsăm pe acești oameni condamnați la moarte prin foamete și sărăcie – asta este situația!

Motiv pentru care am rugămintea către toți senatorii de aici să facă un apel colegilor din Camera Deputaților să readucă în discuții și să voteze amendamentul care îi reîntorcea în dreptul asistenților personali profesioniști, cei care îngrijesc un bolnav 8 ore pe zi într-un centru, apoi merg liniștiți acasă, în timp ce asistenții personali îngrijesc 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână o persoană dragă cu niște bani cu care astăzi, în mod oficial, mor de foame.

Haideți să facem acest lucru! Este o nedreptate. Nu mai contează cine a generat-o și de ce, dar nu putem să rămânem tăcuți, surzi, muți, orbi la o asemenea nedreptate. Avem nevoie să intervenim.

Mulțumesc și eu. Continuăm lucrările.

Trecem la secțiunea a II-a.

La primul punct avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor și al frontierei (L155/25.03.2024).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Voican, Ministerul de Interne, pentru prezentarea proiectului de lege, în calitate de reprezentant al Guvernului.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian Voican** _– secretar de stat_

## _la Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2024 conține o serie de măsuri necesare aplicării, în principal, a Deciziei Uniunii Europene nr. 2024/210 a Consiliului din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România, ca urmare a eliminării controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024.

Concret, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2024 vizează măsuri compensatorii în contextul ridicării controalelor la frontierele interne aeriene și maritime, începând cu data de 31 martie 2024, și măsuri privind controlul migrației ilegale în contextul contingentului de lucrători străini.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor și al frontierei, în forma propusă de comisiile de specialitate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Doamna președinte Pauliuc, aveți cuvântul pentru prezentarea...

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

## Stimați colegi,

Cele două comisii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională împreună cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, au fost sesizate cu întocmirea unui raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor și al frontierei – L155/2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor și al frontierei, măsuri legislative în scopul asigurării controlului migrației ilegale.

La întocmirea prezentului raport comun s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru politică externă, Comisiei pentru românii de pretutindeni, Comisiei juridice, iar cele două comisii, în ședințe separate, au aprobat, cu unanimitate de voturi, un raport favorabil.

În consecință, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc, doamna președintă.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Doamna senator Pauliuc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

## Intervenția va fi foarte scurtă.

Vreau doar atât: să marchez faptul că, așa cum ați spus și așa cum a spus și reprezentantul Ministerului de Interne, la 31 martie, România intră parțial în Schengen, și anume prin Schengen maritim și Schengen aerian. Din acest motiv, o serie de facilități ale românilor, atunci când călătoresc în străinătate, în sensul că nu vor mai fi supuși controlului identității în momentul în care trec frontiera statului român.

Dar, în același timp, sunt o serie de reglementări care privesc dreptul la liberă circulație a copiilor. Și aici, dacă ne referim la copii până în 16 ani care pot circula singuri, în anumite situații vor fi anumite reglementări care trebuie puse în practică; dacă ne referim la imigrație..., la imigranți, o serie de sancțiuni pe care legislația română trebuia să le adopte pentru a ne adapta, aș spune eu, acquis-ului Schengen.

Mulțumesc foarte mult.

Și mulțumesc colegilor din comisiile de apărare și Comisia pentru muncă pentru votul în unanimitate în urma dezbaterii acestui proiect de lege.

Mulțumesc, doamna președintă. Dacă nu mai sunt...

Vă rog, domnule senator Radu Mihail.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În mod surprinzător, n-aveam de gând să intervin la această inițiativă, dar s-a... s-a pronunțat cuvântul magic „Shengen”. Deci cineva din coaliția majoritară PSD – PNL a avut îndrăzneala, ca să nu spun altfel, să spună „Schengen”.

Realitatea este rușinoasă pentru actualul Guvern, pentru că să te apuci să faci legislație e foarte bine și vom vota și noi această inițiativă, dar să susții că am fi intrat un pic în Schengen este o aberație. Deci, într-adevăr, cetățenii români care călătoresc cu avionul au câștigat 10 minute. Cetățenii români care conduc camioane pline cu bunuri românești care merg la export stau câte 3 zile în vamă. Asta este realizarea Guvernului PSD – PNL. Și să fie foarte clar că inclusiv prevederile legate de modul în care copiii pot părăsi teritoriul sunt și acelea discriminatorii. Pentru că, dacă mergi cu avionul, ai mai avea o șansă să nu se uite la tine când treci granița. Dacă mergi cu camionul sau mașina, ghinion, ești încă foarte departe de Schengen.

Așa că rugămintea este să o lăsați mai moale cu propaganda că ați făcut ceva pentru trecerea în Schengen a României și să faceți concret, astfel încât România să fie tratată egal cu celelalte țări din Europa și românii să nu se mai simtă discriminați și economia României să nu mai piardă miliarde de euro în fiecare an din cauza neprofesionalismului Guvernului PSD – PNL.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Iovanovici Diana, aveți cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

Păi cred că puteați să faceți lucrurile astea când ați fost la guvernare, nu? Că doar ați fost, vreo 8-9 luni tot ați fost; în 9 luni se năștea un copil; până atunci puteați să dați și dumneavoastră naștere unor legi care să ajute românii în afara granițelor țării. Nu vreți discriminare, nu-i discriminați nici dumneavoastră, că sunteți primii care discriminați!

În al doilea rând, tot poporul ăsta este condus de niște personaje care discriminează. Discriminăm pentru că avem o sută de mii de muncitori străini, vorbim de migrație legală și ilegală, o sută de mii de oameni care au prioritate la angajare, în timp ce românii noștri din afara granițelor țării, peste aproape 10 milioane de români, dați afară tot de voi, în 34 de ani, nu au cum să aibă parte de asemenea avantaje pe care le au cei care vin din afară să se angajeze în România.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Deci, domnilor, n-aveți decât să...

Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 2, unde avem Proiectul de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare (L184/08.04.2024).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului.

Îl invit pe domnul secretar de stat Poșa de la Ministerul Cercetării și Digitalizării să prezinte proiectul de lege, cred, ca reprezentant al Guvernului.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Marius Viorel Poșa** _– secretar de stat_

## _la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul legii privind statutul personalului din cercetare, dezvoltare și inovare propune revizuirea cadrului normativ actual, prin abrogarea Legii nr. 319/2003 privind statutul personalului din cercetare și dezvoltare și a Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltare tehnologică și inovare și adoptarea unui act normativ unitar, în vederea îndeplinirii jalonului 274 (reforma 5 – componenta 9) din PNRR.

Proiectul a fost elaborat în urma colaborării dintre Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Academia Română și academiile de ramură, Consiliul Național al Rectorilor și Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare și Dezvoltare din România.

Vă rog să ne susțineți prezentul proiect în forma care a fost aprobată și dezbătută în comisii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru apărare... Iertați-mă!

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie au elaborat un raport comun.

O invit pe doamna președinte Silvia Dinică să prezinte acest raport.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare – inițiator: Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare analizarea cadrului normativ actual și revizuirea acestuia în vederea îndeplinirii jalonului 274 din PNRR, inclus în aranjamentele operaționale asumate de Guvernul României, adoptarea unui nou statut al personalului de cercetare, dezvoltare și inovare.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru învățământ au transmis avize favorabile.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, din partea Guvernului, reprezentanți ai Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

În ședința din 15 aprilie 2024, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport. Amendamentele respinse se găsesc în anexa nr. 2.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru știință, inovare și tehnologie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, precum și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Mulțumesc, doamna președintă. Domnule senator Adrian Hatos, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. O să am o intervenție foarte scurtă.

Nu votăm această lege doar pentru că este jalon PNRR – ceea ce, pe de altă parte, este important –, nu votăm această lege doar pentru că acordăm legislația cu privire la carierele cercetătorilor cu normele europene în domeniu – care au apărut după legile care până acuma reglementau carierele de cercetare –, ci o votăm pentru că este clar necesar să facem carierele de cercetare mai atrăgătoare, să-i motivăm mai bine pe cercetătorii cu experiență și, în cele din urmă, să oprim acest exod al creierelor pe care îl suferă România, în care tinerii talentați pleacă cine știe pe unde și evită, mi se pare, în ultima perioadă, cu o mare stăruință, orice carieră în cercetare în România.

Acum, ca ultimă remarcă, pentru că nu o să intru în detaliile legii care chiar adresează această problemă, întotdeauna când e vorba de un rezultat este bine să ne uităm și la proces, pentru că, până la urmă, procesul arată dacă este corect ceea ce am făcut sau nu e corect ceea ce am făcut, și, din acest punct de vedere, aș vrea să felicit Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și comisia, alături de care s-au realizat consultări cu toți actorii, inclusiv cercetătorii din toate domeniile din România, nu numai cu directori, ci și cu cercetători.

Această lege, până la urmă, reușește să creeze acele instrumente care vor, sperăm, aduce mai mulți tineri talentați și vor produce mai multă performanță în institutele naționale de cercetare.

Bineînțeles că nu este o lege care să fericească la maximum pe toată lumea, critici vor fi, în cele din urmă, dar este o lege foarte bună, care merită să fie votată. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

## Mulțumesc frumos.

49 de pagini de discuții despre cercetare pentru un domeniu – cercetarea – care lipsește cu desăvârșire în România.

Nicăieri nu scrie cât... de unde luați toți banii. Da, înțeleg că este un cadru de cercetare la nivelul Uniunii Europene, dar mă întreb câți cercetători mai există în România, câți mai pot rezista cu salariile submediocre. Și mă întreb când..., la capitolul „Evaluare”, cine face evaluarea cercetărilor... cercetătorilor. Analfabeții funcționali și inculții pe care i-ați angajat în cele mai înalte funcții?! Pentru că pe meritocrați n-ați făcut altceva decât să-i dați afară.

În fond și la urma urmei, este aceeași Mărie, cu altă pălărie, o altă lege pe care o scoateți doar pentru a bifa niște chestiuni pe care vi le cere Uniunea Europeană...

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc. Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte solicitări de intervenție. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final...

Domnule senator, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Înțelegem nevoia de rapiditate pentru a ne asigura că jaloanele PNRR sunt îndeplinite; chiar e nevoie de așa ceva. Cred că modul în care a fost dezbătută această lege – și sunt

de acord cu colegul de la PNL – arată că Senatul României poate să îmbunătățească propunerile, poate să vină cu lucruri constructive și să se asigure că ce trimitem la Cameră este... are valoare adăugată substanțială, prin munca care a fost făcută, mai ales în cazul actual, în comisie, în colaborare cu reprezentanții Guvernului. S-a lucrat mult în comisie și, repet, cred că trebuie să fie un exemplu pentru modul în care sunt discutate și elaborate proiectele care ajung aici ca să le votăm.

Evident, s-a spus deja, au rămas subiecte care nu sunt închise sau care sunt perfectibile. Mai mulți actori din domeniu și-au manifestat interesul de a vedea corecții sau îmbunătățiri și sunt convins că se poate face acest lucru dacă și la Camera Deputaților munca în comisii va fi la fel de aplicată ca cea din comisia din Senat.

Și evident că USR nu se va opune acestei legi și lasă majoritatea PSD – PNL să o treacă pe... să meargă mai departe.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții...

Mai sunt. Domnul Florian Bodog. Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu mă așteptam să veniți să spuneți că susțineți legea, nu că nu vă opuneți la lege.

Legea a fost foarte mult timp în transparență decizională, a fost în consultare publică.

Într-adevăr, au fost foarte mulți participanți la ședințele de comisie și cred că varianta amendată de comisiile de specialitate merită votul Senatului.

Ca orice lucru, este perfectibilă, așa că îi rog și pe colegii de la USR s-o voteze.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Bodog. Domnul senator Dăneasă Mircea.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

În România a existat și înainte de Revoluție cercetare. Dacă s-ar face comparație între cercetarea de atunci și cercetarea de acum, ar fi, cred, un lucru foarte folositor și de luat aminte.

Punctul doi. Nu există un studiu în care să fie reliefat foarte clar raportul dintre investiție în cercetare și plusvaloarea pe care o aduce cercetarea, în bani, în valută. Cercetarea de bază nu aduce valută, dar cercetarea aplicată ar trebui să aducă valută. Trebuie să știți că cea mai mare cifră de afaceri din Israel o are Universitatea din Tel Aviv – și numai pe cercetare, cercetare prin contracte, cele mai multe cu Statele Unite. Noi nu avem contracte de cercetare aplicată cu agenți economici, cu companii, cu mari companii transnaționale. Or, cercetarea se finanțează cu bani mulți și acești bani nu pot să provină doar din buget. Trebuie să existe surse de finanțare a cercetării din zona în care cercetarea este solicitată.

Vă mulțumesc.

Este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului superior.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Brătescu.

Da. Mulțumesc.

Eu am crezut, până astăzi, că le-am văzut pe toate. Am crezut că în perioada aceasta preelectorală există totuși măcar o reținere – de a nu arunca cu noroi până și în cercetare.

Cercetarea are regulile ei (și de funcționare, și de evaluare) și vă rog, dragi colegi, să nu aruncăm cu noroi în munca atâtor cercetători care muncesc din greu.

Și, când spuneam că am crezut că am văzut de toate, nu mă așteptam ca un partid să dețină președinția unei comisii, să voteze în comisie în favoarea acestei legi, iar acum să ne lase, așa, în ceață, în privința exprimării unei intenții clare cu privire la votul asupra unei legi așteptate de lumea cercetătorilor din România.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Chiar nu mai sunt solicitări de intervenție, deci putem încheia dezbaterile.

Trecem la punctul numărul 4, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023 (L163/25.03.2024).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină propunerea.

Nu este.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, în vederea prezentării raportului.

Doamna senator Irina Kovács, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2021 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației

În iulie 2021, Președintele României a cerut reexaminarea legii din următoarele motive...

Doamna... doamna senator, iertați-mă că vă întrerup, dacă... Am vrea să prezentați raportul de la punctul numărul 4. Punctul numărul 3 s-a retrimis la comisie.

Am înțeles.

Mulțumesc. Scuze!

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul numărul 4 – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului, Comisia pentru învățământ a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023 – inițiatori parlamentari USR și PSD.

Propunerea legislativă vizează crearea cadrului normativ primar necesar astfel încât studenții să nu poată fi obligați să petreacă mai mult de 8 ore consecutive în facultate zilnic, astfel încât să se poată angrena și în activități suplimentare.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social a analizat propunerea legislativă și a avizat nefavorabil.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis aviz favorabil. Comisia pentru tineret și sport a transmis aviz negativ.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

În ședința din 9 aprilie 2024, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, pe considerentul că există standarde de organizare a activității didactice cu studenții stabilite și verificate de ARACIS.

Comisia pentru învățământ supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator. Dacă sunt solicitări de intervenție? Domnule senator Ștefan Pălărie, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă a fost inițiată de către colega mea Silvia Dinică și subsemnatul.

Ne-am propus să rezolvăm o problemă reală, existentă, introducând în lege necesitatea sau obligativitatea ca studenții să nu petreacă mai... să nu mai petreacă mai mult de 8 ore la cursuri pe zi, ca interval între primul și ultimul curs sau prima și ultima activitate educațională a zilei.

Spunem că în continuare este o necesitate, pornind de la simpla realitate: recent, sute de studenți ai Universității de Medicină și Farmacie din Iași au protestat, printre altele, și pentru că petrec și 12 ore pe zi la facultate. Cu siguranță că cei care fac orarele nu își propun să îi chinuie pe studenți; suntem convinși de acest lucru. Și totuși, din cauza resurselor limitate, se ajunge în situația ca un student, așadar, să aibă peste 12 ore de efort.

Dacă ne uităm puțin pe Codul muncii și o să vă întreb care este durata unei zile de lucru, o să-mi spuneți că e – normal, toată lumea știe, e de bun-simț – 8 ore pe zi. Dacă e mai mult de 8 ore pe zi, se consideră timp suplimentar, se plătește separat; avem o legislație specifică pentru asta. Dar dacă un student petrece mai mult de 8 ore pe zi în activitate profesională educativă, nu de muncă, ni se pare că asta este absolut normal și intră în autonomia universitară.

Sunt convins, repet, că nimeni nu vrea mai mult de 8 ore pe zi. Cu toate astea, înseamnă că nu avem fie suficienți profesori, fie suficiente laboratoare, fie suficiente spitale, fie suficiente locuri în care activitățile să poată fi organizate într-un program de 8 ore.

Câtă vreme problema există, ea necesită o soluție. Soluția pe care noi am propus-o și pe care, în continuare, prin votul acordat inițiativei, o s-o sprijinim este aceea ca, prin lege..., în Legea învățământului superior să fie trecut explicit că, sigur că da, universitățile au autonomie, dar trebuie să se încadreze în această obligație față de student: de a nu avea un program mai lung de 8 ore. Asta nu înseamnă să tăiem numărul de credite, nu înseamnă să tăiem orele, numărul de activități, ci doar să le reorganizăm administrativ diferit.

Domnul senator Florian Bodog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule coleg, nu ați dat cel mai bun exemplu cu medicina, pentru că ARACIS-ul stabilește numărul maxim de ore pe săptămână; pentru facultatea de medicină este de 28 de ore săptămână, așa că n-au cum să aibă 12 ore pe zi de activitate, pe de o parte.

Pe de altă parte, pentru ca studenții de la medicină să apuce să vadă diferite cazuri sau să vadă diferite urgențe, e adevărat că unele activități se desfășoară dimineața, iar alte activități se desfășoară seara – și vorbesc despre activitățile de gardă, orele de gardă, care sunt normate în statele de funcții și pe care fiecare dintre colegii mei de la medicină le face.

Nu cred că ne dorim să facem o reglementare în care să spunem că studentul trebuie să stea de la 8.00 la 16.00 la facultate, nici nu cred că... Nici studenții nu cred că își doresc acest lucru, pentru că nu este nici în interesul lor, pentru că nu au cum să acumuleze diferite tipuri de cunoștințe, și nici în interesul nostru, care vom fi pacienții lor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, declarăm încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 5 avem Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative (L165/02.04.2024).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul domnului secretar de stat Attila György – Ministerul de Finanțe.

Aveți cuvântul.

**Domnul György Attila** _– secretar de stat la Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc frumos.

Prin proiectul de lege sunt propuse prevederi de aliniere a legislației naționale din domeniul piețelor financiare cu directive europene, fiind propuse modificări ale Legii nr. 126/2018, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 și Legii nr. 74/2015.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul de adoptare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat raport comun.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz favorabil. Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială a transmis aviz favorabil.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

În ședințele separate ale celor două comisii, desfășurate în data de 8 aprilie 2024 în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în data de 9 aprilie 2024 în Comisia economică, industrii și servicii, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt solicitări de intervenție?

Vă mulțumesc. Da, solicitări de intervenție.

Domnule senator Negoi Eugen-Remus, aveți cuvântul.

Nu sunt.

Mulțumesc.

Declarăm încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Și trecem la punctul numărul 6, unde avem Propunerea legislativă pentru implementarea bugetării participative la nivel local, precum și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (L158/25.03.2024).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină propunerea.

Nu. Nu este cazul.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru prezentarea acestui raport.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor desfășurate în ședințe separate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt solicitări de intervenție? Domnul senator Adrian Costea.

Vă mulțumesc.

Intervenția mea la punctul 6 este următoarea:

Există o anumită reținere din partea autorităților administrației locale cu privire la transparența bugetară. Cu atât mai mult, acest instrument de bugetare participativă pare un vis îndepărtat în România, atât de popular în multe orașe europene.

Potrivit Atlasului mondial al bugetării participative, în Europa sunt 4.500 de bugetări participative, corespunzătoare unor proporții de 39% din cazurile mondiale. Europa este regiunea care găzduiește cel mai mare număr de astfel de exerciții participative. De exemplu, orașul Lisabona a trecut, încă din anul 2008, la un nivel superior: bugetarea participativă online.

Vrem sau nu vrem, acesta este viitorul democrației: mai exact, folosirea instrumentelor digitale pentru creșterea participării cetățenești. Iar partea de buget participativ are două mari avantaje: comunicarea reversibilă și creșterea încrederii reciproce dintre cetățeni și autorități.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bugetarea participativă, într-adevăr, este un proiect extrem de benefic pentru comunitățile locale.

În Constanța este al treilea an de când se implementează, pentru că USR și-a dorit foarte tare și, prin intermediul consilierilor locali, a votat această inițiativă. Este al treilea an când se bugetează un proiect de bugetare participativă, la care participă cetățenii unei localități. Din păcate, primarul PNL din Constanța a ales să blocheze proiectele respective an de an. Dar asta este altă discuție.

Cu ce avem noi... cu ce nu suntem de acord: instituirea unui plafon minim de la care să pornească bugetul. Atâta timp cât autoritățile locale au autonomie locală, haideți să le lăsăm această autonomie! Pentru că, la fel, vă dau exemplu din Constanța: anul trecut, proiectul de bugetare participativă a fost bugetat cu 5 milioane de lei. Fiecare poate să-și bugeteze cu ce sumă consideră de cuviință, în funcție de proiectele respective, și nu cred că există vreun...

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mulțumesc.

Nu mai sunt...

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă, doriți să luați cuvântul, da?

Mulțumesc.

Un minut, vă rog.

Da, minutul de diamant.

Dacă n-ar fi luat dânsul cuvântul, nu aș fi luat nici eu. Dar aș vrea să îl întreb de ce nu a menționat sectorul 1, cu hoața de Clotilde Armand, pusă acolo pe furtul voturilor.

De ce nu vorbiți de sectorul 1? Acolo de ce n-ați făcut nimic? Acolo cine v-a mai oprit? Tot procurorii? Sau cine? Nu s-a mai putut fura sacii de... Nu s-au mai putut fura sacii de voturi?

Nu vă e rușine să vorbiți de chestiuni de genul ăsta, când sunteți primii penali ai țării? Voi, LGBT-iștii, care nu vă mai săturați de distrugerea mentalității copiilor, de promiscuitatea pe care le-o băgați în cap nonstop. Și îi mai și învățați să fure.

Ce tot arătați atâta cu degetul?

Mai vorbiți și de Clotilde Armand și de sectorul 1!

Bun. Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, declarăm închise dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 7 avem Proiectul de lege pentru completarea art. 16 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (L183/08.04.2024). Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat, Ministerul Justiției, pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Domnul Mihai Pașca** _– secretar de stat la Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar în anul 2023, de la bugetul de stat al României a fost cheltuită o sumă de aproximativ 10 milioane de lei – mai exact, 10.025.000 de lei – cu returnarea fugarilor din fața justiției. Față de această situație, venim în fața dumneavoastră astăzi cu un proiect de lege care urmărește limitarea acestui fenomen al fugarilor și descurajarea acestei atitudini infracționale, cu două prevederi simple și corecte, spunem noi, care au la bază principiul „fugarul plătește”.

În primul rând, conform proiectului de act normativ, costurile aferente preluării persoanelor care se sustrag de la urmărirea penală sau judecată vor fi avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare și, în al doilea rând, în ceea ce privește costurile aferente preluării persoanelor urmărite care se sustrag de la executarea pedepsei, autoritățile române dobândesc un drept de regres la instanța civilă competentă.

Avem raport favorabil.

Vă solicităm un vot de adoptare. Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule președinte Țâgârlaș, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului întocmit de Comisia juridică.

proactiv, a devenit extrem de responsabil, în sensul în care și cheltuielile ocazionate de extrădarea persoanelor căutate, celebrii fugari, să fie recuperate din patrimoniul acestora. De altfel, este absolut incredibil... resursele financiare care sunt puse la dispoziție pentru aducerea în țară a acestor persoane care se sustrag urmăririi penale sau executării pedepselor la care au fost condamnați în mod definitiv.

Și vreau doar să vă indic anumite date: în 2020 a fost dispusă urmărirea penală internațională pentru 1.260 de persoane, în 2021 – 1.420, 2022 – 1.574, 2023 – 1.530 de persoane. Menționez expres faptul că în anul 2023 au fost dispuse și organizate un număr de 587 de misiuni efectuate de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne privitor la aducerea în țară a persoanelor cu statut de fugari. Așa cum a explicat și a spus și secretarul de stat al Ministerului de Justiție, doar în 2023 peste 2 milioane de euro au fost cheltuite din bugetul statului, din bugetul românului, pentru a fi aduse aceste persoane să-și ispășească pedeapsa în România.

Din punctul meu de vedere, este absolut obligatoriu ca aceste persoane să răspundă pecuniar pentru efortul statului și pentru dezideratul de a respecta mecanismul coercitiv al legii în România, motiv pentru care Grupul liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Înțeleg că nu mai sunt alte solicitări de intervenție... Vă rog, domnule senator Negoi, aveți cuvântul. Pe ecran n-am nicio solicitare.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică a fost sesizată, prin adresa L183/2024, în data de 8 aprilie 2024, de către Biroul permanent al Senatului, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 16 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, L183/2024 având ca inițiator Guvernul României.

În urma analizei argumentațiilor puse la dispoziție de către Ministerul Justiției, de către Consiliul Legislativ, care a emis un aviz favorabil, și de Comisia de politică externă, care a emis, de asemenea, un aviz favorabil, în ședința din 15 aprilie 2024 membrii Comisiei juridice au votat în unanimitate un raport de admitere, fără amendamente.

Menționez faptul că discutăm o lege cu caracter ordinar, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea grupurilor parlamentare, domnule Țâgârlaș, aveți cuvântul – Grupul PNL.

Voi fi scurt, domnule președinte, și voi vorbi în numele Grupului liberal, care va susține acest proiect de lege, pentru că el este emblematic pentru modul în care Ministerul Justiției, în ultimul timp, și-a atins dezideratele, a devenit

Mulțumesc, domnule președinte.

Sper să mă încadrez în timp, să nu-mi tăiați microfonul, pentru că senatoarea sovietică a avut posibilitatea să-și exprime aberațiile în plenul Senatului, spunând lucruri pe care bineînțeles că nu le cunoaște, ca de obicei, și aruncând acuze, fiind în stare să se urce pe rachetele lansate de Putin, numai să îi facă pe plac acestuia.

Revenind la subiectul pe care noi îl discutăm, suntem foarte de acord cu acesta, vom vota pentru, noi, Grupul USR, al senatorilor USR, dar a venit totuși destul de târziu, mai ales în contextul în care doamna ministru al justiției este într-o deplasare exotică în Brazilia. Și eu sper că, dacă s-a dus acolo, a și rezolvat unele chestiuni care țin de justiția română și care nu suportă amânare.

Mulțumesc.

Mai sunt solicitări de intervenție? Doamna senator Iovanovici Diana, aveți cuvântul.

Când te-o lovi în scăfârlie racheta lui Putin, noroc că n-ai creier; n-o să fie nimic pe niciun perete.

Dar, în al doilea rând, vorbeați de fugari.

Fac apel la un limbaj adecvat, vă rog, doamna senator.

Da, mulțumesc. Vorbim la subiect, vorbim de fugari.

PNL-ul vorbește de fugari?! Numai ieri, un membru PNL a dat cu mașina peste un membru al Partidului S.O.S. România care aduna semnături în Avrig; a fugit de la locul faptei. L-a luat pe capotă, l-a aruncat. Și ați dispus organelor de urmărire penală să nu se implice. Ăsta a fost ordinul dumneavoastră. Până n-am făcut conferință de presă, Parchetul nu s-a sesizat. Un om este aproape paralizat din cauza PNL-ului, care a început să amenințe cu moartea membrii S.O.S. România.

Atât de tare vă e frică de noi? Să vă fie!

Numai că noi lucrăm pe lege. Și ocupați-vă de fugarii dumneavoastră...

Mulțumesc, doamna senator.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

...din partid...

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi, Continuăm lucrările și

S-a adăugat colegilor care votează fără cartelă și domnul senator Radu Oprea, domnul ministru.

Deci 89 de voturi pentru, 3 abțineri.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

La punctul numărul 2 avem Proiectul de lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare (L184/08.04.2024).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Stimați colegi, supun, pentru început, votului raportul, cu amendamente admise.

Vot, vă rog.

90 de voturi pentru, 3 abțineri.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat. Vă mulțumesc.

Acum

Proiectul de lege a fost adoptat. Mulțumesc.

Trecem la punctul numărul 4 al ordinii de zi, unde avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023 (L163/25.03.2024). Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Trecem la punctul numărul 5, unde avem Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative (L165/02.04.2024).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Punctul numărul 6, Propunerea legislativă pentru implementarea bugetării participative la nivel local, precum și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (L158/2024).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

La ultimul punct, punctul 7, avem Proiectul de lege pentru completarea art. 16 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (L183/08.04.2024).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, care face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Înainte de încheiere, dau citire unei note pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru introducerea, modificarea sau completarea mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene în cuprinsul unor acte normative, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală – procedură de urgență;

2. Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și pentru modificarea art. 451 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă;

3. Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2023 privind prorogarea unor termene în domeniul urbanismului și al construcțiilor;

4. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2023 pentru modificarea și/sau completarea unor acte normative din domeniul pensiilor publice – procedură de urgență;

5. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului;

6. Lege privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră – procedură de urgență;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|487463]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 62/8.V.2024 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei