Stenogramă plen

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

La începerea lucrărilor ședinței de astăzi, permiteți-mi să transmit „La mulți ani!” tuturor colegelor, colegilor care își sărbătoresc ziua numelui și, în egală măsură, colegului nostru, domnului deputat de la USR Radu-Nicolae Mihaiu, pentru ziua de naștere.

Să fiți sănătoși și să aveți parte de multe realizări!

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților și anunț că, din totalul de 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 170.

Reamintesc: ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 8, și miercuri, 10 septembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 8-13 septembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 2-8 septembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; la ora 17:00 avem vot final asupra a trei proiecte de hotărâri; la încheierea votului final vom continua lucrările Camerei cu prezentarea interpelărilor.

Totodată, vă prezint o informare scrisă din partea doamnei deputat Neacșu Andreea-Firuța, care ne aduce la cunoștință că va activa ca deputat afiliat Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Stimați colegi, întreb liderii de grup dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi.

Nu sunt.

Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Propun să intrăm în ordinea de zi și să începem dezbaterile inițiativelor legislative.

Pe procedură, da, vă rog.

## **Domnul Mădălin-Laurențiu Făget:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Sunt deputat Mădălin Făget, neafiliat, și, cu această ocazie, vreau să vă înmânez un document pe care îl citesc aici, în prezența colegilor, și anume vă comunic faptul că subsemnații, deputați neafiliați, respectiv: doamna deputat Vârgă Mariana, Groza Călin-Florin, Csillag Andrei, Simu Aurora-Tasica, Pîclișan Gheorghe-Petru, Plopeanu Rodica, Făget Mădălin-Laurențiu, Albu Dumitrița, Ciubuc Ciprian și Popa Dorin, ne vom constitui în grupul parlamentar independent din Camera Deputaților.

Până la formalizarea activității grupului, conform Regulamentului Camerei Deputaților, vă comunicăm că reprezentantul nostru, ca observator, este doamna Vârgă Mariana.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Pe procedură, doamna deputat Silvia Mihalcea. Vă rog.

## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**

## Stimați colegi,

Această solicitare a fost adresată și Biroului permanent; ea merge la Comisia pentru regulament; așteptăm de acolo punctul de vedere și vom vedea care sunt pașii de urmat.

După cum ne spune și Curtea Constituțională, în mai multe decizii, simplul anunț, în plenul Parlamentului, al constituirii unui grup nu are niciun efect.

Așadar, așteptăm punctul de vedere de la Comisia pentru regulament.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc și eu.

Pe procedură?

Vă rog.

Domnul deputat Goidescu Ionel, tot pe procedură. Vă rog.

## **Domnul Ionel Goidescu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am rugămintea ca, în demersurile pe care le faceți la Comisia juridică, Comisia pentru regulament și Comisia pentru constituționalitate chiar, să se țină cont că regulamentul spune clar că nu pot fi înființate grupuri parlamentare din neafiliați.

Mulțumesc frumos. Colega noastră tocmai a avut această opinie. Tot pe procedură, de la AUR, doamna Enache Diana? Nu.

Mulțumesc.

Începem ordinea de zi.

– Proiectul de hotărâre privind vacantarea unei funcții de chestor al Camerei Deputaților; PHCD 53/2025.

Pe ordinea de zi avem acest proiect de hotărâre privind vacantarea funcției de chestor al Camerei Deputaților, ca urmare a demisiei domnului deputat Mitică-Marius Mărgărit, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Luăm act de această demisie începând cu data de astăzi, 8 septembrie 2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic?

Nu.

Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul rămâne pentru votul final.

– Proiectul de hotărâre privind alegerea unui chestor al Camerei Deputaților; PHCD 54/2025.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, căruia îi revine acest loc de chestor, conform art. 29 alin. (2) din regulament, a propus să fie aleasă în funcția respectivă doamna deputat Bucura-Oprescu Simona.

În acest scop a fost întocmit proiectul de hotărâre înscris pe ordinea de zi și distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

De asemenea, și acest proiect rămâne pentru votul final.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 55/2025.

## Doamnă președinte,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 167 din 28 mai 2025, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au primit spre dezbatere, în fond, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea anexelor nr. 3 și 4 din Legea nr. 43/2014 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea anexelor nr. 3 și 4 din Legea nr. 43/2014 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice. Intervențiile legislative vizează, astfel cum rezultă din cuprinsul expunerii de motive, corelarea și uniformizarea conținutului anexelor cu cele ale Directivei nr. 2010/63/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 septembrie 2010 privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 26 mai 2025.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei, comisiile au dezbătut propunerea în ședințe separate.

În urma examinării, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise, care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dezbateri generale – din partea Grupului AUR, domnul deputat Matieș Călin-Gheorghe.

Vă rog.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

## Mulțumesc mult.

Transpunem o directivă europeană. Foarte bine. Vorbim despre cercetare-dezvoltare, vorbim despre animale utilizate în scopuri științifice, dar oare mai avem cercetare-dezvoltare în România? Când anii trecuți alocam doar 0,3% din PIB pentru cercetare?! Când stațiunile de cercetare își pierd terenurile, pentru dezvoltatorii imobiliari?! Și noi discutăm de transpuneri ale directivelor europene pentru protejarea animalelor sau asigurarea unui spațiu adecvat acelor animale în captivitate...

Haideți să dezvoltăm cercetarea, după care putem discuta de absolut tot ce ne dorim!

Prea puțini bani alocă România pentru cercetare.

Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Avem 15 amendamente admise.

Dacă la titlul 1 sunt obiecții, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 2, la articolul unic, sunt obiecții, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 3, obiecții, comentarii? Nu sunt.

Adoptat. Punctul 4, obiecții comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 11, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 12, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 13, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 14, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Și punctul 15, obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege rămâne pentru votul final. Mulțumesc. Următorul punct.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale; Pl-x 121/2025.

- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt solicitări.

- Reprezentantul comisiei raportoare, domnule președinte

- al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, vă rog.

Doamnă președinte, Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Am fost sesizați legal, în conformitate cu prevederile normative.

Precizăm că suntem prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 47/1992, în sensul limitării competenței Curții Constituționale în exercitarea atribuțiilor de verificare a respectării procedurii pentru alegerea Președintelui României și de confirmare a rezultatelor sufragiului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de respingere asupra acestei propuneri de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al AUR...

A, nu, s-a retras solicitarea!

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnule lider Andronache Gabriel, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am câteva comentarii cu privire la acest proiect de lege, și anume:

Stimați colegi de la AUR, este o evidență că proiectul dumneavoastră confirmă dreptul Curții Constituționale de a se autosesiza și a dispune anularea alegerilor în baza art. 146 din Constituție.

„Care este baza legală a autosesizării CCR?” – tot întrebați în public.

Păi, el, temeiul, este evident, și anume rolul CCR de garant al supremației Constituției îl regăsiți în paragraful 4 al hotărârii, în care se arată că CCR constată atribuția Curții Constituționale, citez, „de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui, neputând fi disociată de rolul Curții Constituționale în arhitectura constituțională, și anume acela de garant al supremației Constituției”.

Pe fond, Curtea Constituțională anulează alegerile prezidențiale, constatând că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată desfășurarea lui și în etape de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni, precum și egalitatea de șanse a competitorilor electorali. Aceste aspecte au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia.

Indiferent ce păreri avem despre această hotărâre, dreptul constituțional nu funcționează decupând sau ignorând deciziile care ne displac.

Prin urmare, dedus din art. 142 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Vom vota pentru respingerea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Nemaifiind alte solicitări...

Totuși, există o solicitare din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul Munteanu Valeriu.

Ați tot apăsat că doriți să vorbiți, apoi v-ați retras. Mă bucur că ați decis în final să luați cuvântul.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Acest proiect este extrem de necesar pentru clarificarea locului și rolului Curții Constituționale în alegerile prezidențiale.

Acest proiect vine să clarifice competențele Curții Constituționale privind validarea și invalidarea alegerilor prezidențiale, inclusiv limitarea posibilității de anulare a întregului proces electoral din oficiu.

Mai departe:

– vine să detalieze procedura prin care se poate dispune invalidarea, condiționând-o de existența unei contestații temeinic motivată, bazată pe fraude grave, dovedite, nu ca în decembrie 2024;

– asigurarea garanțiilor procesuale și a unui cadru unitar care să îmbine stabilitatea rezultatelor alegerilor cu posibilitatea corectării eventualelor nereguli majore;

– armonizarea cu standardele europene, în special cu recomandările Comisiei de la Veneția, pentru consolidarea încrederii publice în procesul electoral și instituțiile democratice.

Principalele modificări aduse de această lege vizează: introducerea în mod expres a interdicției de a invalida _ex officio_ procesul electoral, ulterior validării primului tur de scrutin, așa cum s-a făcut în decembrie 2024, în absența unei contestații temeinic motivate, însoțite de probe; stabilirea unor condiții stricte în care se poate decide invalidarea – existența unor fraude sau încălcări grave, de natură să schimbe rezultatul.

Stimați colegi,

De această dată ați folosit acest instrument al Curții Constituționale împotriva unui candidat. În situația în care forul suprem, Parlamentul, nu va clarifica această lege, această bâtă a Curții Constituționale va rămâne și, poate, data viitoare – nu vrem acest lucru – va funcționa într-o altă direcție.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.

Vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Locul Curții Constituționale nu-l stabiliți voi, cei de la AUR...

Îl stabilește poporul.

Nu încălcați suveranitatea poporului...

, voi, cei de la AUR, nu vă jucați cu focul...

, în momentul în care poporul și-a spus cuvântul...

și, în cazul de față, poporul și-a spus cuvântul și este suveran!

Știu că nu vă convine suveranitatea poporului, dar asta a spus poporul!

Poporul, în 2003, a stabilit, potrivit Constituției, niște chestiuni foarte clare, pe care dumneavoastră le sfidați. Poporul a stabilit, cu suveranitatea sa, pe care dumneavoastră o batjocoriți...

, că această Curte Constituțională are plenitudine de competență pe procesul ce ține de alegerea Președintelui.

Nu puteți să jucați în picioare suveranitatea poporului român, stimați colegi de la AUR!

Asta este situația.

Știu că nu vă convine, dar, în momentul în care veniți cu o lege aici, în Parlamentul României, care batjocorește Constituția, înseamnă că vă bateți joc de suveranitatea poporului român!

Și aici, stimați colegi, vă arătați adevărata valoare, că sunteți suveraniști doar așa, de mucava.

Sună bine, dar când vine vorba să respectați cu adevărat suveranitatea poporului român, sunteți așa de mici.

Din partea Grupului parlamentar al SOS, doamna deputat Vedinaș Verginia.

Vă rog.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte, Domnilor colegi,

Este a doua oară când aud în plenul Parlamentului, al Camerei Deputaților, utilizarea sintagmei prin care se face referire la batjocorirea Constituției. Gravă, gravă acuză!

Eu mă întreb dacă o asemenea propunere a colegilor noștri înseamnă batjocorirea Constituției?! Ați angajat de cinci ori răspunderea, în aceeași zi...

, la 5 minute distanță, transformând Parlamentul într-un „hopa-mitică, 2 lei – 3 lei, Costică” sau cum se spune. Deci ne întrunim, se termină sesiunea, din nou sesiune, ne angajăm iar răs...

Dacă asta înseamnă...

Deci, când faci o acuză, trebuie să ai, uitându-te în fața propriei conștiințe și a lui Dumnezeu, dacă vreți, reprezentarea că ceea ce spui se reflectă în conduita ta morală, publică etc.

În al doilea rând, de ce tot ascundem gunoiul sub preș?

Nu înțelegeți, dragi colegi de la putere, că nu sunteți eterni la putere, că va veni o vreme în care măsurile pe care le dispuneți, modul în care decideți sau comandați să acționeze unele instituții se vor întoarce împotriva dumneavoastră?

E Comisia aia de la Veneția...

care ne-a spus negru pe alb că nu e posibil ca o autoritate, fie ea Curtea Constituțională, să suprime un proces electoral fără garanții.

Ce garanții au fost când o curte constituțională, la două zile distanță, pe de o parte, validează un ciclu electoral și, apoi, se răzgândește și îl invalidează?

Trebuie făcut ceva. Nu știu dacă e cea mai bună soluție a colegilor, dar trebuie să reglementăm, pentru ca...

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Enache Mihai-Adrian.

Domnule lider, aveți cuvântul.

## **Domnul Mihai-Adrian Enache:**

## Vă mulțumesc, doamnă președintă.

A încercat un coleg să ne explice unde este locul CCR, că nu putem noi decide unde este locul CCR în statul român. Destul de agitat și nu s-a înțeles foarte bine, dar noi am înțeles unde este locul lor: în bănci, cu PSD-ul, făcând guvern cu PSD-ul...

, trădându-și votanții...

care i-au adus în Parlament.

Mulțumesc.

Doamna deputat Enachi Raisa, neafiliat. Vă rog.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Eu nu știu fiecare cum a înțeles și ce a înțeles, dar eu, ținând cont de faptul că toate partidele au membri în anumite comisii, după pondere... Și cred că nu greșesc, dar atât cei de la guvernare, cât și cei din opoziție au membri în Comisia juridică, care este comisie raportoare.

Și voi da citire exact la ce este scris aici.

„În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de respingere.”

De aici, tot ce se vorbește la acest microfon, doar declarativ, este egal cu zero.

Asta se referă la opoziție.

- Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte solicitări, reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Această propunere legislativă rămâne pentru votul final.

Continuăm cu punctul 5, Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind investigarea abuzurilor sexuale și comportamentele deviante din universitățile românești; PHCD 56/2025.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

- O singură persoană.

- Vorbim de Grupurile parlamentare ale AUR și SOS

- România, pentru prezentarea proiectului de hotărâre.

- Doamna deputat Gherasim Laura.

Da, am aici o solicitare... ## **Doamna Laura Gherasim**

**:**

E doamna deputat înainte.

A, doamna vicepreședinte, doamna deputat Șerban Gianina, vă rog!

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În cazul înființării acestei comisii, nu discutăm despre culoare politică și n-ar trebui să discutăm despre culoare politică, ci despre victime, despre studentele care intră în universități să studieze, și nu să fie abuzate, nu să fie batjocorite.

În cazul acestei comisii, vom începe cu cazul de la SNSPA. Și nu este despre un profesor anume, ci este despre un sistem întreg, care a preferat să închidă ochii și să ascundă gunoiul sub preș și să lase victimele singure, deși de această situație se știa.

Când o universitate întreagă tace, când comisiile de etică refuză să acționeze, când conducerea protejează abuzatorii, în loc să protejeze victima și studenții, atunci avem o problemă în sistem. Și această problemă trebuie investigată, fără întârziere, în Parlamentul României, pentru că studentele și fetele trebuie să simtă și să fie asigurate că nu sunt singure.

Pe această cale, aș vrea să le asigur de respectul meu pe acele studente care au avut curajul să spună prin ce au trecut.

Nimeni nu încearcă să arunce o anatemă pe un întreg sistem sau pe întreg mediul academic. Vă spun clar, astăzi, noi ne raportăm strict la cazurile unde există plângeri, unde există mărturii ale victimelor și suspiciuni clare, tocmai pentru a proteja majoritatea profesorilor corecți, pentru că sunt mulți și cei vinovați trebuie să fie excluși din sistemul de învățământ.

Mulțumesc mult.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Gherasim Laura, vă rog.

## **Doamna Laura Gherasim:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Mulțumesc colegilor.

Înființarea acestei comisii nu înseamnă că instituțiile statului vor fi subminate într-o formă sau alta.

În calitate de președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, vă spun că la această comisie ajung vocile oamenilor atunci când vocea instituțiilor nu mai ajunge.

În baza mandatului pe care l-am primit și în baza contractului social semnat cu cetățenii acestei țări și din respect pentru toate femeile din această țară, pentru toate studentele care trebuie să se simtă în siguranță în toate spațiile universitare, și nu numai, vrem să ne asigurăm că toți cei prezenți aici, de față, vom contribui și ne vom asigura că acest caz, cum a fost cazul Pieleanu, nu va mai putea fi posibil în România, din două considerente: o dată, prin a condamna clar și a ne asigura că toate victimele sunt protejate și că li se va face dreptate și, în cel de-al doilea caz,

pentru a ne asigura că avem și transmitem clar din acest Parlament al României o singură voce comună, că femeile acestei țări sunt protejate, că femeile acestei țări sunt respectate și că instituțiile statului își fac treaba.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru.

## **Domnul Iulian-Alexandru Muraru:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi, AUR cere înființarea unei comisii de anchetă privind abuzurile sexuale din universități. Dar haideți să nu ne prefacem că nu știm cine face această solicitare: un partid al cărui nume a fost asociat în repetate rânduri cu violul...

, care a transformat școlile politice de vară de la Constanța în locuri pentru viol...

, care adăpostește parlamentari acuzați de violență domestică, hărțuire...

sau unii dintre ei chiar acuzați de viol.

Cum poate un partid care adăpostește asemenea personaje...

să pretindă că devine peste noapte apărătorul victimelor?

Cum poate un partid politic cunoscut pentru limbajul său misogin...

, pentru atacurile împotriva femeilor în spațiul public...

să vină...

și să dea acum lecții de moralitate?

## Dragi colegi,

Este o farsă sinistră a partidului infracțional AUR.

Este un exercițiu de ipocrizie politică. Este ca și cum un incendiar ar cere să conducă pompierii sau un hoț ar cere să facă legea.

AUR nu urmărește adevărul în această problemă extrem de sensibilă și extrem de serioasă...

, nici protejarea studenților, nici protejarea femeilor...

, ci vrea să exploateze mediatic, cu circul penibil care îl caracterizează...

, un subiect extrem de sensibil.

Folosesc durerea victimelor pentru capital electoral, iar asta este cea mai josnică formă de manipulare.

Parlamentul României nu poate gira o asemenea mascaradă.

Iar dacă vrem să investigăm cu adevărat abuzurile sexuale și să aducem dreptate victimelor, avem nevoie de o comisie condusă de oameni integri, nu de infractori ai AUR.

De aceea, AUR nu are calitatea morală, politică sau umană să inițieze această comisie.

Mulțumesc frumos.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Rodeanu Bogdan-Ionel.

A, colega?

Vă rog, Corina Atanasiu.

## **Doamna Corina Atanasiu:**

## Stimați colegi,

Avem pe ordinea de zi un proiect care se ascunde în spatele unei teme extrem de serioase – abuzurile sexuale din universități –, dar care, de fapt, este doar o manevră politică ieftină.

Înființarea unei noi comisii nu rezolvă nimic. Există deja structuri, distinsa dumneavoastră colegă a menționat-o mai devreme, comisia din cadrul Parlamentului; există instituții abilitate care pot investiga, audia, sancționa astfel de cazuri.

Dublați comisii, dublați atribuții, dar nu dublați soluțiile și nu protejați nicio victimă.

Și cine vine cu această propunere? AUR și fratele lor mai mic, SOS, partide care nu au făcut absolut nimic atunci când un caz real a explodat chiar sub ochii lor.

Vă amintiți tabăra de vară? A menționat-o și colegul, anterior.

Într-o tabără de vară organizată de AUR, o fată a fost violată...

– și o să repetăm acest lucru...

de la tribuna Parlamentului ori de câte ori este nevoie.

Ce ați făcut atunci? V-ați spălat pe mâini. Atât.

Ați ascuns. Zero reacție.

Asta e realitatea.

Astăzi veniți să ne vindeți o comisie pe hârtie, care să vă spele imaginea.

Ipocrizie pură!

Și să nu uităm cine este liderul partidului care semnează această propunere, un om care, chiar aici, în plen...

, a avut curajul...

să-i spună unei colege de la celălalt partid care propune această inițiativă...

„Te agresez sexual, scroafo!”.

Cum să vorbim despre protejarea victimelor când inițiativa vine de la cineva care transformă agresiunea într-o glumă și insulta într-o armă politică?

AUR și SOS nu apără victimele...

Își apără propriile scandaluri; vor să transforme Parlamentul într-o tribună pentru propaganda...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Cel de-al doilea vorbitor, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Hangan Pollyanna-Hanellore.

Ați solicitat să luați cuvântul.

## **Doamna Hangan Pollyanna-Hanellore:**

## Stimați colegi,

Eu nu cred în comisii care transformă Parlamentul într-un fel de tribunal politic pentru cazuri punctuale. Într-adevăr, rolul Parlamentului este de a proteja victimele de orice formă de abuz, indiferent că este un abuz domestic, un abuz instituțional, care se petrece în universități sau în școli.

Însă rolul nostru este să fim pragmatici și să venim cu soluții pentru problemele care sunt în societatea românească. Ieri, de exemplu, am votat aici, în Parlament, Comisia „România fără violență domestică”, care, într-adevăr, este o comisie care are rolul pragmatic de a găsi

soluții la probleme, de a veni cu propuneri legislative care să rezolve un flagel care afectează astăzi România, acela al violenței domestice.

Această comisie comună, „România fără violență domestică”, are un rol pragmatic și eficient și va rezolva problemele aici, în Parlament, nu un rol de anchetă, care nu rezolvă, de fapt, și nu dă nicio soluție la probleme.

Pe de altă parte, vă reamintesc că colegele mele, Diana Buzoianu și Diana Stoica, au depus imediat un proiect, după evenimentele care s-au întâmplat în universitate, un proiect care vine cu o soluție la problemă și acordă posibilitatea comisiilor de etică din universități de a se autosesiza.

Asta este o soluție la o problemă pe care o întâmpinăm în societatea românească.

De aceea, eu vă rog să ne concentrăm pe soluții și pe pragmatism și să rezolvăm problemele cetățenilor, pentru că românii au nevoie de soluții și de protecție.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ghigiu Alexandru-Mihai.

Domnule președinte?

## **Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:**

## Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Mă bucur să văd că școala suscită atâta atenție.

Dar oare nu era mai important să discutăm despre cum putem veni cu idei pentru a îmbunătăți situația din școală?

O comisie de anchetă nu face decât să încerce, într-un demers politicianist, să aducă mai multă atenție asupra unui subiect pe care încercăm să-l generalizăm.

Abuzurile sexuale sunt un lucru extrem de grav. Însă să spui că în sistemul universitar din România este un lucru generalizat, să stigmatizezi un întreg sistem și să propui o comisie de anchetă, care... Apropo, singura țară din Europa care a mai avut o comisie de anchetă pentru universități a fost Rusia.

Oare de unde s-au inspirat colegii de la AUR?

În România, sistemul universitar funcționează pe bază de autonomie garantată de Constituție. Comisiile de etică universitare au fix acel rol, rolul de a supraveghea că ceea ce se întâmplă în spațiul universității respectă legislația și respectă independența și autonomia acestor universități.

În ultimii 2 ani, prin legislație, au avut loc schimbări care permit universităților să ancheteze astfel de fapte, chiar dacă sunt nesemnate, chiar dacă sunt depuse anonim.

Această inițiativă a colegilor de la AUR nu face decât să... facă ceea ce ne-a obișnuit: scandal, circ și un subiect pentru TikTok. Pentru că adevăratele probleme nu se rezolvă astfel, ci se rezolvă prin dialog.

Văd că propuneți formulări de legislație. Stimați colegi,

Nu e nevoie de o comisie de anchetă ca să veniți cu astfel de propuneri. Suntem membri ai Parlamentului și noi, la Comisia pentru învățământ, vă invităm, dacă...

Mulțumesc.

Mai avem o solicitare, domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc.

N-aș fi intervenit dacă nu auzeam cuvântul școală de la colegul de la PSD.

Care școală? La ce școală v-ați referit? Avem școala în stradă. Toată școala românească este astăzi în stradă, din cauza măsurilor propuse de Guvernul PSD-PNL-USRUDMR.

La școala asta vă referiți?

Ați închis 90 de școli.

La ce școală vă referiți?

Ați încercat să plecați de la fondul problemei, să acuzați colegii din AUR.

Foarte bine că au venit cu o propunere. Poate că au înțeles ceva din acel incident și încearcă să repare.

De ce nu vreți să vedeți partea pozitivă? De ce tot timpul politizați? De ce tot timpul jigniți?

Eu sunt de acord cu această comisie, pentru că e vorba de excepție, nu de regulă.

Când vorbești de abuz este infracțiune – te duci la Parchet.

Dar în cazul AUR avem un dosar penal; în cazul Pieleanu, nu! Vedeți?

De aceea era nevoie de o comisie care să-l cerceteze și pe domnul Pieleanu, că în 2020, la sectorul 1, s-a dat 10% USR-ului! Exact cât ați furat voi la sectorul 1!

Asta e discuția de fond. De ce fugiți de subiect?

Haideți să o analizăm corect, profesionist și să votăm în consecință!

Nu mai acuzați că cei de la AUR au acoperit ceva! Nu au acoperit nimic. Este un dosar penal în lucru. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Cel de-al doilea vorbitor, și ultimul, din partea partidului AUR, doamna vicepreședinte Șerban Gianina.

Vă rog.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Domnule deputat, nu sunteți cumva profesor în cadrul Universității SNSPA?!

Aveți un răspuns pentru fetele abuzate, pentru că tot colectivul de profesori știa de ce se întâmplă acolo?!

Asta face comisia de etică din Universitate. Bagă gunoiul sub preș!

Își protejează agresorii! Victima întotdeauna este lăsată la o parte. Vă protejați unii pe alții! Asta faceți și astăzi, în Parlament.

Domnule Muraru, vorbeați de cazul de la „Școala de vară”?!

Cine conduce Ministerul de Interne?! Cine conduce Ministerul de Justiție?!

Am solicitat, de nenumărate ori, să se judece, cu celeritate; victima să fie protejată și agresorul să fie pedepsit!

Veniți la microfon să faceți astfel de afirmații, pe spatele unei victime! Ați folosit acest caz doar politic!

Să vorbim de PNL.

Aveți un primar în Ilfov acuzat că a violat, în mod repetat, o fată de 13 ani!

Aveți un consilier, în Olt, care a violat, în mod repetat, o fată de 14 ani!

E imoral ceea ce faceți! Rușinos!

Faceți declarații politice pe spatele victimelor. Asta se întâmplă în toate instituțiile statului. Protejați agresorii! Și asta veți face și astăzi, în Parlament, dar veți da socoteală, pentru că, prin votul pe care îl dați, veți fi avocații agresorilor. Asta faceți! Puneți batista pe țambal, ieșiți și faceți declarații politice și vă folosiți de cazul de la „Școala de vară” AUR, dacă a existat așa ceva, pe spatele unei victime, în condițiile în care justiția este condusă de dumneavoastră.

PSD-PNL-USR-UDMR, sunteți la guvernare! Faceți-vă treaba, prin instituțiile voastre, și protejați victimele!

## **Voci de la AUR:**

Bravo!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Încheiem dezbaterea acestui proiect și întreb dacă la titlul proiectului de hotărâre există obiecții. Nu.

Adoptat. La preambul, obiecții? Nu. La art. 1, obiecții? Nu. Articolul 2? Nu. La art. 3?

Textul prevede ca această comisie să fie constituită din 15 membri.

Deci rog liderii grupurilor parlamentare să facă propuneri.

La art. 4, obiecții? La art. 5, obiecții? La art. 6, obiecții? Articolul 7, obiecții? Articolul 8? Nu sunt. 9? Nu sunt. 10? Nu sunt. 11? Nu sunt. 12? Nu sunt. 13? Nu sunt.

La anexa cuprinzând componența nominală a comisiei, rog liderii grupurilor parlamentare să facă propunerile nominale pentru această comisie.

Vă rog, domnule lider, pe procedură. Domnul Andronache.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/17.IX.2025

Da, mulțumesc, doamnă președinte.

Grupul parlamentar al PNL nu face nominalizări în această comisie, pentru că nu este de acord cu această comisie, așa cum colegul Alexandru Muraru a argumentat.

Este o comisie nocivă, care nu are ce să caute pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții?

**Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**

**:**

Da, pe procedură!

Vă rog, domnule lider Ovidiu Popa.

Da, nici Grupul PSD nu este de acord cu înființarea acestei comisii, dar o altă intervenție pe procedură îmi doresc.

Și vă rog să fiți de acord să retrimitem pct. 7, Pl-x 618/2024, să-l retrimitem la comisie pentru o săptămână.

Din partea AUR, vă rog.

## **Domnul Mihai-Adrian Enache:**

Vă mulțumesc.

Grupul AUR face propuneri pentru comisia aceasta, pentru că este de acord să se investigheze abuzurile sexuale în universități și o propunem pentru postul de președinte pe doamna deputat Gianina Șerban, iar ca membri, doamnele deputat Gherasim Laura și Ramona-Ioana Bruynseels.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Le transmiteți la secretariat.

**Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**

**:**

Pe procedură!

Pe procedură, vă rog.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Stimate coleg lider de grup de la AUR, Doamnă președinte, Stimați colegi,

Propuneri putem să facem pentru colegii noștri, ca să facă parte dintr-o comisie, în momentul în care acea comisie este înființată.

Votul va fi miercuri.

Dacă miercuri se va vota înființarea acestei comisii, vom trece și la nominalizări din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu întrunește numărul necesar de voturi, atunci nu este nevoie să facem nominalizări.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 6 al...

Dar a fost făcută o propunere din partea liderului de grup al Partidului Social Democrat și întreb liderii de grup dacă există consens pentru propunerea făcută de către colegul nostru.

Există?

Da, mulțumesc.

Deci pct. 7, retrimis la comisie

.

Punctul 6. Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea circumstanțelor și responsabilităților legate de anularea alegerilor prezidențiale din România din decembrie 2024; PHCD 57/2025.

Dacă din partea inițiatorilor, respectiv Grupurile parlamentare AUR și SOS România, pentru prezentarea proiectului de hotărâre, dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Munteanu Valeriu.

Vă rog.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Anul 2024 a adus un precedent extrem de periculos în istoria postdecembristă a României – anularea alegerilor prezidențiale.

Pentru prima dată după 1989, milioane de voturi libere au fost anulate printr-o decizie a Curții Constituționale, urmată de măsuri ale Biroului Electoral Central și ale Autorității Electorale Permanente.

În urma primului tur a existat un câștigător evident, domnul Călin Georgescu, susținut de o majoritate consistentă a electoratului. Toate datele, inclusiv sondajele independente, arătau că urma să câștige și turul al doilea.

Cu toate acestea, procesul electoral a fost brusc stopat chiar în timpul votării, iar întregul scrutin a fost anulat.

Până astăzi nu este clar cine a inițiat procedurile de anulare, ce documente au stat la baza deciziei, dacă au fost respectate principiile constituționale, dacă instituțiile statului și-au depășit sau nu atribuțiile, și dacă anularea a fost rezultatul unor presiuni interne sau, cel mai probabil, externe.

Pentru cetățeni, concluzia este evidentă. Anularea alegerilor a avut un scop politic major: împiedicarea accesului la Cotroceni al unui candidat incomod și impunerea, prin manevre instituționale, a unui președinte docil sistemului. Acesta, ilegitim, girează astăzi, prin tăcere și complicitate, toate derapajele guvernării împotriva poporului român.

Rapoartele internaționale, inclusiv cel al Departamentului de Stat al SUA, au consemnat anularea ca pe o vulnerabilitate democratică majoră.

România este acum semnalată ca un stat aflat în risc sistemic privind respectarea statului de drept și a dreptului fundamental la vot. În aceste condiții, Parlamentul României are obligația de a face lumină.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru.

Vă rog.

## **Domnul Iulian-Alexandru Muraru:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Proiectul AUR pentru înființarea unei comisii de anchetă privind anularea alegerilor prezidențiale este, de fapt, o ofensă adresată democrației românești.

Vorbim despre o cacealma pusă în scenă, despre un partid care a fost prins în flagrant politic, a încercat să falsifice voința cetățenilor, cu sprijinul direct al Federației Ruse, prin candidatul lor, Georgescu, un instrument direct al influenței străine.

Alegerile nu au fost anulate pentru că ar fi existat nereguli procedurale minore, ci pentru că întreaga lor desfășurare a fost compromisă de ingerințe externe, ilegale și periculoase.

Curtea Constituțională a spus limpede: nu putem valida o farsă orchestrată de Moscova prin interpușii politici locali, adică partidele AUR și POT.

România a fost apărată de infractorii plătiți de la Kremlin.

România a fost felicitată, în luna mai, că a apărat democrația și toate statele democratice, inclusiv Statele Unite ale Americii, au felicitat România, după 18 mai, pentru felul în care au organizat alegerile prezidențiale.

Acum AUR vine și are tupeul, în Parlament, să ceară o comisie care să investigheze tocmai consecințele propriului joc murdar. Este echivalent cu a pune hoțul să ancheteze furtul. Este o tentativă de a rescrie realitatea. Rolul nostru aici nu este să fim părtași la minciuni și la manipulări, ci să apărăm democrația și suveranitatea acestei țări.

De aceea acest proiect trebuie respins.

Ceea ce trebuie să facem este o comisie de anchetă despre cum AUR și Georgescu au primit fonduri și resurse pentru a frauda alegerile.

Am însă o veste pentru voi. Există dosare în lucru care îl vor trimite pe candidatul vostru până la 25 de ani în închisoare.

Mult succes!

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Nu înțeleg de ce ne e teamă să verificăm un lucru pe care îl avem într-o dezbatere din 6 decembrie 2024.

Suntem aleșii poporului și trebuie, avem obligația legală să încercăm să facem ordine în acea hotărâre a Curții Constituționale din 6 decembrie.

Dacă priviți juridic, o să vedeți că avem două hotărâri: 31, care recunoaște turul I, și n-ați dat banii înapoi, că 32 o anulează.

De ce nu dați banii înapoi, de exemplu, pe care i-ați primit în turul I al alegerilor prezidențiale? Pentru că Hotărârea nr. 32 vine în contradicție cu 31.

Noi avem această posibilitate, juridic vorbind, astăzi, să înființăm o comisie care să aibă ca atribut principal să vadă acele probe, care nu există.

Știți că și Arghezi scria, la un moment dat: „Arată-te să te văd, să te pipăi și să urlu: «Este!»”.

Nu ați produs nici o probă, nici o dovadă.

Apropo de Statele Unite, domnule de la PNL, pe 31 august avem un raport al Departamentului de Stat, care ne spune clar că ingerința a fost una internă, și nu una externă. Iar dacă urmărim banii, o să vedeți că rușii au fost PNL-ul!

Dacă urmărim banii de la turul I, rușii au fost de la PNL. De ce încercați să întoarceți România într-o dictatură? De ce refuzați o anchetă cu probele pe masă?

Pentru că avem această calitate – suntem aleșii poporului –, să discutăm deschis și să transmitem un mesaj celor care ne-au trimis aici.

Înseamnă că suntem slabi, înseamnă că acest Parlament este o anexă a serviciilor, pentru că, efectiv, noi nu vrem să facem absolut nimic.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul. Vă rog.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Extremiștii cer turul II înapoi și pentru asta încearcă să formeze o comisie de anchetă, nu-i așa?

Ei, vă anunț, stimabililor, că există o comisie de anchetă. La Parchet! La Parchet!

Cauza și motivul pentru care s-au anulat alegerile dă cu subsemnatul la controlul judiciar. Pentru că se duce acolo și trebuie să răspundă, săracul! De ce a încercat să răstoarne ordinea constituțională a României – infracțiune foarte gravă. De ce a făcut fals în acte și în declarații, spunând că a cheltuit zero bani în campania electorală. De ce organizează mitinguri fasciste și legionare.

Deci, dragilor, v-am salvat! Avem o astfel de comisie de anchetă și sper să spuneți mulțumesc.

Însă vă spun sincer că eu chiar vreau să vă ajut. Vreau să vă ajut, pentru că mi-e tare drag de voi!

Și atunci vă propun următorul lucru. Haideți să facem și alte comisii de anchetă, cum ar fi: Comisia de anchetă în legătură cu apa de la Vidraru și faptul că Macron și globaliștii vor să ne-o ia; Comisia de anchetă cu privire la aurul din mâlul de la Vidraru, pe care nenorociții de globaliști vor să ni-l ia!

Trebuie să mai facem, de asemenea, o comisie de anchetă, să știm, pe 3 septembrie, de ce nu ne-au trimis la război, că așa spuneați voi.

Toată propaganda dumneavoastră penibilă spunea că intrăm în război. Și, culmea, nu am intrat! Și mai vreau o comisie de anchetă, stimați domni, o comisie de anchetă care să ne spună, domnule, clar, că pământul este plat. Pământul se pare că este plat și trebuie musai să-l aducem pe...

Stați puțin, că Simion a vorbit cu domnul ăsta, Akki De Tarra, să dea cu subsemnatul la noi!

## Stimabililor,

Nu vedeți că toate argumentele dumneavoastră sunt penibile?

N-o să găsiți motiv de anulare. Reptilienii nu au venit și au anulat alegeri de sub munții Bucegi!

Rușine să vă fie! Continuați cu aceleași penibilități!

Domnul Velcescu Florin-Bogdan, AUR. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Vă aduceți aminte cum arăta întrebarea de pe TikTok, lansată de PNL sau, mai exact, plătită din banii PNL, formulată foarte bine de o companie de marketing: „Cum vreți să arate președintele dumneavoastră?”

Vă aduceți aminte despre asta, PNL-iștilor?

Nu vă aduceți.

Dar vă aduceți aminte câți bani am cheltuit noi pe turul ăla de scrutin?

Vă aduceți aminte unde s-au dus ăia 300 de milioane de euro?

Sau, mai exact, cine trebuie să răspundă pentru faptul că au dispărut? Cine trebuie să răspundă pentru faptul că, deși s-au anulat alegerile, nu există, nici până în ziua de astăzi, nici măcar o urmă de vinovăție din partea statului român. Pentru că n-am văzut nicio explicație pertinentă, dar stați să fabricați dosare ca în anii ’50.

Încep să-l înțeleg pe domnul Vexler. Eu am impresia că se teme și de PNL, și de PSD, și de USR, pentru că, după modul cum conduceți astăzi țara, începe să-i fie frică, într-adevăr. Pentru că-și aduce aminte cum, în anii ’50, se producea aceeași măscăreală.

Acuzăm, acuzăm, poate s-o lipi ceva!

Unde am auzit asta? KGB, Stalin, de ăștia de care pomeniți voi mereu!

Vă place sau nu vă place, Călin Georgescu a câștigat alegerile, Călin Georgescu va veni în fruntea acestui stat, mai devreme sau mai târziu.

Înțeleg să vă fie frică. Știți foarte bine ce ați făcut și ce aveți de ascuns. E de înțeles. Ce nu este de înțeles: cum vă puteți întoarce voi în circumscripțiile electorale, să le spuneți celor care au votat cu Călin Georgescu că sunt extremiști?

Mulțumesc.

Din partea Partidului POT, Cîmpan Cristian-Emanuel. Domnule deputat?

## **Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:**

Stimați colegi, Doamnă președinte,

Astăzi ne aflăm în fața unei decizii de maximă responsabilitate, atât politică, cât și morală.

Nu discutăm doar despre o simplă procedură parlamentară, ci despre însăși temelia democrației românești, și anume dreptul cetățenilor de a-și alege președintele, prin vot liber, corect și neîngrădit. Vedem cum anularea alegerilor prezidențiale a generat în societate neîncredere, confuzie și un sentiment legitim de frustrare civică. O asemenea situație nu poate trece fără clarificări, fără o analiză riguroasă și, mai ales, fără asumarea răspunderii de către cei implicați.

De aceea, propunerea de a constitui o comisie parlamentară de anchetă nu este un act partizan, politic, ci o datorie față de poporul român și față de principiile constituționale. Această comisie trebuie să stabilească adevărul, să explice cauzele și să identifice responsabilii. Trebuie să transmitem un mesaj ferm că în România nicio instituție, niciun oficial și nicio decizie nu se află deasupra legii și a voinței poporului.

Iar, în măsura în care nu au existat abuzuri, erori sau complicități, ele trebuie cunoscute și corectate.

Stimați colegi,

Vă chem să susținem această hotărâre nu doar ca reprezentanți ai unor partide, ci ca reprezentanți ai cetățenilor. Ei ne-au trimis aici, în Parlament.

Nu avem voie să lăsăm umbrele neîncrederii să planeze asupra procesului electoral. În joc este credibilitatea instituțiilor noastre și viitorul democrației românești.

Așadar, cum spuneau și cei de la USR, de ce să nu susținem mai multe anchete? Această anchetă trebuie să aibă loc.

Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului PSD.

## **Domnul Adrian Câciu:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Aș vrea să spun câteva cuvinte.

În prima sesiune parlamentară ni s-a reproșat că avem proiecte de legi de 4, 5, 10 ani și că muncim prea puțin.

Astăzi am asistat la o oră pe care, pur și simplu, Parlamentul a pierdut-o pentru două dezbateri sterile.

Și o să vă spun de ce sunt sterile, cel puțin cea de-a doua.

Zicea domnul Coarnă, cu tot respectul, că suntem reprezentanții poporului. Așa este! Dar poate ați uitat că poporul s-a exprimat. S-a exprimat asupra acestei chestiuni și a votat. Și avem un președinte. Ne place, nu ne place – vă spun sigur că mie nu-mi place, dar asta e! Poporul a votat... S-a închis.

Puteați să aveți solicitarea aceasta în februarie. N-ați avut-o!

Acum nu mai aveți subiecte. De ce? Pentru că PSD-ul s-a trezit și AUR-ul moare. Asta vă doare!

Haideți să muncim și să aprobăm proiectele de legi pe care le avem și haideți să lăsăm poporul să decidă, așa cum a decis în mai 2025, și vă asigur că va decide și dacă avem anticipate și în 2028 se împuținează voturile de la AUR! Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre. Dacă sunt obiecții la titlul proiectului de hotărâre? Nu sunt.

La preambul, obiecții? Nu sunt. Articolul 2, obiecții? Nu sunt. Articolul 3? Nu sunt. 4? Nu sunt. Articolul 5? Nu sunt. 6? Nu sunt. 7? Nu sunt. 8? Nu sunt. Articolul 9? Nu sunt. Articolul 10? Nu sunt. 11? Nu sunt. 12? Nu sunt. 13? Nu sunt.

Anexa cuprinzând componența nominală a comisiei o să rog liderii de grup să o depună la secretariat.

Încheiem dezbaterile pe articole și acest proiect de hotărâre rămâne la votul final.

Stimați colegi, în continuare propun să trecem la partea de vot final pe cele trei puncte, conform...

## **Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

Pe procedură.

Vă rog, domnule lider, pe procedură.

Mulțumesc.

Vă rog să ne explicați de ce ați oprit dezbaterile la punctul anterior. Reluăm dezbaterile miercuri, de unde am rămas? Mai erau vorbitori înscriși la cuvânt.

De ce ați închis dezbaterile?

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule lider, pentru intervenție.

Am avut un program, a fost agreat de Comitetul liderilor.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi trebuie să-l respectăm.

Mulțumesc.

**Domnul Mihai-Adrian Enache**

**:**

Tot pe procedură!

Pe procedură, vă rog.

Vă rugăm atunci să suspendăm dezbaterile acum, să trecem la votul celor trei proiecte, iar dezbaterile să le continuăm miercuri, în ordinea înscrierilor la cuvânt.

Vă rog să supuneți la vot!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Am propus și am solicitat ca acest proiect să rămână pentru votul final.

Am încheiat dezbaterile.

Vă mulțumesc. Începem cu votul final pentru cele trei proiecte. Aș ruga partea tehnică să facem un vot de control. Vă rog! 244 de colegi prezenți. Deci suntem în forum.

Punctul 1. Proiectul de hotărâre privind eliberarea din funcție a unui chestor al Camerei Deputaților; PHCD 53/2025.

Adoptat.

Punctul 2. Proiectul de hotărâre privind alegerea unui chestor al Camerei Deputaților; PHCD 54/2025.

Și ultimul punct, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 55/2025.

Adoptat.

Am încheiat această parte a ședinței.

Vom continua cu prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului, astăzi, 9 septembrie 2025.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Dau cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse.

Reamintim, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute.

Lista colegilor – Macovei Simona-Elena, Oltenașu SorinGeorge, Caragață Florin, Murariu Oana, Iordache Ion, Toader Laura, Popa Maricel, Cotîrleț Paul-Claudiu, Cojocaru Bogdan-Petru, Coarnă Dumitru, Pascalini Nini-Alexandru, Țiu Mihai-Adrian, Cristian Brian, Grosu Veronica, Miclău SamuelVirgil, Pușcașu Lucian-Florin, Groza Călin-Florin.

Vă rog, cine dorește să adreseze interpelare?

Da, întreb încă o dată.

Oltenașu.

Domnule deputat, vă rog.

Dragi colegi,

Voi adresa o interpelare domnului ministru AlexandruFlorin Rogobete.

Obiectul interpelării – „Impactul pachetului 2 de măsuri de austeritate asupra sistemului sanitar din România”.

Stimate domnule ministru,

În contextul adoptării pachetului 2 de măsuri de austeritate, care presupune reduceri semnificative de cheltuieli bugetare, au apărut îngrijorări majore cu privire la modul în care aceste măsuri vor afecta buna funcționare a sistemului de sănătate publică.

Având în vedere deficitul deja existent de personal medical, infrastructura spitalicească subfinanțată, infrastructura prespitalicească subfinanțată, respectiv medicina primară și ambulatoriul de specialitate, precum și presiunea constantă asupra serviciilor de urgență, orice reducere suplimentară de resurse sau întârziere de alocare a lor riscă să pună în pericol accesul populației la servicii medicale esențiale.

În acest sens, vă solicit următoarele clarificări:

– Există riscul reducerii numărului de posturi sau al blocării angajărilor în spitale și unități sanitare – de exemplu, în medicina de familie, mai mult de jumătate din cei 10.000 de medici au peste 61 de ani și pot pleca oricând –, în condițiile în care România se confruntă deja cu o migrație accentuată a personalului medical?

– Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Sănătății le are în vedere pentru a proteja accesul pacienților la tratamente vitale – medicamente compensate, programe naționale de sănătate, urgențe medicale –, în contextul acestor restricții bugetare?

– Cum se va asigura continuitatea investițiilor în modernizarea infrastructurii medicale și în digitalizarea serviciilor de sănătate, având în vedere necesitatea alinierii la standardele europene?

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Cristian Brian.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Attila Cseke, ministrul dezvoltării, lucrurilor publice și administrației, și are ca subiect „Blocajul privind radierea Spitalului de Boli Cronice Baia Sprie din lista unităților sanitare publice”.

Stimate domnule ministru,

Am adresat recent o întrebare Guvernului și Ministerului Sănătății legată de situația juridică a Spitalului de Boli Cronice Baia Sprie, iar din răspunsul primit am aflat că proiectul de hotărâre de Guvern pentru desființarea acestui spital a fost avizat încă din anul 2021, respectiv Ministerul Sănătății a confirmat că partea sa a fost îndeplinită. În răspunsul primit se menționează că ministerul pe care îl conduceți are un rol direct în continuarea procedurii și în circuitul de avizare interministerial.

Din păcate, deși toate documentele sunt pregătite de ani de zile, hotărârea nu a ajuns nici până acum să fie adoptată. Asta înseamnă că la Baia Sprie spațiile fostului spital rămân blocate, iar oamenii nu pot beneficia de servicii medicale care ar putea fi organizate legal acolo. Este greu de explicat cum un demers administrativ atât de simplu rămâne în aer aproape 4 ani, deși toți pașii preliminari au fost îndepliniți.

De aceea, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. De ce, concret, proiectul de hotărâre de Guvern avizat încă din 2021 nu a fost dus la capăt?

2. În ce punct al circuitului guvernamental este blocat în prezent și cine răspunde pentru această întârziere?

3. Când estimați că proiectul va fi pus pe ordinea de zi a Guvernului și adoptat?

Și 4. Ce măsuri aveți în vedere pentru a evita pe viitor asemenea întârzieri birocratice, care afectează direct comunitățile locale?

Mulțumesc.

În continuare, domnul deputat Popa Maricel. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am o interpelare pentru domnul prim-ministru al României, Ilie Bolojan – „Situația gravă a primăriilor din România obligate să suporte din bugete locale indemnizațiile pentru persoanele cu handicap și salariile însoțitorilor acestora”.

## Domnule prim-ministru,

Vă adresez această interpelare pentru a vă semnala o situație extrem de gravă cu care se confruntă administrațiile publice locale din România. Primăriile sunt obligate să suporte din bugetele proprii plata indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap și a salariilor însoțitorilor acestora. Această responsabilitate, care ar trebui să fie asumată de statul român, pune în dificultate financiară gravă unitățile administrativ-teritoriale și riscă să afecteze drepturile fundamentale ale celor mai vulnerabili cetățeni. În numeroase localități, cheltuielile pentru indemnizații și salarii depășesc posibilitățile financiare ale primăriilor, punând în pericol funcționarea normală a instituțiilor publice și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale însoțitorilor lor.

Deși Guvernul, la solicitarea Asociației Comunelor din România, a promis anterior identificarea unei soluții, problema persistă, iar responsabilitatea continuă să fie transferată către autoritățile locale.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Ce măsuri imediate are în vedere Guvernul pentru a asigura plata directă a indemnizațiilor persoanelor cu handicap și a salariilor însoțitorilor acestora, de la bugetul de stat, astfel încât aceste obligații să nu mai greveze bugetele locale?

2. De ce nu au fost respectate angajamentele anterioare privind identificarea unei soluții sustenabile și nu există un calendar clar pentru modificarea cadrului legislativ necesar?

Mulțumesc și eu.

Din partea SOS, domnul deputat Pascalini NiniAlexandru.

Vă rog.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea este pentru domnul ministru al apărării naționale, domnul Ionuț Moșteanu, cu subiectul: „Solicitarea componenței detaliate și a valorii financiare aferente celor 23 de pachete de sprijin militar acordate Ucrainei, precum și a bazei legale a clasificării și a planului de (de)secretizare”.

În urma numeroaselor măsuri de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, din care faceți parte, tot mai mulți români se întreabă, pe bună dreptate, dacă nu cumva aceste sacrificii cerute populației sunt nejustificate și dacă nu cumva declarata susținere necondiționată a Ucrainei a ajuns să fie pusă mai presus decât traiul de zi cu zi al propriilor cetățeni. Tăierile de venituri, reduceri de cheltuieli sociale și reformele impuse prin asumări repetate de răspundere par, în percepția publică, nu doar simple măsuri economice, ci o posibilă mascare a nevoii reale de finanțare a conflictului militar de la granițele României.

Această îngrijorare este amplificată de faptul că, în ultimii ani, partidul din care faceți parte, USR, a promovat constant poziții politice în favoarea sprijinului militar acordat Ucrainei, chiar și în condițiile în care sursele interne ale României se diminuează, iar nivelul de trai al românilor este afectat direct.

În acest context, devin legitime întrebările cetățenilor: dacă prioritățile Guvernului și ale MApN mai reflectă interesul național și siguranța cetățeanului român sau dacă acestea au fost, de fapt, subordonate unei agende externe și, prin aceste reforme, se maschează ajutoarele date Ucrainei, pe care le considerați clasificate, dar, atunci când ați fost în opoziție, ați atacat constant aceste secretizări și ați invocat necesitatea ca românii să știe exact pe ce se duc banii lor din taxe și impozite.

În concluzie, lipsa de transparență privind sprijinul militar pentru Ucraina generează suspiciuni publice.

Se ridică întrebări serioase privind prioritizarea interesului național.

Și, de aceea, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. componența detaliată a fiecărui pachet de la 1 la 23, în format tabelar, pentru articolele livrate Ucrainei;

Mulțumesc și eu.

Doamna deputat Enachi Raisa, neafiliat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Bolojan și domnului Rogobete, ministru al sănătății.

Subiectul: „Reorganizarea serviciilor de ambulanță riscă să lase județele fără sprijin operațional. Vaslui, în pericol major”.

Domnule prim-ministru, Domnule ministru,

Guvernul pregătește un proiect de ordonanță de urgență privind reorganizarea serviciilor de ambulanță județene în structuri regionale, inițiativă ce poate avea consecințe grave în județele cu acces redus la serviciile medicale, cum este județul Vaslui. Deși este prezentată ca o măsură de eficientizare, reorganizarea scoate la iveală probleme de fond care pun sub semnul întrebării beneficiile reale.

Reducerea sau chiar desființarea compartimentelor TESA și, implicit, a personalului de suport din județele care nu vor deveni centre coordonatoare ar afecta direct capacitatea operațională a serviciilor de ambulanță.

Riscul pierderilor locurilor de muncă și al blocajelor instituționale este iminent. În județul Vaslui, unde ne confruntăm deja cu deficit de personal și resurse, o astfel de măsură nu va face decât să îndepărteze și mai mult cetățeanul de accesul la serviciile medicale de urgență.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al sănătății,

În această ordine de idei, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Vor fi păstrate compartimentele TESA în fiecare județ sau acestea vor fi desființate și relocate către centrele regionale?

2. De ce serviciile de ambulanță apar în programul de guvernare ca fiind în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne, deși legislația actuală prevede subordonarea lor administrativă Ministerului Sănătății?

## Mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte solicitări pentru a se prezenta public aceste interpelări, reamintesc lista colegilor care au depus interpelări și care nu le-au prezentat astăzi, 8 septembrie 2025, în plen.

Este vorba de: Macovei Simona-Elena – SOS; Caragață Florin – SOS; Murariu Oana – USR; Iordache Ion – PNL; Toader Laura – SOS; Cotîrleț Paul-Claudiu – PSD; Cojocaru Petru-Bogdan – PSD; Coarnă Dumitru – neafiliat; Țiu MihaiAdrian – SOS; Grosu Veronica – AUR; Miclău SamuelVirgil – AUR, Pușcașu Lucian-Florin – AUR; Groza CălinFlorin – neafiliat.

Declar închise lucrările de astăzi. Vă mulțumesc.

O după-amiază plăcută!

## _Ședința s-a încheiat la ora 17:28._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653073]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 107/17.IX.2025 conține 16 pagini.**

Prețul: 96 lei