Stenogramă plen

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 190.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei Deputaților următoarele documente:

– ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 15 și miercuri, 17 septembrie 2025;

– programul de lucru pentru perioada 15-20 septembrie 2025;

– lista rapoartelor depuse în perioada 8-15 septembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond;

– lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale;

– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17:00, apoi vom continua lucrările cu prezentarea interpelărilor.

Totodată, vă prezint următoarele:

– Doamna deputat Constantinescu Andra-Claudia ne aduce la cunoștință că își încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al SOS România și va activa ca deputat neafiliat.

– Doamna deputat Gavrilescu Grațiela Leocadia, domnii deputați Ciucă Liviu-Bogdan și Băișanu Ștefan-Alexandru își vor desfășura activitatea ca deputați afiliați Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, devenind membri ai Partidului Umanist Social Liberal.

## Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi.

Nu sunt. Mulțumesc.

## **Doamna Gianina Șerban**

**:**

Procedură!

Pe procedură, doamna vicepreședinte Șerban Gianina. Vă rog.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă rog să ținem un moment de reculegere pentru Charlie Kirk, cel care a fost o voce care a luptat pentru dreptul la libera exprimare.

Mulțumesc.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Pe procedură, domnul lider Andronache.

Am înțeles, doamnă vicepreședinte, demersul dumneavoastră.

Vă solicit în mod ferm ca, de acum înainte, să respectați codul de conduită și să aduceți la cunoștința BP-ului înainte de a propune astfel de chestiuni, pentru că asta este procedura aprobată de noi, aici, în Parlament.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Tot pe procedură, doamna Constantinescu Andra-Claudia.

## **Doamna Andra-Claudia Constantinescu:**

## Stimați colegi,

Subsemnata, Constantinescu Andra-Claudia, deputat ales în Parlamentul României, Circumscripția electorală nr. 9 Brăila, vă aduc la cunoștință că, începând cu data de astăzi, 15 septembrie 2025, mă alătur Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și îmi voi desfășura activitatea în calitate de deputat afiliat la Grupul AUR.

## Mulțumim.

Intrăm în ordinea de zi, nu înainte de a-i ura „La mulți ani!” colegului nostru George-Mădălin Borș, de la Grupul parlamentar al PSD.

Primul punct, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 59/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu sunt.

- Adoptat.

La preambul?

Nu sunt.

Adoptat.

La articolul unic?

Nu sunt.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului; PL-x 540/2021.

Potrivit art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege ce urmează a fi dezbătut se află în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului și îi dau cuvântul inițiatorului, Guvernul României.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Cosmin-Răzvan Butuza** – _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

Bună ziua!

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2021 a fost transpusă în legislația națională Directiva Uniunii Europene 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de către Ministerul Economiei.

Mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii.

Domnul vicepreședinte Toma Ilie.

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

Raport suplimentar comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului

Știți că e un proiect de lege mult discutat.

Am avut, anterior, Consiliul Legislativ, care a avizat negativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a aprobat proiectul de lege.

Ulterior, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru buget, Comisia pentru politica externă, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege, care are ca obiect de reglementare adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 6 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, care vizează transpunerea prevederilor Directivei 2019/904 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului și asigurarea măsurilor de aplicare a Regulamentului (UE) 2020/2151.

Proiectul de lege vizează prevenirea și reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra mediului acvatic și a sănătății umane, precum și promovarea tranziției la o economie circulară cu modele de afaceri, produse de materiale inovatoare și durabile.

Drept urmare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au dezbătut separat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului.

Având în vedere că avem amendamente admise și amendamente respinse, vă rog să propuneți un timp alocat dezbaterii pe articole.

Două minute, doamnă președinte.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Supun la vot propunerea făcută.

La dezbateri generale, din partea Partidului AUR, domnul deputat Gurlui Silviu-Octavian. Vă rog.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Suntem de acord cu acest subiect, că materialele plastice ne invadează, practic, sănătatea și viața și afectează în mod direct mediul ambiant.

De departe, această lege vine să corijeze cumva aceste probleme, dar se vede limpede că sunt măsuri neglijente, care merg focalizat spre biruri în plus spre societățile care comercializează sau produc astfel de materiale plastice.

De departe, noi cunoaștem efectele acestor materiale în mediul ambiant, pentru că au compoziții diferite și materiale în adaos pentru plasticitate, pentru formă, pentru culoare și așa mai departe, care au un anumit grad de toxicitate. Or, toate acestea trebuie privite foarte riguros, iar componenta de cercetare în acest domeniu trebuie să joace un rol fundamental.

Așadar, acceptăm că este o problemă gravă, dar soluțiile prezentate în acest proiect de lege nu sunt cele care să rezolve o problemă sistemică pentru România.

Vă mulțumim.

Mulțumesc.

Din partea Partidului Național Liberal, domnul deputat Mircea Fechet.

## **Domnul Mircea Fechet:**

## Stimați colegi,

Vă invit să susținem un proiect de lege care înseamnă un angajament ferm de a ține departe de natură produsele de plastic de unică folosință.

Obiectivul acestui proiect este de a reduce impactul acestor produse asupra mediului, în special în ceea ce privește mediul acvatic, dar și în legătură cu sănătatea noastră.

De asemenea, prin acest proiect sunt încurajate soluțiile durabile, inovatoare, iar acest lucru va însemna o economie circulară mai puternică și locuri de muncă verzi nou-înființate.

Așadar, doamnelor și domnilor deputați, paharele de unică folosință, șervețelele umede, pungile de plastic pe care le folosim câteva minute sau câteva secunde, uneori, rămân în natură ani sau zeci de ani, otrăvesc mediul și se transformă în plastic, în microplastic sau în nanoplastic și, într-un final, ajung inclusiv în organismul nostru.

Așadar, eu voi susține, alături de colegii mei, acest proiect de lege, lucru pe care sper să-l faceți și dumneavoastră. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Ilie Toma:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Proiectul de lege aduce multe îmbunătățiri în ceea ce înseamnă „poluatorul plătește”; completează anumite articole de plastic care nu erau până acum specificate și care pot fi valorificate.

E foarte adevărat că România mai are un pic de muncit, însă vreau să vă spun ceva. În urmă cu 5-6 ani, la Comisia pentru industrii și servicii nu auzeam decât că suntem în urmă, că se apropie termenul-limită, convenit cu Uniunea Europeană, de recuperare a materialelor respective, regenerabile, și noi nu făcuserăm niciun pas.

Vreau să vă spun că, în doi ani, în 3 ani de zile, nu numai că i-am ajuns din urmă pe cei din statele dezvoltate, ba, dimpotrivă, avem anumite secțiuni unde funcționează foarte bine și suntem, zic eu, peste ei, ceea ce este admirabil.

Acest proiect de lege face exact același lucru: de a aduce în atenția dumneavoastră și de a vota alte materiale regenerabile care pot fi valorificate. Și mai există, e adevărat, pași de făcut și așteptăm inițiativele dumneavoastră legislative, pentru că nicio lege nu este perfectă, dar poate fi perfectibilă, ceea ce înseamnă că, în curând, sunt convins că România poate să meargă pe un drum bun în ceea ce privește tot ce înseamnă noua eră modernă verde și să fim cu un pas înaintea tuturor.

Partidul Social Democrat va vota favorabil proiectul de lege, ceea ce vă îndemn să faceți și dumneavoastră. Vă mulțumesc mult.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

E procedură de urgență.

La titlu și legat de intervenția salutară a domnului deputat Ilie Toma de mai devreme.

Aș vrea să atrag atenția asupra altei probleme, pe care cred că și domnul Toma, și alți colegi deputați au sesizat-o, de-a lungul timpului, legat de hidrocentrale și legat de securitatea energetică a României.

Domnule deputat,

Suntem pe procedură de urgență!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Bine.

O să dezvoltăm în cadrul unei moțiuni simple... legat de doamna ministru al mediului, care blochează finalizarea hidrocentralelor din țara noastră.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Deci la titlu, dacă există obiecții? Nu.

Adoptat. La articolul unic, dacă există obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Titlul ordonanței Guvernului? Nu. Adoptat. Capitolul I, „Obiective”, art. 1, dacă există obiecții? Nu. Adoptat. Capitolul II, „Domeniul de aplicare”? Nu. Adoptat. Capitolul III? Nu există obiecții, comentarii. Adoptat. Capitolul IV. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Capitolul V. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Capitolul VI. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Capitolul VII. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Capitolul VIII? Nu. Adoptat. Nu sunt obiecții, comentarii. Capitolul IX. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Capitolul X. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Capitolul XI. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Capitolul XII. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Capitolul XIII. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Capitolul XIV. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptat. Anexa. Obiecții, comentarii? Nu. Adoptată. Și aveam și câteva amendamente respinse. Dacă dorește cineva să le susțină? Nu.

Proiectul de lege rămâne, în forma propusă de comisii, pentru votul final.

Mulțumesc.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 108/2024 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei de validare a mandatelor de deputat; PHCD 64/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu. Adoptat. Dacă sunt obiecții la preambul? Nu. Adoptat. La art. 1? Nu. Adoptat. Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2024 privind aprobarea realizării de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, a rețelei securizate de comunicații de date de arie extinsă pentru sistemul informatic „Hub de servicii MMSS-SII MMSS”, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 557/2024.

Din partea Guvernului României, are cuvântul inițiatorul. Guvernul României, vă rog.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea realizării de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, a rețelei securizate de comunicații de date de arie extinsă pentru sistemul informatic „Hub de servicii”.

De asemenea, potrivit notei de fundamentare, se preconizează și prelungirea termenului de încadrare în categoria funcțiilor contractuale prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2021 privind unele măsuri din domeniul pensiilor publice, aprobată prin Legea nr. 362/2022, cu modificările ulterioare, până la data de 1 martie 2025.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale susține raportul comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat, al celor două comisii raportoare ale Camerei Deputaților.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Raluca Turcan, pentru dezbateri generale.

A, raportul!

Raportul, doamna Csép Andrea.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost sesizate, prin adresa PL-x 557/2024 din 7 octombrie 2024, cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2024 privind aprobarea realizării de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, a rețelei securizate de comunicații de date de arie extinsă pentru sistemul informatic „Hub de servicii MMS-SII MMSS”. La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii;

- avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și

- imunități;

- avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine

- publică și siguranță națională;

– și avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a dezbătut proiectul de lege în ședința din data de 4 aprilie 2025.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Membrii celor două comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun prin care se propune adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc, doamnă vicepreședinte Csép Andrea.

În continuare, în cadrul dezbaterilor generale, o invit la cuvânt pe doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență, practic, operaționalizează un demers pe care l-am început în anul 2021, în calitate de ministru al muncii, și anume de digitizare și digitalizare a instituțiilor din subordinea Ministerului Muncii.

În perioada 2021-2023 s-a implementat Proiectul „Hub de servicii” integrat, astfel încât serviciile sociale să poată să fie operaționalizate în format digital.

Marile beneficii ale acestui sistem, practic, se traduc prin posibilitatea depunerii online a cererilor de beneficii de asistență socială și servicii sociale, existând un singur punct de contact cu cetățeanul, și anume portalul Ministerului Muncii, de asemenea, prin urmărirea traseului dosarului de asistență socială și prin posibilitatea realizării de verificări încrucișate care să asigure mecanisme de prevenție, de semnalare automată a suspiciunii de fraudă și, de asemenea, prin interoperabilitatea sistemelor informatice.

Această ordonanță de urgență, pe care trebuie să o adoptăm prin lege, creează cadrul legal prin care Ministerul Muncii și Serviciul de Telecomunicații Speciale găzduiesc serverele din acest proiect și se realizează o rețea securizată de comunicații de date, cu arie extinsă între toate instituțiile care sunt implicate în procesul de licențiere și acreditare a serviciilor sociale, inclusiv DGASPC-uri, care au rolul de administrator județean.

Aceasta este soluția prin care se poate și grăbi procedura de acordare a asistenței sociale, dar, în același timp, și de

suprapunere a bazelor de date pentru a preveni frauda și a operaționaliza mai rapid un serviciu dedicat...

Mulțumesc. Domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul parlamentar al AUR.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Deci avem în față un proiect de lege prin care ni se propune să aprobăm o ordonanță guvernamentală din 2024, prin care Ministerul Muncii, cu asistență din partea Serviciului de Telecomunicații Speciale, a achiziționat, adică a plătit de la bugetul de stat, servicii pentru punerea în funcțiune a unei aplicații informatice, realizată între 2021 și 2023.

Deci, repet, atunci, între 2021 și 2023, a fost implementată aplicația din fonduri europene, dar nu au fost rezolvate găzduirea aplicației, realizarea securității accesului utilizatorilor la aplicație și securitatea datelor aplicației, toate acestea fiind plătite ulterior, printr-o ordonanță guvernamentală, de la bugetul de stat, de la asistență socială, când ele puteau fi plătite din fonduri europene.

Impactul financiar al acestei greșeli evidente nu este suficient de transparent în expunerea de motive, așa cum ar trebui și așa cum Guvernul, de fiecare dată, ne cere nouă, fiind, evident, vorba de o incompetență pe care dânșii au încercat să o ascundă.

Pentru că vorbim de securitatea datelor, în iunie a fost aprobată o altă lege, prin care a fost restricționat accesul oamenilor la informații privind evenimentele de securitate cibernetică.

Atunci când anumite date se pierd, se fură de la companii de stat mari sau de la companii private mari, Guvernul, coaliția, a hotărât că aceste date sunt secrete și ele nu pot fi făcute publice.

Toate acestea duc la o singură concluzie: acest guvern trebuie să plece.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale; PL-x 38/2025; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Bună ziua!

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2024 s-a clarificat competența instituțională, în vederea aplicării sancțiunilor internaționale, inclusiv pentru spețe care nu au fost prevăzute în legislația anterioară.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a acestei ordonanțe de urgență a Guvernului. Mulțumim.

Mulțumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru politică externă sau Comisia juridică.

De la Comisia juridică. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În temeiul art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, au fost sesizate cele două comisii, prin adresa PL-x 38 din 10 februarie 2025, cu dezbaterea, în procedură de urgență, în fond, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 135/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea cadrului legislativ în materia punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale, în scopul identificării corecte a autorităților naționale competente în aplicarea sancțiunilor, precum și pentru accelerarea soluționării cererilor de aplicare a sancțiunilor internaționale.

Ia să mai simplificăm.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și ai Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, raportul comun de aprobare.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

Avem patru amendamente admise.

Vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole.

Mă scuzați! Două minute.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Deci timp de dezbatere pentru articole, două minute.

La dezbateri generale, vă rog, domnul deputat Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Angel Tîlvăr:**

Mulțumesc frumos. Stimați colegi,

Sancțiunile sunt o formă de presiune nonviolentă, politică, pe care țările care condamnă agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei o fac.

România este una din țările din proximitate care a putut să constate care sunt efectele acestei agresiuni. Vorbim

despre persoane care și-au pierdut viața, vorbim despre criză umanitară, vorbim despre refugiați. Motiv pentru care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

La punctul 2, articolul unic, obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Punctul 3, obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Punctul 4, obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat.

Proiectul rămâne pentru votul final.

Mulțumesc.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale; PL-x 408/2024.

De asemenea, suntem în procedură de urgență.

Din partea inițiatorului, Guvernul României, vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Silviu Nicu Macovei** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Principalele măsuri propuse prin OUG nr. 61/2024 se referă la aplicarea monitorizării electronice în sistem-pilot în cazul executării măsurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauțiune și a arestului la domiciliu, începând cu data de 1 octombrie 2024, până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025.

De asemenea, OUG nr. 61/2024 reglementează introducerea în cadrul SIME a unei noi categorii de alertă – alertă de apropiere frontieră – și stabilirea aspectelor necesare punerii în aplicare a acesteia.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia juridică sau Comisia pentru apărare?

Comisia juridică, vă rog.

Mulțumesc încă o dată, doamnă președinte de ședință. În conformitate cu prevederile art. 95 și 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, cu dezbaterea în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, transmis cu adresa PL-x 408 din 2 septembrie 2024.

Menționez, Camera Deputaților este Cameră decizională. Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 25.06.2024.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și cei ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2024.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Timp de dezbatere – două minute.

Nu trebuie timp de dezbatere, nu avem amendamente admise sau respinse.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Gorghiu Alina-Ștefania.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Astăzi, așa cum spunea reprezentantul Guvernului, se modifică Legea privind monitorizarea electronică în cadrul procedurilor judiciare.

De 3 ani avem această lege, am inițiat-o împreună cu colegii mei, acum 3 ani, și funcționează foarte bine.

Astăzi, Ministerul Afacerilor Externe extinde aria ei de aplicare, o ajustează.

Și cred că e foarte important ca, în contextul aderării României la spațiul Schengen, odată cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, să consolidăm capacitatea României de a proteja cetățenii și de a preveni fuga celor care se sustrag de justiție.

Am să vă spun eu, ca să înțelegeți cu toții, care sunt principalele modificări propuse:

– o dată, se extinde monitorizarea electronică pe teritoriul României pentru persoanele aflate sub o astfel de măsură dispusă de organele judiciare din alte state membre;

– în al doilea rând, folosirea brățărilor electronice și pentru persoanele eliberate condiționat, dacă instanța dispune acest lucru – și mă bucur foarte tare pentru această prevedere;

– implicarea Direcției Naționale de Probațiune în dezvoltarea și gestionarea sistemului;

– introducerea unei alerte de frontieră, așa cum spunea secretarul de stat, dacă persoana monitorizată se apropie la mai puțin de 30 de kilometri de graniță, inclusiv cea maritimă.

Sunt proceduri clare de intervenție în cazul alertelor de frontieră sau al defecțiunilor tehnice.

Stimați colegi,

Aceste măsuri vor permite autorităților să reacționeze ferm și eficient, inclusiv – și sigur vă aduceți aminte – în situații precum cea a fostului primar din Baia Mare, Cherecheș, care a fugit din țară înainte de pronunțarea sentinței definitive.

Mulțumesc.

Doamna deputat Murariu Oana, USR.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Legea privind brățările electronice este una dintre cele mai importante, pe care noi, Parlamentul României, trebuie să o susținem. Vedem cu toții, în fiecare zi, noi și noi cazuri de violență domestică, de crime împotriva femeilor și suntem întrebați cu toții – sunt convinsă că sunteți întrebați – „ce faceți în Parlament?”.

Ei bine, votăm o astfel de lege în Parlament și sunt mândră că, deși de 4 ani susțin în fiecare an, la Legea bugetului de stat, să se aloce mai mulți bani pentru aceste brățări, anul acesta a fost prima dată când nu a trebuit să îmi susțin acest amendament la Legea bugetului de stat, pentru că au fost alocați din start.

Ele nu sunt utile doar pentru violența domestică, pentru combaterea violenței domestice, pentru ordinele de protecție, ci și pentru problema fugarilor, așa cum a fost menționat anterior.

Nu este suficient, bineînțeles; trebuie să facem mult mai mult pentru aceste probleme, dar putem începe astăzi, săptămâna aceasta, prin votul pe acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana.

## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**

## Vă mulțumesc.

Doamnă Alina Gorghiu, să știți că noi înțelegem și chiar ne pregătim pentru aceste ședințe. Ne-ați spus-o așa, pe un ton foarte interesant...

, că trebuie neapărat să ne spuneți dumneavoastră ca să înțelegem. Să știți că noi ne pregătim temeinic. Nu știu cu cine sunteți dumneavoastră obișnuită.

În ceea ce privește PL-x 408, normal că este foarte ușor să scriem proiecte de legi după proiecte de legi, să bifăm anumite lucruri, să spunem că ele sunt binevenite – și, într-adevăr, acesta este binevenit –, dar de fapt nu le gândim așa cum ar trebui, de la A la Z.

În consecință, apreciem ca fiind greoi și dificil de implementat ca personalul din cadrul Direcției Naționale de Probațiune să aibă calitatea de organ de supraveghere și de operator tehnic.

După cum știți, acest personal are deja o organigramă extrem de redusă pentru volumul enorm de muncă per dosar de persoană supravegheată.

Așadar, ne putem aștepta la blocaje majore și tergiversări.

Apoi, reglementarea care se referă la monitorizarea electronică – ar fi fost util să înțelegem cum anume se va realiza acest lucru. Și asta pentru că, în momentul de față, folosim tehnici de monitorizare diferite de la stat la stat. Ar fi fost bine să ni se spună asta. În ceea ce privește introducerea alertei de apropiere frontieră, la fel, apreciem că va genera multiple disfuncționalități tehnice, pentru că aparatura din acest moment nu este capabilă să elimine problemele de semnal din interiorul unui domiciliu mai mare, darămite atunci când ne gândim la proximitatea unei frontiere.

Așadar, cu dotările actuale, credem că e destul de greu să implementăm această lege și să și obținem rezultate. Dar, dacă cumva dumneavoastră deja știți că ați bugetat fondurile necesare, este important să știm și acest lucru.

Distinsă colegă, ați generat un drept la replică. O invit pe doamna deputat Gorghiu Alina-Ștefania.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Să știți că aceeași era și reacția în Parlament acum 3 ani, când am elaborat și adoptat acest sistem de monitorizare electronică, și mă bucur din suflet că am reușit, alături de colegii din Parlament, nu doar să votăm o lege funcțională, ci și să protejăm vieți de oameni care au beneficiat de acest sistem.

Și da, stimați colegi, o să-mi permit în continuare să vă explic despre ce e vorba în aceste legi, pentru că sunt membru al Comisiei juridice – și nu toți sunteți acolo.

Așa că, cu îngăduința dumneavoastră, cred că e important să știm cu toții ce votăm.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Chiar dacă au fost discuții contradictorii, consider că astfel de legi sunt absolut necesare și esențiale pentru a proteja viețile cetățenilor noștri.

Și, cu siguranță, mai avem mult de lucru și lucrăm în continuare la legi care să îmbunătățească această protecție pentru persoanele aflate la nevoie. Se lucrează – după cum știți, s-a și înființat Comisia specială pentru violența domestică – se lucrează în grupuri de lucru pentru o lege care să incrimineze femicidul.

Însă să revin la această lege. Eu consider că aduce o protecție reală a victimelor, prin extinderea utilizării brățărilor electronice, respectarea deciziilor instanței, creșterea siguranței publice, alinierea la standarde europene, eficiență pentru instituții – un mesaj clar către societate că ea este mai protejată prin astfel de inițiative.

Pentru că sunt destul de multe motive ca această lege să fie considerată o lege bună, PSD va vota această lege. Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna Csép Éva-Andrea.

## **Doamna Csép Éva-Andrea:**

Eram în perioada COVID-ului, era 2021 când deja aveam în fața noastră acel proiect de lege care introduce monitorizarea electronică a agresorilor. Până atunci vedeam doar în filme acest dispozitiv, care se monta la glezna agresorului și era ceva micuț, într-o poșetă, la noi, un telefon mic mobil.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor deputați,

De aici trebuie să vorbim despre ce înseamnă, privind protecția victimei, acest dispozitiv.

Din păcate, în România, în prezent, Poliția și instanța pot să dispună purtarea de către agresor a acestui dispozitiv de monitorizare electronică. Și știți câte dintre aceste femei refuză să poarte acest dispozitiv? Una din patru este de acord și restul refuză purtarea dispozitivului. Cred că aici avem noi treabă bună de făcut și multă de făcut, să explicăm victimelor ce înseamnă purtarea acestui dispozitiv, ce înseamnă pentru viața lor acest dispozitiv. Și brățara electronică nu este în defavoarea, ci în favoarea victimei, să-și știe în siguranță viața.

Haideți să explicăm oamenilor ce înseamnă o brățară electronică, ce înseamnă pentru agresor să se vadă, și pe stradă, și la piață, și în autobuz sau peste tot pe unde trece, că acel om este pericol public pentru toți.

Și da, cred că, din 2022, când am început să implementăm purtarea brățării electronice prin programe-pilot, am reușit în 3 ani de zile să avem acoperită toată România.

Deci haideți să sprijinim victimele, să știe ce înseamnă purtarea acestui dispozitiv, pentru că viețile acestor oameni sunt în pericol și nu degeaba avem, da, bugetare și avem dispozitive, cum a zis și doamna Gorghiu.

## Mulțumesc.

Nemaifiind solicitări și nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

10. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 598/2024.

Avem mai mulți inițiatori.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul, din partea inițiatorilor?

Nu.

Din partea Comisiei pentru sănătate...

Da.

...domnule președinte Rafila Alexandru, vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prin adresa PL-x 598/2024 din 21 octombrie 2024. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 448/2006, în sensul că atât activitățile de intermediere, cât și activitățile de vânzare desfășurate de o unitate protejată autorizată, înființată în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, se fac numai pentru produse/ servicii oferite de către o altă unitate protejată autorizată, dacă aceste produse/servicii sunt realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Avem cinci amendamente admise. Vă rog să propuneți un timp alocat dezbaterilor.

Mulțumesc. 3 minute.

Mulțumesc.

Supun atenției un vot pentru 3 minute – timp de dezbatere pe articole.

Vot, vă rog.

250 de voturi pentru, un vot împotrivă, o persoană – un coleg – nu votează.

Timpul a fost votat.

Deci, dacă la punctul 1...

Nu, prima dată dezbateri generale.

Vă rog, doamna deputat Iagăr Monica, de la Grupul parlamentar al AUR.

## **Doamna Monica Iagăr:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Da, Grupul AUR va vota pentru acest PL-x.

Și am să aduc niște argumente în atenția dumneavoastră.

Acest PL-x îmbunătățește calitatea vieții persoanelor cu handicap. Prin modificările propuse se urmărește creșterea accesului acestora la servicii, resurse și drepturi, reducând discriminarea și barierele sociale.

Tot acest PL-x se aliniază și la standardele europene, unde România are obligația de a respecta Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și directivele Uniunii Europene.

Tot acest PL-x ajută și la creșterea sprijinului pentru incluziunea socială și profesională. Proiectul aduce măsuri care încurajează angajatorii să ofere mai multe locuri de muncă persoanelor cu dizabilități.

De asemenea, este un sprijin pentru familiile și aparținătorii persoanelor cu dizabilități. Prin reglementări mai clare, familiile pot beneficia de o protecție bună, evitându-se situațiile în care drepturile sunt refuzate din motive birocratice.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru.

Stimați colegi,

E important să știm că, în lumea reală a acestor unități protejate, unele dintre ele, și nu puține, nu folosesc persoane cu dizabilități, ci se folosesc de asemenea persoane. Nu toate aceste unități protejează aceste persoane și le integrează, ci pur și simplu fac afaceri și eludează cadrul legal, mai ales cel fiscal.

Ca un om care face asistență socială de spital de 24 de ani și lucrează nemijlocit cu asemenea persoane, vă spun că acest proiect vine să sprijine și să ajute cu adevărat acele persoane care au nevoie, le integrează în mod real în câmpul muncii și premiază, dacă vreți, sprijină acele unități protejate care chiar asta fac.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna deputat Csép Éva-Andrea, UDMR.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În spațiul public, în ultima perioadă, auzim foarte, foarte mult despre șmecherii din economia românească. Șmecherii care profită de persoanele cu dizabilități. În ciuda faptului că avem obligativitate prin lege de a angaja, acele firme care au peste 50 de angajați, de exemplu, conform..., 4% persoane cu dizabilități, o fac de foarte, foarte puține ori; mai bine plătesc la stat un salariu minim pe economie decât să integreze aceste persoane cu dizabilități și să le ofere posibilitatea de a se simți în folosul comunității, de a ieși din casă, și nu doar de a aștepta un ajutor social care li se cuvine.

Această modificare legislativă ajută să clarifice și să nu mai dea posibilitatea șmecherilor să profite de o persoană cu dizabilități care lucrează.

Evident că vin intermediarii, intermediarii de servicii și de produse. Prin această modificare ajungem la momentul în care acele produse pot fi doar revândute, care au fost produse în ateliere protejate și în acele, cum se zice, întreprinderi de inserție chiar, care au produs și au folosit pentru produsul respectiv resursă umană din cadrul persoanelor cu dizabilități.

UDMR va vota acest proiect de lege.

Și sper că, în următoarea perioadă, cât mai multe firme vor cumpăra servicii, să ajute aceste ateliere protejate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna deputat Moș Patricia-Arina, Grupul parlamentar al PNL.

## **Doamna Patricia-Simina-Arina Moș:**

Mulțumesc frumos, stimată doamnă președinte. Dragi colegi,

Da, acesta este într-adevăr un proiect foarte bun pentru persoanele cu dizabilități, pentru că corectează o mare nedreptate care li s-a făcut persoanelor cu dizabilități. Susțin acest proiect, pentru că este important să oprim cât mai repede vânzarea de produse care nu sunt produse UPA – produse ale unităților protejate autorizate – de către cei care au abuzat sau abuzează de această formă.

Ar trebui acest proiect... și sper că acest proiect va avea susținerea dumneavoastră și, astfel, persoanele cu dizabilități să fie integrate pe piața muncii.

Susțin acest proiect, alături de colegii mei din Grupul PNL, pentru că e obligatoriu, atunci când vorbim despre incluziunea persoanelor cu dizabilități, să ne gândim că sunt egalii noștri și au drepturi, astfel încât cei care până acum au profitat de aceste unități protejate să se oprească.

Mulțumesc pentru susținere.

Și Grupul PNL va susține acest proiect.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului pe articole, amendamente admise.

Grupul parlamentar al POT; am avut o solicitare. Mai doriți?

Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc. POT va susține acest proiect.

Este un proiect bun, dar oare îndeajuns?

Vorbim de nedreptăți. Astăzi am discutat cu un om care vede sub 10%. Acesta a fost în comisie. Avea pensie. După ce a trecut de medicul specialist, deși acesta i-a recomandat și însoțitor, cei din comisie au decis nu doar să îi taie pensia, ci și să nu-i dea acceptul să aibă și un însoțitor.

Așadar, este un proiect bun, dar haideți să-i ajutăm pe toți și să vedem exact de ce au cu adevărat nevoie!

Mulțumesc _. (Aplauze.)_

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Nemaifiind solicitări, trecem la dezbaterea pe articole. Cinci amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt obiecții, comentarii? Nu.

Adoptat. Articolul 1, obiecții? Nu. Adoptat. Punctul 3, art. 78? Nu. Adoptat. Punctul 4? Nu. Adoptat. Și punctul 5? Nu. Adoptat. Proiectul de lege rămâne pentru votul final. Stimate colege, Stimați colegi,

Dați-mi voie să citesc inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere și vot final sunt depășite:

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 94/2025;

– Propunerea legislativă privind completarea unor acte normative din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 104/2025.

Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite, propunerile legislative se consideră adoptate.

Încheiem prima parte a ședinței pentru dezbaterea proiectelor legislative de pe ordinea de zi și continuăm cu interpelări.

Mulțumesc.

**----- Start of picture text -----**<br> PAUZĂ<br>*<br>* *<br>**----- End of picture text -----**<br>

## DUPĂ PAUZĂ

Continuăm cu a doua parte a ședinței noastre de astăzi, 15 septembrie 2025, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Le voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăși 3 minute.

O să dau cuvântul în ordinea grupurilor parlamentare. Grupul PSD.

Domnul Romeo-Daniel Lungu este prezent?

Vă rog, aveți cuvântul, cu rugămintea de a vă încadra în 3 minute.

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Daniel-Ovidiu David, ministrul educației și cercetării.

Domnule ministru,

Prin prezenta interpelare, solicit un răspuns clar și asumat din partea Ministerului Educației cu privire la poziția exprimată oficial față de propunerea legislativă ce vizează modificarea Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar, în sensul introducerii competenței de educație civică aplicată în curriculumul național.

Această inițiativă nu a apărut dintr-un capriciu politic și nici pentru bifarea unei prezențe în spațiul legislativ. Ea are la bază realități sociale documentate:

– Scăderea continuă a nivelului de alfabetizare civică în rândul tinerilor.

– Lipsa implicării în viața democratică.

– Răspândirea tot mai agresivă a dezinformării și a discursului extremist.

– Creșterea procentului de tineri care privesc cu toleranță sau chiar deschidere regimurile autoritare, conform datelor și altor studii sociologice relevante.

Cu toate acestea, Ministerul Educației a transmis, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, un răspuns negativ la propunerea formulată. Se invocă faptul că aceste teme s-ar regăsi deja în curriculum, că sunt „integrate” în aria curriculară „Om și societate” și că nu este oportună introducerea unei noi abordări, din cauza încărcării programului elevilor. ## Domnule ministru,

Cu respect, dar cu fermitate, acest răspuns este formal, defensiv și nu tratează fondul problemei.

În teorie, da, educația civică este menționată în programe.

## Da, mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Gabriel-Florinel Florea. Aveți cuvântul.

Să vă încadrați în 3 minute, vă rog!

## **Domnul Gabriel-Florinel Florea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Adresez această interpelare prim-ministrului României, domnul Ilie Bolojan.

## Domnule prim-ministru,

Am luat act de discuțiile pe care le-ați purtat cu omologul dumneavoastră din Bulgaria, privind construirea unui al doilea pod peste Dunăre, la Giurgiu-Ruse, pentru reducerea aglomerației. Este, fără îndoială, un obiectiv necesar.

Dar vă întreb astăzi: de ce doar la Giurgiu și Ruse?

Mai mult, vicepremierul și, totodată, ministrul transporturilor din Bulgaria a acuzat public partea română, afirmând: „Aici nu este vorba nici despre finanțare, nici despre voința noastră. Noi le vom asigura pe ambele. Problema este lipsa de dorință din partea României – și aceasta reprezintă un obstacol în dezvoltarea regiunilor dunărene.”

În același timp, acesta a solicitat realizarea a două noi poduri peste Dunăre, dintre care unul la Silistra-Călărași, iar acest proiect se află deja în atenția guvernelor româno-bulgare.

Atunci, eu solicit ca cel de-al doilea pod, care a fost menționat de către vicepremierul bulgar, să fie luat în calcul pe teritoriul județului Teleorman, mai exact la Turnu sau la Zimnicea, două orașe-port importante pentru sudul României. Un asemenea obiectiv ar genera dezvoltare economică, locuri de muncă, investiții și ar conecta direct sudul României la coridoarele europene de transport.

Acum, domnule prim-ministru, vă rog să răspundeți punctual:

– Are Guvernul României în vedere și varianta Teleormanului pentru unul dintre aceste două poduri menționate de domnul vicepremier al Bulgariei?

## **Domnul Cătălin Drulă:**

## Mulțumesc.

Dacă, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Dragoș-Fănică Ciobotaru este prezent?

## **Domnul Dragoș-Fănică Ciobotaru**

**:**

Da.

Aveți cuvântul.

## Bună ziua!

Interpelarea mea este astăzi pentru domnul ministru al transporturilor, domnul Ciprian Șerban. Și aș vrea să-i aduc la cunoștință, să-i readuc, de fapt, la cunoștință o problemă legată de unele sectoare de drum de la autostrada A7, finalizate de aproximativ 6 luni sau 9 luni și nedate spre circulația publică. Vorbim aici despre breteaua de nord a municipiului Focșani, care face legătura între autostrada A7, E85 și DN 2D, spre Târgu Secuiesc, un drum care este gata din luna martie 2024 și care este ținut închis, am înțeles, din cauza unor proprietăți care nu mai au acces. Acest motiv era cunoscut încă din 2022, de când s-a făcut proiectul și, odată cu construcția acestei bretele de drum, și-au asumat cu toții că acele case nu vor mai avea acces. Trebuia găsită o soluție.

De asemenea, există o mare problemă legată de traficul greu care traversează municipiul Focșani, în loc să o ia pe această bretea, care creează ambuteiaje, care creează poluare și care este necesar a fi scos din oraș și mutat pe această bretea de nord a municipiului Focșani.

Totodată, am sesizat că autostrada A7, de la Mizil la Buzău, este finalizată 100%. Am fost acolo, am văzut, și totuși traficul nu este deschis. Vorbim de o autostradă de 30 de kilometri, finalizată 100%, de la Mizil până la Buzău, și nu înțelegem de ce traficul nu se deschide. Am înțeles că ar fi vorba despre un pod, despre niște grinzi metalice care n-au fost sudate corespunzător. Am înțeles că problema este cunoscută de aproximativ 4 luni de zile. Nu s-a remediat, nu se remediază. Eu am fost acolo, nu se lucrează, și totuși traficul este în continuare făcut pe la Mizil și este îngreunat și, cu toții, în special cei din zona Moldova, avem mari dificultăți. Cunoaștem cu toții accidentele de pe DN 2, E85, „Drumul morții”, cum îl știm cu toții.

Mulțumesc.

Din partea Grupului SOS, dacă este prezent, domnul deputat Pascalini.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este pentru domnul prim-ministru Ilie Bolojan, cu subiectul „Guvernul condamnă 1,9 milioane de copii la lipsuri, prin blocarea programului pentru școli”.

A început a doua săptămână de școală, iar aproape 1,9 milioane de copii nu primesc nici laptele, nici fructele, nici produsele de panificație promise prin Programul pentru școli al României.

Este inacceptabil ca, într-o țară membră a Uniunii Europene, un program de bază, finanțat inclusiv din fonduri europene și destinat sănătății copiilor, să fie blocat de neglijența și indiferența Executivului. Mai mult decât atât, bugetul este alocat, banii există, dar Guvernul pe care îl conduceți, un guvern preocupat doar de cum să mai pună taxe și impozite pe umerii românilor, nu a fost în stare să adopte la timp o simplă hotărâre de Guvern care stabilește valorile pe porție și repartizarea pe județe.

După cum bine știm, când e vorba de hotărârile voastre, alea care nu fac bine populației, le promovați imediat, peste noapte chiar.

Din cauza acestei neputințe administrative, copiii merg zilnic la școală fără sprijinul alimentar la care au dreptul.

Părinții plătesc din ce în ce mai mult la stat și primesc din ce în ce mai puțin pentru copiii lor, iar fermierii români își văd munca zăcând prin depozite, în loc să își vadă roadele pe mesele elevilor. E o adevărată bătaie de joc!

De aceea, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

– De ce nu a fost adoptată la timp hotărârea de Guvern pentru anul școlar 2025-2026?

Mulțumesc.

Din partea Grupului POT, domnul Sergiu-Iulian Matei. Nu este.

Din partea Grupului minorităților, domnul Petrețchi. Vă rog, aveți microfonul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului prim-ministru.

Obiectul interpelării: „Modul deficitar în care răspund reprezentanții Guvernului la întrebările și interpelările parlamentare”.

Stimate domnule prim-ministru,

La data de 1.07.2025, în conformitate cu prevederile art. 31 și ale art. 64 alin. (1) din Constituția României, precum și ale art. 198 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, v-am adresat întrebarea scrisă, înregistrată la Camera Deputaților sub nr. 1.633A, având ca obiect „Situația financiară critică a Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune și riscurile asupra continuității serviciului public de informare”.

Prin această întrebare am prezentat problemele majore cu care se confruntă SRR și SRTV, generate de subfinanțare, de lipsa unui cadru legal clar privind statutul angajaților, de aplicarea unui dublu standard în materie fiscală și salarială, precum și de imposibilitatea angajării de noi specialiști, aspecte care pun în pericol stabilitatea funcțională și financiară a celor două instituții.

Totodată, am solicitat să fie precizate măsurile pe care Guvernul României le are în vedere pentru remedierea acestei situații și dacă există intenția elaborării unui plan concret pentru asigurarea stabilității SRR și SRTV.

Ulterior, prin răspunsul transmis de Departamentul pentru relația cu Parlamentul, mi s-a comunicat faptul că: „Departamentul pentru relația cu Parlamentul a asigurat informarea prim-ministrului cu privire la această întrebare și a făcut consultarea interinstituțională, potrivit obiectului acesteia.”

Mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, doamna Raisa Enachi. Și apoi se pregătește, de la PSD, domnul Ilie Toma.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul Guvernului României.

Subiectul interpelării: „De ce sunt bani pentru străini, dar nu pentru români?”.

Stimate domnule prim-ministru,

De mai bine de doi ani, opinia publică din România este informată despre „pachetele de sprijin” pentru Ucraina, însă Guvernul nu a prezentat niciodată o situație clară, transparentă și detaliată privind conținutul, costurile și proveniența acestor ajutoare.

Recent, însuși ministrul apărării din Ucraina a declarat că România a trimis 22 de pachete de ajutor militar, iar următorul este în pregătire, cu o valoare declarată de peste un miliard de euro.

În același timp, pensionarii din județul Vaslui și din alte zone ale țării se luptă să supraviețuiască cu pensii cuprinse între 1.300 și 2.280 de lei pe lună. Mulți renunță la medicamente și își reduc porțiile de mâncare, iar casele și le încălzesc doar câteva ore pe zi, din lipsă de bani.

În județul Vaslui, ca în multe alte zone din România, un copil român merge la școală cu un ghiozdan vechi, haine moștenite și o gustare modestă.

În același timp, un copil refugiat din Ucraina beneficiază de manuale gratuite, hrană caldă, transport, cazare și sprijin financiar pentru familie. Toate acestea sunt oferite de statul român, un efort de solidaritate pe care nu îl contestăm, dar care ridică o întrebare firească: este corect ca românii să fie puși pe plan secund în propria lor țară?

Refugiații ucraineni continuă să primească sprijin lunar, locuințe, transport gratuit și alte facilități, chiar dacă mulți nu muncesc și nu contribuie la bugetul public.

Din partea Grupului PSD, domnul Ilie Toma. Aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Am formulat o interpelare prin care, din păcate, supun atenției dumneavoastră un caz foarte grav: închiderea combinatului siderurgic de la Hunedoara, tradiționalul combinat siderurgic, după 140 de ani de activitate neîntreruptă.

Combinatul... Mi-este și greu să vorbesc de acest lucru, dar o fac pentru că sunt reprezentantul celor din Hunedoara și din municipiul Hunedoara, județul Hunedoara.

Combinatul ăsta a reprezentat odinioară perla, să spunem așa, Imperiului Austro-Ungar, care avea tocmai la Hunedoara tezaurariatul. Tezaurariatul, pe vremea respectivă, era exact trezoreria țării; era locul unde, să spunem așa, se adunau valorile pentru PIB-ul unui stat, actualmente, un termen modern.

Continuând istoric, combinatul de la Hunedoara a fost primul combinat care a atins 4 milioane de tone de oțel lichid în anii ’86, ’87, ’88, performanță unică în sud-estul Europei.

După privatizare s-au întâmplat multe lucruri, dar multe pe care nu le știm și multe care sunt doar la nivel de zvonuri, fapt pentru care eu am formulat o întrebare către Ministerul Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, către Ministerul Energiei, către Ministerul Finanțelor și, dacă va fi nevoie și voi constata, și către alte ministere responsabile de acest lucru.

Ce s-a întâmplat de fapt la Hunedoara? În ultimii ani, după 20 de ani de privatizare, se pare că, în urma unui management prost, dar nu neapărat din lipsă de performanță, ci din rea-voință, spun eu... Pentru că am constatat niște treburi în ultimii doi ani.

Am avut o colaborare întotdeauna foarte bună cu conducerile combinatului pe ceea ce înseamnă competența legală prin fișa postului unui demnitar ales; am fost cu dânșii la ministere, i-am dus, au obținut facilități; au avut uneori performanțe mici, dar pot să vă spun că nu s-a închis combinatul.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Mulțumesc. Din partea Grupului PNL, doamna Turcan?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

AUR.

A, da, AUR. Scuze! Iarăși am făcut aceeași greșeală. Mă scuzați, domnule Coleșa, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci o interpelare adresată ministrului energiei, domnul Bogdan Ivan.

Cu toții știm criza energetică în care ne zbatem, prețurile astronomice, care sunt cauza directă și cauza principală pentru care combinate precum cel de la Hunedoara se închid. Și de ce? Pentru că mecanismul actual de stabilire a prețului pe piața zilei următoare a energiei electrice reprezintă o legiferare a unui preț pur speculativ, bazat pe prețul maxim selectat pentru acoperirea cererii – în engleză, „Pay-as-Clear”.

Asta înseamnă că cea mai scumpă centrală electrică selectată va stabili prețul pentru întreaga piață, prețul pe care îl plătesc toți oamenii, toți consumatorii, inclusiv aceste combinate.

Drept urmare, pentru a reliefa această aberație, vă cer următoarele seturi de date în format digital deschis, defalcat pe fiecare interval orar, în ultimii 5 ani:

O dată, prețul de tranzacționare – lei/MWh – pentru fiecare interval orar, cantitatea totală tranzacționată, prețurile de ofertare ale fiecărui vânzător selectat și cantitatea tranzacționată de acesta.

Apoi, prețul mediu ponderat al energiei electrice tranzacționate pe fiecare interval orar, impactul prețului energiei – PZU – asupra piețelor la termen, bilaterale, pentru că este un impact evident direct, și influența aceluiași preț al energiei electrice de pe piața zilei următoare asupra pieței certificatelor verzi și a facturii finale.

Nu vă cer aceste date doar de dragul de a le cere, pentru că ofer și o soluție, una foarte simplă, rapidă, cea mai rapidă și mai corectă, și ea este stabilirea unui mecanism cu plata conform ofertei – „Pay-as-Bid” –, care ar remunera fiecare participant, fiecare ofertant după prețul pe care îl cere, nu după cel maxim selectat, iar fiecare cumpărător, inclusiv aceste combinate, va plăti un preț mediu ponderat, adică un preț real.

Mulțumesc. La PNL, doamna Turcan? Nu este. Doamna Moș nu este. Atunci, trecem la Grupul SOS. Dacă este domnul Oltenașu? Nu. Domnul Caragață? Nu.

Atunci, revenim la Grupul PSD, la domnul Maricel Popa. Aveți cuvântul. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi avea o interpelare adresată domnului ministru al investițiilor și proiectelor europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru.

Obiectul interpelării: „Alocările financiare, prin Programul SAFE, pentru autostrăzile A7 și A8”.

Domnule ministru,

Regiunea Moldovei suferă din cauza lipsei infrastructurii moderne de transport, fiind generate din această cauză dezechilibre economice, investiționale și sociale. În mod repetat, este subliniată importanța accelerării construcției autostrăzilor A7 și A8 de către autoritățile atât naționale, cât și europene. În contextul acesta, Programul SAFE a fost prezentat ca o oportunitate de finanțare inclusiv pentru aceste două autostrăzi. În data de 9 septembrie 2025, Comisia Europeană a anunțat o alocare provizorie în favoarea României, de aproximativ 16,68 de miliarde de euro, prin instrumentul financiar SAFE. Guvernul României a comunicat că în cadrul direcțiilor propuse pentru această alocare sunt incluse componente pentru consolidarea capacității de apărare, componenta bugetară și investiții în infrastructură cu rol dual – civil și militar –, printre acestea menționându-se capetele autostrăzilor din nord-estul țării, porțiuni din A7 și A8.

Până la această dată, nu a fost făcută publică o defalcare clară și oficială a sumelor alocate strict pe proiecte, respectiv ce parte din cele 16,68 de miliarde de euro este destinată exclusiv autostrăzii A7, respectiv autostrăzii A8 – informație esențială pentru asigurarea transparenței și monitorizării eficiente a utilizării fondurilor europene.

Având în vedere responsabilitatea pe care o avem față de cetățenii pe care îi reprezentăm și de importanța incontestabilă a autostrăzilor A7 și A8, atât pentru viața economică, cât și pentru cea socială a locuitorilor din regiunea Moldovei, vă rog să îmi comunicați următoarele:

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD – cred că a rămas singurul grup cu membri care încă doresc să susțină –, domnule deputat Cojocaru, aveți cuvântul.

Și cred că închidem ședința după. Da. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Obiectul interpelării: „Situația proiectelor finanțate prin PNRR în județul Iași”.

Știm cu toții că traversăm un moment nu tocmai plăcut pentru întreaga societate, însă, cu toate acestea, considerăm, și am mai spus acest lucru, că investițiile trebuie să continue, indiferent de sursele de finanțare, că vorbim de proiecte care au finanțare de la nivel guvernamental sau din fonduri europene.

De aceea, domnule ministru, vă transmit această interpelare și îmi doresc ca datele pe care mi le puneți la dispoziție, conform Planului național de redresare și reziliență, să prezinte în amănunt detalii despre proiectele care sunt, în momentul de față, în derulare sau în diverse etape pe raza județului Iași.

Știm cu toții că sunt, în momentul de față, proiecte strategice în derulare, indiferent că vorbim de infrastructură, digitalizare, mediu, educație și sănătate.

În același timp, au existat numeroase semnale publice privind întârzieri, supracontractări sau dificultăți în implementarea proiectelor asumate de către fiecare UAT.

Având în vedere interesul major al cetățenilor din județul Iași pentru derularea acestor proiecte de investiții prin PNRR, vă solicit să prezentați o situație clară, defalcată pe județul Iași, care să cuprindă:

1. lista proiectelor care vor fi finanțate prin PNRR în județul Iași, cu precizarea domeniului – infrastructură rutieră, feroviară, sănătate, educație, energie, administrație și așa mai departe;

2. valoarea sumelor alocate fiecărui proiect și stadiul actual al implementării;

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai există înscrieri? Poate... Nu. În acest caz, declar ședința închisă. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653103]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 110/26.IX.2025 conține 16 pagini.**

Prețul: 96 lei