Stenogramă plen

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc, începem într-un minut!

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 29 septembrie 2025.

Ședința este condusă de Mircea Abrudean, președinte al Senatului, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și domnul senator Vasile Blaga, secretari ai Senatului.

Înainte de a intra în ordinea de zi, o să vă rețin atenția cu două momente.

În primul rând, vă propun să ținem un moment de reculegere în memoria Preafericitului Părinte cardinal Lucian

Mureșan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, și mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș.

Vă mulțumesc.

De asemenea, aș dori să folosim începutul acestei ședințe de plen a Senatului pentru a-i felicita pe cetățenii Republicii Moldova pentru rezultatul votului de ieri.

Dragi cetățeni ai Republicii Moldova,

V-ați mobilizat exemplar, ați arătat cât sunteți de puternici, de determinați în drumul vostru proeuropean, în menținerea unui parcurs firesc către bunăstare, standarde înalte, democrație și libertate. În ciuda tuturor influențelor, în ciuda eforturilor Rusiei de a vă abate de la traseul vostru către un viitor mai bun, ați stat puternici împreună.

Felicitări, Moldova!

## Mergem înainte!

Merită aplauzele noastre.

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului. Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Stimați colegi,

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

Punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi – avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 29 septembrie 2025, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din regulament, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului:

Propunerea a fost adoptată.

La punctul 2, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unei inițiative legislative, astfel cum este afișată pe pagina de internet a Senatului:

## Adoptat.

La punctul 3, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 23, 27 și 28 septembrie 2025, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților pentru dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

## Stimați colegi,

Înainte de a trece la secțiunea următoare a ordinii de zi, sunt câteva anunțuri de făcut, înțeleg.

O să vă rog, în ordinea în care ați solicitat intervenția. Vă rog, domnule senator Petrea.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

Doresc să vă informez că astăzi, în urma votului colegilor din Grupul PACE – Întâi România, s-a făcut o modificare în ceea ce privește liderul de grup.

Și noul nostru lider de grup este Petrea Dorin-Silviu, adică subsemnatul.

Doresc să mulțumesc colegilor pentru încredere și să-i mulțumesc doamnei Cosmina Nadia Cerva pentru tot ce a făcut până astăzi și pentru implicare.

Vă mulțumesc și să fie pace!

Mulțumesc.

Luăm act de această modificare.

Vă rog, domnule senator Fenechiu.

Apoi domnul senator Mălăiescu, apoi domnul senator Plăeșu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicitarea mea este de retrimitere la Comisia pentru administrație a poziției 5, respectiv L45/2025.

O să vă și explic de ce. Este o cerere de reexaminare la care, datorită emoțiilor profesionale, comisia a dezbătut și a admis câteva amendamente, în contextul în care avem o decizie a Curții Constituționale, foarte clară, care spune că la proiectele retrimise în Parlament limita de dezbatere vizează doar obiectul retrimiterii. Că o retrimite Președintele, că vine de la Curtea Constituțională, suntem limitați la obiectul retrimiterii. Datorită acestui aspect, pentru a nu fi în situația în care să avem o dezbatere în plen care ar trebui făcută tehnic, în comisie, propun retrimiterea la comisie a L45/2025.

Mulțumesc.

Termen?

Termen – două săptămâni de zile. Mulțumesc.

Suntem decizionali, n-avem probleme.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Stimați colegi,

Vă

Vă rog, domnule senator Mălăiescu. Apoi domnul senator Pălărie.

## **Domnul Luca Mălăiescu:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Permiteți-mi să vă comunic că astăzi avem în vizită un grup semnificativ de tineri frumoși din Oțelu Roșu – sunt în balconul din dreapta mea – și, pe această cale, v-aș ruga frumos să-i aplaudăm, că merită.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

În aceeași notă, vă anunț că un grup de tineri, reprezentanții Asociației „Inițiativa Tineretului Maghiar” din Satu Mare, sunt prezenți la balcon, la invitația domnilor senatori Turos Lóránd și Kovács Maté.

Vă rog, domnule senator Pălărie.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am și eu o solicitare: de a reîntoarce către Comisia pentru administrație publică proiectul L239/2025. E vorba de marginal 24 pe OZ-ul de astăzi.

Și, de asemenea, prelungirea termenului la 60 de zile.

Marginal 24 – L239.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Stimați colegi,

Vă

Propunerea a fost respinsă.

Proiectul rămâne pe ordinea de zi, la punctul 24.

Vă rog, domnule senator Plăeșu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O clarificare în ceea ce privește componența Comisiei pentru afaceri europene: la această comisie, Grupul parlamentar al partidului Alianța pentru Unirea Românilor are doi membri, respectiv domnul senator Andrei-Emil Dîrlău, care deține și funcția de secretar, și doamna senator Daniela Ștefănescu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Am luat act.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Din componența comisiei a ieșit domnul senator CiprianTiti Stoica.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Noua componență a comisiei a fost adoptată.

Trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2020 privind organizarea și funcționarea Corpului de control al primministrului, precum și pentru instituirea unor măsuri de îmbunătățire a activității acestuia și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2023 privind unele măsuri pentru susținerea preșcolarilor și elevilor dezavantajați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile și luarea unor măsuri în domeniul educației (L230/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 2, Proiectul de lege privind plata pensiilor private (L214/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere, cu amendamente admise și respinse, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu sunt intervenții. Inițiativa rămâne la vot final... Vă rog.

Doamna senator Alexandru Violeta și domnul senator Peiu.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Mulțumesc.

O foarte scurtă intervenție, stimați colegi.

Nu am cum să comprim în câteva minute un subiect extraordinar de complex și de util pentru români, și anume pensiile administrate privat, care înseamnă încă o sumă de bani pentru pensia pe care oamenii o iau din pilonul I. Dacă banii ar fi rămas în pilonul I, nu rămâneau decât cu pensia mică – datorită formulei, nu pentru că se duc niște contribuții la pilonul II, pentru că se iau în considerare veniturile, nu contribuțiile, ca să ne înțelegem. Dacă ar fi rămas toți banii în pilonul I, însemna o singură pensie – și aia, din formula de calcul, mică pentru români.

Haideți să vrem binele oamenilor! Nu discut aici politicile investiționale, că nu sunt nici avocatul fondurilor private de administrare a pensiilor. Nu fac decât să vă spun că este spre binele oamenilor ca acești bani, care sunt pensii... Atenție, nu sunt depozite, ca să aibă un alt regim de lichidare și de preluare a banilor, sunt pensii, iar definiția pensiei este o sumă care se plătește lunar, în cazul de față peste pensia din pilonul I, ceea ce este spre binele oamenilor.

Am să comentez, cu tot respectul... Înțeleg dorința colegilor care au considerat că pentru cei care suferă de anumite boli e bine să aibă acces la bani. Nu confundați, stimați colegi – nu pentru că n-am...

30 de secunde.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Mulțumesc frumos.

...nu pentru că nu am sensibilitate – cine a lucrat cu mine știe că-mi pasă de fiecare om –, dar nu confundați un sistem de pensii cu asigurări de sănătate. Tema legată de accesul la fonduri, de posibilitatea să-ți tratezi o boală, eventual să o și iei din stadiul incipient, deci să faci medicină preventivă, este în zona asigurărilor de sănătate; nu are legătură...

15 secunde, vă rog.

Mulțumesc frumos și chiar închei.

Nu are legătură cu acest subiect al pensiilor, dacă vreți să fim corecți până la capăt.

Prin urmare, în calitate de coordonator al Comisiei speciale comune pentru aderarea României la OCDE, aș vrea să vă mulțumesc pentru acest pas important, care are legătură cu prezența cât mai multor administratori care să înmulțească și care să facă bine pentru români, acoperindu-le, peste pensia din pilonul I, cu o sumă de bani pe care o merită. Cu bună știință spun acest lucru.

Domnul senator Peiu Petrișor.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Suntem puși să alegem, în privința acestei legi, între două filosofii politice foarte clare: una care spune că cetățeanul nu are dreptul să decidă ce face cu banii lui și alta care spune că statul nu are dreptul să se amestece în deciziile contribuabililor.

În momentul în care s-au format aceste fonduri de pensii administrate privat, pilonul II, pilonul III, a fost o formă de contract social, care a funcționat până astăzi, în care oamenii care contribuiau acolo – unii au optat să contribuie acolo, n-au fost obligați – aveau dreptul să-și retragă așa cum doreau acești bani. Ni se spune sau ni se pune acest proiect de lege sub imperiul aderării la OCDE. Adevărul e că este o

minciună, pentru că nu există nicăieri o obligație că, pentru a adera la OCDE, trebuie să ai un astfel de mecanism de distribuire a pensiilor administrate privat.

Recomandarea OCDE adevărul este că are în vedere situația actuală a țării, situația financiară a statului de azi, situație pe care au creat-o distinșii colegi senatori din... și parlamentari, în general, din opoziție în anii care au trecut. Pentru că, dacă România ar fi început să adere, ar fi început să negocieze aderarea la OCDE în 2017, atunci când a fost tăiată de pe listă în mod samavolnic, prin vot politic – teoretic neacceptat în OCDE –, de către partenerul acestei coaliții, domnul Orbán Viktor, de la Budapesta, la cererea UDMR, ei bine, atunci...

15 secunde, vă rog.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

...financiară a țării și nu ar fi fost nicio astfel de recomandare.

Așa că este o minciună și românii au dreptul să-și gestioneze banii așa cum vor.

Domnul senator Petrea Dorin.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Atunci când noi, cei din sala aceasta, am aderat la acel fond de pensii, pilonul II, privat, a fost o obligație – primul lucru pe care trebuie să-l ținem minte.

Al doilea lucru – după ce a fost această obligație, normal, a venit o altă problemă: că acei bani 100% putem să-i retragem. Este un contract între părți. Atunci când se face un contract între părți, acesta nu poate fi modificat unilateral, doar dacă-l facem, îl modificăm împreună, cele două părți: statul român și cetățeanul.

Noi suntem aici trimiși de către cetățenii români, de către românii noștri și, pentru asta, noi trebuie să le apărăm drepturile. Ce am văzut eu în Comisia pentru finanțe, bănci? Am văzut un reprezentant al ASF care era reprezentantul fondurilor private, era o persoană care ținea doar cu fondurile private, inclusiv atunci când noi am venit, colegii de la AUR, cu amendamente și colegii de la asociațiile de consumatori au spus foarte clar să scadă acel comision de la 0,05, cât este astăzi, la 0,01, cât este normal, că sumele sunt imense acolo și sunt sume din banii noștri. Și ei au ținut cu aceste fonduri de investiții. Cu alte cuvinte, am propus și atunci că acest ASF trebuie închis cu totul și restructurat și refăcut, pentru că el nu apără cetățenii români. Doi, mi se pare foartefoarte important ca acești bani să se întoarcă către români.

Și mai e și problema în care dumneavoastră, cei de la putere și ASF-ul, vă considerați Dumnezeu și împărțiți românii în mai multe categorii: români cu boli oncologice...

15 secunde.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

Vă mulțumesc.

Doamna senator Nicoleta Pauliuc.

## Stimați colegi,

Mie mi-e drag să vorbim pe texte. Și, pentru că suntem în Parlamentul României, legislația trebuie respectată. Și, dacă trebuie să respectăm legislația, domnule senator, haideți să facem un exercițiu! Nu e greu. 20 de pagini de text de lege să citim. 2007 – avem aprobat acest text de lege, care spune foarte clar, și în expunerea de motive, dar și în cuprinsul actului legislativ, că în maximum 3 ani de zile statul român trebuie să vină cu o nouă lege, care să stabilească exact cadrul, condițiile și așa mai departe.

Acum, în forma legii pe care Guvernul a propus-o era o prevedere care stabilea că românii, în momentul în care încep... înaintea începerii plății pensiilor lunare, să-și poată extrage 30% din această sumă. Prin amendamentul pe care l-am depus – și vă mulțumesc tuturor că ați achiesat la acest amendament –, dăm posibilitatea celor care, din nefericire, într-un anumit moment al vieții lor, primesc acest diagnostic oncologic..., viața acestora nu se măsoară în ani, ci se măsoară în zile, în luni și, atunci, le dăm posibilitatea – pentru că vorbim de creșterea calității vieții –, le dăm posibilitatea și acestor oameni să poată să-și extragă sau să retragă întreaga sumă, doar pentru tratamentele oncologice, ca ei să-și poată prelungi, încă o dată, sau, poate, să-și asigure cele mai bune tratamente, încă o dată, ca ei să câștige acest război cu acest diagnostic.

Mulțumesc foarte mult și sper din tot sufletul că veți vota această lege.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

## Nu mai există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind ratificarea Convenției dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe câștiguri de capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la convenție, semnate la Londra la 13 noiembrie 2024 (L320/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru politică externă este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este Camera decizională.

Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Înainte de a trece la punctul următor, vă informez că la balcon avem și un grup de cetățeni din Circumscripția Bacău, la invitația doamnei senator Daniela Ștefănescu.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Principatul Andorra pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la convenție, semnate la New York la 27 septembrie 2024 (L321/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru politică externă este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, se

adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

- Senatul este Camera decizională.

- Începem dezbaterile.

- Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 5 a fost retrimis la comisie.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile (L186/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

- Senatul este prima Cameră sesizată.

- Începem dezbaterile.

- Nu există intervenții.

- Inițiativa rămâne la vot final.

Vă rog, domnule Peiu, da.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Pentru cei care au făcut raportul de respingere și, în general, pentru reprezentanții puterii, vreau să precizez la ce se referă această inițiativă legislativă.

Păi, dacă ea ar fi fost aplicată, dacă am fi avut în Legea societăților comerciale aceste prevederi referitoare la administrația în regim dualist a societăților comerciale în care statul este minoritar, dar are o pondere importantă în acționariat, astăzi, de exemplu, în cazul SNP... OMV Petrom, cum se mai numește, am fi avut un președinte al Comitetului de supraveghere de o naționalitate și o majoritate în Comitetul de supraveghere de altă majoritate, pentru că statul român împreună cu reprezentanții fondurilor de pensii au dorit o anumită majoritate. Tot dacă ar fi fost acceptat... ar fi fost acceptată această propunere, am fi avut acces, prin reprezentanții statului român sau prin reprezentanții fondurilor de pensii, la date la care, astăzi, românii nu au acces, privind activitatea acestei companii.

Pe de altă parte, țin să vă atrag atenția că mai este o companie în această situație, și anume Rompetrol Rafinare, cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, care are astăzi, atenție, datorii de 8 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) și se îndreaptă spre un dezastru.

Dacă nu vreți să fie administrată cum trebuie, nu votați această propunere de lege.

Mulțumesc. Nu mai există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L289/2025).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 5 octombrie ca Ziua artiștilor români (L308/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru cultură și media este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și a art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (L234/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități, validări și Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Doamna senator Elena Spătaru.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

## Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă adresez astăzi un apel în sprijinul acestei inițiative legislative care poate părea simplă în aparență, dar să știți că este cu impact pozitiv într-un domeniu foarte important, un subiect greu: traficul de persoane.

În fapt, cunoaștem că România rămâne și în 2025 una dintre principalele surse de victime ale traficului de persoane în Europa. Femei, copii și chiar bărbați sunt racolați prin promisiuni false de muncă sau relații, doar pentru a fi exploatați sexual, prin muncă forțată sau cerșetorie.

România este considerată atât țară de origine, dar și o țară de tranzit. Și, deși s-au făcut progrese legislative și instituționale, fenomenul persistă. Printre cauzele principale se numără: sărăcia, lipsa de educație, corupția, dar și lipsa de reacție a comunităților, iar în multe cazuri victimele provin

din medii vulnerabile. Rețelele de trafic profită de lipsa de protecție și de sprijin real.

Așadar, este esențial să înțelegem că traficul de persoane nu este doar o problemă de justiție, ci mai ales una socială și morală și avem nevoie de mai multe anchete, dar avem nevoie și de conștientizare, astfel încât ajungem la proiectul de lege prezent, pe care îl susținem și care prevede obligația ca în unități de primire turistică, în agenții de turism, la operatorii de transport sau centrele de acordare a vizelor ori în agenții de plasare a forței de muncă și în unele entități publice să existe materiale la loc vizibil, materiale informative, prin care cetățenii să fie informați despre existența traficului de persoane, modalitățile prin care pot identifica posibile victime și, mai ales, cum pot sesiza rapid și confidențial autoritățile competente. Această măsură nu impune costuri mari și, în schimb, poate salva vieți.

Vă invit, așadar, să salvați această inițiativă și să o susțineți. Este o formă minimă de intervenție; poate face diferența între libertate și sclavie, între viață și moarte.

Mulțumesc.

Domnul Silegeanu.

## **Domnul Cătălin Silegeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O să votez pentru această lege, dar, sincer, nu-mi fac iluzii. Traficul de persoane nu se combate cu afișe în recepții de hotel sau în gări. E o formă de igienizare morală, nu de intervenție reală. E ca și cum ai pune un sticker cu „Nu consuma droguri!” pe o seringă.

Votez, pentru că absența legii ar fi mai gravă, dar refuz să o prezint ca o soluție. E un gest simbolic, nu o strategie. Dacă vrem să protejăm victimele, trebuie să finanțăm anchete, să formăm personal, să schimbăm reflexele instituționale. Afișele sunt doar decor.

Sper totuși să fie un prim pas.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu mai există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară (L280/2025).

Raportul comun al Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Mîndru.

## **Domnul Cătălin-Emil Mîndru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă impune un principiu elementar: de echitate și de bun-simț în gestionarea banului public.

Știm cu toții că Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 impune reguli clare pentru disciplina financiară a operatorilor economici la care statul este acționar unic sau majoritar. Cu toate acestea, realitatea ne-a arătat că există situații în care aceste entități acumulează datorii semnificative la bugetul consolidat al statului, dar conducerea lor beneficiază în continuare de remunerații care nu reflectă performanța sau responsabilitatea socială.

Consider că este de datoria noastră să transmitem un semnal clar: atâta timp cât compania înregistrează pierderi an de an, cât conducerea UAT-urilor consideră că prevederile bugetare sunt facultative, când există restanțe mari către stat, prioritatea absolută trebuie să fie redresarea economică, echilibrarea balanței de plăți și încadrarea în bugetele aprobate, și nu creșterea remunerațiilor conducerii.

Prin adoptarea acestei măsuri facem un pas important pentru creșterea transparenței, echității și responsabilității în gestionarea banului public. Este o măsură simplă, dar fermă, prin care transmitem un mesaj clar: nu putem cere sacrificii cetățenilor, nu putem vorbi despre austeritate și responsabilitate fiscală în timp ce tolerăm creșteri salariale în vârful unor instituții îndatorate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L271/2025).

Raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară, dezvoltare rurală este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 12, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești (L87/2023). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 241/2025.

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru constituționalitate este de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (L266/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Da, domnule președinte, onorați colegi, proiectul acesta de lege este al colegilor parlamentari de la Partidul Oamenilor Tineri – POT, al colegilor deputați. Privește modificarea art. 3 din Legea nr. 334/2006 privitoare la finanțarea partidelor politice.

Sunt niște chestiuni de bun-simț, și anume se prevede modificarea legii și, respectiv, finanțarea partidelor politice în raport cu performanța pe care ele o au între campaniile electorale, mai precis, între cele... între alegeri. Sunt partide politice care primesc bani mulți de la buget, dar nu se implică în viața publică, n-au proiecte, județele nu le dezvoltă, în schimb sunt doldora de bani în comparație cu alte partide mai mici, care își fac treaba, care primesc bani mai puțini și care sunt foarte active la nivel local.

De aceea, vă rog să... îi rog pe colegi să susțină acest proiect de lege.

Încă ceva foarte important: dacă PIB-ul este mai mic de 3% în anul viitor, finanțarea este cu 50...

10 secunde, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

...pentru acest motiv – se arată incompetența colegilor de la guvernare și ar trebui să li se reducă drastic finanțarea pentru anul viitor.

Mulțumesc frumos.

Domnule Pălărie, vă rog. Apoi, domnul Petre.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru un proiect care vine de la suveraniști, cu limitarea finanțării partidelor politice la 0,01 din PIB, mă mir că nu ați propus la 0% din PIB, pentru că gurul dumneavoastră, domnul Călin Georgescu, știe să facă campanii electorale cu 0 bani, 0 lei. Știm cu toții.

Așa că...

Așa că ne aducem aminte cum arătau vremurile când, pe hârtie sau transparent, finanțările acordate partidelor erau mici, în schimb, pe din dos, diferiți oameni politici făceau rost de resurse financiare care nu erau nici publice, nici transparente. Asta, unu la mână.

Doi la mână. Pe tehnicalitate, acest proiect de lege a primit aviz negativ și de la Consiliul Legislativ, pe principiul legislativ... paralelismului legislativ – sunt mai multe inițiative care reglementează acest lucru –, dar și de la Consiliul Economic și Social.

Deci este o inițiativă scrisă prost, dar, mai mult decât atât, substanța inițiativei ar face foarte, foarte mult rău democrației din România. Mai bine niște bani pentru care partidele să raporteze transparent și deschis ce fac cu banii respectivi, decât 0 bani, 0 lei și democrația aruncată pe tobogan.

Mulțumesc.

Domnule președinte, 20 de secunde, vă rog.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnule Fodoca, vă rog.

La neafiliați nu mai aveți timp.

## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,

## Domnilor guvernanți,

Da, susțin orice tip de lege care ne spune că ar reduce cheltuielile finanțării partidelor politice. Și eu aș fi pentru tăierea acestor subvenții, pentru că, nu știu, pentru ce am venit noi aici? Să salvăm partidele politice de la faliment sau să ajutăm românii să o ducă mai bine? Să venim să cerem... că mergem democratic prin a folosi acești bani de la stat, iar lor să le cerem taxe, impozite peste impozite. Și ar trebui să fim deci, prin asta, solidari cu ei. Asta înseamnă să începem de la noi, de la politicieni, să le arătăm că nu vrem să salvăm partidele politice, ci vrem să salvăm românii.

Și vreau să aduc aminte că ați propus sau..., nu știu, intră în ordonanța pentru... reducerea acestor subvenții cu 4% din 2026. Adevărat, dar este raportat la 2024, când știm că s-au cheltuit 386 de milioane de lei pentru campaniile electorale. Asta ar însemna, după această reducere, că ajungem la raportul din 2023 și nu am făcut mare lucru – decât să le vindem românilor niște iluzii și să-i păcălim din nou.

Deci, dacă nu suntem în stare să ne întreținem din subven... din contribuții, din donații, eu zic că n-ar trebui să mai stăm aici, pe scena politică, și să plecăm acasă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Petre George-Cezar, vă rog.

## **Domnul George-Cezar Petre:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Măsurile de tăiere a cheltuielilor bugetare nu s-au atins deloc de finanțarea partidelor politice. 386 de milioane de lei au primit partidele anul trecut – o creștere exponențială față de anii precedenți, care duce costurile, cu tot cu rambursări, la aproape un miliard de euro.

Colegii... Dragi colegi, dacă vreți să faceți politică, faceți-o pe banii voștri, nu pe banii contribuabililor!

Ce primim în schimbul acestor bani? Netransparență. Pentru că, majoritar, acești bani se duc pe presă și pe propagandă aservită partidelor, adică în buzunarele unor patroni de televiziuni și altor patroni de media, cu un singur scop: acela de a manipula și minți populația.

Asistăm la o situație toxică, în care, cu banii noștri, ai contribuabililor, partidele mari își cimentează poziția dominantă, cumpără tăcerea sau bunăvoința presei și creează o barieră pentru alte partide care ar putea să intervină.

Spuneți că subvențiile sunt necesare pentru a preveni corupția și a reduce dependența partidelor, dar ne mințiți, pentru a înlocui dependența de oameni care ar putea să cotizeze la partid, cu o dependență de stat, care e mult mai periculoasă. Partidele, în acest caz, nu mai colectează bani de la contribuabili – da? –, de la cetățeni, și sunt rupte de nevoile lor. A sosit momentul să tăiem această legătură toxică dintre partide și stat.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (L232/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Domnul Silegeanu.

Apoi, domnul Petrea Dorin și domnul Bochileanu.

Mulțumesc din nou, domnule președinte.

Stimați colegi,

Obligarea... obligația strângerii a 200.000 de semnături pentru candidatura la alegeri în România este considerată o barieră disproporționată. Aceasta favorizează partidele mari și descurajează candidații independenți și formațiunile mai mici.

Alte țări europene au cerințe mult mai mici, iar unele nu necesită semnături deloc.

Un prag mai redus ar încuraja diversitatea și dezbaterea în procesul electoral și ar simplifica verificările, reducând suspiciunile de fraudă.

În Europa, tendința este de a simplifica accesul la funcții publice și de a întări participarea democratică, motiv pentru care noi vom vota contra raportului de respingere.

Mulțumesc.

Domnul Petrea.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Indiferent de votul de astăzi pe această... pe acest proiect de lege, am o rugăminte la toate partidele politice: haideți să depunem un efort cu toții și să găsim o soluție pentru o lege – pe care poate o scriem împreună – în care să reducem cu adevărat acest număr de semnături, care astăzi este aberant.

Nu intru în detalii cum se strâng multe dintre semnături. Nu mai intru în detalii câte probleme am avut din cauza acestor semnături.

Propunerea mea este una în care întindem o mână către toate partidele politice și să găsim o soluție în care să fie, într-adevăr, niște semnături, dar de bun-simț, și în care să dăm dreptul tuturor să participe la alegeri, indiferent că sunt europarlamentare, prezidențiale sau locale.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și sper totuși să vă gândiți mai bine, înainte să terminați acest vot.

Mulțumesc.

Domnule Bochileanu, vă rog.

## **Domnul George-Cătălin Bochileanu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Reducerea numărului de semnături necesar pentru candidatură e un lucru pe care USR l-a susținut încă de la înființare. Avem, de-a lungul timpului, inițiative concrete în acest sens. Faptul că o astfel de propunere este readusă în atenția Parlamentului e un lucru pe care putem să-l apreciem.

În același timp, diavolul e în detalii și noi, ca parlamentari, trebuie să fim atenți la aceste detalii, adică nu să trântim niște numere într-o inițiativă populistă, și să fim atenți la ceea ce facem, la cum fundamentăm aceste numere, la a avea un proces corect și transparent, pentru că avem nevoie de un proces electoral serios și credibil.

Iar aici, oricât de mare ar fi egoul de politician al fiecăruia dintre noi, trebuie să admitem că frații noștri moldoveni ne-au dat un exemplu foarte bun în acest sens. Avem ce învăța de la ce s-a întâmplat ieri în Republica Moldova, un proces credibil, în care legea s-a respectat fără tocmeală.

Avem, așadar, nevoie de o astfel de procedură unificată și aștept să lucrăm împreună la acest capitol.

Mulțumesc.

## Mulțumim.

Am încheiat dezbaterile.

## Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (L233/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 143/2000, republicată, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L247/2025).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, în sensul condiționării candidaturii de locul nașterii și/sau deținerea unei proprietăți (L254/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

În Evul Mediu, în timpul domniei lui Mihai Viteazul, am avut un document important, care a rămas peste veacuri, și anume „Legătura lui Mihai”. Dacă vă aduceți aminte, erau legați țăranii de glia lor. Erau legați pentru că îi durea de pământul lor.

Avem nevoie acum și noi, ca politicieni, să ne gândim la cei în mijlocul cărora ne-am născut.

Dacă noi reprezentăm circumscripții diferite..., e adevărat, ne doare de România noastră, dar altfel ne doare în momentul în care ne gândim la persoanele pe care le avem dragi și în mijlocul cărora ne-am născut. De aceea vine acest proiect de lege, ca o responsabilizare maximă, pentru că au fost situații în care colegii au fost aleși în circumscripții diferite, au așteptat doar să le treacă mandatul și nu au făcut aproape nimic pentru circumscripțiile în care au fost aleși.

Dacă erau în circumscripțiile lor, vă spun că alta era activitatea pentru...

Mulțumesc.

Timpul a expirat. Nu mai există intervenții. Inițiativa rămâne... Domnule Pălărie, vă rog.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru un astfel de proiect nu o să mai zic că avizul CL-ului a fost negativ, avizul CES-ului a fost negativ, avizul Comisiei pentru drepturile omului – negativ, avizul Românilor de pretutindeni – negativ, dar am să vă citesc câteva exemple notabile de oameni care, dacă această lege ar fi fost intrată în vigoare, nu ar fi putut să candideze:

– Tache Ionescu, născut la Ploiești, județul Prahova, a candidat și a fost ales parlamentar în Circumscripția București;

– Nicolae Titulescu, născut în Craiova, Dolj, a fost ales deputat de Romanați, nu de Dolj, la începutul carierei politice;

– Ion Brătianu, născut la Florica, Argeș, a candidat și a fost, de asemenea, parlamentar de București;

– Alexandru Vaida-Voevod, născut în Cluj, a intrat în partid..., scuze, în Parlament într-un alt județ;

– Iuliu Maniu, născut la Bădăcin, Sălaj, a intrat în Partidul Național Țărănesc și a candidat într-un alt județ.

E o lege scrisă prost, refuzată și respinsă de toată lumea, care ar fi făcut o mare nedreptate unor personaje istorice. De aceea, evident, vom vota împotrivă. Mulțumesc.

Am încheiat...

Vă rog, domnul Catana Claudiu-Daniel.

Mulțumesc, domnule președinte. Am să încep cu concluziile.

Această propunere legislativă este neconstituțională, contravine normelor internaționale, este nedemocratică, discriminatorie și ar avea un efect negativ asupra vieții politice din România. Să nu spunem că încalcă absolut toată legislația în vigoare din România, dar și din Europa: încălcă Constituția, încalcă Protocolul nr. 1 al CEDO și alte legi fundamentale și esențiale.

Vom vota împotrivă.

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții. Am încheiat dezbaterile.

Inițiativă rămâne la vot final.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L262/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule Mîndru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În sfârșit, iată soluția salvatoare pentru democrația românească: ca să candidezi, nu mai e nevoie de sprijin public, ajunge să strângi semnăturile familiei și ale prietenilor apropiați. Un mic grătar în curte și gata lista de susținători! Însă, dincolo de glumă, problema este serioasă.

Îmi amintesc aceeași perioadă a anului trecut, când cu toții eram implicați în activitatea de strângere de semnături. Nu știu cum ați făcut-o dumneavoastră, dar noi, cei de la USR, am făcut-o cu responsabilitate. Am pus în fiecare semnătură muncă și, așa cum vă spuneam, responsabilitate. Nu putem să ducem în derizoriu această activitate. Nu putem să transformăm acest proces într-o caricatură.

Semnăturile nu sunt o piedică, ci garanția că un candidat are sprijin real în comunitate. Dacă reducem acest criteriu la o acțiune derizorie, riscăm să golim de conținut chiar ideea de competiție democratică. Alegerile sunt despre reprezentativitate și legitimitate, nu despre improvizații de familie.

Haideți să păstrăm respectul pentru cetățeni și pentru democrația noastră!

Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 52 alin. (13) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L285/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 20, Propunerea legislativă privind răspunderea candidaților aleși pentru promisiuni electorale neonorate (L255/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți... senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte, Onorați colegi,

Încep prin a spune că acest proiect de lege ar trebui să privească și alegerea Președintelui României, și nu numai alegerea parlamentarilor, pentru că, atunci când a promis domnul Nicușor Dan că nu va mări TVA-ul, iată că, în timpul lui, s-a mărit și o grămadă de lucruri deja, în câteva luni de zile, nu și le-a onorat.

Cât privește parlamentarii, vă dați seama ce s-ar întâmpla cu USR, care a promis că are grijă de România și ei n-au grijă decât numai de Europa și de Ucraina? Cum ar trebui ei să dea socoteală în fața țării când nu fac absolut nimic pentru țară, decât numai pentru străini? De aceea trebuie să dea socoteală și toate promisiunile pe care le-au făcut și nu le-au onorat trebuie să răspundă pentru ele!

Mulțumim frumos.

Doamna Spătaru Elena.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu ar fi fost acest discurs, omiteam și intervenția mea, însă este aberant, în Parlamentul României, într-o democrație consolidată, să nu iei în considerare că votul este cel care stabilește acest plen și ceea ce urmează să se întâmple în România.

Ce spuneți dumneavoastră despre Ucraina și Moldova sunt minciuni. Sunt acele lucruri care aruncă România într-o beznă, o beznă mai apropiată de Rusia, și nu asta ne dorim pentru viitorul țării noastre.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, cu modificările și completările ulterioare (L264/2025).

Raportul Comisiei pentru sănătate este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Domnul senator Streinu Cercel, apoi doamna Cibu Ruxandra.

## **Domnul Adrian Streinu Cercel:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege vine să clarifice modalitatea prin care un asigurat are dreptul la a doua opinie medicală. Până acum, avea dreptul la opinia medicală, însă această opinie nu era decontată. În acest moment, acest proiect de lege vine să clarifice acest lucru și a doua opinie medicală va fi și ea decontată din Fondul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Vă mulțumesc.

Doamna Cibu.

Proiectul pe care îl dezbatem astăzi este pe cât de simplu, pe atât de elementar pentru sistemul nostru de sănătate. Sunt, practic, două modificări esențiale pe care le propunem prin acest proiect. În primul rând, așa cum spunea și colegul nostru senator, este vorba despre a doua opinie medicală în sistemul public de sănătate și garantarea acestui drept pentru toți cetățenii asigurați. A doua prevedere se referă la dreptul pacienților de a primi îndrumare de la medicul curant pentru toate etapele pe care trebuie să le parcurgă pentru diagnostic și tratament.

Ca să argumentăm necesitatea acestor două prevederi, vă reamintesc un singur lucru: când ești bolnav, ai nevoie, mai mult ca niciodată, de ajutor, de siguranța unui diagnostic și de îndrumare, pentru a nu te simți pierdut. Dacă vom adopta acest proiect legislativ, pacienții vor putea să se programeze gratuit pentru o consultație care să reprezinte o a doua opinie medicală, în baza asigurării de sănătate, fără să aibă nevoie de o nouă trimitere. În plus, vor primi de la medicul curant toate indicațiile necesare pentru a continua investigațiile sau pentru a fi consultați de alți medici. Sunt deja mulți medici care fac acest lucru: au grijă ca pacienții să fie bine informați pentru ceea ce au de făcut mai departe.

Noi ne asigurăm, cu acest proiect legislativ, că toți pacienții vor primi aceleași servicii de bază.

Mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Încep prin a spune că salutăm acest proiect de lege și Grupul POT... senatorii POT îl vor vota cu toată inima, pentru că se aduce o clarificare.

Clarificarea era, dar nu suficient de bună, chiar în art. 11 al Legii nr. 46/2003. Vă rog să o citiți, în forma actuală. Spune: pacientul are dreptul la a cere și la a primi o contraopinie medicală.

Dar ne surprinde următorul lucru: de ce apare această modificare de legislație abia acum, când în perioada pandemică se spunea că doar prin vaccinare se poate rezolva problema aceasta și toți cei care veneau și spuneau că există și alternative la vaccinurile anti-COVID erau dintr-odată taxați ca fiind conspiraționiști? Și unii dintre ei erau taman colegi de-ai domnului Streinu Cercel. Deci ne bucurăm de această modificare, dar apare prea târziu. Mulți oameni și-au pierdut viața pentru că au crezut doar într-o singură opinie și au neglijat-o pe a doua, deși era la fel de competentă.

Mulțumesc frumos.

Vă rog, domnule senator Streinu Cercel. Aveți o intervenție scurtă.

## **Domnul Adrian Streinu Cercel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am început să mă satur de astfel de exprimări în plenul Senatului când se vorbește despre medicină. Cel care a făcut acest vaccin a luat Premiul Nobel, domnilor. Dacă știți ce-i Premiul Nobel, atunci ar trebui să vă căutați foarte bine cuvintele când vorbiți despre vaccinuri.

Ați mai făcut, demult, o greșeală cu HPV-ul, pe care l-ați băgat în mormânt, și acum ne mor femeile de cancer de col uterin.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 22, Propunerea legislativă privind reglementarea și interzicerea dispozitivelor electronice pentru vapare de unică folosință (L267/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru sănătate și Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L240/2025).

Raportul Comisiei pentru tineret și sport este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Șipoș Eugen-Cristian.

## **Domnul Eugen-Cristian Șipoș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ordinul de ministru care impunea prezența a cel puțin 40% sportivi români pe teren nu a fost întotdeauna respectat. Această realitate demonstrează nevoia unei intervenții legislative ferme, prin care să introducem obligația direct în lege, însoțită și de sancțiuni clare.

De ce este important? Pentru că sportul românesc are nevoie de tineri care să fie sprijiniți, nu marginalizați. Prin garantarea unei participări reale a sportivilor autohtoni, extindem aria de selecție pentru echipele naționale, oferim șanse de afirmare noilor generații și consolidăm baza de performanță a României. În același timp, comunitățile locale care investesc în echipe sportive merită să vadă că aceste investiții se reflectă în promovarea propriilor talente. Astfel, nu doar că întărim identitatea echipelor și legătura cu suporterii, dar construim și un fundament solid pentru viitorul sportului românesc.

Domnul Peiu Adrian.

## **Domnul Grigore-Adrian Peiu:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se pare că sportul românesc a rămas ultima redută care ne mai face să tresărim și ne face mândri. Și noi, ca politicieni, de fiecare dată ne fotografiem alături de campionii noștri.

Din păcate, în ultima perioadă, și vorbesc aici de cei 30 de ani de la Revoluție, statul român nu a mai putut să facă investițiile în sport, astfel că această ramură a noastră a devenit foarte șubredă și sportivii noștri nu mai fac față competițiilor. Dacă vreți, o să mă refer în special la fotbal, unde în ultima perioadă nu mai facem față, cu nicio echipă, în competițiile europene. Avem, practic, în jur de 20 de ani de zile de când echipele noastre de club nu mai participă în cea mai înaltă competiție europeană, competiție pe care am și câștigat-o înainte de Revoluție.

De aceea, este foarte important să susținem acest proiect legislativ în care formarea tinerilor noștri juniori și în cadrul echipelor noastre naționale și de club să fie o pondere mai mare a sportivilor români.

De aceea, eu, ca senator, susțin acest proiect de lege și vă îndemn pe toți colegii să votați.

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Daniel-Paul-Romeo.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

Ce trebuie să avem în vedere? Trebuie să avem în vedere tratatele internaționale.

Vă dau un exemplu din fotbal vizavi de ceea ce ne impun să facem UEFA și FIFA.

Aduceți-vă aminte, în anii ’90, Legea Bosman a modificat legislația și nu aveau voie decât trei jucători străini într-o echipă. La fel și acum, în orice sport sau la orice disciplină sportivă facem noi referire, trebuie să ținem cont de tratatele internaționale.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 24, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice (L239/2025).

Raportul Comisiei pentru administrație este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul Ștefănache.

## Stimați colegi,

Această inițiativă propune montarea de sisteme GPS pe autoturismele instituțiilor publice, etapizat, pentru a evita presiunea bugetară: 50% pe mașinile din primul an, 75% în al doilea, 100% în al treilea. De ce? Pentru că statul cheltuie anual sume uriașe pe carburant și întreținerea parcurilor auto.

Doar la nivel central avem înregistrate peste 37.000 de autoturisme, care în anul 2023 au cheltuit peste 290 de milioane de lei pe combustibil. Nu știm în momentul de față câte autoturisme există la nivelul administrației publice locale și cât au cheltuit în cursul unui an. Ca idee, vă pot spune că la nivelul județului Galați, pentru anul 2024, consumul de combustibil a fost de peste 15 milioane de lei. Dacă luăm în calcul doar o reducere estimată concretizată în 30% din volumul de combustibil, statul român are posibilitatea să economisească peste 250 de milioane de RON pe an.

Motiv pentru care vă îndemn să votați această lege, dacă, într-adevăr, vreți să demonstrați cetățenilor României că sunteți interesați de reducerea cheltuielilor statului.

Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 25, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 în vederea implementării centrelor de colectare prin aport voluntar (CAV) (L282/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru mediu este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Vă mulțumesc.

Proiectul este al colegilor parlamentari din Partidul Oamenilor Tineri – POT. Vizează modificarea a trei articole din Legea nr. 211/2011: art. 17, prin introducerea art. 17[1] , art. 49 și art. 60.

Ce se vrea cu aceste modificări? Toate așezările care au mai mult de 5.000 de locuitori să aibă obligatoriu un centru de colectare a deșeurilor prin aport voluntar, pentru că România s-a obligat prin PNRR să aibă 565 de astfel de centre și are foarte-foarte puține. Apoi, Ministerul Apelor și Pădurilor să subvenționeze direct o asemenea activitate de colectare.

Dacă vrem să avem o Românie sănătoasă și curată, trebuie să sensibilizăm opinia publică, ca să ne facem curățenie. China cumpără deșeuri și produce energie din deșeuri, iar românii nici măcar nu au bunul-simț... sau, ca să spun așa, guvernanții nu au bunul-simț să sensibilizeze opinia publică să ne curățăm țara de bunăvoie, dar având condițiile necesare.

Mulțumim frumos.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnul Gheorghe Daniel-Paul-Romeo.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Domnul Vela, de la POT, încă o dată ne dă dovada faptului că nu știe ce vorbește. Și aici am să vă și spun de ce este treaba aceasta.

SMID-ul – Sistemul de management integrat al deșeurilor ne impune, prin toate procedurile și tot ceea ce scrie în el, cum să implementăm colectarea selectivă a fracției umede sau a fracției uscate în orice oraș din România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Replică! Mi s-a pomenit numele.

Da, domnule Vela, vă rog, la microfonul de acolo. Rămâneți la microfonul ăla. Și scurt.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule coleg, întotdeauna am știut ce să vorbesc și ce vorbesc, m-am documentat într-un mod foarte serios. În momentul în care vin în plenul Senatului României, este o sărbătoare pentru mine: și intelectuală, și parlamentară. Dar referitor...

Vă rog, la subiect, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Referitor la... Termin imediat replica aceasta.

Este vorba despre centre de colectare, nu despre terenuri umede, cum a înțeles greșit domnul coleg. Deci să citească dumnealui mai bine legea, că înțelege după aceea și el ce vorbește.

Mulțumim frumos.

Mulțumesc.

Vă rog.

Și haideți să încheiem, că, dacă facem schimb de replică, mai terminăm poimâine, da?

Vă rog, domnule Gheorghe Daniel.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Nu pot să fac schimb de replică cu cineva care nu știe legislația mediului, nu o stăpânește bine. Sistemul de management integrat al deșeurilor tocmai asta face.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule Pălărie, vă rog.

Colegul nostru, domnul senator, legiferează precum vorbește, adică în toate direcțiile și nu foarte clar: ce dorește, ce intenții are.

M-am uitat cu curiozitate să văd dacă avizul legislativ, de data asta, poate, Doamne-Doamne, e unul favorabil. Ei bine, nu. Nici de data asta. E un aviz negativ.

Dar mai pot spune un singur lucru: proiectul POT, înregistrat cu numărul 282/2025, are doar 4 ani întârziere, întrucât propune o modificare pe un text de lege deja abrogat în 2021.

Ați întârziat doar 4 ani cu această inițiativă, care, poate, e nobilă în intenții, dar e praf la tehnică legislativă. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 26, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 în vederea promovării mobilității urbane sustenabile (L281/2025).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L295/2025).

Raportul Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 28, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 în vederea prioritizării prosumatorilor și a legalizării autoconsumului energetic (L283/2025).

Raportul Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 311/2003 a muzeelor și a colecțiilor publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 23 mai 2014, cu modificările și completările ulterioare (L309/2025).

Raportul Comisiei pentru cultură și media este de respingere a propunerii legislative.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 2, Proiectul de lege privind plata pensiilor private (L214/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 3, Proiectul de lege privind ratificarea Convenției dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe câștiguri de capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la convenție, semnate la Londra la 13 noiembrie 2024 (L320/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Principatul Andorra pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor și a Protocolului la convenție, semnate la New York la 27 septembrie 2024 (L321/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile (L186/2025).

- Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de

- respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L289/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea a fost adoptată.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 5 octombrie ca Ziua artiștilor români (L308/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a propunerii legislative.

- Propunerea face parte în categoria legilor ordinare.

Propunerea a fost adoptată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și a art. 30 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (L234/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea a fost adoptată.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară (L280/2025). Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a propunerii legislative, care face parte în categoria legilor ordinare.

Propunerea a fost adoptată.

Domnul Titi Stoica cred că are o explicare de vot din online.

Vă rog, domnule Stoica.

Vreau doar să vă trans... Mă auziți, domnule președinte? Bună ziua, dragi colegi!

Vreau doar să vă atrag atenția că, începând cu punctul numărul 5 de pe ordinea de zi, numerotarea dumneavoastră este greșită, respectiv L186/2025 este punctul numărul 5, nu 6, cum l-ați anunțat, respectiv toate cele subsecvente, începând cu... L289 e punctul 6 și bineînțeles...

Domnule Stoica, punctul 5 a fost retrimis la comisie, dar el rămâne pe ordinea de zi, deci suntem OK cu numărătoarea. Mulțumim, oricum, pentru atenție. Vă mulțumesc.

Bine, mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Trecem mai departe.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L271/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea fost adoptată.

Punctul 12, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești (L87/2023). Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 241/2025.

Trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc, ne aflăm în faza de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 241/2025 prin care legea este declarată neconstituțională în ansamblul său.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea legii.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Legea este respinsă.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (L266/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (L232/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Vă

Am văzut, am auzit...

## Mulțumim.

Ne ocupăm de problemele astea, sigur, administrative. 107 voturi pentru, un vot împotrivă, 13 abțineri. Propunerea este respinsă.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, în sensul condiționării candidaturii de locul nașterii și/sau deținerea unei proprietăți (L254/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Propunerea este respinsă.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L262/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Propunerea este respinsă.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 52 alin. (13) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L285/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, cu modificările și completările ulterioare (L264/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 25, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 în vederea implementării centrelor de colectare prin aport voluntar (CAV) (L282/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative, care face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 30, Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 alin. (1) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor (L244/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 32, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (L298/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Am fost foarte eficienți și am epuizat ordinea de zi, astfel că miercuri vom avea doar sesiune pentru declarații politice, interpelări și întrebări, de la ora 10:00.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor – procedură de urgență;

2. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

3. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653288]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 128/29.X.2025 conține 20 de pagini.**

Prețul: 120 lei