Stenogramă plen

## Mulțumesc.

A fost o referire la procedură. Dacă pe procedură doriți să mai interveniți? Vă rog, domnule senator Chelaru.

Domnule președinte al Senatului, vă mulțumesc pentru amabilitate.

Nu îmi place să fac sperjur și nu mă substitui unei instanțe, oricare ar fi ea. Însă o să încep cu aceeași introducere: este trist că aducem în inima Parlamentului doar elemente de abjecție și de neconduită. Eu cred că ar trebui să fim atât de maturi încât să știm să alegem prin renunțare. Să renunțăm la a ne batjocori, să renunțăm la a ne arăta numai pata negativă, să renunțăm la a produce capital politic doar din, hai să spunem, dejecții verbale!

Sunt trist cu adevărat că nu putem să intrăm într-o conduită a demnității demnitarului și să reprezentăm acest popor în poziția în picioare, nu târâș.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Daniel-Paul-Romeo, tot pe procedură, vă rog.

Și doamna Cerva – după care am încheiat.

## Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

A fost o confuzie, dragi colegi de la USR; nu mi-am însușit un bun care nu-mi aparține. A fost o simplă confuzie, încercând să-mi ajut un coleg care are probleme locomotorii.

Dar ceea ce faceți și ceea ce spuneți este foarte grav – și fac aici referire la Antena 3 și la RTV. Ați deturnat foarte grav adevărul și ați mințit poporul cu televizorul, da? Să fie foarte clară treaba aceasta. Deci nu am niciun fel de vină în ceea ce s-a întâmplat.

Și acum, dacă ar fi să vorbim despre lucrurile cu adevărat grave în țara aceasta, vă...

Domnule senator, pe procedură. Ați încheiat intervenția...

Păi, nu! Dați-mi voie, vă rog...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Ați răspuns pe procedură, am înțeles cu toții.

10 secunde.

10 secunde, vă rog.

Dacă vreți să vorbim cu adevărat... Dacă vreți să vorbim despre lucrurile cu adevărat grave din țara aceasta, uitați-vă ce s-a întâmplat în pandemie, domnilor de la USR, și uitați-vă cum ați... ce ați făcut timp de 35 de ani.

Să vă fie rușine!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumim.

Am încheiat intervențiile pe procedură.

Stimați colegi,

Trecem la punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi: dezbaterea și votul asupra moțiunii simple cu tema „Calea ferată a pierdut trenul”, semnată de 37 de senatori, conform art. 170 alin. (2) și (3) din Regulamentul Senatului.

Stimați colegi,

Dacă există semnatari ai moțiunii...?

Domnule senator, vă rog, liniște, că nu suntem pe stadion! Încă o dată...

Luați loc, vă rog! Am înțeles.

Domnul senator va lua cuvântul imediat.

Nu trebuie să urlăm, că vă aud!

Dacă există semnatari ai moțiunii simple care doresc să își retragă semnătura?

Dacă nu sunt, constat că sunt îndeplinite condițiile de procedură și, înainte să o invit pe doamna senator Barcari să dea citire moțiunii simple, o să-l rog pe domnul senator Manea să intervină pe procedură.

## **Domnul Dumitru Manea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am asistat la..., zilele astea, la un fel de jurnalism în haită. A fost o întâmplare gen „Nea Mărin Miliardar”. Domnul senator Paul Gheorghe a crezut că-i rucsacul meu, eu am crezut că-i rucsacul lui și n-am mai zis nimic. S-a descoperit că era al unui elev. Erau niște rechizite acolo, niște mărunțișuri, o tabletă și 1.500 lei.

Cine își închipuie, ca jurnaliștii în cauză, pentru că s-a dus știrea asta în toată țara, cine-și închipuie că un senator... Om fi noi, parlamentarii, hoți, dar chiar să ne coborâm...

până la nivelul de a...

Mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Dumitru Manea:**

...fura ghiozdanul unui elev?

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă mulțumesc.

Doamna senator Barcari, vă rog să dați citire moțiunii. Lider sau vicelider, domnule senator.

Foarte scurt.

Ați apăsat. Trebuie să fiți lider sau vicelider ca să luați cuvântul pe procedură. Vă rog.

10 secunde, vă rog, haideți!

## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca**

**:**

...că n-am microfon; am venit la microfon, domnule președinte.

Haideți să interveniți! 10 secunde.

## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt indignat de ceea ce se întâmplă în Senat și în special din partea domnului de la USR, domnul lider.

Să înțeleg că dumneavoastră ce propovăduiți aici, în Senatul acesta, adică spuneți niște lucruri bazate pe ce?

Domnule senator, vă rog să încheiem intervenția. Mulțumesc.

## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca:**

...să termin și eu...

Suntem la sesiunea moțiune de cenzură... moțiune simplă. Vă rog.

...să spuneți că a avut al treilea dosar, când nu-l are? Pe ce bază argumentați? Aveți un citat de la IPJ, de la un minister al justiției?

Nu puteți să veniți aici și să denigrați un om, să-l faceți infractor, că i s-a făcut al treilea dosar, când nu e adevărat. Nu e frumos din partea dumneavoastră.

Și când cineva spune – până acuma nu a spus – că sunteți un partid toxic, vă spun și eu că sunteți toxici.

Doamna senator Dorina Barcari, vă rog să prezentați moțiunea simplă.

Mulțumesc, domnule președinte. Moțiune simplă – „Calea ferată a pierdut trenul”.

Săptămâna trecută, țara a fost zguduită de un scandal monstruos: un afacerist ar fi plătit 1,5 milioane de euro mită președintelui PNL Vaslui – trezorierul partidului – pentru a-i facilita o audiență de 15 minute la premierul Bolojan, căruia urma să-i ceară să facă trafic de influență.

Ei bine, acest „președinte al PNL Vaslui” este un răsfățat al funcțiilor publice din sectorul feroviar. Deși PNL-ist, Mihai Barbu a fost promovat de către miniștrii PSD în fruntea sistemului feroviar: a condus CFR Călători, Metrorex, Compania de Telecomunicații CFR și acum conduce Autoritatea de Reformă Feroviară. În doar 5 ani, s-a perindat prin toate aceste funcții un om cu studii care nu îl califică pentru ceea ce face: declară că a terminat un liceu despre care nu ne spune unde este, se laudă ca a absolvit o universitate privată căreia nu îi știe nici numele (crede că se numește „Gaudeamus”, deși denumirea reală este „Tomis”).

Mihai Barbu este întruchiparea perfectă a politrucului cu care se laudă Ilie Bolojan că se luptă: PNL-ist promovat de PSD-iști, omul face atâta reformă că are timp și de lobby pe lângă premier pentru afaceriștii penali.

De ce nu l-a demis timp de o săptămână domnul Bolojan? Când vom afla răspunsul la această întrebare, vom înțelege poate cum funcționează rețelele care conduc statul român.

Cifrele anului 2024 spun o poveste tristă despre căile ferate române. Trenurile de călători au traversat țara cu o viteză medie care abia depășește pragul de 40 km/oră, în timp ce vagoanele de marfă s-au târât cu mai puțin de 17 km/oră. Acest ritm lent ne-a coborât pe penultimul loc din clasamentul european la capitolul performanță feroviară (exceptând Cipru și Malta, state fără cale ferată). Acesta este rezultatul sintetic al celor 4 ani de mandate la cârma transporturilor ale miniștrilor PSD Sorin Grindeanu și Ciprian Șerban.

Asemenea cifre sunt în măsură să ne sperie și să ne deprime, motivul fiind acela că economia de astăzi este într-o măsură din ce în ce mai dependentă de logistică, de mutarea rapidă a unor volume mari de mărfuri și mase mari de oameni/trupe, armament. În contextul global actual, în care producătorii se specializează, iar tehnologia avansează, câștigătorii competiției sunt, pur și simplu, acei jucători care reușesc să integreze rapid un volum mare de produse intermediare, asamblând și transportând apoi produsele finale către clienți. În același timp, marile metropole funcționează ca noduri urbane care atrag și trimit zilnic un flux vital de lucrători.

3. Timp de mulți ani de acum înainte, România va deține un rol geostrategic crucial, devenind principala poartă de intrare pentru transporturile militare și comerciale destinate Ucrainei.

4. Practic, Uniunea Europeană își propune să susțină exporturile și să alimenteze o țară imensă, cu o populație comparabilă cu cea a Poloniei, utilizând în acest scop una dintre cele mai slab dezvoltate infrastructuri de transport de pe continent.

5. Singurul sistem de transport din România care poate să se modernizeze rapid pentru a suporta o astfel de încărcare suplimentară este cel feroviar.

6. În plus, singura cale de salvare a ecosistemului fragil al Deltei Dunării este ocolirea acestuia, prin utilizarea căilor ferate duble electrificate care leagă Galați și Constanța de restul Europei.

7. În cazul numărului de pasageri care utilizează sistemul feroviar, comparativ cu statele vestice, proasta performanță a României provine dintr-o neînțelegere ori ignorare a unei realități profunde: importanța majoră a transportului feroviar, regional sau suburban, în statele dezvoltate. Țara noastră înregistrează valori scăzute ale traficului în acest segment, doar 35 de milioane de tren-km, locul 15 european, dar și un grad infim de utilizare a acestor linii – 3.200 tren-km pe kilometru de linie, locul 23 în Europa. Ocupăm locul 17 european (SEE) la nivelul volumului de pasageri transportat regional și suburban. La noi, doar 65% din traficul de pasageri este regional sau suburban.

8. Nici la încărcarea trenurilor nu stăm prea bine: transportăm doar 42 de călători/tren, adică jumătate din media europeană, de 86 de pasageri/tren.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Stimați colegi,

Pentru dezbaterea moțiunii simple în ședința plenului Senatului de astăzi, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât repartizarea următorilor timpi pentru Guvern și grupurile parlamentare:

– punctul de vedere al Guvernului și răspunsurile Guvernului – 20 de minute;

– dezbateri pe grupuri parlamentare – 40 de minute, repartizate după cum urmează: PSD – 11 minute, AUR – 8 minute, PNL – 7 minute, USR – 6 minute, PACE – Întâi România – 3 minute, UDMR – 3 minute, senatori neafiliați – două minute. Total – 40 de minute.

În continuare, îi dau cuvântul domnului Ciprian-Constantin Șerban, ministrul transporturilor și infrastructurii, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea simplă cu tema „Calea ferată a pierdut trenul”.

Vă rog, domnule ministru.

**Domnul Ciprian-Constantin Șerban** _– ministrul transporturilor și infrastructurii_ **:**

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

În calitate de ministru al transporturilor și infrastructurii, privesc cu responsabilitate această moțiune depusă de AUR. Nu o văd ca pe un atac, ci ca pe o oportunitate – am ocazia de a pune în lumină realitatea concretă a investițiilor pe care le-am realizat și mai ales de a arăta de ce trebuie să continuăm în același ritm accelerat.

Da, suntem într-o perioadă extrem de bună pentru infrastructura feroviară. În ultimii ani am atras peste 10 miliarde de euro în proiecte feroviare, bani europeni, din PNRR, CEF, Fondul de modernizare, și i-am transformat în șantiere vii, trenuri noi și linii electrificate. Am redeschis București – Giurgiu după 19 ani, am lansat modernizarea a peste 1.000 km de cale ferată, am contractat peste 200 de trenuri electrice și locomotive moderne, unele dintre ele deja în teste sau în circulație. Am stabilizat CFR Marfă, am creat Carpatica Feroviar și am crescut cota de piață a transportului feroviar de marfă de la 19,5% la aproape 30%.

Iată și câteva cifre relevante în ceea ce privește transportul feroviar și infrastructura rutieră:

Am realizat peste 500 km de autostrăzi și drumuri expres între 2020 și 2025, avem 2,3 miliarde de euro investiții câștigate din Fondul pentru modernizare, am obținut cinci scheme de ajutor de stat, în valoare de 1,2 miliarde de euro, avem o propunere de buget de peste 5 miliarde pentru investiții prin programul SAFE.

În urma modernizărilor de infrastructură feroviară, trenurile de călători vor putea circula cu 160 km pe oră, iar cele de marfă – cu 120 km. Pe rutele Brașov – Sighișoara, Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș vom avea cale ferată modernizată până la sfârșitul lui 2026. De asemenea, vom moderniza rutele feroviare Cluj – granița cu Ungaria și Caransebeș – Timișoara – Arad până la sfârșitul lui 2027. Avem un total de 10.766 km de cale ferată, din care 4.030 sunt electrificați.

Compania CFR – SA a realizat, în 4 ani cu PSD la Ministerul Transporturilor, 160 de contracte de execuție și proiectare, cu o valoare totală de 4,5 miliarde de euro fără TVA, cel mai mare volum de investiții feroviare din ultimii 10 ani.

În ceea ce privește achiziția de material rulant nou, Autoritatea pentru Reformă Feroviară a semnat contractele pentru 129 de trenuri electrice și 16 locomotive, din care 7 trenuri au fost deja livrate, urmând ca celelalte să fie livrate până în 2027. Autoritatea pentru Reformă Feroviară se află în etapa de identificare a unei surse de finanțare pentru o altă tranșă, de 23 de locomotive și 58 de trenuri.

CFR Călători este, la rândul său, într-un proces de modernizare a materialului rulant. Astfel, a fost contractată modernizarea a 75 de locomotive, din care au fost deja livrate 23, și modernizarea a 139 de vagoane, din care au fost livrate 42. Valoarea totală a acestor contracte este de 420 de milioane euro, banii mergând doar către firme românești.

La rândul său, Metrorex a contractat 13 trenuri noi pentru Magistrala 5, cu o valoare de 103 milioane euro, și are finanțare 132 de milioane de euro din Fondul de modernizare pentru material rulant nou pentru Magistrala 4.

În ultimii 5 ani, MTI a atras peste 10 miliarde de euro în transporturi – Fondul de modernizare, PNRR, CEF, PT, SAFE –, a modernizat peste 1.000 km de cale ferată, a contractat peste 200 de trenuri/locomotive noi, a stabilizat CFR Marfă și a creat un nou operator de stat. Aceste cifre nu sunt doar statistici; sunt locuri de muncă salvate, specialiști păstrați în țară, mărfuri care circulă mai rapid și mai curat și o economie care respiră prin artere de oțel.

Anul 2026 trebuie să fie la fel de ambițios ca 2025. De aceea, este necesară aprobarea unui buget pentru Ministerul Transporturilor în 2026 cel puțin egal cu cel din 2025, nu pentru că vrem să cheltuim mai mult, ci pentru că avem proiecte gata de lansat, finanțări câștigate competitiv și echipe mobilizate. Vorbim despre livrarea a 62 de rame electrice regionale – 12 dintre ele ajung până la sfârșitul acestui an –, electrificarea ultimelor segmente strategice pe rutele Constanța – Mangalia și Iași – Ungheni și, cel mai important, păstrarea în sistem a specialiștilor, pe care îi formăm ani de zile și care rămân în țară, în loc să plece în alte țări.

## Domnilor senatori,

Transportul feroviar nu este doar o opțiune; este coloana vertebrală a României. Acolo unde nu ajung autostrăzile, unde drumurile expres sunt încă în plan, calea ferată este prezentă. În sate, în munți, în zone industriale, în porturi, ea transportă cerealele agricultorilor români, mărfurile din Constanța și oamenii care merg la muncă în fiecare dimineață. Fără calea ferată, economia se blochează, tranziția verde rămâne doar pe hârtie, iar România rămâne izolată în inima Europei. De aceea, continuarea investițiilor nu este o cheltuială; este o investiție în viitorul nostru comun.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă invit să respingeți moțiunea, nu din considerente politice, ci din responsabilitate față de țară, pentru că România merge înainte pe șine moderne, electrificate și sigure.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule ministru.

Trecem la prezentarea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare.

Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Liviu-Lucian Mazilu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumim pentru prezentare, domnule ministru.

Am citit cu atenție moțiunea depusă de opoziție, un demers care este democratic și poate părea chiar legitim, la o primă citire. Mi-am pus totuși câteva întrebări simple: de ce acum și de ce tocmai pe această temă, acest domeniu? Chiar semnatarii, autorii moțiunii, recunosc că au vrut să folosească scandalul care îl are în centrul său pe domnul Mihai Barbu, trezorier PNL și președinte PNL Vaslui, despre care presa a relatat, DNA-ul a susținut că ar fi facilitat o audiență la premierul Bolojan în schimbul unei sume de bani. Pornind de la faptul că domnul Barbu conduce Autoritatea pentru Reformă Feroviară, iată cum a apărut ideea acestei moțiuni.

Sigur, prezența domnului Barbu la conducerea ARF reprezintă, evident, o vulnerabilitate pentru această instituție, dar, evident, nu mai este cazul: domnul Barbu și-a prezentat demisia și sunt convins că domnul premier Bolojan l-ar fi demis de urgență și nu mai este cazul să discutăm despre dumnealui. Deci principalul motiv al moțiunii sau, mă rog, ideea inițială de la care a plecat moțiunea nu se mai susține.

Dar, ce să vezi?, tot în săptămâna acestui scandal a avut loc și un eveniment politic major, care a fost Congresul PSD, care l-a ales pe domnul Sorin Grindeanu președinte al partidului. Sorin Grindeanu a fost, conform cifrelor, rezultatelor și celor prezentate de domnul ministru, cel mai bun ministru al transporturilor pe care l-a avut România și a deținut portofoliul înaintea actualului ministru, Ciprian Șerban.

Semnatarii moțiunii încearcă, în opinia mea, în mod deliberat și chiar pervers, aș spune eu, să suprapună cele două evenimente, cazul de corupție și Congresul PSD, cu scopul evident de a întina imaginea domnului Sorin Grindeanu, încercând să insinueze că Sorin Grindeanu ar avea vreo legătură cu numirea domnului Barbu la Autoritatea Feroviară. Evident, nu este cazul; nu are nicio legătură. Altfel, cum s-ar putea explica faptul că semnatarii se referă la cifrele anului ’24 acum, la finele anului 2025? Domnul ministru Ciprian Șerban deține acest portofoliu de doar câteva luni; slăbiciunile enumerate în această moțiune, evident, nu i se pot imputa.

În continuare, are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al AUR.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Eu vă invit, stimați colegi, să vorbim un pic despre populism și să vedem cine este populist.

A pus reprezentantul Grupului PSD întrebările „de ce acum?” și „de ce această temă?”.

De ce această temă? Pentru că este o temă importantă și încă o dată îi spun domnului coleg, care se joacă cu populismele, că industria feroviară, pusă în mișcare, este cel mai complex sistem tehnic la care are acces România; și Europa, în general. Există unul ceva mai complex, sistemul aerospațial, dar nu prea mai e cazul la noi și, atunci, să ne mărginim la ceea ce putem face.

Acum, de ce acum? Crede colegul nostru că are legătură cu mizerabila prestație a domnului Barbu. Nu! Și, în mod normal, dacă nu se întâmpla evenimentul Barbu – Bogoș – Bolojan, ar fi început simplu. Avem la Buzău un producător de traverse și de aparate de cale. Aparatele de cale doar le asamblează, dar zicem că e producător în România. Și producătorul ăsta a trimis către București – de la Buzău la București, repet – un tren plin cu traverse, că a zis: măi, dacă e pentru calea ferată, să meargă cu trenul. A ajuns după 3 săptămâni! Deci astăzi toate echipamentele și materialele feroviare se transportă cu mașina, cu camionul, nu se transportă cu vagoanele, ceea ce e un caz unic în istoria căilor ferate europene.

Și, dacă tot ne întreabă legat de cazul, repet, Barbu – Bogoș – Bolojan, trebuie să vă spun următorul lucru. Politica de cadre, pe care și colegul dumneavoastră de partid precedent, și actualul coleg au dus-o în raport cu instituțiile feroviare, se rezumă la următorul lucru: până să vină actualul guvern, Autoritatea de Reformă Feroviară era condusă de un absolvent de Istorie. În schimb, colegul dumneavoastră de partid, domnul Zgonea, absolvent de Căi Ferate, Drumuri și Poduri, ca și colegul, domnul senator Mazilu, conduce Autoritatea Națională de Comunicații. Bun, l-au dat jos pe Roșeanu și l-au adus pe Barbu. Barbu, vă aduc aminte, este absolventul Universității... Nici nu știe omul ce universitate a absolvit. El crede că a absolvit Universitatea „Gaudeamus” din Constanța. Nu există o astfel de universitate. De altfel, în curând veți primi un proiect de lege pentru înființarea

În continuare, îi dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al USR.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

AUR-iștii ne ceartă că ne vindem țara. În moțiune, în schimb, ne cer să o vindem la chinezi, la preț de dumping. Bravo, suveraniștilor!

Azi AUR acuză, în text, un ministru PSD, dar se ocupă și de cel al USR. Pe falșii suveraniști îi bântuie Cătălin Drulă și mandatul acestuia la Ministerul Transporturilor.

Hai să vedem pe fapte!

Cătălin Drulă este ministrul care a obținut finanțarea europeană pentru centurile Bucureștiului, a semnat contractele și a dat drumul la lucrări, a luptat cu mafia lui Rădoi și a demolat chioșcurile ilegale de la metrou. Este ministrul care, în doar 8 luni de zile, a făcut...

PNRR-ul Ministerului Transporturilor, unde sunt 8 miliarde de euro.

Din banii aceștia, se construiesc autostrada A7, spre Moldova – unii dintre dumneavoastră ați venit pe loturile date în folosință –, A8, A3 și sute de kilometri de cale ferată modernizată.

Și acum, culmea, în moțiune, se plâng falșii suveraniști că sunt prea mulți bani pentru calea ferată în PNRR. Vă mulțumesc că tocmai ați recunoscut meritul lui Cătălin Drulă, care a luptat să pună feroviarul românesc pe harta finanțărilor europene.

Cât despre interzicerea firmelor chineze; în acei ani, companiile chineze veneau la licitații cu prețuri de dumping, cu subvenții mascate, fără respectarea standardelor europene de muncă, mediu sau siguranță.

Uniunea Europeană are reguli clare: dacă nu ne lași la licitațiile tale, nu vii nici tu la licitațiile noastre. Or, China nu oferă acces firmelor europene. Ce a făcut Drulă? A protejat România. Dacă nu lua măsuri, astăzi firmele românești de construcții ar fi fost în faliment, cu toate lucrările luate de chinezi.

Poate sunt curioși cei de la AUR să vadă situația Muntenegrului, dependent efectiv de China. Muntenegru a făcut apel la Uniunea Europeană să preia o parte din datorie.

În concluzie, USR nu va vota această moțiune.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

În continuare, reprezentantul Grupului parlamentar PACE – Întâi România.

- Intervine cineva?

În continuare, Grupul parlamentar al UDMR.

Nu mai e.

## **Doamna Niculina Stelea**

**:**

Nu mai e timp.

## **Domnul Fejér László-Ődőn:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi discutăm o moțiune care nu aduce soluții, ci încearcă să oprească un efort fără precedent de modernizare a României. Ea este o moțiune construită pe politizare, nu pe realitate. Realitatea este următoarea: Ministerul Transporturilor derulează cel mai mare program de investiții din ultimele decenii. Fondurile europene – PNRR și finanțările internaționale sunt contractate, proiectele sunt în derulare, iar șantierele sunt deschise pe toată infrastructura feroviară, rutieră și portuară.

A critica acest efort exact în momentul în care rezultatele încep să devină vizibile în teren nu doar că este nedrept, dar pune în pericol continuitatea investițiilor.

Este adevărat, pentru a accelera modernizarea căilor ferate trebuie să facem și mai mult, iar Guvernul trebuie să-și asume acest lucru. De aceea, în perioada următoare, trebuie

simplificate fluxurile de aprobare și transfer financiar, astfel încât banii europeni să ajungă mai rapid în proiecte, trebuie consolidată capacitatea administrativă a beneficiarului principal, pentru ca licitațiile să fie mai rapide și mai puțin contestabile, trebuie introduse mecanisme de monitorizare strictă, astfel încât proiectele feroviare să nu mai sufere întârzieri cauzate de proceduri administrative, și trebuie accelerată prioritizarea proiectelor cu impact maxim, astfel încât magistralele feroviare să fie modernizate mai rapid și cu rezultate clare. Aceste măsuri trebuie pregătite și implementate.

UDMR va face toate demersurile necesare pentru ca acest angajament să fie ferm, iar Guvernul are potențialul și capacitatea de a-l duce la capăt.

Dar să nu confundăm nevoia de îmbunătățire cu lipsa de acțiune. Progrese reale sunt în desfășurare, iar România recuperează decalaje istorice.

Această moțiune nu oferă soluții, oprește modernizarea, nu o accelerează, de aceea vă cer tuturor să votați împotriva moțiunii de cenzură.

UDMR va vota în consecință. Mulțumesc frumos.

Reprezentanții PACE – Întâi România cedează timpul colegilor de la AUR.

Am înțeles bine, da? Confirmați.

Vă rog, doamna senator Barcari, pe timpul colegilor de la PACE – Întâi România.

## **Doamna Dorina Barcari:**

Moțiunea a fost făcută de noi și eu o susțin, ca inginer feroviar care am lucrat efectiv pe șantiere feroviare, n-am stat într-un birou să deduc niște lucruri.

Distrugerea căilor ferate este evidentă – de cei care au condus-o până acum – și argumentele sunt foarte multe. Vă dau doar câteva exemple. Sistemul de întreținere a infrastructurii este puternic afectat, printr-o reducere absolut stupidă a personalului și a utilajelor de întreținere, care sunt învechite de peste 30 de ani. Și veniți să ne spuneți nouă că miniștrii au făcut ceva pentru calea ferată. Altceva decât să o distrugă zi de zi n-au făcut. Și au desființat și fabrica de vagoane de la Arad și Depoul București Triaj. Au dat vreo explicație ce lucru grozav s-a realizat în calea ferată prin dispariția acestor obiective? Fabrică de vagoane nu mai avem, fabrică de locomotive nu mai avem, fabrici de traverse nu mai avem – și miniștrii căilor ferate sau, mă rog, ai Ministerului Transporturilor „au dezvoltat” calea ferată... către distrugere.

O vorbesc efectiv eu, care am lucrat. Și sunt a cincea generație de feroviari, știu ce vorbesc. Poate dumneavoastră deduceți, credeți, înțelegeți niște lucruri, dar eu le-am lucrat efectiv și știu ce înseamnă, știu cât suferă oamenii respectivi, știu cât au muncit degeaba și știu ce distrugeri sunt în momentul ăsta și în ce stare de periculozitate se află exploatarea căilor ferate.

Am venit zilele trecute cu un vagon... Asta poate să o înțeleagă oricine. Nu puteai să stai, de mizerie și de degradarea vagoanelor de clasa I, pe care luăm niște bani. Și îi lăudăm pe cei din sistemul privat că le au mai noi, dar în curând se vor degrada și ele și nu avem unde să le reparăm și să le întreținem. Asta pentru că s-a evoluat, calea ferată s-a modernizat și a fost condusă politic, n-a fost condusă de profesioniști, de feroviari, care să înțeleagă despre ce este vorba și să știe ce măsuri să ia.

Calea ferată a fost spoliată, a fost distrusă și a fost dezmembrată cu o eficiență maximă. Nu vreau să spun că este un gest de înaltă trădare să distrugi o asemenea valoare tehnică românească, care aducea la bugetul țării un venit imens și care a fost distrusă și a devenit greu de întreținut și de suportat. Trebuie să o refacem și să o punem la loc. Mulțumesc.

Din partea senatorilor neafiliați, domnul Vela. Vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Pentru că mai este un coleg, tot neafiliat, care dorește să ia și el cuvântul, spunem doar atât: senatorii Partidul Oamenilor Tineri – POT susțin această moțiune; vor vota pentru adoptarea ei.

În două cuvinte, așa cum știm, trenurile au mereu întârzieri, condițiile de călătorie sunt sub orice fel de standard de normalitate, studenții care fac naveta întârzie mereu la cursuri datorită decalajelor orare pe care le au trenurile. Într-un cuvânt, managementul în Ministerul Transporturilor este sub toată jena și, pentru asta, trebuie să fie schimbat.

Moțiunea asta trebuie să treacă, pentru că trebuie să ținem cu românii.

Vă mulțumim frumos.

Din partea PSD, pe timpul rămas la dispoziție? Vă rog, domnule senator Stroe.

## **Domnul Felix Stroe:**

## Domnule președinte al Senatului, Domnule ministru, Stimați colegi,

În ceea ce privește transportul de mărfuri, respectiv de pasageri pe calea ferată, voi prezenta doar două cifre relevante pentru a aprecia corect eforturile și rezultatele celor care operează calea ferată: suntem pe locul 10 în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește volumul traficului de marfă, din 27 de țări, suntem pe locul 12 în cadrul Uniunii în ceea ce privește volumul traficului de pasageri, din 27 de țări. Atenție, sunt cifre însușite de autorii moțiunii – vezi pagina 2 din moțiune.

De ce nu avem un trafic mai mare, stimați colegi senatori și senatoare, o spun chiar cei ce au redactat moțiunea: „prețul descurajant al energiei electrice și al combustibilului diesel”. Desigur, nu putem pune aceste lucruri în sarcina ministrului transporturilor. Cred că măcar aici suntem cu toții de acord.

Stimați colegi,

Nu putem pune această problemă în sarcina ministrului, dar cu siguranță trebuie să ne-o asumăm noi, cu toții, cei ce suntem prezenți în această sală, în calitate de parlamentari trimiși aici de cetățeni – repet, trimiși aici de cetățeni, nu de gândăceii pescari sau broscuțele aurii. Să punem piciorul în prag, stimați colegi, și să determinăm o dată pentru totdeauna finalizarea hidrocentralelor – nu puține la număr – aflate în stadii avansate de execuție. Am avea astfel, suplimentar, mari cantități de energie electrică ieftină, care ar putea să meargă în bună parte spre calea ferată și am avea un transport mai ieftin.

Da, da, sub conducerea miniștrilor PSD, domnul ministru Grindeanu și domnul ministru Șerban, s-a investit foarte mult în infrastructura rutieră rapidă: autostrăzi, drumuri expres, unde eram mult rămași în urmă în comparație cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Aici eram rămași în urmă, repet. Totuși, la calea ferată – să rămânem la cifre – suntem pe locul 7 în Uniunea Europeană, cu peste 10.700 de kilometri de cale ferată în funcțiune.

Da, aceasta a fost ordinea de priorități a miniștrilor transporturilor membri ai PSD. Și o spun apăsat: a fost corect stabilită. Asta nu înseamnă că nu s-a investit în calea ferată. Numai în ultimii 5 ani, investițiile în calea ferată au depășit 10 miliarde de euro, iar din cele 5,74..., aproape 6 miliarde de euro pe care le are astăzi la dispoziție CFR – SA, cu posibilitatea, atenție!, supracontractării până la 7,4 miliarde de euro, situația se prezintă astfel, tot pe cifre – termin imediat: s-au semnat deja contracte de 3,11 miliarde de euro pentru modernizarea căii ferate, sunt în curs de contractare alte 2,5 miliarde de euro și, repet, CFR – SA a propus investiții suplimentare în infrastructura feroviară pe care o administrează, de încă două miliarde de euro – este legală supracontractarea. În total, investiții efectuate și în curs de aproape 18 miliarde de euro. Este o cifră relevantă, care a produs și va produce modernizări substanțiale în calea ferată.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Din partea senatorilor neafiliați înțeleg că mai există o intervenție.

Vă rog.

Nu?

Cât mai are PACE?

Mai aveți 25 de secunde, Grupul PACE.

## **Din sală:**

Mai e și timpul de la neafiliați.

## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca**

**:**

Și timpul neafiliaților.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Și timpul de la neafiliați, OK.

**Domnul Liviu-Iulian Fodoca**

**:**

Și două secunde de la AUR.

Adunați-le, vă rog! DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca:**

Mulțumesc, domnule președinte; vă mulțumesc pentru timpul acordat.

## Domnule ministru,

Se tot vorbește de la această tribună, pe bună dreptate, despre necesitatea investițiilor în dezvoltarea transportului feroviar. Bani aveți, doar că-i aruncați în curtea unor autorități-fantomă.

Un exemplu perfect este Autoritatea pentru Reformă Feroviară, condusă până acum, de curând, de șeful de la PNL Vaslui. Peste 8,8 miliarde – repet, 8,8 miliarde lei – este bugetul acestei sinecuri, care vă devorează bugetul, în timp ce ar trebui să coordoneze activitatea companiilor de transport. Aveți în subordine companii de transport care, teoretic, răspund în două părți și, practic, nicăieri: CFR Marfă – aflată în lichidare după ce a adunat peste 300 de milioane de lei datorii, CFR – SA – care a acumulat peste 200 de milioane datorii, CFR Călători are peste 79 de milioane de lei datorie curentă.

Unde a fost Autoritatea pentru Reformă Feroviară, condusă până acum 6 zile de domnul Mihai Barbu, când aceste companii au adunat aproape 600 de milioane de lei datorii? Doar pe salarii, Ministerul Transporturilor a cheltuit anul acesta cu această autoritate 5,3 milioane de lei. Ca să ce? Ca să închidă ochii atunci când bugetele sunt devalizate de politrucii sinecuriști?

Domnule ministru,

Această instituție-fantomă, denumită sarcastic „Autoritatea pentru Reformă Feroviară”, poate fi oricând transformată într-un simplu departament din cadrul Ministerului Transportului, la fel ca multe altele. Eu cred că asta ar însemna o reformă în România.

Având în vedere că avem cuțitul la os și că, cel mai probabil, vom pierde mult din fondurile PNRR, în al 12-lea ceas, susțineți comasarea acestor sinecuri care ne țin dezvoltarea pe loc? Aștept răspunsul dumneavoastră, domnule ministru, ca să depunem un proiect de lege în acest sens.

Vă mulțumesc frumos. Doamne-ajută!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Am încheiat cu punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.

Domnul ministru nu mai intervine.

În consecință, potrivit prevederilor art. 174 din Regulamentul Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți.

Raportat la aceste dispoziții regulamentare, coroborat cu prevederile art. 143 alin. (1) din regulament, vă propun ca procedură de vot vot secret electronic.

Dacă există intervenții cu privire la procedura de vot? Dacă nu,

În consecință,

- 28 de voturi pentru, 65 de voturi contra.

Moțiunea simplă a fost respinsă.

Stimați colegi,

Continuăm lucrările în format hibrid.

O pauză de două minute, pentru a trece pe sistemul hibrid.

Reluăm lucrările în format hibrid.

La punctul 2, secțiunea I, avem alocuțiune cu ocazia Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO în România, la solicitarea Comisiei permanente comune a Senatului și Camerei Deputaților pentru relația cu UNESCO. Îi dau cuvântul doamnei senator Oana-Constantina Buzatu, reprezentantul Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

## **Doamna Oana-Constantina Buzatu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Marcăm astăzi Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO în România, instituită prin lege, la inițiativa Comisiei pentru relația cu UNESCO, o zi care ne reamintește că protejarea patrimoniului nu este doar un act de conservare, ci un angajament ferm pentru viitor.

România este prezentă în onoranta Listă UNESCO prin locuri de o frumusețe aparte și o semnificație unică: Delta Dunării, Sarmizegetusa Regia, bisericile pictate din nordul Moldovei, fortificațiile dacice, Mănăstirea Horezu, bisericile fortificate din Transilvania, dar și printr-o multitudine de elemente de patrimoniu imaterial, de la cămașa cu altiță sau mărțișor până la doină, colindă și călușul, fără a le putea cuprinde acum pe toate într-o singură enumerare.

Toate aceste bunuri culturale și elemente de patrimoniu viu spun lumii povestea unui popor care a știut să păstreze cu... echilibru firesc și frumos între natură, credință și cultură. Doamnelor și domnilor,

Patrimoniul nu mai este astăzi o simplă fotografie a trecutului, ci adevărată forță a identității și continuității, care trebuie ocrotit, cunoscut și transmis generațiilor viitoare. În sensul UNESCO, durabilitate înseamnă tocmai acest echilibru între protejare și dezvoltare, între respect pentru moștenire și deschidere spre modernitate.

Comisia pentru relația cu UNESCO va continua să sprijine inițiativele menite să consolideze o viziune coerentă de protejare și valorificare a patrimoniului prin dialog între instituții, dar, mai ales, va fi un promotor constant al cooperării dintre comunități, specialiști, meșteșuguri și autorități.

## Stimați colegi,

Să privim această zi ca pe o datorie colectivă față de memoria și demnitatea națională, ca un angajament de a transmite copiilor noștri nu doar frumusețea locului, ci și sensul lor.

Doamnelor și domnilor,

Vă îndemn ca, dincolo de cuvinte, fiecare dintre noi să rămână un sprijin real pentru protejarea valorilor românești, fiindcă un popor fără cultură este un popor vulnerabil.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc, doamna senator.

La punctul 3, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

## Stimați colegi,

Potrivit art. 93 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a

PAUZĂ analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Vă rog să vă reintroduceți cartelele în console, pentru că am trecut pe sistemul hibrid.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Ciprian Titi-Stoica, senator ales în Circumscripția electorală nr. 37 Timiș, votul la acest proiect de lege este unul pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. 90 de voturi pentru, o abținere. Aprobat.

Senator Stoica – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

94 de voturi pentru, un vot împotrivă. Aprobat.

Stoica – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

101 voturi pentru. Aprobat.

Stoica – pentru.

102 voturi pentru, o abținere. Aprobat.

La punctul 4, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 12 noiembrie 2025, a unei inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Guvernul Malaysiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 14 decembrie 2022 (L402/2025).

Raportul comun al Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisiei pentru politică externă este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este Camera decizională. Începem dezbaterile. Domnul Bochileanu.

Apoi domnul Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Încep cu lucrul care contează pentru noi toți, indiferent de credințe, de poziționările politice – viața umană. Or, acest acord deschide dialogul între Uniunea Europeană și Malaysia exact pe această temă, în mod concret, respectarea drepturilor omului, ceea ce ne preocupă direct, pentru că ajungem să vorbim de instrumente pentru protejarea cetățenilor români aflați în situații vulnerabile în Malaysia – și-i includ aici pe cei care suferă condamnări extreme, până la pedeapsa capitală.

Avem, desigur, în acest acord o poartă deschisă către cooperarea economică și tehnologică, iar pentru România asta înseamnă oportunități de colaborare în domenii precum sistemul energetic, prelucrarea țițeiului, construcția de fabrici de ciment sau producția de echipamente agricole.

Dar, dincolo de aceste oportunități, România, alături de celelalte state membre ale Uniunii, își reafirmă angajamentul față de drepturile omului, statul de drept și lupta împotriva terorismului, crimei organizate și corupției. Iar acest acord e un semnal clar că parteneriatele economice și comerciale nu pot fi separate de aceste principii democratice.

Vă mulțumesc.

Domnul Corlățean.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La nivelul Comisiei pentru politică externă, am dezbătut și, fără surpriză, am adoptat un raport de admitere, cu unanimitate.

Dincolo de aspectele de fond care au fost menționate, pentru noi, România, există un punct delicat, sensibil, important, și el decurge din situația în care autoritățile din Malaysia gestionează foarte aspru – și ăsta nu e un lucru pe care să nu-l înțelegem – subiectul legat de traficul de droguri, consumul și toate celelalte. Doar că... doar că... doar că există și lucruri pe care noi le-am apreciat ca fiind exagerate și în neregulă.

Trei din cetățenii noștri, într-o altă perioadă, au fost prinși, dar în condiții în care nu puteau fi, de fapt, acuzați ca fiind nici traficanți, nici mari gestionari de astfel de dosare, doi dintre ei, cel puțin, fiind niște foarte naivi cărăuși la acel moment, amândoi proveniți din familii destrămate, cu o familie foarte... cu o situație foarte delicată, care a generat o anumită explicație socială la niște slăbiciuni la care au recurs, nefiind însă traficați de droguri... Doar că micii pești erau mai convenabili decât ăia mari, care au scăpat, poate, mai ușor de filtru, ca să fiu foarte explicit în treaba asta.

În 2018, după ce ei au fost condamnați la pedeapsa capitală, prin spânzurare și alte modalități „civilizate” – între ghilimele –, statul român mi-a cerut, spuneam, în 2018, să merg într-o misiune foarte discretă... – încerc să termin... –, pentru a încerca obținerea stopării aplicării pedepsei capitale, ceea ce am făcut extrem de discret – discuții la cel mai înalt nivel. Noi am obținut la acel moment și stoparea aplicării pedepsei capitale, și un angajament de a merge spre un moratoriu, și, poate, chiar, de o manieră mai generală, spre abrogarea pedepsei capitale. Am fost în celula morții cu ei, i-am întâlnit și, recunosc, condițiile erau nu doar îngrozitoare, subumane...

15 secunde, vă rog.

## **Domnul Titus Corlățean:**

...ei erau într-o situație foarte delicată.

Cert este că, în urma acelui demers, două dintre pedepse, cel puțin, au fost comutate: unu este în libertate, doi sunt încă în pușcărie, pentru mulți ani.

Am cerut – și de asta am ieșit la microfon –, am cerut și la Comisia pentru politică externă și cer încă o dată și acum Guvernului să ne comunice care este stadiul acelor instrumente juridice, acorduri bilaterale care erau în negociere de atâția ani, și la Justiție, și la Externe, mai ales cel privind transferul persoanelor...

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat și cooperare globală dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Regatul Thailandei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 14 decembrie 2022 (L403/2025).

Raportul comun al Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisiei pentru politică externă este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

- Senatul este Camera decizională.

Începem dezbaterile.

- Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (5) al art. 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (L354/2025).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

- Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Nu există intervenții. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L355/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică, Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe cine ar trebui să răsplătească statul român: pe sportivul din sală sau pe șeful din organigramă? Curtea de Conturi ne-a arătat, ani la rând, că premiile pentru performanță s-au risipit prin birouri, în timp ce sportivii de pe podium au primit mai puțin decât meritau.

Inițiativa USR de astăzi, L360, corectează această nedreptate.

Dragi colegi,

Astăzi votăm un lucru simplu: separăm munca din sala de antrenament de funcția din organigramă. Vă invit, așadar, să votăm ca banii de premiere să ajungă acolo unde se transpiră pentru ei, nu unde se bifează pentru un pontaj.

Mulțumesc.

Nu mai există intervenții. Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L379/2024).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 51/2025.

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru constituționalitate este de admitere, cu amendamente admise, a legii, în vederea punerii de acord cu decizia Curții Constituționale.

Legea face parte din categoria legilor organice; se adoptă cu votul majorității senatorilor.

- Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule Vela, vă rog.

## Onorați colegi,

Partidul Oamenilor Tineri susține acest proiect de lege, fiindcă legea este supusă reexaminării și urmărește aprobarea Ordonanței de urgență nr. 79/2024, care modifică Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Reexaminarea este realizată în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 51/2025, iar comisiile de specialitate au emis un raport de admitere, cu amendamente conforme cu observațiile Curții.

Adoptarea legii în forma reexaminată asigură conformitatea textului cu exigențele constituționale și claritate în normele aplicate administrației publice și securitatea juridică necesară aplicării Codului administrativ.

Proiectul are caracter organic, iar adoptarea lui este necesară pentru punerea în acord a legislației cu decizia obligatorie a Curții Constituționale.

Pentru aceste considerente, senatorii Partidului Oamenilor Tineri vom vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

## Mulțumesc.

## Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L373/2024).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 296/2025.

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru constituționalitate este de admitere, cu amendamente admise, a legii, în vederea punerii de acord cu decizia Curții Constituționale.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2 la raport.

Legea face parte din categoria legilor ordinare; se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnule Vela, vă rog.

## Domnule președinte,

Onorați colegi,

Și la acest punct de pe ordinea de zi, la punctul 7, Partidul Oamenilor Tineri susține acest proiect de lege, deoarece reexaminarea este efectuată în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 296/2025.

Comisiile de specialitate au emis un raport de admitere, cu amendamente, pentru a pune textul în acord cu exigențele constituționale.

Proiectul acesta, la fel ca și precedentul, clarifică atribuții administrative, corectează neconcordanțe și asigură aplicarea coerentă a legislației în administrația publică locală. Adoptarea legii în forma reexaminată garantează stabilitatea normativă și respectarea deciziilor Curții, obligatorii, potrivit art. 147 din Constituție.

Pentru aceste considerente, senatorii Partidului Oamenilor Tineri vom vota și la acest proiect de lege pentru adoptarea lui.

Vă mulțumim frumos.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final. Stimați colegi,

Vă propun să trecem la sesiunea de vot final, având în vedere că la ora 18:00 Comisiile pentru cultură sunt convocate pentru audierea candidaților pentru plenul de mâine.

Trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative.

Potrivit prevederilor art. 112 din regulament, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă. De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid.

În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen – cardul de vot.

Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, urmează să derulăm un vot-test.

Vă rog să vă introduceți cardurile de vot în console sau să accesați aplicația de vot.

Aveți la dispoziție 30 de secunde pentru exercitarea votului.

Vot-test, vă rog.

40 pentru, 10 împotrivă, 38 de abțineri, 12 „nu votez”. Sistemul funcționează.

Dacă nu există intervenții cu privire la sesiunea de vot-test, continuăm cu votul final asupra inițiativelor.

Punctul 1 – L402/2025.

- Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de

- admitere și a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 2 – L403/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu putem cere cetățenilor să accepte reguli stricte, să muncească o viață întreagă pentru o pensie corectă, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari ai statului primesc aceste bonusuri uriașe la pensionare. Așadar, eliminarea acestor sume acordate judecătorilor Curții Constituționale nu este un atac la independența justiției, ci un pas firesc pentru a recâștiga încrederea oamenilor în instituțiile statului. Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri, am votat „pentru” la acest proiect de lege, pentru că abrogarea alin. (5) al art. 71 din Legea nr. 47/1992 a Curții Constituționale elimină o prevedere depășită din punct de vedere normativ și asigură alinierea dispozițiilor privind organizarea Curții Constituționale la principiile actuale de tehnică legislativă.

Măsura simplifică cadrul legal, elimină un text fără aplicabilitate practică și contribuie la coerența și claritatea reglementărilor privind statutul și funcționarea Curții Constituționale. Adoptarea propunerii sprijină actualizarea legislației în acord cu exigențele constituționale și cu jurisprudența în materie.

Mulțumim frumos.

Domnul Stoica.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Nu pot să nu remarc ipocrizia partenerilor din coaliția de guvernare – fără nicio dezbatere, doar o mică îndreptare a situației celor care au anulat alegerile. Repet, Curtea Constituțională a României a anulat votul democratic a milioane de români și voi... doar cu o mică îndreptare?! Și aceea trecută fără nicio dezbatere.

Noi știm și v-am văzut. De fiecare dată când este un proiect de asemenea factură, vă îmbulziți acolo, la microfon, care mai de care. Acum, absolut nimic, totul pe burtă, ca nu cumva să se afle, ca nu cumva atenția publică să fie cu ochii pe voi!

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Punctul 4 – L355/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

da?

Vă rog, domnule Vela. Apoi domnul Petre George-Cezar.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri, am votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că această propunere legislativă modifică mecanismele de intervenție imediată pentru gestionarea atacurilor de urs brun și comisiile sesizate au emis rapoarte de respingere, iar analiza relevă lipsa unor fundamentări tehnice clare și riscul ca unele modificări să creeze suprapuneri instituționale, neclaritate procedurală și dificultăți în aplicarea unitară a intervențiilor.

Legislația actuală, prin Ordonanța de urgență nr. 81/2021, oferă deja un cadru funcțional pentru măsurile imediate, iar modificările propuse nu aduc un plus de eficiență. Menținerea cadrului existent permite intervenția rapidă și protejarea persoanelor și a bunurilor fără a altera procedurile stabilite.

Pentru aceste motive, am votat împotrivă. Mulțumim.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. Punctul 5 – L360/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Am vorbit de o lege azi care, în mod normal, taie din premiile care se acordă personalului cluburilor și federațiilor sportive. Dacă există o lege legată de... Dacă există o problemă legată de această lege, este legată, în principal, de transparentizarea sumelor, pentru că trebuie să ajungem în situații în care să nu se mai facă artificii.

Și, pentru că tot vorbim de probleme, trebuie să vă spun că există o inițiativă AUR, blocată în Parlament, o lege a finanțării și a sponsorizării în sport similară cu cele din țările europene, care ar rezolva toate aceste probleme. Fac apel la colegii din coaliție să deblocheze această lege, astfel încât să nu mai avem probleme de acest gen.

Mulțumesc frumos.

Domnule Vela, vă rog.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Am votat „pentru” și la acest proiect de lege, pentru că prin modificarea propusă se introduce o prevedere care interzice explicit acordarea de premii către personalul salariat din cadrul instituțiilor menționate pentru performanțele obținute de sportivi. Astfel, se va asigura o separare clară între funcțiile administrative și recompensarea rezultatelor sportive, garantând că fondurile publice care sunt alocate premierii vor fi direcționate exclusiv către sportivi și către antrenorii care au contribuit direct la obținerea performanțelor, și nu către alte persoane.

Pentru asta, am votat pentru.

Mulțumim.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Punctul 6 – L379/2024.

## Vot final asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 51/2025.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a legii privind aprobarea ordonanței astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport. Legea face parte din categoria legilor organice.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi:

– Lege pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, precum și pentru completarea art. 26 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și a Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare și pentru completarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar – procedură de urgență;

– Lege privind declararea lunii martie ca Luna femeilor; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2024 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, a centrelor de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor, precum și pentru modificarea unor acte normative – procedură de urgență;

– Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, județul Brașov – procedură de urgență;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 176/2018 privind internshipul;

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653523]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 152/5.XII.2025 conține 16 pagini.**

Prețul: 96 lei