Stenogramă plen

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 204.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 10, și miercuri, 12 martie 2025; programul de lucru pentru perioada 10-15 martie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 3-10 martie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17:00 vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri la interpelări.

Doamnelor și domnilor deputați,

Intrăm în ordinea de zi.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 15/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt obiecții?

Nu.

Adoptat.

Preambul?

Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

**Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Hei, hei, uitați-vă, nu vă merge sistemul!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Și unde să mă uit, domnule deputat?

Și eu să mă uit la dumneavoastră, că apăsați și nu merge? Mie nu-mi apare nimic aici; nu vă văd. Vă rog, luați cuvântul.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Păi, de aia, că o luați repede! Stimați colegi,

Ceea ce ați făcut cu aceste comisii este o pură porcărie. În Comisia pentru sănătate aveți 9 voturi!

Dar ce, măi, fraților, ați avut 38% din voturi și nu știu eu?! În loc să aveți 6, eu, 5, nu?!

Așa era o comisie corectă!

În primul rând că cei de la opoziție au superioritate cu un vot și totuși voi conduceți această ședință, conduceți această comisie!

Și așa se întâmplă peste tot. De ce? Pentru că v-a intrat în cap că aveți superioritate din punct de vedere procentual. Nu aveți, înțelegeți lucrul ăsta?!

Iar negociere... Eu nu știu ce negociere s-a făcut, dar nu pot să admit ca în Comisia pentru sănătate să aveți 9 voturi, ca și când ați avea 40% din voturi! Pe de o parte.

Pe de altă parte, m-am uitat în regulament.

Ce înseamnă aia „conformația politică a momentului”?! Nu, domnule, trebuie să punem procente!

Câte procente ați avut, atâția oameni aveți în comisie!

Pentru că, altminteri, se duce naibii orice fel de concept de democrație!

Poporul ăsta a votat ceva... Voi ați făcut regulamentul, în 1994, nu îmi spuneți mie, că am văzut ce ați făcut! Regulamentul ăla trebuie să cadă, trebuie să-l refacem, pentru că nu e pe baze democratice! Asta este!

Vă mulțumesc.

Domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Stimate coleg,

Încetați odată cu porcăria asta, pe care o tot repetați de aici, de la microfon!

Citiți legea, citiți Legea nr. 208, Legea alegerilor parlamentare, și veți vedea acolo că, în România, vorbim despre o alegere a unor reprezentanți ai poporului. La momentul la care un deputat sau un senator este ales, reprezintă un număr fix de cetățeni. Da?

Spune art. 5 din această lege că: „Un deputat reprezintă 73.000 de locuitori.”

Prin urmare, dacă faceți socoteli de aritmetică simplă, dacă adunați câți parlamentari sunt aici, cu 73.000 pentru fiecare, veți vedea că sunt mai mulți cetățeni reprezentați în partea aceasta decât cei reprezentați din opoziție.

Așa că încetați cu porcăria asta!

Domnule Coarnă, vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Articolul 5 din Legea nr. 208 trebuie aplicat și la Biroul permanent.

Vă dau un exemplu simplu.

Vă dau un exemplu simplu. Noi și UDMR... SOS România – 10 senatori, UDMR – 10, Grupul SOS România – 24 de deputați, Grupul UDMR – 24. Haideți să mergem, să vedem cum ați construit Biroul permanent și comisiile din Parlamentul României! Este un principiu al simetriei juridice.

Dar sigur că dumneavoastră v-ați obișnuit cu dictatura, v-ați obișnuit cu neostalinismul, cu neoprogresismul și încercați, în mod constant, să implementați... Pe cei care au aruncat cu bolovani în jandarmi i-ați trimis dumneavoastră; sunt din galeria FCSB. Dacă vreți, discutăm și despre subiectul ăsta. Dumneavoastră, sincer – vă urmăresc de mult –, nu vă pricepeți la nimic, dar vorbiți! Folosiți cuvinte multe, fără să spuneți nimic!

Haideți să respectăm Legea nr. 208, să respectăm regulamentul și nu avem niciun fel de problemă! Mulțumesc mult.

Mulțumesc. Domnule Făget, vă rog.

## **Domnul Mădălin-Laurențiu Făget:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că există o legislație care stabilește exact cuantumul și așa mai departe.

Dar, dacă mă iau după colegul nostru, 73.000 de cetățeni înmulțit cu 330 de parlamentari, ne ies 24 de milioane de locuitori. Cam mulți!

Deci ar trebui să regândim.

Păi, tocmai de aceea, dacă așa este legea, trebuie să vedem, din când în când, și s-o updatăm, în așa fel încât să fie corect.

Mulțumesc.

Szabó Ödön, UDMR, vă rog.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Aritmetica parlamentară este foarte clară. Sunt opt sesiuni – și îi spun aceasta domnului coleg care a vorbit anterior –, sunt opt sesiuni într-o legislatură. Când se calculează, se iau în vedere atât pozițiile de vicepreședinte, cât și cele de secretari, cât și cele de chestori – și fiecare are o anumită pondere. Formațiunea noastră niciodată n-a solicitat nicio poziție de vicepreședinte, în cele opt sesiuni, nicio poziție de secretar, în cele opt sesiuni; a solicitat doar de chestor, pe toată sesiunea. Pe de o parte.

Pe de altă parte, în mod normal, acestea se rediscută, la fiecare sesiune, atunci când se votează Biroul permanent și reprezentanții Biroului permanent.

Astăzi, situația este... În care sesiune și în care poziție o soliciți, se realizează printr-o negociere.

Să fie foarte clar! De obicei – și asta este cutuma și cei care sunt în Parlament știu –, UDMR, în momentul în care a intrat în Parlament, cu 22 de deputați, cu 9 senatori, așa va și termina mandatul. Dumneavoastră, de obicei, intrați mai mulți și ieșiți mai puțini.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

– Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul comun de punere în aplicare a Pactului privind migrația și azilul – COM(2024) 251; PHCD 18/2025.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Comitetul Economic și Social, Consiliul European și Comitetul Regiunilor – Planul comun de punere în aplicare a Pactului privind migrația și azilul

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere transmise de Ministerul Afacerilor Interne, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a subliniat importanța pregătirii implementării noilor acte legislative ale Uniunii, în materia azilului și migrației, potrivit unui cadru flexibil, în vederea adaptării la situația din fiecare stat membru.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a luat notă de evaluarea permanentă a noilor tendințe în domeniul imigrației, realizată de autoritățile române, în vederea fundamentării deciziilor în plan operațional, dar și de statutul României de partener de încredere în gestionarea migrației, care continuă să-și respecte angajamentele pe care și le-a asumat.

Comisia pentru afaceri europene, în principal, a amintit relevanța deosebită a cooperării strânse a Uniunii Europene și a statelor sale membre cu țările terțe partenere, de origine și de tranzit.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 4 martie 2025 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule Coarnă, doriți să interveniți aici?

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Un scurt drept la replică pentru domnul de la UDMR. Noi, când am intrat în Parlament, eram 40. 12...

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule Coarnă, haideți să ne respectăm! Vă rog frumos!

Domnul Moisin, PNL.

Fără drept la replică, domnule Coarnă! Nu v-a pomenit

nimeni numele! Vă rog să mergeți în bancă!

Am dat cuvântul unui coleg. Vă rog.

Domnule Coarnă!

Domnule Coarnă!

Domnule Coarnă!

Îi dați replică când doriți dumneavoastră, nu în plen, nu acum!

Vă rog.

Vă rog să mergeți în bancă!

Domnule Coarnă!

Domnule Coarnă, vă rog să mergeți în banca dumneavoastră!

Nu vă dau cuvântul acum, domnule Coarnă, puteți sta acolo toată ședința!

Domnule Moisin, vă rog.

Domnule Coarnă, vă rog frumos!

Dar haideți să fim corecți!

Dacă îmi cereți cuvântul pe procedură, vă rog...

Poftim?

Ba este foarte corect!

Vă rog frumos să mergeți în bancă și vă dau cuvântul, când doriți, pe procedură!

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-o lume în continuă schimbare, în care migrația a devenit o realitate tot mai prezentă, Uniunea Europeană a făcut un pas semnificativ, prin adoptarea Pactului privind migrația și azilul.

Acest pact, intrat în vigoare la 11 iunie 2024, reprezintă o piatră de hotar în gestionarea migrației la nivel european, oferind un cadru comun pentru toate statele membre. Prevederile acestuia vor deveni aplicabile la jumătatea anului 2026.

Pactul introduce proceduri standardizate la frontierele externe, pentru a gestiona sosirile ilegale și pentru a asigura o procesare rapidă, eficientă și corectă a cererilor de azil. Acest lucru implică proceduri mai rapide și mai eficiente pentru prelucrarea cererilor de azil și a returnărilor.

Din perspectiva României, țara noastră a salutat prezentarea Planului comun de implementare de către Comisia Europeană, fiind în plin proces de elaborare a Planului național de implementare, fiind instituit în acest sens și un comitet național de coordonare interinstituțional, din instituții cu atribuții în acest sens.

Totodată, autoritățile române păstrează un contact foarte strâns cu toți partenerii implicați în punerea în practică a acțiunilor prevăzute, inclusiv cu organismele neguvernamentale și cu reprezentanții societăților civile.

Având în vedere cele menționate anterior, PNL va vota pentru adoptarea proiectului de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

Domnule Coleșa, vă rog.

Doar câteva cuvinte despre acest pact privind migrația, care prevede un așa-zis „echilibru” privind numărul de imigranți acceptați. În fapt, o mare minciună, pentru că acest mecanism prevede cote pentru fiecare țară, deși nu fiecare țară este vinovată de această situație, de o permisivitate privind emigrația ilegală.

Europa a devenit, astfel, o casă mult mai bună pentru cei care vin ilegal aici, din Africa, din Asia, din Orientul Mijlociu, din zone lovite economic sau de conflicte, în schimb foarte ostile pentru creștinii de aici, din țară.

Prin acest pact, stânga marxistă, care încă conduce Comisia Europeană, permite intrarea în legalitate, în Uniune, a milioane de emigranți ilegali anual, pe care îi bagă sub preș, distribuindu-i, în mod egal, pentru fiecare țară, sub forma, la început, a unei cote de 30.000 pentru fiecare țară – orice țară care nu acceptă o parte sau total această cotă primind o amendă de zeci de mii de euro pentru fiecare caz neacceptat.

Deci statele Uniunii sunt obligate, în fapt, să preia acești migranți ilegali, Polonia și Ungaria fiind singurele state care, la nivelul comisiei, nu au fost de acord cu așa-zisul „numit” mecanism de solidaritate.

Deci toate statele obligate să preia imigranți ilegali, în fapt refugiați economici; sunt, astfel, obligate la plata unei taxe, în condițiile în care cifrele oficiale din România, din ultimii ani, arată că avem un număr de sute de mii de emigranți din țară; la fel, sute de mii de imigranți economici primiți anual în țară.

Grupul AUR va vota împotriva acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule Corendea Cosmin, vă rog.

## **Domnul Cosmin-Ioan Corendea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Nu eram pregătit să intervin, dar vă semnalez, din nou, că votați fără să... habar nu aveți ce înseamnă!

Pactul pentru migrație nu numai că ne obligă să luăm o cotă de emigranți care vin în Europa; luăm o cotă de emigranți din țările vestice, care sunt refuzați de acele societăți. Deci tot ce nu-i convine Germaniei, Franței ne trimit nouă! Iar, dacă nu acceptăm, vom primi amendă.

Nu tot ce vine de la Comisia Europeană este bun!

Intenția acestui pact inițial a fost bună, dar după aia nu a mai fost.

Iar dumneavoastră votați fără să știți ce votați!

Uitați-vă în presă, la impactul migrației în România, ce înseamnă, din toate punctele de vedere!

Deci vă atrag atenția că acest pact de migrațiune, probabil, va fi suspendat de Comisia Europeană, în acest an, pentru că nu are cvorum, iar dumneavoastră o să rămâneți cu limbajul de lemn, ce bun și frumos a fost acest pact, fără să știți despre ce vorbiți!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Stoica Diana, USR. Vă rog.

Stimați colegi,

Noi, astăzi, votăm o opinie pe un comunicat al Comisiei către Parlament. Nu votăm câți oameni să vină în țara noastră. Stați liniștiți, că nu o să vină nimeni să ne fure religia!

În schimb, ceea ce este sub amenințare, în momentul ăsta...

Păcănele!

## **Doamna Diana Stoica:**

O să zic și de păcănele...

Dar ceea ce este sub amenințare, în momentul ăsta, în țara noastră, este democrația și este liniștea noastră, pentru că vedem cum anumiți candidați, înconjurați de mercenari – da? –, oameni care sunt plătiți să omoare, vin și îndeamnă protestatarii la violențe.

Deci astea sunt lucrurile care ne preocupă pe noi!

Nu mai inventați că vin oamenii din alte țări, din Africa, peste noi, să ne fure religia! Condamnați violența, dacă nu sunteți de acord cu ea! Altfel, pe mâinile dumneavoastră va fi sângele victimelor.

Domnul deputat Tudor Ionescu. Vă rog.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

Grupul deputaților Partidului SOS România va vota contra adoptării acestui proiect.

Ar fi absurd ca noi să ne asumăm aceste cote, ar fi absurd ca noi să acceptăm, de bunăvoie, să fim amendați – da? – pentru fiecare caz refuzat.

România nu are un trecut colonial, România nu are nicio datorie istorică față de nicio țară din Africa sau din Asia. Da?

Nu ne comparăm cu țările din vestul Europei; nu le împărtășim, probabil, nici sentimentul de vinovăție pe care îl au.

În consecință, acest pact, care vine, cumva, să niveleze și să uniformizeze aceste prevederi, la nivelul tuturor statelor Uniunii Europene, considerăm că noi nu trebuie să acceptăm și să votăm așa ceva.

În concluzie, Grupul deputaților Partidului SOS România va vota contra adoptării.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Coarnă, vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu doamna Stoica în ceea ce privește dreptul la opinie. Dreptul la opinie înseamnă democrație.

Iar noi avem dreptul să votăm contra acestei inițiative legislative, care efectiv...

Avem dreptul ăsta, domnule președinte, să votăm contra acestei inițiative legislative, iar Grupul SOS România o să voteze în consecință. Pentru că opinia, dacă dispare, intervine dictatura. Asta faceți dumneavoastră, de 6 luni de zile încoace, zi cu zi, pas cu pas: vreți să reintroduceți dictatura în România!

Dar să știți că poporul s-a trezit! Și vorba unuia – „Să vă fie frică, că și Ciolacu pică!”

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Domnule Muncaciu, AUR a avut deja doi vorbitori. Domnule deputat, îmi pare rău!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu.

Adoptat. Preambul?

Nu.

Adoptat.

La articolul unic obiecții, dacă sunt? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Nu este urgență, domnule Muncaciu! Ați avut doi vorbitori. La urgență e unu singur.

Fiți atent, că aveți câțiva ani de Parlament și dumneavoastră!

– Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicare privind Planul de creștere pentru Republica Moldova – COM(2024) 470; PHCD 19/2025.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, vă rog.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicare privind Planul de creștere pentru Republica Moldova

Având în vedere COM 470/2024, având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru politică externă și de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere transmis de Ministerul Finanțelor, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal: a susținut direcțiile de acțiune și obiectivul planului de creștere pentru Republica Moldova, și anume accelerarea creșterii sale economice și a convergenței socioeconomice față de Uniunea Europeană; a solicitat sprijinirea Republicii Moldova, în vederea aderării la Uniunea Europeană; a subliniat relevanța deosebită a continuării eforturilor de reformă și a comunicării permanente a avantajelor aderării la Uniunea Europeană către populație; a recomandat intensificarea diplomației parlamentare, a transferului de cunoștințe și a schimbului de bune practici către autoritățile publice din Republica Moldova, în particular de către parlamentele statelor membre care au aderat mai recent la Uniunea Europeană; a salutat identificarea unor sectoare susceptibile să joace un rol esențial în dezvoltarea socioeconomică și să accelereze convergența Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Opinia a fost supusă dezbaterii la ședința Comisiei pentru afaceri europene, în 4 martie 2025, și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc. Dacă sunt obiecții? Domnule Gheorghe Andrei, vă rog.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Republica Moldova nu este o altă țară; este doar cel de-al doilea stat românesc, parte integrantă din ceea ce reprezintă spațiul de cultură, civilizație și istorie românească, desprinsă nedrept printr-un act criminal și odios, pe care îl cunoaștem cu toții, și supusă unei samavolnice represiuni și ocupații rusești.

Acest element cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova nu este o prioritate doar pentru România, ci este o prioritate pentru însăși securitatea europeană și pentru pacea regională.

Și țin să salut Guvernul de la Chișinău și Parlamentul de la Chișinău pentru pașii pe care i-au făcut în ultima perioadă pe drumul acesta către revenirea în familia europeană, după lunga iarnă siberiană sovietică. Și cred că, de departe, este foarte important să marcăm câteva elemente, care sunt determinante pentru ceea ce înseamnă astăzi Republica Moldova.

Republica Moldova și-a câștigat independența energetică de Rusia, un lucru foarte important, iar asta, în mare măsură, se datorează României.

Republica Moldova, în cursul acestui an, va deveni complet independentă de Rusia în ceea ce privește energia electrică și se va conecta deplin la Uniunea Europeană, în această privință.

Republica Moldova are cele mai mari schimburi comerciale cu statul-frate, țara-mamă, România, și, evident, schimburile comerciale ale Republicii Moldova cu statele Uniunii Europene sunt incomparabil mai mari decât cele cu statele din spațiul ex-sovietic. Acum avem cel mai mare

proiect de construcție de poduri de după tragedia Celui de-Al Doilea Război Mondial, între cele două maluri românești ale Prutului.

Finalizați, vă rog!

...înseamnă îndepărtarea pericolului rusesc din spațiul românesc.

România și Republica Moldova reprezintă o singură națiune, viitorul nostru este unul singur și este inacceptabil ca narativele putiniste să se strecoare între noi, frații români de la Chișinău și București, de pe cele două maluri românești ale Prutului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Unitate națională!

Vă mulțumesc.

Domnul Munteanu Valeriu, AUR. Vă rog.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

Am văzut cu cât patos paradează reprezentanții guvernării, de la acest microfon, la subiecte referitoare la Republica Moldova. Ne-ați spus că Republica Moldova a devenit independentă energetic față de Rusia. Este parțial adevărat. Dar ați uitat să ne spuneți că Republica Moldova este dependentă energetic de Transnistria, care este fiica vitregă a Uniunii Sovietice și, respectiv, a Rusiei. Și asta se întâmplă inclusiv cu contribuția celor de la București, a unei clase politice care lasă Republica Moldova ca o rudă săracă de dincolo de Prut.

Referitor la acest proiect.

Planul de creștere pentru Republica Moldova vizează integrarea economică mai profundă cu Uniunea Europeană, însă nu oferă clarificări concrete asupra modului în care acest proces va fi gestionat, în raport cu România.

România trebuie să fie principalul partener al Republicii Moldova, nu ocolită prin Bruxelles.

Este esențial ca România să fie principalul actor în relația cu Republica Moldova, nu doar un spectator la deciziile Comisiei Europene. Avem responsabilitatea istorică și strategică de a ne implica direct în procesul de modernizare al Republicii Moldova, însă acest lucru trebuie să se facă printr-un parteneriat direct și echitabil, nu prin intermediari europeni. Orice plan de creștere trebuie să țină cont de relațiile speciale dintre România și Republica Moldova și să implice autoritățile române în mod activ, și nu doar formal, așa cum ni se dictează de la Bruxelles.

În concluzie, cea mai scurtă și sigură cale pentru a ajuta românii din Basarabia este unirea cu România. Mulțumesc.

Stoica Diana, USR. Vă rog.

Dacă tot vorbim de frații noștri de peste Prut, știți ce au făcut acum 4 ani în Parlamentul din Republica Moldova? Au interzis reclama la jocurile de noroc. Total!

În schimb, la noi, dacă ieși de aici, din curtea Palatului Parlamentului, ești lovit de _outdoor_ -uri cu jocuri la aparatele morții. Dacă mergi prin localități, toate blocurile sunt împânzite de reclamă la moarte, practic.

Este o dependență, este o boală și trebuie să începem s-o tratăm ca atare. Și primul pas e să nu mai facem reclamă la acest drog.

Deci sper să votăm, cât de curând, aici, legile prin care interzicem reclama la jocuri de noroc!

Domnul Rodeanu.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am venit la tribună nu neapărat într-un mod intenționat, dar mă simt dator să cer scuze poporului moldovean față de cele discutate și expuse anterior de la această tribună.

Moldova nu a fost niciodată ruda noastră săracă. Suntem frați, suntem două state și o singură țară. Și ce a făcut România, până în momentul de față, pentru Republica Moldova a fost un sprijin necondiționat, făcut cu dragoste și cu îndatorire frățească.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Munteanu.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

Pentru colegul de la USR, care este pe alocuri unionist și pe alocuri statalist-moldovenist.

Nu există popor moldovean!

Există o singură națiune românească, pe ambele maluri ale Prutului, atât!

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu. Adoptat. Preambul?

Nu. Adoptat. Articolul unic? Nu. Adoptat. Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar; PL-x 14/2025; procedură de urgență.

Guvernul României? Vă rog.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are în vedere transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2024/1.174, precum și operarea unor modificări de formă, ca urmare a observațiilor formulate de Comisia Europeană.

Vă rugăm, în numele Guvernului, să fiți de acord cu raportul de adoptare elaborat de comisia de specialitate. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Avem pe cineva de la cele două comisii?

Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar

Potrivit expunerii de motive, principalele modificări aduse de directivă vizează: permisiunea acordată de autoritatea de rezoluție, în anumite situații justificate și cu respectarea unor cerințe reglementate, ca o entitate intermediară din cadrul unui lanț de dețineri, să calculeze cerința „MREL intern” la nivel consolidat, nu individual, așa cum este regula generală; tratamentul entităților destinate lichidării din perspectiva deducerilor efectuate de entitățile intermediare; determinarea cerinței MREL în cazul entităților destinate lichidării și exceptarea acestora de la obligativitatea obținerii aprobării prealabile din partea autorității de rezoluție pentru reducerea datoriilor eligibile, precum și de la cerințele de raportare și de transparență.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din acest raport comun.

Timpul de dezbatere!

3 minute, vă rog.

Vă mulțumesc. Vot, vă rog.

Timp de dezbatere – 3 minute.

218 voturi pentru, un vot contra, două abțineri, un coleg care nu votează.

Aprobat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu? Nu. Adoptat. La articole admise dacă sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2023 pentru stabilirea unor măsuri în vederea realizării rețelei transeuropene de transport (TEN-T), precum și pentru prorogarea unui termen; PL-x 553/2023; procedură de urgență.

Guvernul României, vă rog.

## **Domnul Constantin-Gabriel Bunduc** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

transeuropene de transport (TEN-T), precum și pentru prorogarea unui termen, transmis Comisiei pentru administrație și Comisiei pentru transporturi, pentru dezbatere în fond, cu adresa PL-x 553/2023 din 3 octombrie 2023

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 27 septembrie 2023.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru raționalizarea și, prin urmare, urgentarea procedurilor de autorizare a proiectelor privind infrastructura de transport, în strânsă legătură cu atingerea obiectivelor de realizare a rețelei TEN-T Centrală până în anul 2030, conform reglementărilor europene în vigoare.

Faceți, vă rog, propuneri pentru timpul de dezbatere.

Două minute.

Vă mulțumesc. Vot, vă rog. Timp de dezbateri – două minute. 237 de voturi pentru, 3 contra. Adoptat.

Din partea grupurilor? SOS, Vedinaș Verginia, vă rog.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte și dragi colegi,

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de act normativ are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru raționalizarea și urgentarea procedurilor de autorizare a proiectelor privind infrastructura de transport, având legătură cu atingerea obiectivului de realizare a rețelei TEN-T Centrală până în anul 2030, conform reglementărilor europene în vigoare, fiind transpuse în dreptul intern dispozițiile Directivei (UE) 2021/1.187.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține prezentul proiect de act normativ în forma propusă de comisiile sesizate în fond.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului, vă rog.

## **Domnul Lucian Nicolae Bode:**

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2023 pentru stabilirea unor măsuri în vederea realizării rețelei

Așa cum ați reținut din raportul care a fost prezentat, ordonanța de urgență transpune în practică, în legislația națională, o directivă din 2021, directivă care a fost adoptată și publicată în Jurnalul Oficial pe 7 iulie 2021.

Această ordonanță, pe care trebuie să o aprobăm, pe care urmează să o aprobăm prin lege, a fost adoptată în 30 iunie 2023.

Au trebuit să treacă 2 ani, perioadă în care, în opinia noastră, Guvernul avea timpul și obligația să vină cu un proiect de lege, nu cu o ordonanță de urgență, astfel încât să ne transforme, din nou, din legislativ, care este Parlamentul, unica autoritate legiuitoare, în executiv.

Dar trecem peste asta și atragem atenția asupra faptului că ordonanța de urgență, în conținutul ei, face referire la o legislație care foarte curând va fi desființată, prin adoptarea Codului urbanismului. Ea se referă la Legea nr. 50/1991, Legea nr. 350/2001. Astfel încât ne întrebăm, firesc, în ce măsură, după adoptarea ei prin lege, va fi conformă cu noua reglementare în materia dreptului urbanismului și a construcțiilor, autorizărilor, în general.

Dincolo de aceste aspecte pe care le-am menționat, care, în opinia noastră, sunt veritabile carențe – și le spunem de la tribuna Camerei Deputaților, în speranța că se va reflecta asupra lor –, grupul nostru parlamentar va susține proiectul de lege, dat fiind faptul că înțelegem că are niște efecte benefice pentru regiuni, pentru dezvoltarea economică a regiunilor și nu vrem ca regiunile să sufere din cauza pasivității Guvernului.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Moisin Radu-Marin, PNL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la ultima intervenție, o scurtă precizare, pentru a-i liniști pe cei care ne privesc: orice cod, orice lege de o asemenea amploare are și o secțiune de dispoziții tranzitorii și finale, care va reglementa chestiunea menționată anterior.

În ceea ce privește actul normativ pe care îl dezbatem astăzi, acesta are un rol major în flexibilizarea procedurilor și scurtarea termenelor pentru obținerea vizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare implementării proiectelor transfrontaliere de transport, de unde și urgența acestuia și necesitatea adoptării la vremea respectivă, prin ordonanță a Guvernului.

Vorbim despre proiecte de mare anvergură, cu bugete mari din fonduri europene, și nu ne permitem întârzieri care să afecteze atragerea acestor sume. Doar pentru infrastructura rutieră, România beneficiază de finanțări totale de peste 10 miliarde de euro din Planul național de redresare și reziliență și din Programul Operațional Transport 2021-2027. Sunt sume importante, la care se adaugă contribuția națională din buget, și avem obligația să simplificăm la maximum procedurile pentru a ne încadra în termenele asumate și a consuma în întregime aceste resurse financiare. Obiectivele de conectivitate ale rețelei naționale de transport la coridoarele europene rămân pe agenda prioritară de lucru atât a Guvernului, cât și a Parlamentului.

Dezideratul politicii europene în domeniul transporturilor prevede realizarea unei rețele europene integrate, care să fluidizeze fluxurile de transport, să reducă timpii de deplasare și să producă creștere economică și bunăstare, așa cum a făcut-o actuala coaliție guvernamentală, care, prin efortul ei, prin eforturile miniștrilor de interne, în special Lucian Bode și Cătălin Predoiu, ne-a dus astăzi în zona Schengen.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții?

Nu. Adoptat. Articole admise? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice; PL-x 53/2023; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și servicii, vă rog, raportul.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice

Comisia pentru știință și tehnologie, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au avizat favorabil proiectul de lege.

Ordonanța de urgență supusă adoptării are ca obiect de reglementare transpunerea în legislația națională a prevederilor art. 30 alin. (2) și art. 45 alin. (1) ale Directivei (UE) 2015/2.436 a Parlamentului European de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere – două minute.

Vă mulțumesc. Doamnă Turcan, vă rog.

Acest proiect de lege, practic, aduce o corelare a cadrului legal cu o directivă europeană.

Până în momentul de față, România a beneficiat de Legea nr. 84/1998 cu privire la mărcile înregistrate și indicațiile geografice. Acea lege asigura examinarea și înscrierea mărcilor înregistrate și, de asemenea, modalitățile de apărare a indicațiilor geografice, însă, din nefericire, nu exista o procedură de anulare a mărcilor și a titlurilor.

Ca liberali, pentru noi, ca principiu, mărcile și indicațiile geografice reprezintă adevărate titluri de proprietate și era absolut necesar ca în România să existe și o procedură transparentă, legală, asumată, de anulare a mărcilor și de decădere din drepturi a titularilor de indicație geografică, deci cei care beneficiau de dreptul conferit de titlul de indicație geografică.

S-a realizat această modificare, prin ordonanță de urgență, tocmai pentru ca OSIM-ul să aibă cât mai rapid procedura viabilă pentru anularea mărcilor și indicațiilor geografice.

Partidul Național Liberal susține acest proiect de lege și va vota pentru.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; PL-x 369/2024; procedură de urgență.

Guvernul României, vă rog.

## **Doamna Cristina Florentina Stanca –** _președintele_

_Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a unor recomandări ale Curții Europene a Drepturilor Omului, prin Legea nr. 284/2023, lege de completare a Legii nr. 165/2013, s-a introdus posibilitatea ca persoanele cărora instanțele le-au recunoscut dreptul de proprietate, dar care nu au urmat procedura administrativă stabilită de Legea nr. 10/2001, să depună direct la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților cereri în vederea obținerii de despăgubiri.

Întrucât legea nu a stabilit o procedură clară și completă de soluționare a acestor cereri, iar acestea urmau a fi soluționate cu prioritate, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 51/2024. Prin acest act normativ s-a clarificat modalitatea de soluționare a cererilor, în sensul că acestea se soluționează fie prin decizie de compensare, fie prin decizie de respingere; de asemenea, s-a prevăzut calea de atac împotriva acestor decizii, în sensul că pot fi contestate la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, la fel ca și în cazul celorlalte decizii emise de comisie.

Vă mulțumesc. Comisia juridică, de disciplină și imunități. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2024 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu adresa PL-x 369/2024.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în data de 11 iunie 2024.

Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr. 509 din 21 mai 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 165/2013, în sensul clarificării și detalierii modalității și procedurii de soluționare a cererilor pentru acordarea de măsuri compensatorii prin puncte la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru cazurile în care, prin hotărâri judecătorești irevocabile sau definitive, instanțele de judecată s-au pronunțat asupra existenței și întinderii dreptului, precum și asupra calității de persoană îndreptățită și pentru care nu s-au formulat cereri în baza Legii nr. 10/2001. De asemenea, se clarifică calea de atac împotriva deciziilor emise în soluționarea acestor categorii de cereri.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a dezbătut proiectul de lege în ședința din data de 11 februarie 2025.

Vă mulțumesc.

Din partea SOS am două înscrieri la cuvânt.

Suntem în procedură de urgență.

Doamna Vedinaș sau doamna Plopeanu, vă rog, hotărâți dumneavoastră cine intervine.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Domnule președinte și dragi colegi,

Prima problemă pe care o pun este cu privire la natura juridică a acestei reglementări.

Am înțeles, din toate documentele care s-au întocmit și s-au prezentat, că se consideră a fi lege ordinară. În opinia noastră, este vorba despre o lege organică, în condițiile în care art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție prevede că prin lege organică se reglementează aspectele care țin de regimul juridic al proprietății.

Or, este neîndoielnic faptul că acest proiect de act normativ are ca obiect aspecte care vizează regimul dreptului de proprietate, în general.

În al doilea rând, cu privire la conținutul în sine al acestei ordonanțe de urgență și al reglementării în ansamblul său, au trecut peste 30 de ani de când în România a început să se reglementeze această problemă a restituirii proprietăților. Suntem, de altfel, printre puținele țări care au făcut acest lucru. Iar din activitatea pe care am desfășurat-o la Curtea de Conturi pot să vă spun că am descoperit o mare parte din neregulile care s-au săvârșit pe parcursul derulării procedurilor de restituire.

Este trist, în opinia noastră, că nu s-a reușit, după 30 de ani, să se reglementeze această chestiune.

Este trist că se adoptă acte normative care trebuie să fie corectate prin ordonanțe de urgență, simple sau obișnuite.

Dar, dincolo de aceste aspecte, sunt conștientă că, dacă n-am vota această ordonanță de urgență, România ar fi din nou în pericolul de a fi sancționată, de a primi hotărâri-pilot și alte lucruri care nu ne fac nici cinste și care ne și golesc bugetul, astfel încât, pentru aceste considerente, cu responsabilitate, Partidul SOS România va vota proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Domnul Velcescu Florin-Bogdan, AUR. Vă rog.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În timp ce urcam scările, să vin să vă vorbesc, îmi aduceam aminte ceea ce am citit la CNSAS despre străbunicul meu, care a fost „reeducat” la Închisoarea Pitești.

Eu nu știu dacă foarte mulți dintre dumneavoastră, de aici, prezenți, aveți rude care au trecut prin asta, aveți înaintași care au trecut prin asta. Dacă aveți, poate ar trebui să vă gândiți că astăzi nu se întâmplă decât o mică reparație cu ceea ce dezbatem.

Am văzut acolo o cifră, cu... 250 de oameni care au depus cereri pentru a li se restitui diverse bunuri și proprietăți. Oare sunt ale urmașilor celor care au suferit sau sunt ale celor care au beneficiat de drepturi litigioase, cumpărate pe ochi frumoși? Știți voi bine cum și de unde și de la cine.

După 35 de ani, majoritatea care au avut dreptul ăsta s-au cam dus și venim noi astăzi, în urma lor, să ne batem joc de ceea ce ne-au lăsat moștenire și să arătăm cu degetul, așa, în stânga și-n dreapta, că, vezi Doamne, legionari și baubau.

Măi, oameni buni, eu am trăit cu poveștile astea, am trăit cu memoria lor. Am trăit de mic cu ceea ce s-a întâmplat la „Fenomenul Pitești”. Vin de la Pitești; știu ce a însemnat să se bage pumnul în gură unei părți a societăți. Vedem zilele astea că ne întoarcem din nou în trecut. Unii cu fața către stânga, alții cu fața mai către dreapta. Unde e centrul în toată povestea asta? Unde e echilibrul în toată povestea asta?

Dacă vreți, într-adevăr, să reparăm ceea ce a rămas nerezolvat, hai să ne uităm cu atenție la ce drepturi litigioase remunerăm sau rambursăm! Că, dacă dăm un Google search, s-ar putea să ne trezim cu cazuri precum Borșa, unde 17.000 de hectare de pădure nici acum nu sunt retrocedate. S-ar putea să ne trezim cu adevărați proprietari care nu și-au văzut niciodată nici măcar casa părintească, nu mai zicem de terenuri arabile și de păduri.

Vă mulțumesc.

Ene Gabriela-Corina, PSD, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte, din nou. Stimați colegi,

Acest proiect de lege vine să repare nedreptăți suferite de oameni cărora statul comunist le-a luat proprietățile. Legea clarifică procedurile prin care aceștia își pot recupera bunurile sau, dacă acest lucru nu mai este posibil, să primească compensații corecte.

Se propun trei lucruri esențiale:

1. reguli mai clare pentru restituirea proprietăților, ca procesul să fie mai corect și mai rapid;

2. compensații echitabile pentru cei care nu își pot primi

înapoi bunurile, fie prin puncte valorice, fie în bani; și

3. proceduri mai eficiente, ca oamenii să nu mai aștepte ani de zile pentru o soluție.

Partidul Social Democrat susține acest proiect și va vota pentru adoptarea lui, pentru că este de datoria noastră să corectăm greșelile trecutului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Silviu Vexler. Vă rog.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Făcând referire la intervenția colegului care a vorbit un pic mai devreme, mă văd nevoit să revin la versurile lui Păstorel Teodoreanu – „Căpitane / Nu fi trist / Garda merge înainte / Prin Partidul Comunist”.

Pentru aceia dintre dumneavoastră care nu au avut ocazia să descopere sau să vadă, sau, mai bine zis, pentru cei care au dificultăți în a integra acest lucru, autorii morali și legali ai „Experimentului Pitești” au fost cei din regimul comunist, dar cei care l-au implementat în practică au fost integral demni membri ai marii Mișcări Legionare, care au avut ulterior o revelație. Aceeași Mișcare Legionară care este astăzi aplaudată ca fiind reprezentanta de drept a poporului român. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Doamnă Stoica, mai doriți să interveniți? Nu.

Mulțumesc.

Grupul AUR, ați avut vorbitor.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimați colegi, declar ședința închisă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cătălin Drulă:**

Stimați colegi,

O mică rectificare: nu s-a închis ședința complet, ci continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 10 martie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Sunt patru interpelări și, din păcate, s-a solicitat din partea Guvernului amânarea pentru toate cele patru interpelări.

Voi citi autorul fiecărei interpelări, tema interpelării și ministerul vizat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Plujar Andrei-George a interpelat Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu tema „Modificări în circulația trenurilor pe ruta Caransebeș – București”.

Din partea Grupului SOS, domnul Dumitru Coarnă a interpelat Ministerul Apărării Naționale și premierul României, cu tema interpelării „Aerodromul militar Alexeni (lângă Urziceni)”.

Din partea Grupului minorităților naționale, domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav a interpelat Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu tema „Neplata indemnizației privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate”.

Și tot din partea Grupului USR, domnul deputat Brian Cristian a interpelat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, cu tema „Ecologizarea iazului de la Bozânta Mare, Maramureș”.

Pentru toate aceste patru interpelări, miniștrii respectivi au solicitat amânarea.

E adevărat că aici Guvernul a selectat patru interpelări care au termen de răspuns – termenul regulamentar este de 14 zile și expiră mâine, 11 martie, pentru aceste patru interpelări.

Da, de obicei, domnul secretar de stat Nini Săpunaru este prezent la ședințele Parlamentului. Îl invit, în continuare, să reprezinte această relație cu Parlamentul României.

Iar ca vicepreședinte al Camerei Deputaților, solicit Guvernului și miniștrilor să răspundă, conform regulamentului, la aceste interpelări.

Acestea fiind spuse, nu-mi rămâne decât să declar ședința închisă și să vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|573470]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 30/21.III.2025 conține 12 pagini.**

Prețul: 66 lei