Stenogramă plen

Stimați colegi, începem într-un minut. Vă rog să luați loc.

PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 7 aprilie 2025, și vă anunț că, din totalul de 134 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 99 de senatori.

Ședința este condusă de Mircea Abrudean, vicepreședinte al Senatului cu atribuții de președinte, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Vă informez că avem la balcon elevii claselor a VI-a și a VII-a din comuna Târgșoru Vechi, județul Prahova, la invitația domnului senator Aurel Oprinoiu.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă nu sunt comentarii, vă

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi: ora 16:00 – lucrări în plenul Senatului, ora 17:00 – vot final. Ședința se va desfășura în format fizic pentru primul punct al ordinii de zi, urmând să continuăm în format hibrid.

Dacă există intervenții în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt intervenții,

solicităm retrimiterea.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă

Solicitarea de retrimitere la comisie a celor două proiecte

de lege a fost aprobată.

În continuare, domnul senator Streinu Cercel.

## **Domnul Adrian Streinu Cercel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi este Ziua mondială a sănătății, stimați colegi.

Cred că sunt în asentimentul tuturor să zicem un călduros „La mulți ani!” celor care lucrează în sectorul sanitar, zi și noapte, 24 din 24, 7 din 7.

Eu vreau să le mulțumesc pentru tot ceea ce fac.

Și problema este că noi știm ce fac domniile-lor, interesant este ce facem noi pentru dânșii. Și, după cum cred că deja știți, la nivelul Comisiei pentru sănătate din Senat s-a luat decizia dezvoltării unei noi structuri legislative pentru sectorul sanitar, cu un nou design, punându-se accent pe persoana sănătoasă, astfel încât metodele de prevenție să fie la locul lor, așa cum este normal să fie într-o societate sănătoasă.

Mai mult decât atât, tot în acest context – și vreau să vă spun că această problema a trecut cu unanimitate de voturi în Comisia pentru sănătate –, punem accent foarte mult pe digitalizare, respectiv pe formarea unor platforme unde să se regăsească toată lumea, platforma pentru pacienți, platforma pentru medici, și, mai mult decât atât, o serie de mijloace – se cheamă birouri mobile de accesibilitate în sectorul sanitar –, care să se deplaseze la persoane acasă, aceste dispozitive având și așa-numite echipamente _Point of Care_ , cu care să se poată face analize la domiciliu, în așa fel încât să ridicăm presiunea de pe camerele de gardă din spitale și, acolo, colegii medici și asistentele, prin ele, să poată să-și facă treaba așa cum trebuie.

Eu vă mulțumesc.

Le doresc tuturor „La mulți ani!” și sper că sunt în asentimentul dumneavoastră să facem același lucru.

Mulțumesc. Doamna senator Pauliuc.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Stimați colegi,

De Ziua internațională a sănătății, reafirm convingerea că sănătatea trebuie să fie o prioritate strategică pentru orice stat responsabil. Într-o lume marcată de crize, dezechilibre și incertitudini, investiția în sistemul de sănătate nu este un moft, ci o obligație morală și constituțională. Avem nevoie de politici publice coerente, de respect pentru medici și pacienți, de infrastructură modernă și de prevenție reală.

Ca om politic, dar și ca supraviețuitor de cancer, știu ce înseamnă să te confrunți cu un sistem care nu întotdeauna funcționează la cei mai înalți parametri. De aceea, susțin reformele care pun pacientul în centrul sistemului și care garantează accesul echitabil la tratament, indiferent de statutul social sau cod poștal.

Sănătatea nu are culoare politică, dar trebuie să aibă voință politică. Iar România se înscrie în viitorul..., așa cum a spus și domnul președinte al Comisiei pentru sănătate, pe această linie, pentru că vom avea dezbateri în cadrul comisiei pentru o nouă lege a sănătății.

Vă mulțumesc.

Și sănătate tuturor celor care astăzi se confruntă cu diagnostice care câteodată parcă te lipsesc de speranță!

Mulțumesc.

Doamna senator Cibu.

Știați că pacienții oncologici din România au nevoie în ziua de astăzi de navigatori?

Cu un astfel de navigator, un bărbat trecut el însuși prin drama inevitabilă a acestei boli și care a decis să se pună la dispoziția celor care au aceeași problemă medicală, am stat de vorbă zilele trecute și am avut o revelație. Medicina modernă pe care încercăm să o construim în România este mai complicată pentru români, în loc să fie mai simplă, atâta

vreme cât este nevoie de aceste persoane, care nu sunt nici medici, nici asistenți, dar știu să îndrume pașii bolnavilor prin jungla medicală.

Mi-am permis să compar sistemul medical românesc cu o navă, care pare destul de avariată și are nevoie urgentă de reparații pentru a putea să traversăm furtuna vii și nevătămați către locul de destinație.

Dau exemplu infrastructura, cu spitale și clinici care au nevoie urgentă de intervenții, au probleme cu autorizațiile de funcționare, au nevoie de echipamente, de spații noi. Încă se mai improvizează, încă se mai rupe dintr-o parte și se repară în cealaltă, în speranța că ziua de mâine va fi mai bună, deși s-au tot făcut investiții. De fapt, asta arată cât de distrus și lăsat în derivă era acest sistem.

Dau exemplu și personalul medical, medicii care încă cer, pe bandă rulantă, documentele de echivalare a studiilor, pentru a putea pleca din țară. Fără îndoială că o fac pentru bani, dar sigur o fac și pentru a-și împlini vocația în spitale moderne și într-un mediu marcat de respect și profesionalism.

Apoi, finanțarea, dragi colegi, nu încetează să fie o provocare pentru manageri și pentru medici, fie că ne gândim la investiții sau la medicamentele și materialele esențiale. Și ajungem și la actul medical în sine, care uneori uită scopul pentru care există, acela de a servi pacientul înainte de orice altceva.

Vă rog să vă apropiați de final, doamna senator.

Imediat termin, mulțumesc. ...refuzat dreptul fundamental la sănătate.

Este clar că avem nevoie urgentă de schimbări consistente în sistemul medical românesc și este nevoie să refacem percepția pacienților în legătură cu acest sistem. Dacă reușim să facem toate astea, vom putea să ne bucurăm în liniște de geniul recunoscut al medicinei românești, de ceea ce au creat de-a lungul timpului Carol Davila, Victor Babeș sau Ion Cantacuzino și vom putea, astfel, să fim siguri că nivelul de sănătate al populației va fi unul pe măsura așteptării românilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Chelaru, vă rog. Ați apăsat. Aveți intervenție? Nicio problemă. Domnul senator Vântu.

## **Domnul Cristian Vântu:**

În numele partidului AUR, dar și al întregii Comisii pentru sănătate a Senatului, vreau să urez „La mulți ani!” colegilor medici și tuturor celor care lucrează în sistemul românesc de sănătate, cu ocazia Zilei mondiale a sănătății.

Vreau, totodată, să-i asigur, așa cum spuneau și domnul președinte al comisiei, profesorul Streinu Cercel, și colega, doamna Cibu, că în Comisia pentru sănătate vom face tot ce se poate pentru a îmbunătăți atât serviciile medicale aduse pacienților, cât și condițiile de muncă ale colegilor medici, asistente, infirmiere și ale întregului personal care lucrează în sănătate.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Consiliul de monitorizare este condus de un președinte și un vicepreședinte, numiți de Senat, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a Senatului, la propunerea organizațiilor neguvernamentale care desfășoară programe de apărare a drepturilor persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor neguvernamentale care reprezintă persoanele cu dizabilități. Invit reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități pentru prezentarea avizului.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai există alte intervenții, trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

Da, domnule senator Sava, aveți o intervenție.

## **Domnul Clement Sava:**

Eu o să vă dau o veste tristă, că, de Ziua sănătății, România este foarte bolnavă.

Să trecem peste estimările optimiste și i-aș ruga pe cei care se împiedicau de catedrale să adopte, de azi înainte, un nou slogan: „Vrem spitale, nu înarmare.”

Normal că nu avem bani pentru spitale și pentru sănătate, de vreme ce vrem să dublăm, să triplăm cheltuielile pentru înarmare. Haideți întâi să ne facem sănătoși, să avem un popor pregătit pentru viitor, cu o generație tânără sănătoasă, bine hrănită, cu spitale moderne și abia apoi să începem să ne înarmăm, că deocamdată nu prea avem ce apăra!

Vă mulțumesc.

Asta, aviz și Comisiei pentru apărare, care știu că este o mare susținătoare a înarmării.

Haideți să ne facem sănătoși întâi! Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Daniel-Paul-Romeo, ultima intervenție.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Bună ziua, domnule președinte! Bună ziua, stimați colegi!

Am să fiu foarte scurt și am să fiu în asentimentul tuturor: trebuie săli de sport gratuite pentru toți românii și să nu uităm că sportul înseamnă sănătate și este o formă de prevenție pentru noi toți.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem numirea vicepreședintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aviz privind numirea vicepreședintelui Consiliului de monitorizare.

În temeiul dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a fost sesizată, prin Adresa nr. BP 276 din 26 februarie 2025, în vederea întocmirii unui aviz referitor la candidaturile depuse pentru funcția de vicepreședinte al Consiliului de monitorizare.

Ulterior, prin Adresa nr. 543 din 21 martie 2025, Biroul permanent al Senatului ne-a transmis candidaturile și documentele însoțitoare aferente.

În acest sens, au fost depuse următoarele candidaturi: Calinciuc Silvestru-Iulian, Lungu Mihai, Pintelei Petra Iuliana, Shilbaya Matei Mihaela, Ana Cătălin-Robert, Pitaru Vasile Bogdan.

Având în vedere art. 5 alin. (4) din Legea nr. 8/2016, propunerile de candidatură se înaintează Biroului permanent al Senatului, care, în termen de 5 zile de la primirea acestora, dispune publicarea lor pe pagina de internet a Senatului, împreună cu documentele însoțitoare: CV-ul candidatului, un proiect al candidatului privind aplicarea efectivă a prevederilor legii, scrisoarea de propunere din partea organizației neguvernamentale, eventuale recomandări privind expertiza în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Art. 6 din Legea nr. 8/2016 prevede că poate fi numită președinte sau vicepreședinte al Consiliului de monitorizare orice persoană care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: are capacitate deplină de exercițiu, are studii superioare absolvite cu diplomă de licență, deține expertiză în domeniul drepturilor omului, în special în domeniul persoanelor cu dizabilități.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Întrucât prin Legea nr. 8/2016 nu este prevăzută modalitatea de vot pentru numirea vicepreședintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, raportat la dispozițiile regulamentare, vă propun, ca procedură de vot, vot secret cu buletine de vot.

Dacă nu sunt observații cu privire la această procedură,

Procedura de vot a fost adoptată.

Rog să se completeze buletinele de vot.

Urmează să alegem o comisie de numărare a voturilor și pentru întocmirea procesului-verbal, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Dau cuvântul liderilor grupurilor parlamentare pentru nominalizarea reprezentantului propus pentru comisia de numărare a voturilor.

Vă rog, PSD.

## Mulțumim.

Din partea Grupului PSD, îl nominalizăm pe domnul senator Catana.

Mulțumesc.

AUR.

Era să fac o glumă, să zic că avem încredere în reprezentantul PSD.

Pe domnul senator Ciprian-Titi Stoica.

PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia va fi onorată, de la PNL, de domnul senator Lucian Rusu.

Mulțumesc.

USR.

Dacă PNL îl nominalizează pe domnul Ciprian Rusu, noi o să-l nominalizăm pe domnul Ciprian Rus. Cred că era Liviu Rusu.

Mulțumesc. SOS România.

Din partea Grupului SOS România, va păzi votul domnul senator Adrian Peiu.

Mulțumesc. UDMR... UDMR, vă rog! Porniți microfonul, vă rog, în sală.

Vă mulțumesc.

Din partea UDMR, domnul senator Tasnadi Istvan-Szilard.

Mulțumesc. Și POT.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea POT, senatoarea Aldea Valentina.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumesc.

Comisia de numărare a voturilor a fost adoptată.

Potrivit prevederilor Regulamentului Senatului, procedura

de vot secret pe buletine de vot se desfășoară astfel: se votează „pentru” lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei dorite, se votează „contra” ștergând sau tăind numele și prenumele persoanei propuse.

Buletinele de vot se introduc în urne.

Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ștampila de control și cele pe care au fost lăsate neatinse numele și prenumele unor candidați care, în acest mod, depășesc numărul funcțiilor pentru care se face alegerea.

Doamna secretar Federovici va da citire numelui și prenumelui senatorilor în ordine alfabetică.

Invit chestorii să-și ocupe locurile pentru distribuirea buletinelor de vot.

Vă rog, doi chestori din sală, să ocupați locurile pentru buletinele de vot.

Domnul Peia.

Încă un chestor, vă rog, alături de domnul Peia. Domnule Mircescu, vă rog.

Vă rog, doamna secretar.

## **Doamna Doina-Elena Federovici:**

Stimați colegi,

Începem apelul nominal și am rugămintea la dumneavoastră, în momentul în care vă auziți numele, să precizați cuvântul „prezent”, pentru a se consemna prezența dumneavoastră la vot.

Ne roagă doamna senator Pauliuc să voteze.

Pauliuc Niculina – prezentă Abrudean Mircea – prezent Aldea Mariana-Vali – prezentă Alexandru Victoria-Violeta – prezentă Anghel Răzvan-Paul Anisie Monica-Cristina Antal István-Loránt – prezent Barcari Dorina – prezentă Bem Cristian – prezent Bică Andra – prezentă Blaga Vasile – prezent Bochileanu George-Cătălin – prezent Bodea Marius – prezent Bolojan Ilie-Gavril – absent Borțun Ștefan – prezent Bota Gheorghe-Ioan – prezent Buzatu Oana-Constantina – prezentă Carp Ionel – prezent Cașcaval Dan – prezent Catana Claudiu-Daniel – prezent Cazanciuc Robert-Marius – prezent Cernic Sebastian – prezent Cerva Nadia-Cosmina – prezentă... Doamna Cerva – prezentă Chelaru Mircia – prezent Chertif Costache – prezent Cibu Deaconu Ruxandra – prezentă Ciuperceanu Ionuț-Ciprian – prezent Cîmpeanu Sorin Mihai – prezent Constantinescu Rodica – prezentă Titus Corlățean – absent Coșa Silviu-Iulian Coteț Mihai Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila-Zoltan – absent Cușnir Rodica – prezentă Darău Ambrozie-Irineu... Darău Ambrozie-Irineu – absent

Dîrlău Andrei-Emil – prezent Dobra Elena-Adelina – absentă Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristina-Gabriella – absentă Dunca Marius-Alexandru – prezent Federovici Doina-Elena – prezentă Fejér László-Ődőn... absent? Fejér László... Nu se aude.

Domnul Fejér este prezent? Prezent. Fenechiu Cătălin-Daniel – prezent Floroiu Ionel – prezent Flutur Gheorghe – absent Fodoca Liviu-Iulian – prezent Geamănu Ștefan – prezent Gheorghe Daniel-Paul-Romeo – prezent Ghinea Cristian – prezent Domnule Ghinea, sunteți în sală, da? Prezent. Ghiță Robert-Daniel – prezent Graur Cătălin – prezent Horga Maria-Gabriela – absentă Humelnicu Marius – prezent Iacob Constantin-Ciprian – prezent Jianu Florin-Nicolae – prezent Jitaru Ovidiu – prezent Kondor Ágota – prezentă Kovács Maté – prezent Lavric Sorin – prezent Manea Dumitru... Manea Dumitru – prezent Marian Călin-Petru – prezent Mazilu Liviu-Lucian – prezent Mălăiescu Luca – prezent Mărginean Lucian – prezent Mihai Daniela – prezentă Mircescu Ion-Narcis – prezent Mîndru Cătălin-Emil – prezent Mohan Aurel-George – prezent Moise Sorin... Moise Sorin – absent

O secundă, o secundă, că acum reparăm. La „F”, da? Prezent – v-am trecut, da.

Neagu Nicolae – absent Negoi Eugen-Remus – prezent Negru Corneliu – absent Nicula Mircea-Cristian – prezent Niculescu-Țâgârlaș Cristian – absent Novak Levente – absent Onea Olga... Onea Olga – prezentă Oprinoiu Aurel... Oprinoiu Aurel – prezent Orban Carmen – prezentă Parasca Teofil... domnul Parasca – prezent Pauliuc Nicoleta – am strigat mai devreme. Păduraru Răducu-Adrian – prezent Pălărie Ștefan – prezent Păsculescu Veta...

Prezentă doamna Păsculescu...

Negru? Cred că v-am trecut. Acum, acum. Negru... Negru – nu. Vedeți?

Păun Ana-Cynthia-Ioana – prezentă Peia Ninel – prezent Peiu Grigore-Adrian – prezent Peiu Petrișor-Gabriel – prezent Petre George-Cezar – prezent Petrea Dorin-Silviu – prezent Pintea Paul-Ciprian... domnul Pintea – absent Plăeșu Laurențiu – prezent Potecă Vasilică – prezent Predoiu Marian-Cătălin – absent Presură Alexandra – prezentă Puiu Ovidiu – prezent Răcuci Claudiu-Vasile... Răcuci Claudiu-Vasile – absent Resmeriță Cornel-Cristian – prezent Robe Liviu Sorin – prezent Roman Marius-Valentin – prezent Rujan Ion-Cristinel – prezent Rus Vasile-Ciprian – prezent Rusu Ioan-Cristian – prezent Rusu Petrică Lucian... Rusu Petrică Lucian – absent... Este?

Sandu Mircea-Ionuț – prezent Sava Clement – prezent Silegeanu Cătălin – absent Spau Dumitru – prezent Spătaru Elena-Simona... Doamna Spătaru – absentă Stan Ioan – absent Stănescu Paul – absent Stelea Niculina – prezentă Stoica Ciprian-Titi – prezent Stoiciu Victoria – prezentă Streinu Cercel Adrian – prezent Stroe Felix – prezent Șipoș Eugen-Cristian – prezent Șipoș Sorin-Gheorghe... Ambii colegi Șipoș sunt prezenți,

da?

## Mulțumesc.

Ștefănache Gheorghe – prezent Ștefănescu Daniela – absentă Tánczos Barna – absent Tasnadi Istvan – prezent Tănăsescu Alina-Elena – prezentă Turos Lóránd – prezent Țepeluș Laurențiu-Cristinel – prezent Varga Glad-Aurel – prezent Vasile Marian... Vasile Marian – prezent Vântu Cristian – prezent Vela Gheorghe – absent Veștea Mihail... Domnul Veștea – prezent Vlahu Nicolae – prezent Vlașin Sorin – prezent Vlăescu Virgiliu-George...

Domnul Vlăescu – prezent, este în capăt... în capăt.

Zamfir Cătălin... Domnul lider...

era, dar... Domnule Mazilu, domnul Zamfir? Da?

Prezent.

Să reluăm absenții: Anghel Răzvan-Paul – absent Anisie Monica – absentă Bolojan Ilie-Gavril – absent Corlățean Titus – absent Coșa Silviu-Iulian – prezent Coteț Mihai – absent Cseke Attila – absent Darău Ambrozie-Irineu – absent Dobra Elena-Adelina – absentă Dumitrescu Cristina-Gabriella – absentă

Da, da, v-am trecut.

Flutur Gheorghe – absent Horga Maria-Gabriela – absentă, în delegație Moise Sorin – absent Neagu Nicolae – absent

Niculescu-Țâgârlaș – absent Novak Levente – absent Pintea Paul-Ciprian – absent Predoiu – absent Răcuci Claudiu – absent Silegeanu Cătălin – absent Spătaru Elena – absentă Stan Ioan – absent Stănescu Paul – absent Ștefănescu Daniela – delegație Tánczos Barna – absent Vela Gheorghe – absent Mulțumesc.

Luăm o scurtă pauză pentru numărarea voturilor. Invit comisia de numărare a voturilor în sala „Constantin Stere”, pentru a-și exercita atribuțiile.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog să vă exprimați dacă așteptăm rezultatul numărării voturilor sau continuăm cu dezbaterile.

Continuăm? Ceilalți colegi, sunteți de acord?

Da, da!

Mulțumesc.

La punctul 2, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 5 aprilie 2025, a unei inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională.

Vă rog, domnule Pălărie, dacă aveți ceva de adăugat.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voiam să atrag atenția faptului că... asupra faptului că, în legătură cu această lege de adoptare a Ordonanței nr. 9 a Guvernului, dincolo de faptul că nu este cel mai bine, evident, să treacă tacit, avem două probleme.

Unu. Este o ordonanță, din nou, „șaormă”, „varză călită”, în care avem prevederi legate de modernizarea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale, apoi prevederi legate de Codul muncii și categoriile bugetare, apoi, din nou, gaze – transport și finanțarea din Fondul de mediu a proiectelor de extindere.

Mai e un paradox. Să știți că am avut un amendament foarte bun la Comisia pentru sănătate, care a fost dezbătut și aprobat, și e un pic de tristețe că, exact de Ziua sănătății mondiale – da? –, noi avem un amendament care ar fi putut să lase, în segmentul sănătății, acei doctori și personalul medical care, deși au ajuns la vârsta de pensionare, au decizie de pensionare să poată continua, asigurând continuitatea serviciului medical.

E păcat. Ar fi trebuit să fie dezbătută până la capăt și ar fi trebuit să dezbatem în plen o astfel de lege, chiar dacă – și subliniez încă o dată – Guvernul face o treabă execrabilă prin a amesteca subiectele într-un hal fără de hal, batjocorind în felul acesta misiunea Parlamentului de a amenda ulterior aceste ordonanțe.

Repet, de Ziua sănătății, noi pierdem un amendament valoros pe sănătate.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

O să continuăm lucrările în format hibrid după o pauză de două minute, pentru a regla niște chestiuni tehnice.

## PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Stimați colegi,

## Continuăm lucrările în format hibrid.

O să vă rog să vă reintroduceți cartelele de vot în sistem. Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Vă rog, domnule senator Fenechiu.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Având în vedere că oricum avem o perioadă în care se numără voturi, aș vrea să vă propun să fiți de acord să prelungim programul până la epuizarea ordinii de zi.

Deci, domnule președinte, vă rog să supuneți la vot. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Stimați colegi,

Vă

Propunerea a fost adoptată.

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind cooperarea polițienească internațională și pentru modificarea unor acte normative în domeniu (L61/2025).

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

- Senatul este Camera decizională.

- Începem dezbaterile.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Felix Stroe:**

## Domnule președinte, Doamnelor senator,

## Domnilor senatori,

Vin astăzi în fața dumneavoastră din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat pentru a susține cu fermitate acest Proiect de lege privind cooperarea polițienească internațională și pentru modificarea unor acte normative din domeniu, un domeniu legislativ esențial, un demers adoptat deja de Camera Deputaților și asumat, cu prioritate, de către Guvern.

În fața provocărilor de securitate tot mai complexe și mai interconectate, România nu își mai poate permite să acționeze izolat. Criminalitatea transfrontalieră, traficul de droguri sau traficul de persoane nu cunosc granițe, stimați colegi. Iar, pentru a răspunde eficient, avem nevoie de un cadru legislativ modern, coerent și aliniat la standardele internaționale.

Acest proiect de lege vine să întărească instrumentele de cooperare dintre Poliția Română și structurile similare din celelalte țări membre ale Uniunii Europene, dar și din afara Uniunii Europene. Vorbim de un cadru clar pentru schimbul operativ de informații, pentru misiuni comune, concomitent cu protejarea și respectarea drepturilor fundamentale în astfel de procese. Vorbim de un echilibru necesar între siguranță și respectul pentru libertățile cetățenești. Vă rog, așadar, stimate doamne senator și stimați domni senatori, să acordăm un vot favorabil acestui proiect, în spiritul responsabilității și al modernizării instituționale. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Chelaru, vă rog.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Distinși colegi,

În continuarea ideilor expuse de colegul nostru din Comisia pentru apărare.

Am analizat acest proiect de lege. Așa cum am spus și atunci, este o necesitate. Am studiat foarte atent cele 49 de pagini – o muncă extrem de laborioasă, de ajustări legislative și de concordanțe.

De ce este nevoie de această lege? Pentru că spațiul european, după cum dumneavoastră constatați, este din ce în ce mai mult supus unor grave amenințări și presiuni ale criminalității, atât domestice, cât și externe Uniunii. Or, prin această lege se realizează atât punctele de contact, cât și coordonarea integrată a tuturor măsurilor, tuturor instituțiilor care concură la protecția societății civile.

De aceea, în urma acestei analize, Grupul AUR va vota „pentru”, scoțând în evidență nu doar buna, hai să spunem, purtare a instituțiile noastre, cât și necesitatea – pe care o reiau în discurs – de a ști, a învăța și a aplica protecția unei țări.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există alte intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct...

Vă rog, domnule senator Șipoș.

Vă rog să vă înscrieți din timp la cuvânt.

## Bună ziua!

Acest proiect de lege este un pas necesar și matur în modernizarea legislației naționale privind cooperarea polițienească internațională, într-un context european și regional în care criminalitatea transfrontalieră evoluează rapid, iar instrumentele de răspuns trebuie să fie la același nivel de complexitate și interoperabilitate.

Abrogarea Ordonanței nr. 103/2006 și adoptarea unui cadru legislativ actualizat și unificat sunt justificate, dar și întârziate. Ne aflăm într-o etapă în care simpla corelare cu prevederile europene nu mai este suficientă. Avem nevoie de integrare reală, eficientă și funcțională în arhitectura europeană de securitate și schimb de informații.

Proiectul de lege răspunde la cerințele Directivei nr. 977/2023 și merge mai departe, prin clarificarea atribuțiilor autorităților române competente în relația cu punctele de contact ale statelor membre, definește cadrul pentru cooperare polițienească prin entități comune și reglementează schimbul de informații prin SIENA.

Proiectul aduce o garanție suplimentară de protecție a datelor cu caracter personal în cadrul schimburilor internaționale, ceea ce este esențial pentru menținerea încrederii între parteneri și pentru asigurarea conformității cu legislația Uniunii Europene. Acest proiect nu este doar un act legislativ tehnic, ci este o expresie a responsabilității statului român față de siguranța cetățenilor săi și față de partenerii săi europeni.

Avem nevoie de o legislație clară, modernă și interoperabilă, care să susțină lupta eficientă împotriva criminalității transfrontaliere și organizate.

Susținem adoptarea acestui proiect de lege ca pe o investiție în siguranța națională și europeană. Mulțumim.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2025 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L56/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare

și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Dacă nu există intervenții...

Vă rog, apăsați butoanele aferente.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Daniel-Paul-Romeo.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Mulțumesc, domnule președinte. L54/10.03.2025.

Dragi colegi,

Trebuie să corectăm greșelile care s-au făcut timp de 34 de ani. De aceea, mă adresez tuturor partidelor politice, PSD, AUR, USR, PNL, POT, UDMR și SOS, cu un apel la corectarea unor erori fundamentale comise în România timp de 34 de ani: denaturarea principiului separației puterilor în stat.

Guvernul trebuie să fie exclusiv o putere executivă, fără a interveni în procesul legislativ. Prin urmare, este imperativ să punem capăt practicii ordonanțelor de urgență care afectează grav echilibrul democratic și subminează rolul Parlamentului. Este timpul să reafirmăm supremația Legislativului și să revenim la un cadru constituțional corect, unde legile sunt dezbătu...

30 de secunde, vă rog!

Revin: unde legile sunt dezbătute și adoptate de cei aleși să le legifereze.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Petre George-Cezar.

## **Domnul George-Cezar Petre:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Dacă e să ne luăm după titlul legii, cu spălarea banilor și finanțarea terorismului, ar trebui să îi felicităm pe inițiatorii ei. Totuși, ne-ați obișnuit în aceste vremuri să veniți cu o lege la promulgat în care nu v-ați putut abține să inserați un paragraf cu intenții ascunse.

Vă întreb: este România o sursă de terorism sau aceasta e o formă mascată prin care dumneavoastră vreți să supravegheați sumele care sunt în piață? Și mă refer aici la acel prag de 1.000 de euro de la care orice cetățean trebuie să dea explicații privind transferul banilor. Asta, în timp ce dosare grele, cu spălare de bani în valoare de milioane de euro, stau ascunse prin sertare până la termenul de prescripție, termen care se întinde, câteodată, și la ani și zeci de ani de zile.

Această lege, sub aspectul unei bune intenții, ascunde un mecanism prin care vreți să instituiți din ce în ce mai mult control asupra suveranității financiare a cetățenilor.

Ținând cont de toate cele enumerate mai sus, Grupul AUR se abține de la acest vot.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2025 privind acordarea unui sprijin financiar pentru unele categorii de pensionari în anul 2025, precum și pentru completarea unor acte normative (L58/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere, cu amendamente respinse, a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Doamna senator Barcari.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Se pune problema că Legea nr. 360/2023 a pretins că se exclude intervenția politicului în ceea ce privește aplicarea legii și totuși indexarea din ianuarie – care trebuia să fie făcută pentru toți pensionarii, ținând cont de inflația în care trăim și de scumpirile care au apărut – nu s-a aplicat din motive financiare și din hotărâre politică.

În mod artificial, se pretinde că un ajutor de 400 lei în aprilie și 400 de lei în septembrie... noiembrie... octombrie, când o fi să fie, o să-i ajute foarte mult pe pensionarii care au pensii sub coșul minim – și nu au foarte puțin sub coșul minim, ci au sub coșul minim foarte profund și trăiesc în sărăcie, în sărăcie cruntă, și nu se mai pot descurca să trăiască, urmând acum să fie o serie de alte scumpiri.

Era mai bine să nu se dea acest ajutor, dar să se aplice indexarea impusă de lege. Și ar fi fost mult mai bine și... chiar dacă nu ar fi adus viața pensionarilor săraci pe un standard de decență măcar.

Ne pare foarte rău, dar Grupul AUR pune această problemă, care este reală și foarte dureroasă pentru 75% din pensionarii români.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Petrea Dorin.

Au rămas niște ochelari la pupitru, dacă îi revendică cineva...

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

## Ochelarii!

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există un personaj foarte viral în România, care spune așa: „Borfașilor, dați, bă, banii înapoi!”

Ăsta este mesajul pe care cred că l-ar trimite și Guvernului României.

Eu nu îmi permit să vă spun chiar așa...

Vă rog să păstrați decența limbajului, domnule senator.

## **Domnul Dorin-Silviu Petrea:**

...dar e clar că... și anume pensionarii noștri au nevoie de banii lor – cei pe care i-au obținut în urma unei munci, cei pentru care acest Parlament a dat o lege prin care se indexau anual, la începutul fiecărui an, pensiile cu rata inflației.

Abuziv, Guvernul a decis printr-o ordonanță că ei nu merită. Da, că seniorii noștri nu merită acea indexare minimă, de bun-simț. Și atunci, am venit cu două amendamente către conducerea noastră iubită, către PSD, PNL, UDMR, și le-am propus, cumva, să mai taie din nenorocirile pe care le-au făcut. Și am propus ca, în loc de 800 de lei, să se acorde 2.500 de lei, poate într-o singură tranșă. Acum, înainte de sărbătorile pascale, ar fi fost un ajutor binemeritat.

Și al doilea lucru pe care l-am propus: ca toți pensionarii până în 5.000 de lei să obțină acest ajutor, și nu doar cei care au până în 2.574. Era o chestie de bun-simț pe care... Ați fi putut să profitați de ea și n-ar fi fost un efort bugetar exagerat de mare.

Îmi pare rău să vă mai zic o dată: „Borfașilor, dați, bă, banii înapoi!”

Domnul senator Borțun Ștefan.

## **Domnul Ștefan Borțun:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că, în luna ianuarie, pensia medie în România a fost de 2.806, potrivit datelor publicate de către Casa Națională de Pensii Publice, apreciem că ar fi echitabil ca măsura să se raporteze la acest nivel, și nu la 2.574.

De asemenea, e de remarcat faptul că, din cauza incompetenței Guvernului, avem încă o dată un ONG la un ONG – e vorba de dispoziția prin care contractele personalului contractual din administrația publică nu încetează de drept la emiterea deciziei de pensionare. Și-au dat și ei seama, mai greu, că rămân fără profesori sau medici în zonele cele mai vulnerabile.

Vă mulțumesc.

poți să o faci în alt mod – și Comisia Europeană ne oferă aceste pârghii. Nu le-am folosit.

Doi. A doua modificare cu care se vine va crea o discriminare între funcționărime și cei care lucrează pe contracte în aparatul de stat. Deci s-a făcut o modificare în lege care spune că, atâta vreme cât ți-ai înaintat dosarul de pensionare, adică ai completat formularul și te pregătești să te pensionezi, îți merge dosarul în continuare, nu mai poți rămâne pe locul de la stat, pe poziția pe care o...

30 de secunde, vă rog!

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Mulțumesc.

Mă străduiesc în 30 de secunde.

Ce se întâmplă acum este că se creează un alt regim pentru personalul contractual. Și asta vă arată dumneavoastră că poate fi citită în următoarea cheie – și nu este corectă. Deci ai dat reglementarea prin care îmi spui: pleci în afara sistemului, dacă ești funcționar, de pe funcția pe care o aveai, dar poți să vii pe partea cealaltă, personal contractual. Și să nu-mi spuneți că nu se poate face acest lucru...

Domnule senator Humelnicu, vă rog.

Mulțumesc.

Doamna senator Violeta Alexandru, vă rog.

## Stimați colegi,

Înainte să fac trei observații pe cele trei puncte principale ale acestui proiect de lege pentru aprobarea ordonanței, dați-mi voie să vă reamintesc celor care mă cunoașteți și poate ați uitat, respectiv să vă informez pe cei care nu mă cunoașteți: totul în viață, în ceea ce mă privește, consider că este despre principii și despre a avea o viziune, nu de a face cârpeală la... amestecare, schimbare, că iese o amestecătură de nu se mai înțelege nimic.

Acum, unu. Nu poate câștiga cineva – nu se poate, dacă aveți același principiu cu cel pe care-l am eu –, cineva care a lucrat mai puțin și care, este adevărat, are o pensie mai mică, conform activității desfășurate, nu poate ajunge la sfârșitul lunii, cu ajutoare, vouchere, sprijin, să aibă un venit cât al cuiva care a muncit toată viața. Nu se poate acest lucru, pentru că asta va descuraja, pe termen mediu și lung, munca, adică asta va transmite în societate, ușor-ușor inoculându-se în mintea oamenilor, că nu are niciun sens să tragi toată viața, că, la un moment dat, de la stat, așa, ca să câștige niște alegeri, cine muncește mai puțin, cu alte forme de ajutoare, ajunge să ia cât cineva care a muncit toată viața.

Nu pot fi de acord și, încă o dată vă spun: este despre principii în viață și despre a da curs solicitării oamenilor, dar

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vorbim de muncă, familie și protecție socială, ceea ce înseamnă că, dacă vorbim de pensionarii care au venituri până în 2.574 de lei, sunt 2,6 milioane de pensionari în România pe care acest Guvern PSD-PNL-UDMR îi ajută și îi susține. 800 de lei, 400 în aprilie și 400 de lei în decembrie, e un ajutor pe care noi, cei din arcul de guvernare, îl dăm celor 2,6 milioane de pensionari – să înțelegeți!

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Comisia de numărare a voturilor și-a încheiat activitatea. O să rog un reprezentant al comisiei să prezinte procesulverbal cu privire la rezultatul votului.

## **Doamna Mariana-Vali Aldea:**

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat cu privire la numirea vicepreședintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități

În temeiul art. 146 din Regulamentul Senatului, republicat, procedându-se la numărarea voturilor cu privire la numirea vicepreședintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, s-au constatat următoarele:

- numărul total al senatorilor – 134;

- numărul total al senatorilor prezenți – 109;

- numărul total al votanților – 109;

- voturi valabil exprimate – 105;

– voturi nule – 4.

Calinciuc Silvestru-Iulian:

– voturi pentru – zero;

– voturi contra – 105.

Lungu Mihai:

– voturi pentru – 14;

– voturi contra – 91.

Pintelei Petra Iuliana:

– voturi pentru – 9;

– voturi contra – 96; Shilbaya Matei Mihaela:

- voturi pentru – 82;

- voturi contra – 23.

Ca urmare a faptului că întrunit votul majorității senatorilor prezenți, este numită vicepreședinte al Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, cu modificările și completările ulterioare, și cu cele ale art. 146 din Regulamentul Senatului, republicat, doamna Shilbaya Matei Mihaela.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Senatul a hotărât numirea în funcție, potrivit procesului-verbal prezentat.

Felicitări vicepreședintelui ales, precum și tuturor candidaților și mult succes în activitate!

Continuăm cu punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2025 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic „Valea Jiului” – S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a minelor de huilă necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan (L59/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale este de admitere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Negru Corneliu.

## **Domnul Corneliu Negru:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș începe prin a vă spune că prezentului proiect de lege i se potrivește perfect zicala „drumul către iad este pavat cu cele mai bune intenții”.

Printr-o expunere de motive cu fraze frumos însăilate și bine formulate, ni se propune, nici mai mult nici mai puțin, să cheltuim 800 de milioane de lei – nu contează sursa finanțării, fonduri rambursabile sau nerambursabile – pentru închiderea a patru exploatații miniere: Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan. Adică să mai dăm o lovitură suveranității, independenței energetice a României, asta parafrazându-l pe domnul ministru al energiei, care săptămâna trecută a venit cu acest program.

Conform celor spuse de directorul general de la societatea Complexul Energetic „Valea Jiului” S.A., procesul de retehnologizare ar costa cam un miliard de lei. În loc să cheltuim un miliard de lei pentru retehnologizare și să punem în funcțiune aceste patru exploatații miniere, noi cheltuim 800 de milioane de lei pentru a le închide. În timp ce Germania și Polonia redeschid exploatații miniere, noi nu reușim decât să le închidem.

Pentru toate acestea, Grupul AUR va vota împotrivă. Grupul AUR nu poate fi de acord niciodată...

30 de secunde, vă rog, dacă mai e nevoie.

Nu mai e nevoie. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Borțun Ștefan.

## **Domnul Ștefan Borțun:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Astăzi nu vorbim doar despre un simplu proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe de urgență. Astăzi vorbim despre o rană deschisă a României: Valea Jiului. Vorbim despre oameni, despre comunități, despre trecutul lor industrial și, mai ales, despre viitorul nostru energetic. Vorbim despre patru mine de huilă: Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan.

Guvernul propune un ajutor de stat de aproape 4 miliarde de lei pentru închiderea acestor exploatări miniere. Da, o sumă uriașă, dar nu pentru dezvoltare, nu pentru retehnologizare, nu pentru redeschidere, ci pentru închidere și ecologizare. Cu alte cuvinte, bani pentru a îngropa ceea ce am distrus cu mâinile noastre.

Să fim sinceri: România și-a închis minele de bună voie. Uniunea Europeană nu ne-a obligat, ci ne-a spus: dacă vreți să închideți, vă ajutăm. Și noi, cu un zel de neînțeles, am spus „da”. În timp ce Germania redeschide mine, în timp ce Polonia își păstrează suveranitatea energetică, noi închidem. De ce? Cine a decis și în numele cui? Mai mult decât atât, întreb: cum s-a ajuns ca aceste mine să fie declarate necompetitive? Cine le-a administrat, cine trebuia să le retehnologizeze, să le reformeze, să le aducă în secolul XXI?

Nu cumva tot voi, guvernele care s-au perindat la putere în ultimii 35 de ani?

Minerii nu plătesc doar pentru locuri... doar cu locurile de muncă, ci cu viața lor, cu sănătatea lor, cu viitorul copiilor lor. Iar România plătește și ea, pentru că închidem mine în plină criză energetică, într-o țară care importă energie, care nu mai are rezerve strategice, care se uită neputincioasă la cozile uriașe ale tranziției verzi. România merită o strategie energetică națională, nu o succesiune de cedări dictate de neputință.

30 de secunde, vă rog.

...despre sabotarea sistemului energetic național, prin încercările de închidere a minelor din Valea Jiului. Acest senator a promis investiții în Valea Jiului. Acum veți da bani ca să lăsați minerii șomeri?

Germania a demarat un parc eolian și și-a redeschis capacitățile de cărbune. Noi de ce nu valorificăm resursele noastre naturale? Cu atât mai mult cu cât lignitul din Valea Jiului este de bună calitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Peiu Grigore-Adrian.

## **Domnul Grigore-Adrian Peiu:**

## Dragi colegi,

Problema închiderii minelor din Valea Jiului este un program asumat de mai mult de 20 de ani de Guvernul României. Soluția a fost una de compromis. Se știe foarte bine că minele din Valea Jiului sau exploatarea minieră din Valea Jiului se face pe prospecțiuni de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, minerii au dispărut cu desăvârșire, nu mai sunt școli de minerit, nu mai sunt, nu mai este personal pregătit pentru a derula activitatea mineritului. În condițiile în care Guvernul nu intervine și cu acest ajutor de stat, riscăm ca acest program de închidere a minelor din Valea Jiului să ducă la faptul de a returna banii pe care comunitatea europeană i-a alocat acestui proiect. Deși nu susțin activitatea de închidere a minelor din Valea Jiului, se pare că acest ajutor guvernamental este binevenit și va duce la închiderea acestui program asumat de Guvernul României.

Ceea ce vreau să vă spun este că eu vin din Ialomița și acolo jumătate din pensionarii din Ialomița au pensia minimă. Din ceea ce știu, Valea Jiului și Hunedoara depășesc media pensiei pe țară, sunt pe primul loc la pensie, cu calculul pensiei pe cap de locuitor, în Valea Jiului și în Hunedoara. Ce facem cu Ialomița? Unde, v-am spus, jumătate din pensionari sau mai bine de jumătate din pensionari au pensia minimă. Oare noi când vom primi un ajutor de stat? Și cer cu vehemență ca Guvernul României să se uite și către Valea Ialomiței...

30 de secunde!

...2.000 de lei. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Rusu Petrică Lucian.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

În primul rând, acest proiect pe care îl dezbatem astăzi reprezintă un pas necesar, dar și responsabil, pe care țara noastră trebuie să îl facă referitor la tranziția energetică.

Dincolo de cifre și de conformități la regulamentele europene, cred că această ordonanță reprezintă și un angajament moral pe care statul român îl are față de comunitățile din Valea Jiului. Acest proiect nu face decât să pună în siguranță viețile oamenilor și, totodată, să ajute la reconversia profesională a acestor oameni – mai mult, la reamenajarea și realizarea industrială și economică a acestor zone.

Nu sunt de fel un fan al ajutoarelor când vine vorba de companii, dar, ținând cont că această ordonanță, aceste fonduri urmează o strategie de revitalizare economică a Văii Jiului și cu o transparență și monitorizare atentă a acestor fonduri, cred că trebuie cu toții să votăm această ordonanță. Așa că, dragi colegi, vă invit să votăm pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă nu mai există intervenții, am încheiat... Vă rog. Apăsați butonul, domnule senator! Vă rog, domnule Resmeriță.

## **Domnul Cornel-Cristian Resmeriță:**

Domnule președinte, vă mulțumesc foarte mult. Este un subiect foarte interesant cel pe care îl dezbatem acum. Spre surprinderea mea, își dau cu părerea despre anumite zone și despre anumite probleme tot felul de colegi care nu au nici măcar o legătură cu Valea Jiului și cu industria minieră.

Spre deosebire de toți ceilalți care ne aflăm astăzi în sală, eu sunt din Valea Jiului, sunt de la Lupeni, locul unde există o mină care funcționează și în momentul de față. Vreau să vă spun că acest ajutor de stat, chiar dacă sună, domnule președinte și dragi colegi, ca dracu’, să zic așa, un ajutor de închidere și conservare, este de fapt o sumă de bani care ne ajută pe noi, cei din Valea Jiului, pe cei care lucrează la Complexul Energetic „Valea Jiului”, să funcționăm în continuare. Aș îndrăzni să vă spun că acest ajutor este un ajutor de dezvoltare, practic, pentru noi, pentru că fără aceste sume de bani noi nu putem funcționa. Ba mai mult, în ultimele luni de zile s-au angajat sute de oameni în industria minieră, în industria extractivă, bazându-ne pe aceste ajutoare pe care le vom primi de la stat.

Doresc să mulțumesc Guvernului și coaliției de guvernare în integralitatea sa pentru această chestiune bună pe care o fac pentru Valea Jiului și mai vreau să vă mai spun câteva chestiuni.

Dacă de la AUR nu mă aștept, în general, la nimic, pentru că și în urmă cu câțiva ani de zile, când am promovat un proiect de lege prin care termocentrala de la Paroșeni să nu fie închisă, colegii de la AUR – sigur, din mandatul anterior – au votat împotriva acestei inițiative și, în momentul de față, și termocentrala de la Paroșeni este pe o procedură de închidere, vreau să vă spun, de asemenea, domnule președinte, că aș ruga și colegii din coaliție, de la Partidul Național Liberal, să fie foarte atenți. Sunt sume foarte mari de bani care se alocă și dorința mea este ca aceste sume de bani să fie manageriate, cheltuite foarte corect, cu foarte mare atenție, de către o conducere profesionistă pe care să o avem la Complexul Energetic „Valea Jiului”.

30 de secunde, dacă mai e nevoie.

Sper să nu-mi întrerupeți microfonul chiar acum, că ar spune colegii că a fost intenționat. Dar vreau să vă spun că

de pe vremea lui Virgil Popescu, din păcate, am avut la nivelul conducerii complexului conduceri destul de slăbuțe, girate în general de Partidul Național Liberal. Trebuie să facem în așa fel încât lucrurile bune pe care le facem să fie lucruri bune până la capăt.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Mai sunt câteva solicitări de luare a cuvântului. Vă reamintesc: potrivit regulamentului, la dezbatere avem o singură intervenție din partea fiecărui grup parlamentar. O să închidem aici cu intervențiile care mai sunt deja, pentru că a mai fost un timp suplimentar, de la următorul punct al ordinii de zi. Încheiem cu o singură intervenție per grup parlamentar.

Domnul senator Geamănu Ștefan.

Scurt, acolo, la microfonul de acolo, vă rog.

Noi, cei de la AUR, nu putem vota pentru închiderea minelor din Valea Jiului și mesajul nostru e simplu, dar profund. Nu putem și nu vom întoarce niciodată spatele acelor oameni care au ținut România în viață, cu prețul propriilor vieți. Nu putem vota împotriva unor familii care de generații întregi trăiesc dintr-o muncă grea a subteranului, dintr-o pâine câștigată cu riscuri imense. Ce le oferiți în schimb, domnilor de la PSD? Promisiuni? Programe pe hârtie? Le cereți să închidă mina, dar nu le deschideți nicio ușă.

Valea Jiului nu e o statistică; e o rană vie a României, e locul unde românii adevărați au murit în galerii, nu pentru că au fost forțați, ci pentru că au crezut în munca lor pentru țara noastră. Pentru ei, mina nu e doar locul de muncă, e identitate, e demnitate, e istorie.

Nu pot să fiu complice la uitare, la trădare și la distrugerea unui întreg ecosistem social. Da, trebuie să găsim alternative, soluții verzi, dezvoltare durabilă, dar nu cu prețul demnității, nu lăsând în urmă mii de oameni fără pâine, fără viitor, fără rost. Nu putem vota pentru închiderea minelor atâta timp cât statul român nu oferă un drum clar, realist și demn pentru acești oameni.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Violeta Alexandru, vă rog.

Și totuși, domnule senator, în proiect scrie foarte clar: un grant pentru planificarea în etape a închiderii minei – minelor, mă rog, că sunt patru –, ca să fim foarte expliciți.

Și, de aici, vin și spun următorul lucru. Una dintre dramele acestor oameni din Valea Jiului este că, în funcție de cine vorbește și cine vine la putere, se întâmplă într-un fel, se răzgândește în alt fel, închidem, mai stăm, le mai spunem „nu vă dăm afară”, că ne e frică să le spunem „să vă reconvertim profesional, nu e despre închidere”. Este despre închidere! Așa scrie, negru pe alb, pe această hârtie. Dacă acest Guvern, în pofida declarațiilor de la televizor, voia altceva, făcea ceea ce polonezii, ceea ce nemții au făcut: s-au dus, au prezentat, au argumentat.

Înțeleg că, mai nou, avem și noi acest discurs. Adică dumneavoastră îl aveți, de la guvernare, că dă mai bine pentru populație la televizor. Dar fiți corecți până la capăt, pentru că, dacă nu sunteți, le faceți mai mult rău acestor oameni, dându-le mesaje când că se înțelege altceva, când că, de fapt, poetul a vrut să spună cu totul și cu totul altfel. Nu! Lucrurile sunt foarte clare în acest proiect: vorbește despre închiderea etapizată a celor patru mine.

Dacă dumneavoastră aveți altă intenție de reglementare, o s-o faceți. Până una-alta, acesta este proiectul. România nu are curajul să se ducă să vorbească cu niște argumente cu partenerii noștri europeni, să o spunem pe aia dreaptă. Iar acum ne facem că înțelegem fiecare ce dorim, în funcție de cum ne aranjează, din acest text de lege. Dar cred că pentru toată lumea este clar ce scrie acolo.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Antal.

## **Domnul Antal István-Loránt:**

## Stimați colegi,

Cum a făcut referire și domnul senator Rusu, acest proces face parte din tranziția energetică, care tranziție energetică, nu neapărat sănătos gândită la nivelul Comisiei Europene, într-adevăr, avea în vedere și are în vedere închiderea capacităților de producere de energie electrică bazată pe cărbune. Așa scrie.

Haideți să vă spun acum totuși ce s-a întâmplat și ce am făcut noi în legislatura trecută! Este extrem de important. Vă citesc: „Rezerva tehnică constituită potrivit prevederilor alin. (3) este la dispoziția operatorului de transport și sistem, se utilizează la ordinul acestuia pentru a asigura adecvanța Sistemului electroenergetic național pe piața de energie electrică, etapizat până la data de 31 decembrie 2032, pentru următoarele situații (...)”. Sunt enumerate situațiile.

Haideți să vă traduc ce înseamnă asta! Noi, în Parlament, am introdus – și am mai spus de câteva ori de la acest microfon – am introdus acel amendament foarte clar și explicit: fără avizul Dispecerului Energetic Național nu se mai poate scoate niciun kilowatt de producere de energie electrică, adică capacitate de producere, din Sistemul energetic național. Pentru că ne-am dat seama cu toții... Și haideți aici totuși să fac o completare! Domnul ministru Burduja a fost cel care s-a dus la Comisia Europeană și a dat cu palma în masă, să spun așa, și a încercat să explice că, fără capacitate de producere de energie electrică în bandă și bazat pe cărbune, practic, ne sinucidem. Termenul este 2032. Cred că această ordonanță de urgență este extrem de importantă, pentru că exact prin acest ajutor de stat nu închidem minele și menținem capacitățile de producere de energie electrică. Până în 2032 mai sunt ceva ani. Și, dacă ați...

30 de secunde, vă rog.

...dacă ați fost atenți, _Green Deal_ -ul – și aici la insistențele acelor state, printre care și România, că e important să avem gaze naturale, e important să nu închidem capacități de producere în bandă, bazat pe cărbune –, totuși există acele șanse ca acel _Green Deal_ , foarte greșit gândit, să se reconformeze. Și eu cred, stimați colegi, că este de bun augur să votăm acest proiect de lege de aprobare a ordonanței de urgență.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Drept la replică, domnul senator Resmeriță.

## **Domnul Cornel-Cristian Resmeriță:**

Domnule președinte, vă mulțumesc foarte mult.

Doamna senator Violeta, tu ai dreptate. Acum, singura chestiune pe care trebuie s-o spunem, dacă este să fim foarte corecți, este că titlul acestei ordonanțe sau despre titlul acestei ordonanțe trebuie să-l întrebi pe Cristi, pe Ghinea. M-ați înțeles, voi, de la USR? Deci să-l întrebi pe Cristi, pe Ghinea, pentru că el a scris PNRR-ul, în care s-au blocat pensii, în care s-au întâmplat o grămadă de lucruri.

Sigur.

Domnule președinte, vă mulțumesc mult.

Acum, eu, ca să parafrazez, eu am mai văzut multe pe aici. Să știți, domnule senator, lignit nu se scoate în Valea Jiului – domnul senator de la POT –, se scoate huilă. Datorită a ceea ce spun mulți colegi de la microfon, am impresia – și o spun fără urmă de răutate sau de ironie – că mulți dintre cei de aici joacă în alt film.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Domnul senator Ghinea, drept la replică, vă rog.

## **Domnul Cristian Ghinea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând că sunt domnul senator Cristian Ghinea, nu Cristi Ghinea. Așa, ca stil.

Doi. A ajuns PNRR-ul ca fotbalul. Toată lumea se pricepe la PNRR și la fotbal. Să fie foarte clar, termenul de 2032 a fost conegociat de către România, în timpul guvernării Ponta, cu Comisia Europeană.

PNRR n-a făcut decât să reia ceea ce guvernările anterioare au propus, nu a adăugat nimic în relația cu Comisia Europeană.

Știu că vă place, tot spuneți: PNRR, PNRR, PNRR. Este fals. Nu s-a decis prin PNRR nicio închidere de mină, doar România a reconfirmat angajamentele pe care Victor Ponta și guvernarea PSD le-au negociat cu Comisia Europeană. Ați tot amintit PNRR, PNRR. Cred că aveți un defect, un tic verbal. Renunțați la el, pentru că este fals.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Domnul senator Fodoca Liviu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Acesta nu este un proiect de lege, ci este un act de trădare națională. Ni se cere să votăm închiderea definitivă a minelor din Valea Jiului, sub pretextul că aceste mine sunt necompetitive. În loc să investim, să modernizăm și să păstrăm controlul asupra producției de energie, plătim peste 3 miliarde de lei ca să băgăm totul în pământ și să trimitem oamenii acasă.

Ne spuneți că așa scrie în PNRR. V-ați obișnuit să guvernați cu capul plecat și cu mâna întinsă.

## Stimați colegi,

România rămâne mai slabă și mai dependentă. Guvernul alege să îngroape una dintre puținele resurse energetice pe care le mai avem. Vreți ca minele din Lonea, Lupeni, Vulcan, Livezeni să fie închise? De fapt, vreți mai mulți șomeri, familii distruse și localități abandonate. Și pentru ce? Ca să importăm curentul la prețuri triple, ca să depindem de alții și să dăm lecții pentru tranziția verde, în timp ce țara noastră rămâne fără industrie.

Să nu vă mai aud cu siguranța energetică! Nu există așa ceva fără producție internă. Să nu mai spuneți „ajutor pentru mineri”, când îi aruncați pe toți pe marginea societății!

Eu nu susțin distrugerea României, nu susțin risipa de miliarde pe închideri și ecologizări făcute în bătaie de joc și nu voi gira minciuna asta frumos ambalată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Ultima intervenție, domnul senator Gheorghe Daniel-PaulRomeo.

N-au pronunțat numele dumneavoastră, deci încheiem. Ați avut fiecare intervenții, câte două, câte trei, de la fiecare grup parlamentar. Închidem dezbaterea aici.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Dragi colegi,

Nu am înțeles nimic. Noi, timp de 34 de ani, nu am făcut decât să ne certăm în acest Parlament. Soluția pentru mineri, pentru oameni și pentru toți cetățenii din România este ca noi să comunicăm, să colaborăm și să fim uniți unii cu ceilalți, nu...

Asist aici la o discuție, la o ceartă între USR, între PSD... Să știți că românii nu asta își doresc. Românii își doresc un singur lucru: vor să fim uniți și să facem lucruri pentru ei.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul 5 al ordinii de zi și vă reamintesc prevederile regulamentului: o singură intervenție de grup parlamentar.

Vă rog să vă calibrați și să vă încadrați în această prevedere regulamentară.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul silviculturii și protecției mediului (L60/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic este de admitere, cu amendamente admise și respinse, a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare

și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Nicula.

## Da, da, mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În fața noastră avem o ordonanță de urgență pe care o consider necesară și oportună pentru corelarea cadrului legislativ din domeniul silviculturii și protecției mediului.

O să vă spun, pe scurt, câteva perspective din partea cărora ar trebui să votăm această lege:

– menținerea echilibrului bugetar național, într-un context economic complicat – România are obligația de a respecta deficitul asumat;

– clarificarea statutului personalului silvic – se elimină interpretări divergente ale unor prevederi care au generat dezechilibre salariale și tensiuni între diverse structuri din silvicultură; este un fel de demers de justiție și echitate internă;

– reacție la scăderile din piața lemnului – scăderile majore din acest sector nu mai permit alocarea de beneficii salariale sustenabile și, atunci, prin această ordonanță, se aduc un echilibru și prudență în utilizarea fondurilor publice;

– mobilitate și sprijin pentru personalul silvic – foarte important, prin decontarea transportului și oferirea de locuințe de serviciu în zone izolate, statul încurajează personalul calificat să își desfășoare activitatea în condiții propice, existențiale pentru protejarea pădurilor;

– deblocarea amenajamentelor silvice – avem niște amenajamente silvice care au fost deja efectuate și nu puteau fi puse în practică;

– facilitarea realizării proiectelor de utilitate publică;

– conformarea cu cerințele europene de mediu;

– uniformizarea drepturilor în cadrul Regiei Scroviștea. Această ordonanță de urgență nu este o intervenție birocratică, ci o măsură de echilibru, protecție și eficiență națională.

Mulțumesc. Domnul senator Glad Varga.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această ordonanță are soluții concrete la probleme reale. Prima e deblocarea celor 110 amenajamente silvice aflate în procedură, întocmite pentru o perioadă de 10 ani sau de 5, în cazul plopilor sau salciei. Noul Cod silvic prevedea o durată obligatorie de 20 de ani, ceea ce a generat un blocaj temporar.

Lemnul de foc fasonat, 6 metri cubi, nu se mai acordă tuturor angajaților silvici, ci doar celor cu venituri sub salariul minim brut, ca măsură de echitate și responsabilitate bugetară.

Accelerarea aprobării planurilor de management pentru siturile Natura 2000 printr-o procedură temporară, pentru a evita pierderi de fonduri europene și întârzieri în proiecte de mediu.

Și, da, avem și sprijin pentru personalul silvic al RA-APPS, de decontare a transportului și oferind cantoane gratuite pentru cei care nu au locuință în localitatea de serviciu.

Și mai avem un amendament introdus la această ordonanță, prin care oferim echitate și echilibru salarial personalului silvic.

Vă îndemn să votați acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Borțun Ștefan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Evident, existau câteva aspecte de natură a inflama opinia publică și poate că ar fi trebuit stabilit mai bine cuantumul maxim al unor astfel de prime/sporuri, dar eliminarea lor poate duce la procese, deoarece contractul colectiv de muncă este în vigoare și nu a fost modificat și nici nu se cere modificare prin OUG.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Oprinoiu.

## **Domnul Aurel Oprinoiu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Senatorii USR vor vota această ordonanță de urgență, pentru că suntem responsabili, pentru că această ordonanță

de urgență rezolvă câteva probleme care, în momentul de față, se află în Regia Națională a Pădurilor – și aici discutăm despre deblocarea acelor amenajamente despre care antevorbitorii mei au spus, o să rezolve o problemă a deconturilor de transport și va oferi locuințe de serviciu personalului silvic al Regiei Naționale a Pădurilor detașat și încă câteva. Va rezolva o problemă pe care cu toții o știm, și anume va elimina acea primă de pensionare despre care cu toții am citit în presă – și știm cazul de la Arad, cu directorul Țigan, care a luat 100.000 de euro o primă de pensionare și care a fost reangajat pe același post.

Da, o să votăm „pentru”, doar că acele inechități despre care antevorbitorii mei au spus... Rezolvă o problemă. Și, într-adevăr, acel spor de 25 de procente, echivalentul unui spor de risc, care a fost anulat în vechiul Cod silvic și care va fi introdus – și ordonanța „trenuleț”, iar Guvernul PSD-PNL, a amânat această mărire de salariu –, va fi introdus către tot personalul silvic. În comisiile de specialitate eu am spus că: da, sunt de acord și această mărire, această inechitate trebuie s-o rezolvăm și această mărire de salariu trebuie să o aibă personalul silvic, doar că am spus că doar personalul silvic de teren: gărzile forestiere, brigadierii, inginerii silvici, pădurarii, cei care au, într-adevăr, riscuri asumate meseriei, acei oameni să primească acest spor de 25%. Și nu sunt de acord ca acest spor să fie primit și de directorii Romsilva...

30 de secunde, vă rog.

...și de directorii Romsilva care nu ajung și nu au aceste riscuri asumate meseriei, chiar și secretarele și tot personalul care o să primească această mărire de salariu într-un mod nedrept, cred eu.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Domnule senator Titi Stoica, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragii mei colegi, vă rog să fiți foarte atenți.

Ce faceți voi, cei de la PSD, PNL și UDMR? Doar jumătăți de măsură.

Noi suntem oameni responsabili și, bineînțeles, suntem nevoiți să votăm și vom vota acest proiect de lege, însă vreau să vă reamintesc: prima oară i-ați dezarmat, apoi i-ați ținut în salarii de mizerie, tocmai pentru a-i forța să cadă victime tăietorilor de lemne, iar acum, repet, nu faceți altceva decât să umblați cu jumătăți de măsură.

Eu îmi pun speranța în dumneavoastră, mai ales în această perioadă de pace, să găsim o soluție și, printr-un Cod silvic, să facem, o dată pentru totdeauna, o lege dreaptă, de care să beneficieze atât lucrătorii, cât și cei care se ocupă cu această industrie, pentru că, da, într-adevăr, este o resursă regenerabilă și avem mari șanse să reușim. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Daniel-Paul-Romeo. Ultima intervenție.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Corectarea greșelilor care s-au făcut timp de 34 de ani în România nu o putem face decât împreună. Și am să vă explic imediat.

Guvernul... Deci am să fac referire la L60/2025.

Guvernul, puterea eminamente executivă, nu trebuie să intervină în procesul legislativ decât în limitele conferite de art. 108, art. 15 și art. 37. Astfel, prin nepăsare, ignoranță și complicitate, vom fi în continuare primii care vom facilita perpetuarea acestei practici, prin neîndeplinirea drepturilor și, deopotrivă, obligațiilor ce ne revin, în principal, potrivit art. 115 din Constituția României, respectiv cenzurarea și controlul procedurii de elaborare, dezbatere, emitere și aplicare a ordonanțelor de urgență, și nu așa cum a spus...

15 secunde, vă rog!

...și nu așa cum a spus antevorbitorul meu de la Grupul AUR.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 6 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind instituirea anului 2025 ca „Anul rezervistului militar” (L50/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Vă rog, domnule senator Chelaru.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Este o intervenție cât se poate de scurtă.

N-o să insist asupra semnificației, pentru că în cele două comisii – care au dat un raport favorabil – s-a înțeles de ce este oportun să celebrăm centenarul rezervistului militar, împlinindu-se, într-adevăr, 100 de ani de la generarea primei societăți a rezerviștilor, provenită din cadre militare în activitate, sub patronajul Majestății Sale Ferdinand. E o conjunctură geopolitică specifică și o recompensă morală

mai mult, _pro memoria_ , dată întregii rezerve a armatei române.

Încă o dată le mulțumesc colegilor din cele două comisii care au votat în unanimitate... – greșesc, cu o excepție de trei colegi, care s-au abținut – la Administrație.

Și vă rog să fiți de acord ca acest filon de identitate, respectiv armata română, cu rezerva sa integrală, să își asume măcar elementele de celebrare, care să le facă viața mai frumoasă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Șipoș Sorin-Gheorghe.

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**

## Domnule președinte,

Dragi colegi,

Respectul pentru rezerviști este o datorie a statului, nu un gest festiv ocazional.

România are mii de cadre care au servit țara cu onoare, iar recunoașterea meritelor lor trebuie să fie constantă, coerentă și sprijinită de măsuri reale, nu de inițiative simbolice, golite de conținut.

În acest context, demersul de a declara anul 2025 „Anul rezervistului militar” vine în contextul în care avem deja cadrul legal necesar pentru organizarea de evenimente dedicate rezerviștilor. De asemenea, administrațiile centrale și locale pot organiza activități culturale, educative sau comemorative fără o lege specială, dacă există interes și voință instituțională. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale are o structură dedicată colaborării cu asociațiile de rezerviști și derulează deja astfel de acțiuni.

E important contextul politic, pentru că ne aflăm în campanie electorală, iar în acest cadru inițiativa capătă izul unui gest electoral de imagine, menit mai degrabă să creeze capital politic decât să răspundă unei nevoi reale.

Este ușor să declari un an festiv. E mult mai greu să modernizezi statul, să construiești programe de formare serioase, să asiguri sprijin social pentru cadrele în rezervă sau să modernizezi capacitatea de mobilizare a statului în caz de criză. România nu are nevoie de o sărbătoare în plus, ci de o politică serioasă pentru rezerviști.

Într-un moment în care siguranța națională este esențială, iar încrederea publică în instituțiile statului trebuie reconstruită, astfel de demersuri trebuie să fie autentice, nu electorale. Respectul nu se dă prin lozinci, se câștigă prin măsuri.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Ultimul punct al ordinii de zi de astăzi, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 final.

Avem un raport al Comisiei pentru afaceri europene. Începem dezbaterile.

Dacă există intervenții din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu, am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

să votați.

115 voturi pentru, două împotrivă, două abțineri. Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2025 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L56/2025).

Urmează să ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2025 privind acordarea unui sprijin financiar pentru unele categorii de pensionari în anul 2025, precum și pentru completarea unor acte normative (L58/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2025 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic „Valea Jiului” – S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a minelor de huilă necompetitive Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan (L59/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2025 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul silviculturii și protecției mediului (L60/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, astfel cum se propune a fi modificat prin amendamentele din raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind instituirea anului 2025 ca „Anul rezervistului militar” (L50/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Ultimul punct, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale – COM(2025) 10 final.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții

Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale – procedură de urgență.

Termen pentru sesizare – două zile pentru legea adoptată în procedură de urgență, de la data depunerii, astăzi, 7 aprilie 2025.

Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului, data de astăzi, 7 aprilie 2025.

Lucrările plenului fiind epuizate, declar închisă ședința de astăzi a Senatului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|573647]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 47/25.IV.2025 conține 20 de pagini.**

Prețul: 110 lei