Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·7 aprilie 2025
Camera Deputaților · MO 49/2025 · 2025-04-07
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Discuții procedurale asupra ordinii de zi
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 32/2025; rămas pentru votul final)
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice (PL-x 65/2025; rămas pentru votul final)
· Informare · informare
· procedural
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· other
· other
234 de discursuri
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Bună ziua, stimați colegi!
Rog liderii de grup să-i invite pe cei care nu sunt în sală înăuntru, ca să putem începe ședința noastră.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 172.
În conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite, electronic, și afișate pe pagina de internet următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele din zilele de 7 și 8 aprilie 2025; programul de lucru pentru perioada 7-12 aprilie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 31 martie – 7 aprilie 2025 de comisiile sesizate în fond; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, până la ora 17:00 dezbatem inițiativele legislative înregistrate pe ordinea de zi, iar de la ora 17:00 domnul vicepreședinte Drulă va fi aici pentru primirea răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și prezentarea interpelărilor.
Întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi.
Domnul Grofu?
Sunteți lider sau vicelider?
**Domnul Daniel Grofu**
**:**
Vicelider.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Vicelider?
**Domnul Daniel Grofu**
**:**
Da.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Vă propun să scoatem din ordinea de zi o propunere, pentru următoarele motive...
Mă refer la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, respectiv, PL-x 65/2025.
Stimate colege și stimați colegi,
Vă invit să observați că forma aprobată de Senat diferă substanțial de proiectul inițial depus, argumentat și susținut de Guvern.
Astfel, forma trimisă de Senat conține, pe lângă modificarea semnificativă a titlului proiectului inițial, și foarte multe propuneri de modificare și completare a unor acte normative adăugate ulterior formei transmise de Guvern, precum: modificarea și completarea Legii nr. 212/2022 pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, dar și modificarea și completarea OUG nr. 95/2021 pentru aprobarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”. Acestea nu se regăsesc în expunerea de motive, pentru ele nu a fost prezentată analiza de impact, nu sunt asumate de Guvern, ci doar de Senat, nici nu au fost supuse analizei Consiliului Legislativ și nu au legătură cu forma inițială, referitoare la obiectivele de investiții solicitate justificat de Ministerul Apărării Naționale.
Mai mult...
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Numai o secundă!
Stimate domnule Grofu Daniel, vicelider,
Acum, în timp ce vorbesc, mă și gândesc să fiu extrem de elegant.
De regulă, o propunere de modificare a ordinii de zi se poate face indicând PL-x-ul, numărul de pe ordinea de zi și un motiv foarte scurt.
## **Domnul Daniel Grofu**
**:**
Am mai multe motive!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Știu, dar o să vă rog...
**Domnul Daniel Grofu**
**:**
Le-am explicat!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Nu, o să vă rog să luați loc.
O să supun la vot propunerea dumneavoastră, doar că încerc să vă explic care este rolul Parlamentului României sau al oricărui parlament din această lume.
Când vine o ordonanță, fie ea și de urgență, în Parlament, rolul acestei instituții, din care facem cu toții parte, este să spună dacă este de acord sau nu, sau să o modifice. Asta facem noi, parlamentarii.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
O să
Vot · Respins
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Vă rog să vă pregătiți cartelele, iar colegii din online, tabletele.
Punctul 1 de pe ordinea de zi, și anume PL-x 65/2025, se propune a fi scos de pe ordinea de zi.
Vă rog să votați.
- Cu 38 de voturi pentru, 156 de voturi contra și
- 52 de abțineri, PL-x-ul rămâne pe ordinea de zi.
Mai sunt și alte intervenții, din partea liderilor de grup, referitoare la ordinea de zi?
Nu.
Mulțumesc.
Proiectul de hotărâre...
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**
**:**
Procedură!
Ooo, dar cum să nu! Domnule doctor, pe procedură, vă rog.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**
## Stimați colegi,
Astăzi, cu ocazia Zilei internaționale a sănătății, aș vrea să vă aduc aminte că Organizația Mondială a Sănătății, în ultimul an, a început să ne impună guvernanță globală atât prin „International Hell’ Rules”, pe care l-au modificat, dar care, din păcate pentru ei, la Geneva, nu a întrunit voturile necesare, cât și prin tratatul pandemic, pe care îl încearcă de vreo 6 luni încoace. E vorba despre faptul că Organizația Mondială a Sănătății a luat-o razna rău, în sensul că dorește să ne impună un fel de minister al sănătății global.
De aceea, alături de 22 de guvernatori americani și împreună cu alte foruri din Senatul american, suntem de părere că e momentul să ieșim din Organizația Mondială a Sănătății, pentru că nu este constituțional.
Conform Constituției României, politicile de sănătate publică aparțin Guvernului și Parlamentului României. E clar?
Aberațiile care s-au întâmplat în timpul pandemiei s-au întâmplat din cauza voastră, pentru că voi ați încercat să le impuneți. Și, dacă era după voi, ați fi vaccinat populația activă între 18 și 65 de ani. Asta s-ar fi întâmplat!
De aceea, Organizația Mondială a Sănătății, în acest moment, prin încercarea de a face guvernanță mondială și a impune tuturor statelor un tratat _law abiding_ ..., acest lucru este de neconceput!
De aceea, vă anunț că voi veni cu un proiect de lege ca să scoatem România din Organizația Mondială a Sănătății.
E ceea ce intenționam să vă propun.
N-a fost neapărat o procedură.
Faceți un proiect de lege să scoatem România din OMS. E dreptul dumneavoastră. E!
Vă rog, doamnă Buzoianu. Procedură, mă gândesc...
## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**
Deci să înțeleg că parlamentarii AUR susțin că experții sunt nașpa, că n-ar trebui să ascultăm oamenii... ca recunoștință, care și-au dedicat viața întreagă pentru a putea să gândească politici publice pe sănătate și pe apărarea drepturilor noastre.
E bine de știut, măcar, că dumneavoastră faceți politică de pseudoștiință, în timp ce noi, restul oamenilor, considerăm, în continuare, că politicile publice ar trebui să se bazeze pe dovezi și pe știință.
Stimați colegi, Dragi colegi,
Acum nu e ca și cum această instituție n-a văzut suficient de multe proiecte de legi... Vă aduc aminte de delfini.
Haideți să ne oprim aici... cu pseudoproceduri și cu altceva.
Mulțumesc.
Intrăm în ordinea de zi.
Și anume Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 32/2025.
Întreb dacă sunt obiecții de ordin general.
Nu.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlu sunt obiecții?
Nu.
Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat.
Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.
1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice; PL-x 65/2025.
Inițiatorul, dacă... Da. Vă rog.
**Domnul Ioan Cristian Haiduc** _– subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**
Bună ziua, domnule președinte!
Prezenta ordonanță de urgență are ca obiect instituirea cadrului legal pentru finanțarea unor obiective de infrastructură necesară pentru dezvoltarea exercițiilor militare NATO și naționale pe teritoriul României, prin Programul național de dezvoltare locală – PNDL.
Astfel, la solicitarea Ministerului Apărării Naționale, se aprobă includerea de noi obiective de investiții în cadrul PNDL, ce vizează modernizarea și reabilitarea drumurilor utilizate pentru exercițiile militare și mobilitatea forțelor NATO.
Vă rugăm să susțineți aprobarea prezentului proiect de lege, în forma raportului comisiilor. Mulțumesc.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare?
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare, vă rog.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2025 privind stabilirea unor măsuri pentru implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice.
La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Suntem Camera decizională.
În conformitate cu dispozițiile art. 62, 64 și 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.
În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, în forma adoptată de Senat, cu amendamente respinse, cuprinse în anexă, parte integrantă a raportului comun. Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituție, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dezbateri generale, domnul Radu Mihaiu, Grupul USR.
Bună ziua! Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Acum 40 de ani, dacă te duceai să cumperi „Shogun”, primeai alături, la pachet, și „Cuvântările tovarășului Nicolae Ceaușescu”.
Astăzi ne aduceți la vot o ordonanță de urgență pe care o susținem întru totul, însă, pe lângă ea, mai aduceți, de asemenea, și niște „șopârle”, că nu știu cum să le spun altcumva, care să ducă la distrugerea patrimoniului, cel puțin în București.
Dacă ordonanța de urgență își propune să rezolve problemele bazei militare de la Cincu – și o face, și suntem de acord cu ele, și am ascultat poziția Ministerului Apărării și o susținem întru totul –, amendamentele aduse la Senat sunt absolut distructive pentru patrimoniu. Mai precis, se prevede că pentru clădirile cu risc seismic se obțin avizele... – inclusiv avizul de patrimoniu – se obțin aceste avize prin aprobare tacită.
Este inacceptabil așa ceva și, pentru acest lucru, propun retrimiterea la comisii, pentru a rezolva această problemă, care este una, din punctul meu de vedere, și de constituționalitate.
Deci o săptămână la comisii, pentru a rezolva această problemă, pentru că Grupul USR susține ordonanța de urgență așa cum a fost ea trimisă de către minister, însă nu susține amendamentele care au fost trecute pe la Senat.
Vă rog frumos, nu vă bateți joc de clădirile de patrimoniu din București!
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Domnule Mihaiu, sunteți lider sau vicelider?
## **Domnul Radu-Nicolae Mihaiu**
**:**
cunoscător care impune, însă unele probleme, unele îndoieli, pentru argumentele pe care o să le dezvolt.
E adevărat că misiunea Parlamentului este să voteze legi, să voteze inclusiv proiectele de aprobare a ordonanțelor de Guvern, simple, de regulă, de urgență, pe care le adoptă Guvernul, însă trebuie să facă acest lucru în termeni constituționali și în termenii normelor de tehnică legislativă.
Constituția spune că Parlamentul aprobă ordonanța de urgență.
În niciun caz și de nicăieri nu rezultă că Parlamentul poate să îmbogățească conținutul proiectului și al ordonanței cu prevederi care n-au fost în corpul ordonanței inițial, cu prevederi pe care Consiliul Legislativ nu le-a avizat, cu prevederi pe care ministerele avizatoare nu le-au avizat, cu prevederi care, în acest fel, încalcă grav principiul transparenței, încalcă grav rolul Consiliului Legislativ.
Am invocat aceste aspecte în comisie, am spus că se încalcă inclusiv principiul unității de reglementare, consacrat de art. 14 din Legea nr. 24/2000.
Mi s-a răspuns că noi nu suntem curte constituțională. Vă mărturisesc că în aceste momente nici n-aș vrea să fim curte constituțională...
Vă mulțumesc.
...dar nu ne putem transforma într-o autoritate care...
Mulțumesc, doamnă!
...votează, cu ochii închiși, un act normativ profund neconstituțional...
Mulțumesc.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
...prin partea a doua a sa. Mulțumesc.
Nu.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Mulțumesc. Doamna Vedinaș Verginia. Vă rog.
După!
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
## Domnule președinte, Distinși colegi,
Aș începe prin a răspunde unei remarci pe care ați făcut-o, domnule președinte, cu un aer de superioritate, care este justificat de poziția pe care o ocupați, dar și de
Și vă asigur, cu toată sinceritatea, că n-am avut nici măcar puțină doză de malițiozitate, ba din contră, am fost foarte condescendent cu un coleg care a venit pentru prima oară la microfon.
Mulțumesc.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Eu așa am simțit-o! Îmi cer scuze dacă nu e așa!
Domnule Rodeanu, doreați să spuneți ceva?
Da, domnule președinte. Vă mulțumesc. Vin în întâmpinarea celor spuse mai devreme de colegul meu.
Considerăm că această ordonanță de urgență reprezintă interesele statului român. Avem nevoie să rezolvăm problema de mobilitate militară și de infrastructură critică identificată de către MApN și finanțată prin PNDL.
Suntem de acord cu proiectul de ordonanță de urgență care a ajuns în Parlament, dar, totodată, sesizăm un context de neconstituționalitate care planează asupra raportului, în momentul de față, la Camera Deputaților. Adică amendamentele de la Senat introduse, vizavi de riscul de seism și toate celelalte, pot provoca o analiză din care să rezulte neconstituționalitatea proiectului de lege.
Ceea ce solicităm noi este retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a proiectului, și pentru reanalizarea acestor aspecte.
Și, pentru asta, vă rog să luați cunoștință de propunerea mea.
Vă mulțumesc.
Bun.
Am avut la început un vot pentru scoaterea de pe ordinea de zi.
Vă rog să vă pregătiți cartelele și tabletele.
Vot pentru retrimiterea la comisii, o săptămână, a PL-x 65/2025.
Vot, vă rog.
124 de voturi pentru, 134 de voturi contra, un coleg care nu votează.
Rămâne pe ordinea de zi și continuăm dezbaterile. Doamna Vârgă Mariana.
## **Doamna Mariana Vârgă:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Această ordonanță pentru care se cere aprobarea, prin lege, cred că este un atac la bugetul de stat al României.
Noi ne pregătim acum să reparăm și să modernizăm niște drumuri, pentru a putea permite trupelor străine și forțelor militare multinaționale și naționale să traverseze, să tranziteze teritoriul României. Un lucru aparent bun, dacă nu s-ar pune problema ca această finanțare, pentru această reabilitare, să se facă din bugetul de stat al României.
Întrebarea noastră este: în condițiile în care România cotizează la bugetul Uniunii Europene cu aproape 3% din PIB pentru cheltuieli de apărare, în condițiile în care ne împrumutăm acum miliarde de euro, cu dobândă, pe care nimeni n-o știe, pentru înarmare, în aceste condiții în care România, astăzi, apără granița Europei și efortul comun de apărare trebuie să se vadă din partea statelor Uniunii Europene, vi se pare normal ca tot România, din bugetul de stat, să suporte aceste cheltuieli?
Noi ne opunem la acest proiect de lege și solicităm ca aceste drumuri să fie reabilitate cu fonduri finanțate, pentru mobilitate militară, de la Uniunea Europeană.
Mulțumesc.
Domnul Roman Florin, Grupul PNL.
## Mulțumesc, domnule președinte.
O să fac câteva scurte precizări, în calitate de președinte al unei comisii de raport, care s-a exprimat pe acest proiect de lege.
Avem un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe.
În procedura parlamentară putem să-i dăm raport de adoptare sau raport de respingere sau, așa cum ne conferă Constituția, avem dreptul de a veni cu amendamente și de a face modificări.
Am fost surprins să aud din partea unei doamne pe care chiar o respect și e un bun constituționalist, care, în fiecare zi, în Comisia pentru administrație, vine cu propuneri de modificare, de multe ori bune – chiar dacă este din opoziție, au și trecut, pentru că sunt bune –, să ne spună că Guvernul ar trebui să fie cenzor al Parlamentului.
Nu e așa, stimată doamnă, și ar încălca exact ceea ce dumneavoastră susțineți în interiorul comisiei, de foarte multe ori, când v-am încurajat să veniți cu aceste amendamente și, dacă îmi amintesc bine, chiar săptămâna trecută v-am trecut amendamente, deși sunteți reprezentant al opoziției. Ce e bun e bun! Asta nu înseamnă că s-a stricat ceva. Dimpotrivă, de asta le-am adoptat, pentru că am zis că s-a făcut un lucru bun.
Și, pentru corectitudine, trebuie să vă amintiți că l-am întrebat, în timpul dezbaterilor, pe reprezentantul Guvernului, explicit, dacă susține amendamentul și forma venită de la Senat, iar reprezentantul Guvernului a declarat – și e înregistrat pe stenograme – că susține acel amendament și solicită un raport de adoptare, în forma venită de la Senat.
Am făcut aceste precizări pentru că... Eu înțeleg să facem politică, dar cred că e important să respectăm și adevărul, așa cum a fost.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Domnule Szabó Ödön, vă rog.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Replică, domnule președinte! Replică! S-a referit la mine! M-a și privit! Chiar dacă nu mi-a pronunțat numele...
Domnul Szabó Ödön. Vă rog.
## **Domnul Szabó Ödön:**
Stimate domnule președinte,
## Stimați colegi,
Ca să preîntâmpin un drept la replică, spun că dreptul la replică se dă doar dacă au fost aduse jigniri sau lucruri ofensatoare. Ceea ce nu se întâmplă.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Au fost aduse jigniri!
În momentul de față, haideți să le spunem lucrurilor pe nume!
Dreptul Parlamentului de a interveni pe o ordonanță de urgență nu a fost și nu este oprit de către nicio decizie a Curții Constituționale și nici de Constituție.
Într-un singur moment, și anume pe o singură procedură există o reglementare care spune că trebuie să ai o marjă de mișcare restrânsă a Parlamentului, și anume atunci când președintele retrimite, spre rediscutare, în Parlament o inițiativă legislativă și, în adresa respectivă, poate fi regândită doar pe adresa retrimiterii președintelui.
În rest, intervenția legislativă poate fi clară, concisă, din partea ambelor Camere. Bineînțeles, dacă o Cameră intervine după prima Cameră, atunci limitele acesteia din nou sunt... să nu schimbe fundamental partea care a fost aprobată în prima Cameră.
Deci eu cred că aceste lucruri sunt clare.
Totuși, un abecedar al adoptării inițiativelor legislative, în Parlament, ar trebui să fie la toată lumea, după cel puțin 3 luni de zile.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Dar nu strică absolut deloc o asemenea dezbatere, că ne mai updatăm cu prevederile constituționale și regulamentare. Domnul Dumitru Alexandru...
Nu am ochelarii la mine... Domnul Dimitriu.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
## Dragi colegi,
Eu sunt de acord, poți să intervii, prin legea de aprobare, pe ordonanță, aici nu este o problemă, însă avem o limitare din perspectivă constituțională când vine vorba ce urmează să adăugăm prin această lege de aprobare. Și ai art. 14 din Legea nr. 24/2000, care reprezintă legea cu privire la tehnica legislativă, care este încorporată în blocul de constituționalitate, deciziile Curți Constituționale fiind foarte clare în acest sens, și spune în felul următor: avem o unitate de reglementare.
Cu alte cuvinte, dragi colegi, nu putem, dacă vorbim despre mere într-o lege, să începem să reglementăm și prunele, și gutuile și așa mai departe.
Aici, din nefericire, suntem într-o astfel de situație, pentru că, deși vorbim despre fonduri destinate construcțiilor militare și investiții de așa natură, ajungem să modificăm și urbanismul.
Cum este posibil să modifici în felul acesta reglementări urbanistice? Și nu că le modifici, aduci o mică modificare, ci pur și simplu schimbi total arhitectura urbanistică, în momentul în care consideri că este posibil să se dea în mod tacit, mare atenție!, în 15 zile, un aviz. Adică, Cultura, dacă vorbim despre bunurile de patrimoniu cultural, Cultura, dacă tace, în momentul acela curg cele 15 zile și brusc ai aviz de la Cultură.
Așa ceva nu este constituțional, dragi colegi, și de aceea am și solicitat trimiterea către comisii.
Din păcate, văd că nu ați vrut s-o faceți.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Trecem la dezbaterea pe articole.
Doamnă deputat, vă reamintesc, pentru că știu că sunteți extrem de scrupuloasă când vine vorba...
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Scurt!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
...de articole și de regulament, și vă spun, fără malițiozitate, deloc, că nu aveți niciun temei pentru a fi la acel microfon pentru drept la replică.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Nu e corect.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Intervenția dumneavoastră nu are la ce să se refere, pentru că cei dinaintea dumneavoastră nu v-au jignit, nu v-au pomenit numele și nu aveți dreptul la replică, pentru că referirea la dumneavoastră n-a fost negativă, directă și jignitoare.
Mulțumesc.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Ba da, a fost jignitoare!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Trecem la dezbaterea pe articole.
Raportul comisiilor conține trei amendamente respinse. Dacă se susțin?
Vă rog, amendamente respinse.
## Domnule președinte,
Dragi colegi,
Aș vrea să fac mai întâi precizarea că, într-adevăr, am mai făcut un amendament, care s-a admis, la comisie. Domnul președinte nu l-a menționat, dar nu este nicio problemă.
Îi mulțumesc pentru aprecierile pe care le-a făcut...
Păi, parcă erați nemulțumită de aprecieri!
...în ceea ce mă privește.
Păi, da, dar au fost și dezaprecieri și aprecieri.
Mulțumesc.
Și critici și aprecieri.
Haideți să susțineți amendamentul respins, vă rog!
Cele trei amendamente pe care le-am formulat, domnilor colegi, pornesc de la ceea ce am spus mai înainte. Parlamentul are voie să facă amendamente, dar în corpul ordonanței. Constituția spune că se aprobă ordonanța. Dacă aduce niște modificări, cum a spus și colegul de la USR, modificările trebuie să respecte acel principiu al unității de reglementare.
Or, amendamentele mele vizează, în esență, modificarea primului articol, care să se armonizeze cu celelalte amendamente de eliminare a celor două articole, art. II și art. III, prin care se adaugă în corpul ordonanței, încă o dată spun, acte normative care n-au legătură, dar nu numai asta e grav – n-au fost avizate de Consiliul Legislativ! Și există, uite atât, o jurisprudență a Curți Constituționale care declară neconstituționale actele normative care n-au primit avizul Consiliului Legislativ.
Cum s-a mai exprimat aici, Legea nr. 24/2000 este Constituția, face parte din blocul de constituționalitate în materie de legiferare.
De aceea, vă rog să uitați din ce partid faceți parte și să votați și să primiți argumentele mele cu toată bună-credința; eu am uitat când am venit aici, cu toată bună-credința profesorului care nu vrea decât să vă îndemne să nu comitem astfel de barbarii legislative.
Dacă o faceți, este responsabilitatea fiecăruia.
Mulțumesc.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Vă mulțumesc.
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
N-a prezentat niciun amendament. Ce supunem la vot?
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Doamnă...
doamnă Vedinaș...
Stimată doamnă...
Stimată doamnă...
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Am spus că amendamentele mele vizează eliminarea punctelor din ordonanță. De eliminare a punctelor din ordonanță.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Doamnă... cu mine vorbiți, vă rog.
## **Doamna Verginia Vedinaș**
**:**
Să supună la vot amendamentele respinse.
Mulțumesc. Ați vorbit... cumva. Bun.
Stimați colegi, amendamente respinse. Le luăm pe rând. Marginal 1.
Vot, vă rog.
139 de voturi contra, 122 pentru. Rămâne respins. Marginal 2, amendamente respinse. Vot, vă rog.
140 de voturi contra, 125 pentru, o abținere. Și, în final, amendamente respinse, marginal 3. Vot, vă rog.
143 de voturi contra, 122 pentru, o abținere. Respins.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
2. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Londra la 13 noiembrie 2024; PL-x 62/2025; procedură de urgență.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Doamnă Matichescu, vă rog.
Bună ziua!
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Londra, la 13 noiembrie 2024
În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Marii Britanii și Irlandei de Nord privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Londra la 13 noiembrie 2024.
Proiectul vizează crearea cadrului juridic general în vederea consolidării cooperării în domeniul apărării între cele două părți, în concordanță cu legislațiile naționale și cu obligațiile internaționale asumate de către acestea, pe baza principiilor egalității, reciprocității și interesului reciproc. Acordul conține prevederi referitoare la definiții, scop și principiile cooperării, autorități desemnate, punere în aplicare și planificare, domenii de cooperare, statutul personalului, utilizarea facilităților și a zonelor, dreptul de proprietate, aspecte legate de muncă, cooperarea cu terți, probleme de mediu, protecția informațiilor clasificate, aspecte financiare, pretenții, soluționarea diferendelor, amendare și prevederi finale.
Conform dispozițiilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Conform dispozițiilor art. 62, 64 și ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat, în ședința din 11.03.2025, și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Londra la 13 noiembrie 2024.
Mulțumesc. Nefiind amendamen...
La dezbateri generale, domnul Oltenașu Sorin, Grupul SOS.
Dragi colegi,
Am observat că lipsește fix Acordul de cooperare dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Nu putem cunoaște conținutul acestuia și nu putem vota în consecință.
Ca urmare a acestui fapt, Grupul SOS România se va abține.
Mulțumesc.
Domnul Corendea, Grupul AUR.
## **Domnul Cosmin-Ioan Corendea:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Ei bine, doar ratificăm după ce am semnat.
Acordul este în principiu bun, dacă se respectă regulile Alianței Nord-Atlantice, al cărei membru suntem.
Să nu se mai audă în spațiul public că AUR are ceva cu vreo afiliere europeană sau euroatlantică.
Însă ce aș vrea să precizez aici este că data la care a fost semnat acest acord coincide foarte mult cu data la care domnul fost președinte Klaus Werner Iohannis a avut o ședință a CSAT.
Încă așteptăm foarte curioși, atât noi, cât și toată opinia publică, publicarea acelor decizii ale CSAT din 2024, așa cum au promis, sper, nu doar de campanie electorală, ci real, la prima ședință a CSAT din 2025, să vedem și noi, într-adevăr, care este conținutul.
Vă mulțumesc.
Le reamintesc colegilor care, poate, nu înțeleg, dar, atunci când un proiect se dezbate în procedură de urgență, din partea grupurilor parlamentare vorbește un singur vorbitor.
Așadar, domnule Fabian-Cristian Radu, nu mai puteți interveni.
Domnul Rodeanu, Grupul USR.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Intervin doar cu o scurtă precizare către colegii de la SOS. Textul tratatului a fost pus la dispoziția tuturor parlamentarilor membri ai Comisiei pentru apărare, în momentul dezbaterii acestui proiect și al întocmirii raportului. Colegii dumneavoastră au...
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
La POT...
Și la POT? La POT.
Îmi cer scuze, e vorba de Partidul Oamenilor Tineri. De POT.
Deci colegii dumneavoastră au primit textul tratatului, iar pe baza acestui document a fost întocmit și raportul comisiei. Vă mulțumesc.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
4. Proiectul de lege privind instituirea zilei de 15 iunie ca
Ziua Banatului Montan; PL-x 82/2025.
Din partea inițiatorilor, doamna Mihalcea Silvia. Vă rog.
## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege supus dezbaterii, după cum îi spune și titlul, se referă la instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan.
Data de 15 iunie, data aleasă de noi, se referă la personalitatea lui Eftimie Murgu, om politic de valoare, pașoptist de frunte, profesor și filosof. La data de 15 iunie 1848, el a fost ales drept suprem căpitan al Banatului Montan, moment în care năzuințele bănățenilor de libertate și unitate au fost exprimate clar și ferm.
Banatul Montan este despre diversitate naturală, despre multiculturalism, despre tradiții și datini din vechime, dar și despre oameni harnici, reprezentați aici de un grup de tineri, pe care doresc să-i salut și să le urez bun venit la plenul Camera Deputaților!
Noi credem că instituirea unei... ( _Aplauze.)_
Noi credem că instituirea unei sărbătoriri anuale va fi o celebrare a identității istorice, va duce la creșterea acelui sentiment de mândrie locală și națională și va contribui la o mai bună valorizare a patrimoniului cultural, istoric și turistic.
Vă mulțumesc.
Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, vă rog, raportul.
Mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege amintit.
Suntem Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Consiliul Legislativ – aviz favorabil.
Consiliul Economic și Social – aviz nefavorabil. Guvernul, prin punctul de vedere, apreciază că „Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.
În conformitate cu prevederile art. 62 și 133 din regulament, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședința din 31 martie 2025.
În urma examinării, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare, cu amendamente admise, prevăzute în anexa la prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Intervenții din partea grupurilor, domnul Ionescu Tudor, SOS.
## **Domnul Tudor Ionescu:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Grupul deputaților Partidului SOS România va vota pentru instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului de Munte.
Așa cum avem Ziua Bucovinei, Ziua Dobrogei, putem avea și Ziua Banatului de Munte.
Am văzut că inițiatorii, în expunerea de motive, în mod ciudat, nu au vorbit despre faptul că Eftimie Murgu a militat pentru recunoașterea limbii române ca limbă oficială în tot Banatul.
În schimb, inițiatorii vorbesc despre contribuția acestei sărbători, viitoare noi sărbători instituite, la un soi de mândrie locală.
Acum, eu spun în felul următor: să avem grijă ca această mândrie locală să nu fie exacerbată și să nu se ajungă la niște tendințe centrifuge, regionaliste și autonomiste.
Partidul SOS România, ca partid naționalist de opoziție parlamentară – principala noastră grijă este apărarea art. 1 din Constituție, a caracterului unitar și național al statului român.
De aceea, principala noastră grijă este unitatea națională. Vom vota pentru. Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Domnul Miclăuș Samuel, Grupul AUR.
Iertați-mă, vin Paștile...
Da, Miclău. E nume din Caraș.
Miclău.
## **Domnul Samuel-Virgil Miclău:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Și Grupul AUR va vota acest proiect de lege, pe care l-am și semnat în calitate de inițiator, și asta arată că putem și să discutăm cei din opoziție cu cei de la putere, atunci când este cazul.
Propunerea este ca data de 15 iunie să fie declarată Ziua Banatului Montan, în onoarea Adunării Naționale de la Lugoj din 1848. La această dată, Eftimie Murgu a fost ales căpitan suprem al Banatului.
Vă reamintesc că bustul lui Eftimie Murgu este la intrarea în Parlament.
Pe lângă trecutul istoric remarcabil, Banatul Montan este și o comoară naturală.
Vă reamintesc de Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Cheile Nerei, Cazanele Dunării sau lacurile glaciare din munții Țarcu.
Instituirea acestei zile ar recunoaște contribuția Banatului Montan la istoria națională și ar promova patrimoniul cultural al regiunii.
Vă mulțumesc.
Domnul Matieș.
## Mulțumesc mult.
Cred că n-o să aveți de unde da mielul, domnule președinte, pentru că România e blocată din cauza pestei micilor rumegătoare.
La fel, avem o problemă cu cei din...
Și dacă vă pocesc numele și vă aduc mielul, ce ziceți?
Cred că n-aveți de unde, că instituțiile statului...
Hai să vedem!
...instituțiile statului – ANSVSA-ul are grijă...
Hai cu Banatul Montan, nu cu mielul!
## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**
...are grijă să închidă și să distrugă firmele românești.
Da, Banatul Montan. Foarte bine, sărbătorim oamenii din acea zonă, care aveau niște meserii, erau păstori din zona montană.
Din păcate, în momentul acesta, instituțiile statului... ANSVSA-ul reușește să depopuleze, prin metodele comuniste pe care le aplică, să depopuleze zona montană. Și avem deja două județe – Bihorul și Aradul – închise, avem deja o carantină la nivel național, avem deja probleme create de ANSVSA.
Domnilor, dacă continuăm așa, sincer, domnule președinte, chiar n-o să aveți de unde da mielul.
Banatul Montan, despre asta era vorba. Domnule Isac, vă rog.
## **Domnul Marius-Adrian Isac:**
Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,
Proiectul de lege pe care astăzi îl dezbatem, privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan, are un rol simbolic, dar nu lipsit de relevanță. El vine ca o formă de recunoaștere oficială a identității și specificului acestei regiuni, cu o istorie, o cultură și un patrimoniu aparte.
Banatul Montan, ca diversitate, este deosebit. Peisajele naturale impresionante și tradițiile păstrate vii de comunitățile locale merită un moment anual de celebrare.
Ziua de 15 iunie devine, astfel, un reper anual pentru comunitățile din zonă, un prilej de a-și reafirma apartenența, de a promova cultura locală și de a încuraja un sentiment de coeziune.
Pe această cale, aș vrea să le mulțumesc colegilor din zonă, din toate partidele politice, pentru susținere. Vă mulțumesc.
Domnul Vela.
Doamnelor și domnilor deputați, Onorat Parlament,
Pentru că vorbim de Banatul Montan, unde sunt mulți fermieri crescători de oi, pentru că a venit vorba de un miel făcut cadou de președinte, îl oferim noi, parlamentarii din Banatul de Munte.
Dincolo de ce s-a spus despre acest proiect, eu doresc..., înainte de a vă mulțumi că îl susțineți și îl veți vota, faptul că Banatul de Munte este o zonă binecuvântată de Dumnezeu. Este, dacă vreți, un fel de Elveție a României.
Pentru că în această vară poate nu mulți dintre dumneavoastră v-ați făcut program de vacanță sau de excursii, vă ofer, pe scurt, 10 argumente:
– Morile de apă de la Rudăria – este o rezervație mulinologică sub egida UNESCO;
– peștera Comarnic – una dintre cele mai spectaculoase din țară, peste 6 kilometri lungime;
– salba de lacuri de pe Semenic – Secu, Văliug Crivaia și Trei Ape, o zonă mirifică;
– Muzeul Locomotivelor cu Abur din Reșița – un loc în care veți găsi istoria României din punct de vedere tehnic;
– Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița, care este o copie la scară mică a Teatrului din Viena;
– zona balneară Herculane, cunoscută încă din perioada romană, habsburgică;
– Cât și Rezervația Domogled – Valea Cernei;
– cascada Bigăr, catalogată de către National Geographic ca una dintre cele mai frumoase din lume;
– Cheile Nerei – 22 de kilometri, fiind o zonă extraordinară, o parte a României, pe o lungime de 22 de kilometri, unde puteți să găsiți tot ce vă poate oferi natura;
– calea ferată Oravița – Anina – funcțională, cea mai veche, frumoasă și spectaculoasă...
V-aș ruga să concluzionați.
...cale ferată montană din țară;
– și Clisura Dunării – cel mai lung și frumos defileu din Europa.
Pe lângă aceste 10 motive, credeți-mă că aveți multe, multe argumente, indiferent de opțiuni politice, de doctrine...
Mulțumesc.
...de partide, să veniți în Banatul de Munte, unde vă vom fi gazde și noi...
Mulțumesc.
## **Domnul Ion-Marcel Vela:**
...și colegii de la minoritățile naționale.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Mulțumesc.
Vă reamintesc tuturor că BN nu vine de la Banat, ci de la Bistrița-Năsăud – și chiar avem zonă de munte.
Mulțumesc tuturor celor care s-au oferit să-mi aducă mielul.
Avem și în Bistrița de unde.
Vă rog.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
L-am auzit acum pe domnul Vela spunând că este o adevărată Elveție a României. Eu, ca argeșean, confirm, absolut superb! Dar domnul Vela, alături de cei din PNL și din PSD, au condus acest județ 35 de ani și, oameni buni, ne rupem mașinile pe acolo!
Deci, dacă vreți să faceți ceva pentru zona aia, măcar acum, după 35 de ani...
, apucați-vă de muncă!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Domnul Bouda.
Vă chemai.
Ștefan Bouda
#43977## **Domnul Ștefan Bouda:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Și eu sunt din Banatul de Munte. Sunt la primul mandat.
Vă mulțumesc pentru sprijin.
I-m auzit și pe colegii de la AUR, i-am auzit și pe colegii de la POT, și sper ca acest proiect să fie votat în unanimitate.
Și, cum a spus domnul Vela mai devreme, veniți în Banatul Montan!
Și, dacă tot veniți acolo, să știți că există și o mică parte de cehi, care sunt autentici, care vorbesc limba lor de sute de ani și care sunt gazde extraordinare. Și asta pot să confirme cei care vin din Cehia, cu zecile de mii pe an, la noi.
Așa că vă aștept acolo și sper să fim gazde cum se cuvine.
Iar, pe de altă parte, sigur, avem și noi problemele noastre. Domnule Vela, avem un mic drum acolo, de 3 kilometri. Cel puțin la mine acasă, nu prea pot ajunge.
Dar asta este viața și sunt convins că se va rezolva. Sunt mici probleme cred că în orice comunitate.
Vă mulțumesc din suflet pentru că sprijiniți, astăzi, aici, Banatul și oamenii de acolo. Mulțumesc mult.
Așadar, începem cu răspunsurile la întrebări. Din partea Ministerului Transporturilor... _(Vociferări.) (Discuții la prezidiu cu domnul deputat Ilie Toma.)_ Sau... stați puțin!
Din partea Ministerului Educației, domnul secretar de stat Daragiu...
**Domnul Ilie Toma**
Ștefan Bouda
#45304**:**
Dar nu sunt eu aici?
Păi, sunteți, dar trebuie să vină domnul secretar de stat!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Doamna Vedinaș.
**Domnul Ion-Marcel Vela**
**:**
Mi-a pronunțat numele.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Dacă mai veniți la microfon, să știți că o să dați tuturor parlamentarilor miei. Și venim toți în Banatul Montan.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Domnule președinte,
O mică chestiune, o mică rectificare.
S-a tot făcut referire că s-a vorbit de către un reprezentant de la POT.
Nu, domnul Oltenașu este reprezentant și membru al Partidului SOS România, da? Ca să nu rămână confuzie.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Ca să nu mai fim confuzați, este ora 17:00, trecut de fix. Îl invit...
Îl invit pe domnul Drulă să țină sesiunea de întrebări și interpelări.
PAUZĂ
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Declar deschisă a doua parte a ședinței de astăzi, dedicată primirii răspunsurilor la întrebările adresate membrilor Guvernului, precum și prezentării interpelărilor.
Vor fi două secțiuni.
Începem cu răspunsurile, de la microfon, din partea reprezentanților Guvernului, pentru întrebări. Și, după ce se încheie toate aceste răspunsuri la întrebările deja adresate, vom trece la interpelări.
Există o listă cu 34 de colegi înscriși la interpelări. Mai mulți dintre ei au mai multe interpelări, dar se poate susține una singură.
**Domnul Ilie Toma**
**:**
Dar este, mi-a dat răspunsul! Este!
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## A, am înțeles!
Păi, nu, trebuie să vă răspundă întâi la întrebare, în 3 minute...
**Domnul Ilie Toma**
**:**
Mi-a răspuns!
Domnul secretar de stat Săvoiu va răspunde domnului deputat Toma Ilie la o întrebare care are tema: „Carosabil degradat DN7 și A1”.
Domnule secretar de stat,
Aveți 3 minute pentru a răspunde acestei întrebări.
**Domnul Ionuț-Cristian Săvoiu** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**
## Bună ziua!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Răspunsul la întrebarea nr. 1.
După cum se știe, ca urmare a fenomenului înghețdezgheț – umiditate foarte ridicată, temperaturi scăzute –, apar astfel de situații în carosabil. Gropile mari și adânci sunt reparate în urgența 1, pentru a nu pune în pericol siguranța participanților la trafic.
De asemenea, intervențiile sunt planificate în funcție de condițiile meteo, pentru a asigura durabilitatea acestor reparații.
Răspunsul la întrebarea nr. 2.
Monitorizarea rețelei de autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale aflate în administrarea CNAIR se realizează prin direcțiile regionale de drumuri și poduri, secțiile de drumuri naționale, secțiile de întreținere autostrăzi și cu districtele din subordine.
La întrebarea nr. 3.
Anual, în perioada 1 septembrie – 31 octombrie, se desfășoară program de punere în ordine a părții carosabile.
Este important de menționat că implementarea acestor măsuri la scară largă necesită timp și buget considerabil. CNAIR are ca obiectiv achiziționarea celor mai bune servicii, lucrări de întreținere a părții carosabile, astfel încât utilizarea acestora să conducă la o îmbunătățire a infrastructurii rutiere.
Mulțumesc.
Acum, autorul întrebării, dacă dorește să intervină cu precizări și comentarii, fără să depășiți două minute, după care domnul secretar de stat poate să revină două minute. E un dialog aici, un dialog între Parlament și Guvern. Vă rog, domnule deputat.
N-o să mai revină, că suntem cu toții strânși de timp și trebuie să ajungem la comisii.
În primul rând, îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru că a răspuns prompt, deși, cum mă știți, eu sunt mai vocal și spun problemele pe șleau.
Eu vă spun, din teren, trecând pe acolo și de două ori pe săptămână, pe acea porțiune de drum, da, într-adevăr, s-au remediat. Erau niște probleme apărute pe partea carosabilă, și de o parte, și de alta – s-au remediat. Îi felicit că au răspuns întocmai și la timp.
Ce vreau să le recomand dânșilor, ca să nu mai ajungem în astfel de situații.
Să trimită periodic, să aibă efectiv o echipă care să verifice starea carosabilului tot timpul, pentru că apar – nu știu – diverse fenomene naturale de care noi nu țineam cont până acum. Clima e, clar – nu știu cum să o numesc –, în schimbare profundă, nu mai există anotimpuri foarte clare și atunci sunt, clar, diferențe mari de temperatură, de la zi la noapte, de la o zi la alta, și se creează astfel de probleme.
Încă o dată, îi felicit pentru răspunsul profesionist, dar nu atât pentru lucrările pe care le-au făcut în teren, pentru că au salvat multe... poate chiar vieți omenești și, mai mult decât atât, au salvat și anumite costuri care necesitau la reparația mașinilor.
Vă felicit. Țineți-o tot așa!
Însă, repet, sunt cu ochii pe dumneavoastră.
Vă rog, încă o dată, constituiți acea echipă care să controleze cât mai des posibil starea carosabilului. Vă mulțumesc.
Dacă domnul deputat dorește să expună, în două minute, întrebarea? Așa e procedura, de fapt. Deputatul revine două minute și expune ce a întrebat, primește răspunsul de la Guvern. E un schimb în două etape.
Domnul deputat Bara?
Nu este.
Nu.
Vă rog, domnule subsecretar de stat, atunci dați răspunsul.
## **Domnul Marian Daragiu** _– subsecretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,
Referitor la întrebarea deja adresată, Ministerul Educației și Cercetării implementează componenta 15, în educație, care cuprinde șapte reforme și 18 investiții, ce beneficiază de o alocare financiară totală de 3,5 miliarde de euro.
În cadrul celor 17 investiții, Ministerul Educației și Cercetării nu gestionează investiția nr. 1. Celelalte investiții au fost încheiate ca urmare a celor 6.463 de contracte de finanțare, cu o valoare totală de 3 miliarde 222 de milioane.
Din punctul de vedere al progresului de investiții, cele mai avansate sunt apelurile de proiecte lansate în anul 2022, respectiv I16, digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului.
De asemenea, într-un stadiu avansat se află și investițiile I9, I11, 13, 14, care au făcut obiectul apelului pentru dotarea unităților de învățământ preuniversitar, unde sunt 2.538 de proiecte în derulare pentru dotarea celor 5.846 de școli și unități conexe.
Dacă-mi permiteți, o să spicuiesc, ca să nu citesc absolut tot răspunsul. Este unul...
Vă rog, aveți 3 minute.
E important pentru domnul parlamentar să-i dați un răspuns cât mai complet.
OK!
Și eu vă mulțumesc. Domnule secretar de stat, doriți o revenire sau nu? Nu.
Bun.
Trecem la următoarea întrebare, adresată de domnul deputat Bara Nicolae-Adrian, către Ministerul Educației și Cercetării.
Domnul subsecretar de stat Marian Daragiu.
Tema întrebării este „Solicitare privind stadiul implementării proiectelor finanțate prin PNRR din domeniul educației”.
Domnule subsecretar de stat, numai o secundă, că aici e o mică chestiune procedurală!
Aveți timp.
De asemenea, într-un stadiu avansat se află investițiile 9, 11, 13, 14.
Au fost, de asemenea, recepționate și livrate 533 de microbuze electrice achiziționate de consiliile județene pentru asigurarea transportului elevilor în comunitățile care au cea mai mare nevoie, iar restul, până la 1.135 de microbuze, vor fi livrate până la finalul lunii septembrie 2025.
Componenta C15 educație, ca și alte componente din PNRR, se află în implementare de câțiva ani și beneficiază de primele rezultate care sunt promovate în mod transparent în spațiul public, pe multiple căi de comunicare, pe platforme de informare cu multiple secțiuni de căutare a unor informații punctuale de interes.
De asemenea, având în vedere faptul că, în baza acordului încheiat cu Ministerul Educației și Cercetării, unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării, instituție publică aflată în subordinea ministerului, asigură implementarea investițiilor din reforma 4, investiția 13 – echiparea laboratoarelor de informatică din unitățile de învățământ profesional și tehnic și investiția 14 – echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic, reforma 5, investiția 9 – asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ și reforma 6, investiția 11 – asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele, respectiv atelierele școlare ale Planului național de redresare și reziliență.
Nivelul de execuție bugetară pentru componenta PNRR, destinată educației, procesul de cheltuire a banilor din PNRR este unul aflat în plină dinamică și se regăsește pe site-ul ministerului.
La nivel de program au fost propuse modificări asupra indicatorilor și termenelor investițiilor.
De asemenea, lista proiectelor poate fi filtrată pe criterii, precum apelul de proiecte, județ, localitate, mediu rural, unități de învățământ.
Mulțumindu-vă pentru colaborare, vă asigur, stimate domnule deputat, domnule președinte, de toată considerația.
## Și eu vă mulțumesc.
Domnul deputat Bara, dacă dorește să revină? Nu.
Urmează, de la Ministerul Economiei, două întrebări, pentru care este prezent domnul Marius Viorel Poșa.
O să încep cu întrebarea adresată de domnul deputat Emanuel Ungureanu.
Pentru început, dacă domnul Ungureanu dorește să reamintească, pe scurt, subiectul întrebării?
Nu.
Atunci, vă rog, domnule subsecretar de stat, să îi dați răspunsul.
**Domnul Marius Viorel Poșa** _– subsecretar de stat_
_în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului_ **:**
Mulțumesc, domnule vicepreședinte.
Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Secretariatul General al Guvernului: „Ce îl recomandă pe domnul Petrică Șușcă să fie consilierul dumneavoastră și membru în Consiliul de administrație la compania Plafar”, vă comunicăm următoarele.
Răspunsul este din partea domnului ministru.
Cu privire la numirea domnului Petrică Șușcă în Consiliul de administrație la Societatea Națională „Plafar” S.A., Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și
Turismului vă informează că, anterior acestei nominalizări, societatea în cauză rămăsese fără niciun membru în Consiliul de administrație, iar mandatul directorului general încetase, de drept, în data de 21.01.2025.
În urma multiplelor solicitări din partea acționarului minoritar, Fondul Proprietatea, și ținând cont de situația critică de la nivelul societății, respectiv situația terenurilor de la Rast – reprezentanții societății monitorizează activitatea – și, nu în ultimul rând, situația financiară, MEDAT a nominalizat un număr de trei persoane pentru funcția de administrator provizoriu la Societatea Națională „Plafar” S.A., pentru care s-au întocmit documentele și au fost transmise spre analiză la AMEPIP.
În ceea ce privește nominalizarea domnului Petrică Șușcă, vă informez că acesta este absolvent al Facultății de Științe Economice – Secția finanțe-bănci a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a fost 7 ani manager al Spitalului Clinic Județean Cluj. Este un om cu experiență managerială consistentă, într-un mediu dificil și concurențial, cu responsabilitate în fața comunității.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## Vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul, din online, domnului deputat Ungureanu Emanuel, pentru a interveni cu precizări și comentarii, fără a depăși două minute, după care, domnule subsecretar de stat, puteți exercita un drept la replică.
Vă rog, domnule deputat. ## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu**
**:**
Bună ziua! Sper că mă aud bine.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Vă auziți, sigur!
## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu**
**:**
E ciudată această numire a domnului Șușcă. Avizul la AMEPIP se pare că a venit după ce am făcut eu interpelarea. Noi știm – și se știe în spațiul public – că acest domn este prieten cu domnul Dâncu. De aceea i s-a găsit un loc lejer la „Plafar”, pentru că i se pregătește și postul de manager.
Întrebarea mea este foarte simplă și foarte directă. I se pregătește omului lui Dâncu poziția de manager la „Plafar” și miza reală este vânzarea unor terenuri din patrimoniul acestei companii de stat?
Aștept un răspuns.
Vă mulțumesc. Domnule subsecretar de stat.
## Domnule deputat,
Cu tot respectul, nu pot să vă răspund la aceste întrebări, deoarece nu sunt în cunoștință de cauză, dar, în condițiile în care doriți, vă vom răspunde în scris.
## Vă mulțumesc.
Trecem la cealaltă întrebare, adresată aceluiași ministru. Din partea domnului deputat Adrian Giurgiu, întrebarea nr. 414A, cu tema „Plata anticipată și refinanțarea creditelor bancare prin intermediul aplicațiilor de mobile banking”.
Dacă domnul deputat dorește să reia, pe scurt, întrebarea?
Nu.
Vă rog, domnule subsecretar de stat, să-i oferiți răspunsul; la fel, în 3 minute.
c) punerea în circulație, emiterea, acceptarea și monitorizarea instrumentelor de plată.
BNR este instituția responsabilă cu evaluarea notificărilor, în vederea emiterii instrumentelor de plată electronică, inclusiv a celor cu acces la distanță, pe care toți prestatorii de servicii de plată au obligația de a le transmite BNR, împreună cu orice informații, date, documente și declarații necesare, solicitate de BNR în acest sens.
Fișa de produs a instrumentului de plată electronică cu acces la distanță trebuie să conțină, printre altele, informații referitoare la descrierea, caracteristicile funcționale, limitele de tranzacționare și modalitatea de modificare a acestora, după caz, precum și aria de utilizare.
Instrumentele de plată electronică cu acces la distanță sunt definite ca fiind un set de proceduri, care se bazează pe o soluție informatică, de tipul: internet banking, home banking, phone banking, mobile banking, care permit utilizatorului inițierea de operațiuni de plată, în baza fondurilor de care dispune.
Implementarea unui sistem online de plată anticipată/ refinanțare care să permită accesul facil la informații despre costurile și termenii în care să decurgă respectivele acțiuni, integrat într-o platformă accesibilă prin aplicațiile de mobile banking, sunt aspecte care țin de politica comercială a prestatorului de servicii de plată, acestea putând fi implementate doar cu respectarea prevederilor legale în vigoare, inclusiv în ceea ce privește punerea în circulație a instrumentelor de plată electronică, sub stricta evaluare și monitorizare a BNR.
În ceea ce privește respectarea prevederilor legale în vigoare cu privire la protecția consumatorilor, în cazul în care sunt puse la dispoziție produse sau servicii financiare, inclusiv instrumente de plată electronică – carduri sau instrumente de plată electronică cu acces la distanță –, de către prestatorii de servicii de plată, ANPC, prin pârghiile legale pe care le are la dispoziție, se asigură că toți consumatorii sunt complet și precis informați, atât în faza precontractuală, cât și în cea contractuală.
Să finalizați, vă rog!
Da. OK.
## Vă mulțumesc.
Referitor la solicitarea domnului deputat Giurgiu Adrian privind digitalizarea plăților anticipate și a refinanțării tuturor tipurilor de credite, transmisă domnului ministru BogdanGruia Ivan, vă răspundem următoarele.
Regulamentul nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieței financiare și a instrumentelor de plată, denumit în continuare „regulament”, al cărui emitent este Banca Națională a României, stabilește cerințele pentru:
a) autorizarea și monitorizarea infrastructurilor pieței financiare, denumite în continuare IPF;
b) monitorizarea participanților la aceste infrastructuri și a prestatorilor de servicii de plată care emit, pun în circulație și/sau acceptă instrumente de plată pe teritoriul României;
Pe scurt.
Sunt respectați în totalitate termenii contractuali, clienții sunt protejați împotriva practicilor comerciale incorecte și sunt sancționate orice abateri cu privire la prevederile legale. Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Următoarele patru răspunsuri sunt din partea Ministerului Afacerilor Interne, apoi urmează două răspunsuri de la Agenția Națională pentru Sport, două răspunsuri de la Ministerul Mediului și trecem la formularea interpelărilor.
Am primit mai multe întrebări din sală.
Din câte reușesc să-mi dau seama, o să avem timp cu toții să susținem ce avem de susținut. Prima întrebare, către Ministerul Afacerilor Interne, este privind reducerea fenomenului drogurilor la volan, nr. 488A, din partea domnului deputat al PSD Chirilă Virgil Alin. Vă rog, domnule.
## **Domnul Silviu Nicu Macovei** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Domnule deputat,
În legătură cu întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 488A/2025, având ca obiect „Reducerea fenomenului drogurilor la volan”, vă putem comunica următoarele:
Testarea conducătorilor auto pe drumurile publice în vederea stabilirii consumului de substanțe psihoactive este o măsură necesară pentru protejarea siguranței circulației pe drumurile publice, activitate a cărei derulare normală este condiționată de interzicerea conducerii vehiculelor pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către persoane aflate sub influența unor substanțe interzise de lege, cum sunt cele din categoria substanțelor psihoactive, conform art. 336 alin. (2) din Codul penal.
În acest sens, referitor la situația supusă atenției de dumneavoastră, menționăm că aceasta este deja reglementată de legislația în vigoare, respectiv dispozițiile art. 186 teza I din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, potrivit cărora, în cazul accidentelor de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, conducătorii vehiculelor sunt obligați să se supună testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de substanțe psihoactive.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Vă mulțumesc.
Dacă domnul deputat Chirilă dorește să intervină două minute?
Doriți, domnule deputat?
## **Domnul Virgil Alin Chirilă**
**:**
Da.
Deci puteți adresa precizări, comentarii, ce doriți dumneavoastră, timp de două minute, și apoi ministerul vă răspunde tot în două minute, dacă dorește.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Domnule ministru secretar de stat,
## Stimate coleg,
Îți mulțumesc pentru răspunsul foarte bine întocmit și care răspunde la întrebarea pe care am pus-o ministerului dumneavoastră și, totodată, vreau să felicit atât activitatea dumneavoastră, cât și a domnului ministru și a întregului minister.
Totodată, vreau să vă aduc în atenție că mai avem o problemă pe care am întâmpinat-o în România, referitoare la recuperarea amenzilor date cetățenilor străini care tranzitează această țară și cărora, după cum știm, li se cere un act de identitate, pentru a li se înmâna și întocmi procesulverbal contravențional, și dumnealor înmânează, bineînțeles, pașaportul. Pașaport pe care nu este adresa de domiciliu și, atunci, multe UAT-uri din România nu au unde să trimită aceste amenzi, pentru a fi executați silit.
Eu vă mulțumesc pentru toată colaborarea pe care am avut-o cu dumneavoastră și cu ministerul dumneavoastră și am toată încrederea că vom găsi un răspuns la fel de pozitiv, ca și până acum, și la această întrebare, și la această problemă a noastră, a tuturor.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Domnule secretar de stat, mai doriți la această întrebare să reveniți?
La cât de frumos a vorbit...
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Putem merge la următoarea?
Da, sigur. Dar pentru următoarea întrebare trebuie mai întâi să-l întreb pe domnul deputat Brian Cristian – e vorba de întrebarea nr. 321A, „Prevenirea și combaterea violenței la evenimente sportive” – dacă dorește să readucă aminte, de la microfon, întrebarea sau mergem direct la răspunsul domnului secretar de stat.
Direct la răspuns, ca să fim și mai eficienți.
Vă rog, domnule secretar de stat Macovei, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule deputat,
În legătură cu întrebarea dumneavoastră, „Prevenirea și combaterea violenței la evenimentele sportive”, vă putem comunica următoarele:
Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței, cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu modificările și completările ulterioare, stabilește obligația, atât în sarcina organizatorilor competițiilor și a jocurilor sportive, cât și a forțelor de ordine angrenate, de a asigura protecția și siguranța spectatorilor, a sportivilor și a oficialilor și de a lua măsuri pentru prevenirea și înlăturarea oricăror incidente ce se pot produce pe traseele de afluire/defluire și în interiorul arenelor sportive, înainte, pe timpul și după terminarea competiției sau a jocului sportiv.
Violența în sport, atât în teren, cât și în afara lui, a ajuns să fie percepută ca o gravă problemă socială, Strategia națională de ordine și siguranță publică 2023-2027 precizând că amploarea evenimentelor și a manifestațiilor desfășurate în spațiul public a solicitat un efort instituțional considerabil pentru menținerea și asigurarea condițiilor de normalitate și legalitate, precum și de asigurare a protecției fizice a cetățenilor și bunurilor acestora.
Propunerile formulate în cuprinsul întrebării de referință vizează, în esență, elemente menite a relaxa cadrul normativ aplicabil, aspect care însă contravine misiunii forțelor de ordine de a depune toate diligențele necesare pentru asigurarea siguranței participanților la competițiile sportive. Mulțumesc frumos.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Și eu vă mulțumesc.
Domnule deputat,
Doriți să faceți precizări sau comentarii la această întrebare?
Nu.
Trecem la întrebarea din partea domnului deputat Giurgiu Adrian, nr. 455A, cu tema „Sesizări la 112 privind furturile de lemn și transporturile ilegale de lemn din România”.
Dacă domnul deputat dorește să reamintească întrebarea?
Nu.
Domnule secretar de stat, aveți cuvântul pentru răspuns.
## **Domnul Silviu Nicu Macovei**
**:**
Citim și răspunsul la întrebare, chiar dacă nu este domnul deputat?
Da, da, da, pentru că suntem în sistem hibrid...
OK. E în regulă!
...conceptul e că e toată lumea aici.
## Mulțumesc frumos.
În legătură cu întrebarea dumneavoastră – „Sesizări la 112 privind furturile de lemn și transporturile ilegale de lemn din România”, precizăm următoarele:
Potrivit informațiilor primite de la Inspectoratul General al Poliției Române, în anul 2024, la nivel național, au fost înregistrate 501 apeluri la nr. 112 pentru sesizarea furturilor de lemn și transporturilor ilegale de lemn. 182 au fost confirmate și 319 neconfirmate. Situația cuprinzând defalcarea pe județe a acestor apeluri la 112 și rezultatele obținute, ca urmare a intervenției polițiștilor la aceste apeluri, sunt prezentate în anexă.
În vederea asigurării unui mecanism eficient de intervenție și gestionare a situațiilor privind sesizările referitoare la transporturi de materiale lemnoase, realizate prin SNUA12, există o cooperare permanentă între Inspectoratul General al Poliției Române, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
De asemenea, la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române sunt inițiate și implementate proiecte, campanii, activități de prevenire a criminalității, în domeniul sus-menționat, în funcție de situația operativă și de prioritățile naționale de intervenție preventivă ale Poliției Române.
Mulțumesc.
Dacă domnul deputat dorește să intervină? Nu.
Prin urmare, trecem la următoarea – și ultimul răspuns – de la Ministerul Afacerilor Interne, din partea domnului deputat Emanuel Ungureanu: „Clarificări privind implicarea angajaților Jandarmeriei Române în activități de mercenariat și măsurile adoptate pentru prevenirea unor astfel de situații”.
Dacă domnul deputat dorește să reia întrebarea? Nu.
Atunci, vă dau cuvântul, domnule secretar de stat, pentru răspuns.
3 minute.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În legătură cu întrebarea dumneavoastră „Clarificări privind implicarea angajaților Jandarmeriei Române în activități de mercenariat și măsurile adoptate pentru prevenirea unor astfel de situații”, vă putem comunica următoarele:
Ministerul Afacerilor Interne nu a susținut și nu susține participarea individuală a personalului propriu la activități de natura celor prezentate în întrebare, care nu se desfășoară sub egida organizațiilor internaționale menționate și care nu se încadrează în regimul prevăzut de Legea nr. 121/2011.
La nivelul structurilor competente ale ministerului, subiectul semnalat se află în atenție permanentă, fiind desfășurate verificări interne pentru clarificarea tuturor aspectelor. Rezultatele preliminare obținute de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Inspectoratul General al Poliției Române nu au relevat date suficiente pentru confirmarea existenței unor astfel de cazuri, fapt pentru care verificările au fost aprofundate prin angrenarea altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.
Având în vedere complexitatea situației și necesitatea unei abordări riguroase, estimăm că etapa actuală a verificărilor va fi finalizată până la sfârșitul lunii mai 2025, urmând ca, în funcție de rezultate, să fie luate măsurile legale necesare.
În vederea clarificării tuturor aspectelor legate de eventualele activități ilegale sau contrare statutului militar, Ministerul Afacerilor Interne cooperează instituțional cu structurile abilitate ale statului, inclusiv cu DIICOT și cu parchetele militare, conform competențelor legale.
În urma informațiilor primite și a investigațiilor preliminare, s-a procedat deja, în mod etapizat, la sesizarea organelor de urmărire penală competente. În cele câteva cazuri sesizate, până în acest moment, analiza fiind în dinamică. Aceste demersuri vor continua, dacă se vor identifica alte situații de natura celor semnalate.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## Vă mulțumesc.
Dau cuvântul, din online, domnului deputat Emanuel Ungureanu, două minute, pentru comentarii și precizări. ## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu**
**:**
Din păcate, se poate constata cât se poate de clar că răspunsul domnului ministru este cât se poate de ambiguu, ca să nu spun că este cât se poate de neclar.
Eu am întrebat foarte precis în interpelare câți jandarmi, în loc să apere interesele statului român, apără alte interese sau apără și alte interese decât cele ale statului. Nu am primit niciun fel de răspuns.
Eu am întrebat, în mod clar, câți jandarmi au avut contracte de mercenariat, în ce perioadă și în ce fel acționează statul român ca să prevină asemenea lucruri. Nu am primit niciun fel de răspuns.
Mulțumesc.
Domnule secretar de stat, dacă doriți să...
Da, domnule președinte. Domnule deputat,
Noi am răspuns conform întrebării și cerințelor dumneavoastră.
Mulțumesc frumos.
Bun.
Mulțumesc.
Trecem la cele două întrebări pentru Agenția Națională pentru Sport și vă reamintesc că mai urmează doar două întrebări, apoi, pentru Ministerul Mediului.
Ambele întrebări sunt din partea domnului deputat Brian Cristian.
Prima întrebare este „Clarificări privind utilizarea fondurilor guvernamentale alocate pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024, direcționate către angajații ANS”, întrebarea nr. 322A.
Domnule deputat, doriți să reamintiți întrebarea sau trecem direct la răspuns?
Direct la răspuns.
Atunci, îi dau cuvântul domnului vicepreședinte Thomas Răzvan Moldovan.
## **Domnul Thomas Răzvan Moldovan** – _vicepreședinte_
_al Agenției Naționale pentru Sport_ **:**
Bună ziua!
Domnule președinte, Domnule deputat,
Ca urmare a întrebărilor formulate de domnul deputat Brian Cristian, vreau să vă răspund la următoarele întrebări.
Întrebarea nr. 1: „Vă solicit să îmi puneți la dispoziție lista completă a premiilor acordate la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, cele primite de sportivi, stafful tehnic, cât și angajații ANS.”
Conform HG nr. 1.447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările și completările ulterioare, premierile sportivilor care s-au clasat
pe locurile I-VI la Jocurile Olimpice de la Paris, precum și ale colectivelor tehnice sau ale altor specialiști sunt acordate de Comitetul Olimpic și Sportiv Român.
În acest sens, această listă trebuie furnizată de COSR.
Precizez că între ANS și COSR nu există niciun fel de relație de subordonare.
Trec la întrebarea nr. 2: „Este adevărat că 484 de angajați ai ANS au fost premiați din fondurile destinate Jocurilor Olimpice de la Paris 2024? Care au fost criteriile de acordare a acestor premii?”
Vă răspund prin faptul că premierea angajaților ANS s-a realizat conform HG nr. 1.447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitate sportivă, cu completările ulterioare, și s-a făcut din fondurile destinate COSR, pentru premierea rezultatelor obținute la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, în baza propunerilor asumate de conducătorii instituțiilor.
Vă rog să vă... Poate restul răspunsului îl dăm în scris.
O să îl transmit.
Să vedem dacă domnul deputat dorește să intervină? Are două minute. După care, dacă doriți, îi puteți da o replică. Vă rog, domnule deputat.
## Mulțumesc pentru răspuns.
Am solicitat aceste informații pentru că, în urma Jocurilor Olimpice de la Paris, au fost cheltuite aproape 8,5 milioane de lei pentru premierea anumitor angajați din Agenția Națională pentru Sport, pentru fostul minister.
În contextul acesta, avem sume care sunt aproape egale cu toți banii pe care Agenția pentru Sport îi investește în baza materială pentru întreținerea bazelor sportive din subordine.
Deci, practic, în loc să folosim acei bani pentru lucrurile care contează, banii se duc pe niște premieri, dar, atenție!, nu la sportivi, ci la niște angajați din instituție.
Dumneavoastră mi-ați răspuns că o mare parte din premieri ține de COSR, și nu de Agenția pentru Sport.
Țin să vă reamintesc că o mare parte din finanțarea Comitetului Olimpic și Sportiv Român vine de la Agenția Națională pentru Sport – asta unu la mână.
Și doi la mână – când v-am întrebat care dintre angajații dumneavoastră au primit acele premii, nu mi-ați răspuns. Adică, dacă marea parte de finanțe ține de COSR, atunci
dumneavoastră, ca agenție pentru sport, ar trebui să știți care dintre angajații dumneavoastră au primit acele premii.
O informație totuși relevantă este aceea că sunt trei instituții de control care se ocupă în momentul de față de ilegalitățile care s-au făcut. Și spun ilegalități pentru că, deși ați invocat un anumit HG prin care se pot da aceste premii, sunt suspiciuni că acei bani, care trebuiau să meargă ba la sportivi, ba la întreținerea bazei materiale, s-au dat ilegal.
Dacă acest lucru este conform legii, eu zic că poate ar trebui, alături de colegii din Parlament, să modificăm această lege, să vedem că banii pentru sport se duc acolo unde trebuie, și nu – pe performanța sportivilor – să meargă bani la cameriste, la ospătari, la bucătari.
Tot respectul pentru toți angajații Agenției Naționale pentru Sport, pentru că fiecare meserie este una onorabilă, dar nu mi se pare normal ca banii sportului românesc să meargă la niște funcționari dintr-o instituție.
Și voi merge cu aceste solicitări și către COSR.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Domnule vicepreședinte, dacă doriți să oferiți o replică? Aveți două minute.
Și rog stafful să pună corect timpul pentru această replică – nu un minut, ci două.
Da.
Mulțumesc.
Într-adevăr, avem și noi un proiect de modificare a HG nr. 1.447/2007, pentru a modifica aceste premieri; așa cum ați spus dumneavoastră, nu știu dacă sunt... Deocamdată, în acest moment, ele nu sunt ilegale, se dau conform legii, dar avem și noi în vedere modificarea acestui HG. Mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Vă mulțumesc foarte mult, domnule vicepreședinte.
Trecem la următoarea întrebare, la care tot dumneavoastră veți oferi răspunsul, tot domnul deputat o adresează, 519A.
Presupun că, la fel, nu doriți să o susțineți.
Doriți?
Această întrebare se dorește a fi susținută. Vă rog, domnule deputat.
Foarte pe scurt, este vorba de anumite blocaje care survin la nivelul federațiilor sportive naționale, mai ales atunci când este vorba de noi cluburi care se afiliază la aceste federații. Când avem sisteme competiționale de tip promovare/ retrogradare, acest lucru se întâmplă undeva la finalul anului competițional. Asta vine undeva prin luna iunie.
Ulterior, toate cluburile care promovează într-o anumită direcție sau care retrogradează trebuie să se afilieze la federații, iar, ca să poată să facă acest lucru, este nevoie de mai multe acte juridice, atât de act constitutiv, care trebuie să fie legalizat, trebuie actualizat... Perioada asta corespunde, de multe ori, cu vacanța judecătorească și atunci ne aflăm în imposibilitatea ca anumite cluburi să poată să se afilieze în timp util ca să poată să performeze în diverse ligi.
Tocmai de aceea, pentru o simplificare legislativă, am vrut să vedem care e punctul de vedere al Agenției Naționale pentru Sport, dacă ar face această simplificare, la fel cum este cu înscrierea în Registrul sportiv, afilierea la aceste federații, ca să deblocăm anumite lucruri când vine vorba de sportul din România, pentru că sunt foarte multe federații afectate.
Pe scurt, ăsta a fost subiectul.
Vă mulțumesc. Domnule vicepreședinte.
Mulțumesc.
Agenția Națională pentru Sport urmează să demareze procedura pentru modificarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziției Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, raportat la federațiile sportive naționale, astfel încât și acestea să beneficieze de aceeași simplificare procedurală ca cea instituită pentru cluburile sportive și asociațiile județene ale municipiului București, pe ramuri de sport, prin HG nr. 1.103/2024, în speță eliminarea obligativității depunerii actelor constitutive în formă autentică, în vederea constituirii federațiilor și înregistrării acestora în Registrul sportiv, precum și cerințele privind afilierea la federațiile sportive ale cluburilor sportive și/sau asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport. Mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc.
Mai doriți precizări?
Nu.
Bun.
## Trecem la Ministerul Mediului.
Da. Nu cred că poate să facă asta. Așa că, conform regulamentului...
Deci înțeleg că din partea Ministerului Mediului nu este prezent nici domnul ministru, nici domnul secretar de stat.
Prin urmare, răspunsul trebuie să fie dat în ședința din săptămâna următoare consacrată întrebărilor orale, iar președintele Camerei Deputaților va trebui să-l informeze pe prim-ministru privind întrebările adresate de domnul deputat Emanuel Ungureanu, „Solicitare de clarificări privind închiderea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș și gestionarea alternativă a deșeurilor în județul Suceava”, întrebarea nr. 381A, care trebuia să primească răspuns astăzi din partea domnului Cosmin-Răzvan Butuza, secretar de stat, precum și întrebarea adresată de domnul deputat Brian Cristian către ministrul mediului, privind „Situația juridică a drumurilor din cartierele Ferneziu, Firiza și Blidari din municipiul Baia Mare”, întrebarea nr. 502A.
Deci președintele Camerei Deputaților va informa primministrul asupra acestor răspunsuri amânate prin absența membrului Guvernului.
Și, de asemenea, aici s-a solicitat amânare în scris pentru Ministerul Sănătății. Erau două întrebări din partea domnilor deputați Brian Cristian, de la USR, și Petrețchi NicolaeMiroslav, de la minorități.
Bun.
Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, și anume cu prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.
Vă aduc aminte că, conform regulamentului, fiecare deputat poate prezenta o singură interpelare dintre cele depuse și că durata dezvoltării acestei interpelări nu poate depăși 3 minute.
Avem 45 de minute.
Vă propun să mergem în ordinea grupurilor parlamentare. Din partea Grupului PSD, dacă domnul Maricel Popa este prezent?
Și apoi o să luăm grupurile la rând.
Văd că nu sunt foarte mulți colegi, deci probabil că va putea susține toată lumea care dorește.
Domnul deputat Maricel Popa.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Astăzi voi avea o interpelare adresată domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, Florin-Ionuț Barbu – „Măsuri preventive privind răspândirea febrei aftoase în România”.
Având în vedere riscul crescut al reapariției focarelor de febră aftoasă în regiuni apropiate de granițele României, precum și în contextul schimburilor comerciale și al circulației transfrontaliere a animalelor și ținând cont de faptul că țări precum Polonia și Germania au limitat importul de carne de vită, vă rog să îmi răspundeți la următoarea întrebare:
Ce măsuri ați luat pentru a întâmpina o pandemie de febră aftoasă în România?
Solicit răspuns în scris.
Cu stimă, deputat de Iași Maricel Popa. Mai am una scurtă, tot o frază.
Da.
Cu permisiunea dumneavoastră.
Vă rog.
Am o interpelare adresată domnului ministru al transporturilor și infrastructurii Sorin Mihai Grindeanu – „Stadiul lucrărilor autostrăzii A8”.
## Domnule ministru,
Având în vedere importanța strategică a autostrăzii A8, Autostrada Unirii, pentru conectarea regiunilor Moldovei și Transilvaniei, precum și pentru dezvoltarea economică a zonei de nord-est a țării, vă rog să îmi răspundeți:
În ce stadiu se află proiectul autostrăzii A8, pe segmentul Moțca-Ungheni?
Solicit răspuns în scris.
Cu stimă, deputat de Iași Maricel Popa. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Cu permisiunea dumneavoastră, avem o rugăminte: o să-i dau cuvântul doamnei deputat Rodica Plopeanu, de la Grupul SOS, după care revenim la ordinea grupurilor. Doamna are o urgență.
Și revenim la ordinea grupurilor, cu Grupul AUR, PNL, USR, POT și așa mai departe.
Vă rog, doamnă deputat, aveți 3 minute.
## **Doamna Rodica Plopeanu:**
Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Mulțumesc colegilor.
Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Alexandru Rafila.
Obiectul interpelării este „Îmbunătățirea accesului la asistență medicală comunitară în județul Buzău”.
Stimate domnule ministru,
Vă adresez această interpelare cu scopul de a evidenția provocările semnificative cu care se confruntă comunitățile din județul Buzău în ceea ce privește accesul la asistența medicală comunitară. Conform unui studiu realizat de Direcția de Sănătate Publică Buzău, procentul de acoperire a populației cu servicii de asistență medicală comunitară este alarmant de scăzut – doar 17,66%. Această situație afectează în mod direct sănătatea și bunăstarea cetățenilor noștri, în special a grupurilor vulnerabile.
În acest context, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care sunt măsurile pe care Ministerul Sănătății le are în vedere pentru a îmbunătăți accesul la asistența medicală comunitară în județul Buzău, având în vedere că 27 de comune nu au personal medical comunitar?
2. Există un plan de recrutare și formare a asistenților medicali comunitari și a mediatorilor sanitari care să vizeze în mod special localitățile defavorizate din județul Buzău?
Dacă da, care sunt etapele și termenele prevăzute pentru implementarea acestuia?
3. Cum intenționează Ministerul Sănătății să colaboreze cu autoritățile locale și cu Direcția de Sănătate Publică Buzău, pentru a asigura o distribuție echitabilă a resurselor medicale comunitare în mediul urban și rural?
4. Care sunt măsurile specifice pe care ministerul le va lua pentru a sprijini activitățile de prevenție și profilaxie în rândul populației vulnerabile din județul Buzău?
Aștept cu interes răspunsurile dumneavoastră, în speranța că putem colabora pentru a îmbunătăți serviciile de sănătate pentru cetățenii județului Buzău.
Vă rog să îmi răspundeți pe adresa de e-mail.
Deputat al SOS România, din Circumscripția nr. 10 Buzău, Plopeanu Rodica.
Vă mulțumesc, doamnă deputat.
Dacă din partea Grupului AUR dorește cineva să susțină vreo interpelare?
Nu.
Grupul PNL? Nu.
Din partea Grupului USR, îl invit la microfon pe domnul deputat Iulian Lőrincz.
Aveți 3 minute.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Este o interpelare adresată domnului Marian-Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, iar obiectul interpelării este „Emiterea cărților electronice de identitate pentru românii din afara granițelor țării”.
Domnule ministru,
După 6 ani de presiune constantă din partea USR, Guvernul a publicat o ordonanță de urgență care va permite românilor cu domiciliul declarat permanent în străinătate să beneficieze de cărți electronice de identitate. Este vorba despre Ordonanța de urgență nr. 17 din 27 martie 2025.
Din păcate, există două probleme:
Una – îi exclude pe românii din afara Uniunii Europene. Conform informațiilor de presă emise de Guvern în data de 27 martie, cărțile electronice de identitate fără domiciliu în România vor putea fi eliberate doar cetățenilor români care locuiesc într-un stat membru al Uniunii Europene.
Iar a doua – nu există un termen clar de emitere a cărților electronice de identitate pentru românii din afara granițelor țării.
Practic, singurul orizont de timp rezultat este cel din Regulamentul Uniunii Europene 2019/1.157, care obligă statele membre să emită noile cărți de identitate până la data de 3 august 2031. Practic, fără o prevedere expresă privind emiterea acestor documente, există riscul ca românii din străinătate să rămână încă 6 ani fără cărți de identitate electronice.
În acest context, vă rog să oferiți următoarele clarificări: românii din afara Uniunii Europene vor putea beneficia de cărți electronice de identitate fără domiciliu în România, la fel ca cei din interiorul Uniunii Europene?
Iar doi: care este data exactă la care vor fi emise cărțile electronice de identitate fără domiciliu în România? Vă mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc. Din partea Grupului POT?
Da.
Doamna?
**Doamna Maria Cernit**
**:**
Maria Cernit.
Doamnă deputat Maria Cernit, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea de astăzi este adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății.
Maria Cernit. Sunt deputat de Constanța, Circumscripția electorală nr. 14.
Obiectul interpelării – „Criza de personal medical și lipsa medicației în Spitalul Municipal Mangalia”.
Stimate domnule ministru,
Când un copil ajunge la spital și nu are cine să-l consulte, nu mai vorbim despre o disfuncție administrativă. Vorbim despre un eșec periculos al sistemului.
La Spitalul Municipal Mangalia, această situație este reală. Nu mai există gardă la Pediatrie. Lipsesc medicii. Lipsesc medicamentele de bază. Iar cei care rămân în sistem sunt obligați să se descurce singuri.
Deși unitatea se află în subordinea autorităților locale, consider că Ministerul Sănătății nu poate rămâne indiferent. Gravitatea situației impune intervenție, control și sprijin imediat din partea autorităților centrale, în limitele atribuțiilor legale.
Au fost semnalate cazuri în care medicii din spital au fost nevoiți să achiziționeze, din fonduri proprii, medicamente de urgență, pentru a salva pacienți. Farmacia spitalului nu este aprovizionată conform obligațiilor minime prevăzute de lege. Părinții sunt trimiși acasă sau spre clinici private, pe care mulți nu și le permit.
Domnule ministru, în această ordine de idei, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:
– dispunerea unei verificări urgente, prin Direcția de Sănătate Publică Constanța, privind organizarea activității medicale, lipsa personalului pediatric și situația aprovizionării cu medicamente;
– trimiterea Corpului de control al Ministerului Sănătății pentru evaluarea activității manageriale și a condițiilor din Spitalul Municipal Mangalia;
– sprijin pentru identificarea unor soluții rapide, inclusiv detașarea temporară de personal medical în zonele critice, dacă este posibil;
– măsuri pentru informarea publică privind drepturile pacienților în astfel de situații;
– recomandări oficiale către autoritatea locală privind remedierea deficiențelor constatate și stabilirea unui plan de acțiune urgent.
Vă mulțumesc.
Dacă din partea Grupului minorităților naționale este vreun coleg?
Nu.
Din partea deputaților neafiliați? Nu.
Revenim la Grupul PSD.
Dacă mai este cineva care dorește să susțină interpelarea?
Nu.
Grupul AUR? Nu.
Grupul PNL? Nu.
Grupul USR?
Domnule deputat Brian Cristian, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată ministrului educației, domnul Daniel David, și are ca obiect „Generația de sacrificiu 2012-2025, primii elevi cu clasa pregătitoare, educați prin improvizație, evaluați cu exigență”.
Stimate domnule ministru,
În 2025, prima generație de elevi care a început școala odată cu introducerea clasei pregătitoare ajunge în fața examenului de bacalaureat. O generație întreagă care a fost tratată, an după an, ca un lot de testare pentru politici incoerente, manuale primite cu întârziere și reforme anunțate cu fast, dar care au întârziat să apară.
Acești elevi au început fără manuale și fără profesori pregătiți, au continuat fără auxiliare aprobate, cu programe schimbate din mers și cu cadre didactice care au fost lăsate să se descurce singure. Au fost și generația pandemiei, dar și cea a digitalizării promise, care, la fel ca multe alte inițiative bune, este implementată lent.
Astăzi, la final de ciclu, li se cere să performeze la examene și să ducă în spate presiunea unei întregi societăți care le-a dat prea puțin. Am parcurs cu îngrijorare analiza realizată de platforma www.edupedu.ro și sunt dornic să înțeleg în ansamblu această situație, pentru a găsi soluțiile cele mai bune, la nivel parlamentar, pentru a susține viitoarele generații de elevi.
De aceea, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
1. A evaluat Ministerul Educației impactul pe care l-au avut întârzierile cronice ale manualelor, lipsa formării profesorilor și modificările de programă asupra acestei generații?
Dacă da, care sunt concluziile principale?
2. Ținând cont de toate disfuncționalitățile la care au fost supuși, ce măsuri a dispus Ministerul Educației pentru a sprijini acești elevi în parcursul lor educațional?
3. Domnule ministru, din perspectiva dumneavoastră de profesor universitar, psiholog și cercetător în științele educației și ale comportamentului uman, considerați că e echitabil ca o generație crescută în lipsuri și improvizație să fie evaluată în aceleași condiții ca una care a beneficiat de stabilitate, resurse și profesori pregătiți?
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc.
Dacă din partea Grupului SOS mai este cineva care dorește să susțină?
**Doamna Raisa Enachi**
**:**
Da. Suntem trei.
2. Ce măsuri intenționați să luați pentru a asigura depolitizarea instituției și implementarea unei proceduri de selecție a profesioniștilor?
3. Care sunt motivele pentru care nu ați reformat și nu ați depolitizat managementul agenției, așa cum era promis în fața Uniunii Europene?
4. Ce interes are Guvernul să saboteze reforma guvernanței corporative și să protejeze în continuare rețeaua de sinecuri politice?
5. Ce răspunsuri aveți la afirmațiile Uniunii Europene privind pierderea accesului la fonduri esențiale pentru România din cauza blocării reformelor?
Vă solicit răspuns verbal și în scris. Deputat de Vaslui Raisa Enachi. Vă mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Da? Doamna?
**Doamna Raisa Enachi**
**:**
Enachi.
Vă rog, doamna Raisa Enachi.
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Interpelare adresată domnului prim-ministru Marcel Ciolacu, cu subiectul – „Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice”.
Stimați colegi,
Stimate domnule prim-ministru,
România pierde 400 de milioane de euro pentru că Guvernul refuză să organizeze un concurs corect și transparent pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, instituția care ar trebui să scoată politicul din companiile de stat și să pună profesioniști la conducere.
După aproape un an de amânări și blocaje, concursul a fost un eșec, iar selecția s-a oprit. Nu din lipsă de candidați competenți, ci din cauza intervențiilor politice.
În loc să fie un pas spre reformă și profesionalizare, agenția a fost blocată, pentru ca posturile să rămână rezervate clientelei politice. Această agenție trebuia să joace un rol decisiv în curățarea conducerii companiilor de stat. Reforma promisă la Bruxelles a fost abandonată.
Realitatea e simplă – cine controlează agenția decide cine ajunge în fruntea zecilor de companii de stat, funcții ce vin la pachet cu salarii uriașe și influență politică, dar cel mai frumos lucru este că va avea acces la bani publici. De asta nu se vrea un concurs corect.
Uniunea Europeană a transmis un mesaj clar: dacă nu depolitizați companiile de stat, pierdeți fondurile Uniunii Europene. Iar Guvernul a ales și a preferat să piardă bani. Domnule prim-ministru,
În această ordine de idei, vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:
1. De ce nu ați reușit să organizați un concurs corect, transparent și în termenul stabilit pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice?
Mulțumesc. Din partea Grupului POT mai este cineva? Nu. De la minorități? Nu. Deputați neafiliați? Nu.
PSD? Nu. AUR? Nu. PNL? Nu.
Din partea USR, vă rog, domnule deputat.
O voce din sală
#103098Mai erau de la SOS.
Da, dar sunteți după.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Interpelarea este adresată domnului ministru Mircea Fechet.
Obiectul interpelării: „Informații referitoare la gestionarea resurselor de apă și provocările legate de schimbările climatice”.
Schimbările climatice nu mai sunt doar o teorie sau un subiect de dezbatere științifică, ci o realitate dură cu care ne confruntăm zi de zi. În acest context, resursele de apă sunt din ce în ce mai vulnerabile, iar lipsa unor măsuri eficiente de prevenție și gestionare poate conduce la probleme grave, atât pentru populație, cât și pentru economie.
Conform declarațiilor recente ale Administrației Bazinale de Apă Banat, lacurile de acumulare din apropierea municipiului Reșița se află, în prezent, în „limite normale” de funcționare. Însă raportările indică o scădere semnificativă a debitului afluent, cauzată în principal de lipsa precipitațiilor. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea resurselor de apă pe termen mediu și lung. În loc să așteptăm să ne confruntăm cu restricții sau raționalizarea apei, trebuie să acționăm din timp, printr-un plan care să includă nu doar date științifice, ci și măsuri concrete de investiții, modernizare a infrastructurii, politici sustenabile de gestionare a resurselor și campanii de conștientizare pentru populație.
Având în vedere acestea, în temeiul dispozițiilor art. 112 din Constituția României, coroborate cu dispozițiile art. 200 și următoarele din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea nr. 8/1994, cu modificările și completările ulterioare, și art. 34 lit. d) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, vă adresez rugămintea de a-mi transmite un răspuns cu privire la următoarele întrebări:
1. Care este capacitatea actuală de umplere a lacurilor de acumulare din apropierea municipiului Reșița? Solicit o situație detaliată, defalcată pe fiecare lac, pentru ultimele 3 luni.
2. Ce măsuri preventive sunt luate pentru a compensa scăderea debitului afluent și lipsa precipitațiilor?
3. În concret, cum colaborați cu autoritățile locale și județene pentru gestionarea resurselor de apă în județul Caraș-Severin?
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc, domnule deputat. Din partea Grupului SOS.
Mai este cineva din partea Grupului SOS?
## **Doamna Raisa Enachi**
**:**
Da, da, sunt doi.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Vă rog.
## **Domnul Tudor Ionescu**
**:**
Mai întâi colega și apoi eu.
Interpelare adresată ministrului mediului, apelor și pădurilor, domnului Mircea Fechet.
Obiectul interpelării – „Consolidarea digului de apărare a Dunării pe brațul Sfântul Gheorghe”.
Stimate domnule ministru,
Vă adresez o interpelare referitoare la o problemă deosebit de importantă pentru comunitatea din județul Tulcea, respectiv consolidarea digului de apărare a Dunării
pe brațul Sfântul Gheorghe în zona satului Ilganii de Jos. Această situație reprezintă un risc semnificativ de inundații pentru comuna Nufărul, incluzând malurile satului Nufărul și Ilganii de Jos.
În acest context, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
– Care sunt măsurile pe care Ministerul Mediului le are în vedere pentru consolidarea digului de apărare a Dunării pe brațul Sfântul Gheorghe, în special în zona satului Ilganii de Jos?
– Există un plan de acțiune sau un calendar stabilit pentru implementarea acestor măsuri? Dacă da, vă rog să ne oferiți detalii despre termenele prevăzute.
– A fost realizată o evaluare a impactului potențial al inundațiilor asupra comunității din Nufărul, respectiv Ilganii de Jos? Iar dacă da, care sunt concluziile acestei evaluări?
– Ce colaborări sau parteneriate aveți în vedere cu autoritățile locale și alte instituții pentru a aborda această problemă urgentă?
Vă rog să îmi răspundeți în scris la aceste întrebări.
Cu deosebit respect, deputat al SOS România, în Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea, Toader Elena-Laura.
Mulțumesc. Și domnul deputat.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Domnule președinte de ședință,
Adresez prezenta interpelare domnului ministru al sănătății, Alexandru Rafila.
Obiectul interpelării este „Producerea în România sau importarea din Cuba a vaccinului anticancer CIMAVAX”.
Domnule ministru al sănătății,
Vă adresez astăzi, de Ziua mondială a sănătății, prezenta interpelare cu privire la producerea în România sau importarea din Cuba a vaccinului anticancer CIMAVAX.
În data de 28 martie 2025 am participat la Conferința Internațională „Renașterea Speranței”, dedicată bolnavilor de cancer și organizată la Palatul Parlamentului de doamna avocat și eurodeputat Diana Iovanovici-Șoșoacă, președintele Partidului SOS România.
La conferință au participat pacienți oncologici din România și au luat cuvântul cadre medicale din România, dar și din Cuba, de la care am aflat despre vaccinul anticancer CIMAVAX și despre acordul dintre Guvernul României și Guvernul Cubei, care prevede colaborarea între țara noastră și Cuba pentru asistență medicală, servicii de sănătate publică, prevenirea unor boli, printre care și cancerul, dar și autorizarea unor medicamente, între care și vaccinul anticancer CIMAVAX.
Având în vedere incidența ridicată a cancerului pulmonar, în România fiind diagnosticate în fiecare an peste 45.000 de cazuri noi de cancer pulmonar, și necesitatea diversificării opțiunilor terapeutice disponibile pentru pacienți, considerăm esențială evaluarea posibilității introducerii acestui vaccin în practica medicală din țara noastră. În acest context, vă rugăm să ne furnizați informații actualizate cu privire la:
– stadiul actual al procesului de autorizare a vaccinului CIMAVAX în România;
– colaborările existente sau planificate între instituțiile medicale românești și cele din Republica Cuba, în vederea schimbului de experiență și a transferului de know-how cu privire la producerea în România sau importarea din Cuba a vaccinului anticancer CIMAVAX;
– estimările privind disponibilitatea vaccinului CIMAVAX pentru pacienții români.
Având în vedere importanța acestui vaccin pentru pacienții diagnosticați cu cancer pulmonar, care ocupă primul loc, cu peste 20% din numărul total de forme de cancer din România, vă solicit ferm să faceți toate demersurile necesare pentru producerea în România sau importarea din Cuba a vaccinului anticancer CIMAVAX.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Dacă mai există doamne sau domni deputați care doresc să susțină interpelări?
Acum este momentul.
Nu.
Constatând acest lucru, declar ședința de astăzi închisă. Vă mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#110782„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|573661]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 49/29.IV.2025 conține 24 de pagini.**
Prețul: 132 lei
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc.
Între anii 2013-2020, domnul Șușcă a crescut investițiile în dotări, reparații capitale și reparații curente de peste șase ori, de la 6 milioane de lei, în 2013, la 42 de milioane de lei, în 2020.
În aceeași perioadă, spitalul a realizat venituri proprii și investiții în valoare de 54 de milioane de lei, o sumă aproape egală cu cea alocată din bugetul de stat pentru același obiectiv, adică 55 de milioane de lei.
A atras, în același timp, donații și sponsorizări de peste 8,4 milioane de lei.
La preluarea funcției de manager, spitalul clujean avea plăți restante de 13 milioane de lei, iar la plecarea din funcție a domnului Șușcă spitalul avea un excedent bugetar de aproape 58 de milioane de lei.
Așadar, economistul Petrică Șușcă are o carieră solidă în administrație, care îi atestă competențele necesare pentru a ocupa funcția de consilier al ministrului și membru în Consiliul de administrație al Societății Naționale „Plafar”.
Menționăm faptul că, prin adresa AMEPIP nr. 1.882/13.03.2025, conducerea AMEPIP, în urma reanalizării documentelor domnului Șușcă, constată că acesta îndeplinește condițiile prevăzute de OUG nr. 109/2011, art. 28 alin. (1) și (3), privind experiența de conducere a societăților.
Vă asigurăm, domnule deputat, de întreaga noastră disponibilitate de a vă furniza și alte informații din sfera de competență a instituției noastre, în cazul în care acestea vă sunt necesare.
În acest moment există, ca urmare a sesizărilor, trei instituții de control la ANS și dacă, în urma auditului, se vor constata abateri de la cadrul legal, conducerea ANS va proceda în consecință.
Întrebarea nr. 3: „Care este suma exactă care a fost utilizată, efectiv, pentru sportivi și pregătirea loturilor olimpice?”
Suma utilizată pentru sportivi și pregătirea loturilor olimpice a fost stabilită de reprezentanții federațiilor sportive naționale, împreună cu reprezentanții COSR.
Întrebarea nr. 4: „Cum justificați premierea directorilor, consilierilor, bucătarilor, ospătarilor, cameristelor și șoferilor, din fondurile alocate pentru Jocurile Olimpice de la Paris?”
Premierea personalului enumerat de dumneavoastră s-a făcut conform prevederilor legale în vigoare, aceștia făcând parte din colectivele tehnice multidisciplinare, care au contribuit la obținerea performanțelor sportivilor la Jocurile Olimpice de la Paris 2024.
În măsura în care au fost persoane care au fost premiate fără a avea acest drept, cu siguranță se vor înapoia banii, cu toate penalitățile legale, iar cei vinovați vor fi sancționați conform legii; dar asta doar în urma raportului controlului celor trei instituții.
Întrebarea nr. 5: „În baza cărui act administrativ Elisabeta Lipă și-a propus sieși un premiu de 40.000 de lei? Cine a avizat această decizie?”
Agenția Națională pentru Sport nu a premiat performanțele de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, premierea fiind atributul exclusiv al COSR.
Întrebarea nr. 6: „A fost inițiat un audit intern sau extern asupra acestor cheltuieli?
Dacă da, care sunt concluziile?
Dacă nu, de ce?”
În prezent, așa cum am specificat, există instituții cu atribuții de control, care își exercită misiunile în cadrul instituției noastre, iar după ce vom avea o radiografie completă vom interveni pentru a remedia, acolo unde este cazul. Întrebarea nr. 7: „Ce măsuri va lua actuala conducere a ANS pentru a investiga această situație și pentru a recupera eventualele sume alocate ilegal?”
Agenția Națională pentru Sport va implementa măsurile dispuse de instituțiile cu atribuții de control, după încheierea misiunilor în cadrul instituției noastre.
Întrebarea nr. 8: „Ce mecanisme de control aveți în vedere pentru a preveni astfel de practici pe viitor?”
Agenția Națională pentru Sport aplică prevederile legale aflate în competența sa, prin intermediul compartimentelor cu atribuții de control și audit intern.
Întrebarea nr. 9: „Cum intenționează ANS să prioritizeze finanțarea sportivilor și a infrastructurii sportive, astfel încât fondurile să fie utilizate unde este reală nevoie?”
Federațiile sportive naționale sunt organe de specialitate pe ramuri de sport, având ca atribuții stabilirea priorităților privind finanțarea sportivilor, în funcție de criteriile valorice stabilite de organele de conducere ale acestora.
De asemenea, cluburile sportive evaluează potențialul sportivilor legitimați, în concordanță cu obiectivele stabilite de acestea, concretizate prin rezultatele obținute.
Baza materială sportivă aflată în administrarea ANS, prin instituțiile din subordinea sa, reprezintă un obiectiv aflat în atenția agenției, care stabilește investițiile și reparațiile capitale necesare acestor baze, în funcție de resursele financiare alocate de la bugetul de stat pentru acest capitol. Întrebarea nr. 10...
Până la urmă, puteați să-mi răspundeți, măcar parțial, la
o parte dintre informațiile pe care vi le-am solicitat. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Vă mulțumesc.
Solicit răspunsuri clare cu privire la măsurile adoptate și resursele alocate.
Solicit răspuns în scris și verbal.
Mulțumesc.
Maria Cernit, deputat, Partidul Oamenilor Tineri, Constanța.
4. Are Ministerul Educației un plan coerent pentru a preveni repetarea acestei situații în cazul viitoarelor generații?
5. Există la nivelul ministerului o analiză a modului în care clasa pregătitoare a fost introdusă și implementată în perioada 2012-2025? Și ultima întrebare: cine ar trebui să își asume eșecul sistemic înregistrat în cazul acestei generații?
Vă rog să îmi comunicați răspunsul dumneavoastră în scris și verbal, în termenul prevăzut de lege.
Cu considerație, Brian Cristian, deputat al USR de Maramureș.
Vă mulțumesc.
4. Ce investiții sunt prevăzute pentru îmbunătățirea capacității de stocare și distribuție a apei în zonă? Există proiecte de reutilizare a apei sau de eficientizare a consumului pentru populație și industrie?
5. Ce măsuri sunt luate pentru a combate efectele schimbărilor climatice asupra resurselor de apă din regiune?
Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei interpelări și aștept cu interes răspunsurile dumneavoastră în scris, precum și acțiunile concrete care vor fi întreprinse pentru rezolvarea acestor probleme urgente.
Cu aleasă considerație, Andrei George Plujar, deputat al USR de Caraș-Severin.
Vă mulțumesc pentru atenție și aștept un răspuns în scris și oral la această interpelare.
Cu stimă, deputat de Argeș Tudor Ionescu. Vă mulțumesc.