Stenogramă plen

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

Pe cei care deja sunteți vă rog să ocupați locurile, să putem începe ședința noastră. ## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 151.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților de astăzi, respectiv mâine; programul de lucru pentru perioada 14-19 aprilie; lista rapoartelor depuse în perioada 7-14 aprilie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 17:00 vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri la interpelări.

De asemenea, vă prezint și o informare scrisă din partea domnului deputat Becali George, care ne aduce la cunoștință că își încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al AUR și va activa ca deputat neafiliat, ca urmare a demisiei sale din Partidul Alianța pentru Unirea Românilor la data de 14 martie 2025.

Întreb liderii de grup dacă există obiecții sau propuneri în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Andronache, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am următoarea rugăminte, pe care am discutat-o anterior cu liderii de grup care erau prezenți în sală, și anume să acceptați modificarea ordinii de zi, în sensul în care punctul 13 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 206/2020 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice de punere în aplicare a prevederilor acesteia – să devină punctul 10 în ordinea de zi.

Este important să încheiem procedura parlamentară pentru această ordonanță de urgență.

PL-x?

PL-x 85/2021. Vă mulțumesc.

Sper să accepte și colegii care nu erau în sală la momentul la care am întrebat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Haideți să facem un tur! Grupul POT, de acord? Da? Grupul SOS? AUR? Da. PSD? Da. Minorități?

Da. PNL, evident, da. USR? Da.

UDMR?

Da. Adică _igen_ .

- Așadar, PL-x 85/2021 va figura pe poziția 10 a ordinii de

- zi, și nu pe 13, cum a fost inițial.

- Mai sunt și alte propuneri din partea liderilor de grup? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

-

Domnul Muncaciu?

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Da, pe procedură.

A! Vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Stimați colegi,

Eu cred că a sosit momentul să ne aliniem și noi la parlamentele occidentale, ale lumii civilizate, și, în loc să-l avem pe domnul Suciu bătând „Mulțumesc”, „Vă mulțumesc”, „Vă...”, adică intrând peste vorbitor, să avem acolo un _buzzer_ care la două minute anunță vorbitorul că s-au... cele două minute sunt gata și la două minute și 15 secunde să anunțe din nou.

Pentru că eu m-am săturat ca domnul Suciu să intre peste mine și să înceapă cu „Vă mulțumesc... Vă mulțumesc...”.

Lucrurile astea sunt neconstituționale; n-are voie să intre peste vorbitor.

Înțelegeți?

Înțelegeți?

- Nu înțelegeți? Bine, atunci o să facem o propunere...

-

în regulamente.

Normal ar fi să acceptați...

soluția civilizată.

Mă uit la voi cât sunteți de spălați pe creier!

-

Deci...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

...asta e propunerea mea. Propunerea mea este să avem un _buzzer_ civilizat...

, o alarmă care să vă anunțe că aveți două minute, două minute și 15 secunde...

să terminăm cu aranjamentele astea cu „Vă mulțumesc”.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Formula elegantă în orice limbă a Pământului și în orice Parlament al acestui Pământ este „Vă mulțumesc” și o să continui să vă mulțumesc, stimați colegi, indiferent de vechimea dumneavoastră în Parlament.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Dar nu peste vorbitor, domnule!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Orice intervenție în afara timpului alocat moțiunilor simple sau moțiunilor de cenzură, pe fiecare parlamentar, este de două minute, conform regulamentului. Dacă doriți să nu vă mai mulțumesc la două minute și o secundă, există și varianta să opresc pur și simplu microfonul la două minute.

O să am rugămintea, la viitoarea ședință a Biroului permanent, am această rugăminte la liderii de grup, să-mi menționeze, cel puțin atunci când conduc eu ședințele, care este formula: cu „Mulțumesc. Vă rog să vă apropiați de final.” sau să închid microfonul la două minute și o secundă?

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule Muncaciu.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanțe bugetare restante aflate în administrarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală asupra unor societăți cu capital majoritar sau integral de stat; PL-x 360/2024; procedură de urgență.

Inițiatorul dacă dorește? Și anume Guvernul României. Nu.

Comisia pentru buget și Comisia pentru politică economică.

Încet, doamnă deputat, că nu ne grăbim nicăieri!

Vi-l dau.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanțe bugetare restante aflate în administrarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală asupra unor societăți cu capital majoritar sau integral de stat

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanțe bugetare restante aflate în administrarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală asupra unor societăți cu capital majoritar sau integral de stat, transmis cu adresa PL-x 360/2024.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea cadrului general prin care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia creanțele bugetare asupra unor societăți cu capital majoritar sau integral de stat care sunt administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală și se află în una din procedurile prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu

majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Domnul Drăgoescu, vă rog, dezbateri generale.

În această ședință, pentru că sunt sensibil la rugăciunile celor de la opoziție, fix la două minute voi opri microfonul. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ni se spune astăzi că, prin transferul acestor creanțe de la ANAF la AAAS, fostul AVAS, statul român va recupera mai eficient aceste datorii.

Ni s-a mai spus, totodată, că ANAF nu este în stare să gestioneze cum trebuie acest proces, că nu are capabilitățile necesare și că AVAS este instituția îndreptățită să facă acest lucru.

Totodată, ni se mai spune, prin acest proiect, că AVAS poate atrage investitori care să ducă la dezvoltarea companiilor de stat.

Noi am mai auzit aceste promisiuni și în trecut și au fost promisiuni deșarte.

Un exemplu este Electroputere Craiova. Pe vremuri era una dintre cele mai mari fabrici din România, unde lucrau peste 20.000 de craioveni. AVAS, în 2007, s-a ocupat de privatizare. Un fond saudit a promis investiții majore, a promis că va păstra locurile de muncă și fabrica va fi modernizată.

Rezultatul de astăzi? Electroputere a ajuns mall, iar terenurile fabricii au fost vândute dezvoltatorilor imobiliari.

O uzină importantă pentru economia Craiovei, precum și a României a fost ștearsă definitiv de pe hartă.

Atât de „bine”, cu ghilimelele de rigoare, a fost făcut contractul de privatizare, încât, în momentul în care am solicitat să-l văd, în urmă cu câteva săptămâni, cei de la AVAS nu mi l-au pus la dispoziție și m-au chemat să îl pot citi doar la sediul lor.

Practic, avem de-a face cu transparență zero.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc.

Domnul Tilea sau Țilea Dumitru.

A expirat timpul.

Și am avut și acel _buzzer_ sau clinchet sau sunet, depinde în ce limbă doriți să-l...

Mulțumesc.

O juma’ de mieluț vă dau.

Vă rog.

Cu drag.

## **Domnul Dumitru Tilea:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi discutăm un proiect de lege care, deși prezentat ca o măsură administrativă de eficientizare, deschide de fapt o nouă cale de privatizare a întreprinderilor de stat și de diminuare a controlului public asupra activelor strategice ale României. Se dorește mutarea creanțelor asupra unor societăți cu capital majoritar sau integral de stat, aflate în insolvență, datorate bugetului general consolidat, din administrarea unei instituții fiscale stricte, precum este ANAF, către o entitate cu un istoric controversat privind administrarea activelor de stat, și anume Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

Această schimbare ridică mai multe probleme grave:

1. Pregătirea pentru o privatizare mascată. Prin acest mecanism, datoriile companiilor de stat sunt mutate la această agenție, iar Guvernul are libertatea de a stabili, prin hotărâri de Guvern emise individual pentru fiecare societate, ce creanțe vor fi preluate. Asta înseamnă că unele companii vor beneficia de ștergerea sau restructurarea datoriilor, iar altele vor fi pregătite pentru vânzare, curățate de obligațiile fiscale.

2. Lipsa de transparență și pericolul conflictului de interese. ANAF este o instituție cu reguli clare și stricte privind recuperarea datoriilor, bazate pe criterii fiscale obiective. În schimb, această agenție este cunoscută pentru implicarea sa în numeroase scandaluri legate de administrarea defectuoasă a activelor de stat.

3. Impactul negativ asupra bugetului de stat. Prin această măsură, Guvernul permite acestei agenții să preia creanțe pe care în mod normal ANAF ar trebui să le recupereze prin executare silită sau prin alte metode legale. În loc să vedem încasări directe la buget, acum avem un mecanism...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc.

Domnul Câciu Adrian.

## **Domnul Adrian Câciu:**

## Vedeți, domnule deputat, ce ați făcut?

Nu mai putem să vorbim mai mult de două minute. Să vă fie de bine!

## Oameni buni,

Sunt convins că foarte mulți dintre dumneavoastră aveți experiența necesară să înțelegeți care sunt instituțiile care se pot ocupa de privatizare, de restructurare de creanțe, de restructurare de active și cele care nu.

Acest proiect de lege face o chestiune care e normală. ANAF poate executa creanțele fiscale, dar nu se poate implica în conversia acestor creanțe. De exemplu, în acțiuni sau în valorificarea acestor creanțe către terți. Acest lucru, prin legile privatizării, pe care sunt convins că le cunoașteți – e adevărat că un coleg de la USR a dovedit clar că nu cunoaște aceste legi... Instituția abilitată este fostul AVAS, actualul AAAS. De fapt, asta face această lege.

Și, ca să înțelegeți cât de normal este, decât să te duci și să nu te uiți că acea societate cu capital de stat majoritar, sau nu neapărat majoritar, are și potențial economic – ANAF-ul nu se uită la chestiunea asta, te execută și gata –, spre deosebire de acest lucru, AAAS are capacitatea instituțională, administrativă și mai ales normativă de a analiza, de a evalua potențialul acelei societăți și de a decide, dacă este cazul, ca acea creanță să fie reconvertită în acțiuni și a putea vinde acele acțiuni. Practic, statul și-ar încasa mai rapid creanța fiscală prin această linie de _swap_ legislativă, dacă vreți să îmi permiteți această sintagmă.

Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Vedinaș.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Domnule președinte, Distinși colegi,

Îmi asum riscul de a-i supăra pe unii dintre colegii de opoziție, care s-au exprimat deja, și vă informez că noi am privit acest proiect de lege într-un mod cât am putut de profesionist.

La ce mă refer? Ceea ce se urmărește, în opinia noastră, prin acest proiect de lege, este să se respecte specificul competenței fiecăreia dintre cele două autorități publice.

S-au evocat foarte multe aspecte negative și cu privire la AAAS și, până la urmă, dragii mei, sunt două autorități de stat; niciuna dintre ele n-a excelat într-un mod extraordinar în realizarea competenței.

Poate că ANAF-ul, dacă se concentrează să recupereze în mod real datoriile și să-și facă misiunea pe care o are potrivit legii, poate nu va mai veni Guvernul cu atâtea biruri ca să completeze bugetul de stat atât de secătuit.

De aceea, în opinia noastră, având în vedere specializarea AAAS-ului, fostul AVAS, care este aceea de a administra tot ce a mai rămas din amărâta asta de avere a statului, noi suntem încrezători că își va face treaba și că va fi o soluție benefică.

Iar, dacă nu e transparentă, dacă nu acționează corect, dragi colegi, avem atâtea instrumente să controlăm cele două autorități și să ne străduim să le corectăm activitatea. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Andrușcă, Grupul POT.

## **Domnul Lucian-Nicolae Andrușcă:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Partidul Oamenilor Tineri se abține de la votul PL-x 360/2024, pentru că vorbim despre bunurile și banii românilor.

Suntem de acord să protejăm activele statului, dar vrem reguli clare, transparente și corecte.

Nu putem să girăm un mecanism neclar, fără să știm exact cum sunt administrate aceste bunuri.

Românii trebuie să aibă garanția că averea lor este în siguranță și administrată cu responsabilitate.

De aceea, astăzi votăm abținere.

Facem asta nu din spirit de opoziție, ci pentru că ne pasă de ce lăsăm în urmă pentru oameni și pentru viitor. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente și nici alte intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2020 privind mandatul acordat ministerelor pentru identificarea, selectarea și rezervarea imobilelor destinate ca sedii ale unor agenții sau centre europene nou-înființate; PL-x 9/2021; procedură de urgență. Inițiatorul, și anume Guvernul României. Sau nu. Comisia pentru tehnologia informației și a comunicațiilor.

## Domnule președinte,

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2020 privind mandatul acordat ministerelor pentru identificarea, selectarea și rezervarea imobilelor destinate ca sedii ale unor agenții sau centre europene nou-înființate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri, conform avizului nr. 997 din 29.09.2020.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 28.12.2020, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal prin care statul român să realizeze demersurile și să ia măsurile necesare pentru a identifica, selecta și rezerva un imobil pentru stabilirea sediului Centrului European de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice și pentru elaborarea, finalizarea și depunerea dosarului de candidatură a României. Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor este instituția mandatată de statul român să îndeplinească aceste atribuții, sens în care va urmări identificarea unui imobil, proprietate publică sau privată a statului, situat pe teritoriul României, care să corespundă cerințelor solicitate destinației de sediu al structurii/agenției ce urmează a fi înființată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a dezbătut proiectul de lege în ședința din 23 februarie 2021. La ședință au fost prezenți 14 deputați din totalul de 15 membri.

Domnule Bode, vă rog, Grupul PNL.

## **Domnul Lucian Nicolae Bode:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În decembrie 2020, România a fost desemnată să găzduiască, la București, Centrul European de Competență în Domeniul Securității Cibernetice. A fost o decizie mult așteptată, ce a venit ca o recunoaștere a eforturilor și contribuției României la securitatea cibernetică a Uniunii Europene.

De altfel, este prima agenție europeană și singura, din păcate, până în prezent, pe care o găzduiește România.

Din poziția de ministru al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, în 2020, am demarat procedurile instituționale în Guvernul României și pe plan național, alături de mediul academic și mediul de afaceri, în vederea depunerii candidaturii României, iar ulterior am coordonat negocierile cu partenerii europeni pentru găzduirea acestui centru.

Până să ajungem să obținem acest succes, dosarul de negociere nu a fost deloc ușor, pentru că ne-am bătut de la egal la egal cu state cu influență puternică, politică, la nivelul Uniunii Europene, în această chestiune. Este suficient să vă spun că în turul al doilea am reușit să obținem 15 voturi, în fața Belgiei, care a obținut doar 12 voturi.

Una peste alta, a fost un succes diplomatic excepțional al României, pentru că astăzi vorbim de o structură-cheie

pentru buna funcționare a ecosistemului european de securitate cibernetică.

Fără a exagera, ora exactă în securitatea cibernetică europeană se dă astăzi de la București.

Centrul este principalul organism de execuție pentru resursele financiare ale Uniunii Europene dedicate securității cibernetice.

## **Doamna Verginia Vedinaș**

**:**

Să-l întrerupeți la mijlocul frazei?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Regula este regulă, îmi pare rău!

Doamna Prună.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Sigur că e bine că România găzduiește acest centru de competențe industriale, de cercetare în materie de securitate cibernetică. A fost un efort cert și e bine că am reușit să convingem Uniunea Europeană că România poate să găzduiască acest centru, însă eu stau și mă gândesc: care este partenerul de dialog, în România, al acestui centru european cu sediul la București? Pentru că în România avem prea multe instituții care se ocupă de securitate cibernetică. Și avem și acel DNSC, avem și ANCOM-ul, până nu de mult aveam Ministerul Digitalizării, care a trecut la Economie – nu prea mai știm ce mai face –, mai avem un centru de cyber intelligence pe la SRI, a mai înființat un departament și Ministerul Energiei, care se ocupă de răspuns la eventuale atacuri cibernetice în materie de energie, asupra sistemului energetic.

Și, atunci, oare, chiar la nivelul statului român, nu putem să trasăm și noi o linie și să ne uităm la o instituție a statului care să gestioneze genul acesta de lucruri?

Pentru că degeaba găzduim această agenție europeană dacă nu putem avea și nu putem construi un dialog susținut cu ea.

Și asta este dorința mea și mesajul către această guvernare: să nu mai împartă competențe pe la toate instituțiile statului și, până la urmă, să ne ocupăm în mod concret și real de securitatea cibernetică, pentru că Doamne ferește de un atac cibernetic; asta ne poate afecta nu doar pe noi, ca cetățeni, ci și întreaga economie, și cred că e nevoie de mai...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Computerul și clinchetul nu au suflet.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

## Să-i mulțumiți domnului Muncaciu!

Domnul Țiu.

## **Domnul Mihai-Adrian Țiu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ministerele cu atribuții specifice obiectului de activitate al fiecărui organism european iau măsuri de identificare a imobilelor necesare sediilor unor agenții sau centre europene nou-înființate. Dacă nu există astfel de imobile, prin memorandum aprobat de Guvern, se declanșează o procedură de închiriere.

Cheltuielile se suportă, în acest caz, din bugetele ministerelor, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate. Se pune problema, în aceste cazuri, dacă cheltuielile nu ar trebui recuperate de statul român, având în vedere situația financiară a României.

Din aceste considerente, Grupul parlamentar al SOS România se va abține la această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Corendea, Grupul AUR.

## **Domnul Cosmin-Ioan Corendea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ei bine, un mare succes diplomatic. Chiar aș putea să vă spun, într-un limbaj puțin mai deocheat, mai ușor cu pianul pe scări!

Faptul că dânșii au considerat să avem aici o instituție europeană, reprezentanța unei instituții europene, într-adevăr, aduce foarte multe beneficii României, însă nu reprezintă neapărat o victorie mare, diplomatică, dacă ne gândim la celelalte eșecuri, în sarabandă, pe care actuala guvernare le are.

Aș vrea să atrag atenția asupra unui singur lucru. AUR va vota pentru, pentru că nu avem cum să votăm altfel, însă, la un moment dat, scrie „identificarea unui imobil proprietate publică sau privată”, ceea ce înseamnă că acești domni de la Uniunea Europeană pot veni și închiria un imobil proprietate privată. Bineînțeles că ridică foarte multe suspiciuni, cineva poate are o proprietate privată care deja este închiriată acestei noi instituții și suntem foarte dezamăgiți să vedem că, de fiecare dată, când un lucru bun se întâmplă, trebuie să fie umbrit de o speculație.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Borș, Grupul PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Legea pentru ratificarea Acordului de sediu al Centrului European de Competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, prima agenție europeană cu sediul în România, este supusă astăzi aprobării dumneavoastră.

Demersurile pentru obținerea unei decizii favorabile de desemnare a țării noastre ca gazdă a noului centru au început în urmă cu mult timp, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 165/2020 făcând parte din acestea. Mai precis, dosarul de candidatură includea, în mod obligatoriu, conform procedurii propuse la acea dată de către președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, elemente privind asigurarea cadrului adecvat pentru desfășurarea în condiții optime a activității Centrului European, din punct de vedere logistic.

Ministerul responsabil cu pregătirea dosarului de candidatură a semnalat absența unei proceduri clare prin care statul român să realizeze demersurile necesare contractării unui astfel de imobil.

În vederea participării României la procesul de desemnare a acestor centre, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 este menită să completeze cadrul legal, în sensul mai sus prezentat, mandatându-se ministerul cu atribuții directe, în raport cu obiectul de activitate sau ministerul desemnat, prin memorandul aprobat de Guvern, pentru depunerea dosarului de candidatură, să asigure spațiul necesar funcționării.

Propunerea legislativă este oportună și necesară, aceasta fiind aplicabilă și în alte situații similare.

Astăzi, centrul înființat funcționează, domnule deputat, în cadrul Politehnicii București.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Albu Dumitrița, Grupul POT.

## **Doamna Dumitrița Albu:**

## Mulțumesc.

Partidul Oamenilor Tineri își exprimă rezervele față de Proiectul legislativ privind aprobarea Ordonanței de Guvern privind mandatul general acordat ministerelor în vederea identificării și rezervării de imobile pentru posibile structuri europene.

Partidul Oamenilor Tineri este favorabil participării României la competițiile pentru atragerea agențiilor europene, dar nu poate susține un cadru legislativ care ignoră transparența, responsabilitatea bugetară și implicarea democratică.

Votăm împotrivă nu pentru că suntem împotriva ideii în sine, ci pentru că refuzăm să votăm proceduri opace și nedefinite, într-un domeniu de interes major.

Motivele poziției noastre sunt: lipsa unei justificări clare privind oportunitatea pe termen lung; transparență limitată și risc de alocări netransparente; impact bugetar necunoscut; lipsa unui mecanism de monitorizare și evaluare.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

## **Doamna Verginia Vedinaș**

**:**

## Procedură!

## Așteptați!

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, doamna Vedinaș.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

M-am documentat, înainte de a ieși la microfon, și am înțeles că domnul coleg de la Grupul AUR a vrut să înlăture acea tulburare care se producea în timpul discursurilor noastre, prin atenționarea că ne-a expirat timpul, după care încheierea... finalul posibilității de a ne exprima.

Însă de la o asemenea intenție s-a ajuns la un soi de abuz, pentru că să întrerupi un om atunci când nu și-a terminat fraza mi se pare că este o impolitețe, care excedează diplomației, eleganței și loialității de care trebuie să dăm dovadă în raporturile dintre noi.

De aceea, respectuos vă rog, domnule președinte și dragi colegi, să regândim o asemenea soluție, pentru că nu toți avem capacitatea să concentrăm ceea ce spunem în două minute și este jenant pentru colegii noștri să-i întrerupem când încă vorbesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

No, cum ieșim din asta?!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Dacă ați fi fost atenți, de fiecare dată când un distins coleg...

Nu mai arătați cu degetul, că nu este frumos!

...de fiecare dată când un distins sau o distinsă colegă ajunge la cele două minute, se aude un sunet. De ce nu luați în seamă acel sunet? În general, vă întreb.

Vă mulțumesc.

Vă aduc aminte că la Senat, când expiră cele două minute, se oprește automat.

De ce nu facem și noi la fel?!

## Tocmai o facem!

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2020 pentru adoptarea unor măsuri în domeniul societăților, în vederea desfășurării reuniunilor organelor statutare; PL-x 327/2020; procedură de urgență.

Vă rog, inițiatorul, Guvernul României.

## **Domnul Ioan Turc** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor, domnilor deputați,

Permiteți-mi, foarte scurt, să mă prezint. Mă numesc Ioan Turc. De o lună de zile sunt secretar de stat la Ministerul Justiției și, din această calitate, printre altele, am delegată și relația cu Parlamentul.

Ordonanța de urgență supusă aprobării Legislativului a fost adoptată în contextul pandemiei COVID-19. Aceasta a avut un caracter temporar, pe durata stării de urgență și două luni după încetarea acesteia, și a avut scopul de a permite derularea adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților și a ședințelor organelor colective de administrare.

Ea și-a produs efectele, știți foarte bine. Restul este procedură.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia juridică, de disciplină și imunități. Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra acestui proiect de lege, cu mențiunea că Senatul a adoptat acest proiect; Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, luând în calcul și cele prezentate de inițiator puțin mai devreme – nu reluăm –, Comisia juridică a decis, în unanimitate, să prezentăm un raport de adoptare a acestui proiect de lege, în forma transmisă de Senat.

În conformitate cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Suntem Camera decizională.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc. Nefiind intervenții și nici... Ba da!

Doamna Enachi Raisa, vă rog, Grupul SOS.

## **Doamna Raisa Enachi:**

## Bună seara!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Ținând cont de faptul că ne-ați restricționat sau ne-ați pus timpul, o să dau citire punctului de vedere al Grupului SOS România, după care intervin pe proiect, dacă mai avem timp.

Stimați colegi,

Acest proiect de ordonanță, care a fost emis, exact cum a spus și secretarul de stat din partea Guvernului, că a fost emis temporar – nu știm ce înseamnă astăzi „temporar”, după 5 ani de zile –, și anume: „în plină pandemie, cu măsuri temporare pentru funcționarea societăților comerciale”, atunci, în contextul stării de urgență, da, avea o justificare, iar acum, după 5 ani, nu.

Și această ordonanță, atunci, probabil necesară, din unele puncte de vedere, astăzi nu mai este. Și a fost girată de aceleași PSD, PNL și UDMR, care astăzi, la fel, o susțin.

Stimați colegi,

Vreau să vă aduc la cunoștință că tot ce s-a făcut în timpul pandemiei a fost o eroare sau..., să spun mai mult, faptul că s-au girat bani, iar acest lucru a afectat cetățenii, și anume cetățenii români care au murit în spitale, cu zile, aș spun eu... Iar statistica care ne spune... e doar o statistică... de cei 60.000 de români morți în acea perioadă, vreau să vă spun că îi avem pe toți pe conștiință, iar după, celelalte decese nu s-au mai luat în calcul astăzi. O pandemie impusă și susținută, care a avut efecte negative.

De aceea, Grupul SOS România va vota contra acestei ordonanțe, pentru că astăzi, chiar și procedural, tehnic vorbind, nu își are rostul.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

O să fiu foarte clar. Eu nu restricționez dreptul nimănui, la nimic. Sunt două minute și, pentru că am fost certat că mulțumesc la expirarea celor două minute, și n-a fost bine, m-am hotărât să aplic exact regulamentul.

Vă mulțumesc. Domnule Velcescu, Grupul AUR, vă rog.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă atrag atenția că observ, deși sunt proaspăt aici, în Parlament, observ cum vin ordonanțe de urgență pe bandă rulantă și, de obicei, sunt o „tocană”. Avem și economie, și administrație, și păduri, și agricultură, toate la un loc, doar-doar să treacă.

Am înțeles, e nevoie să puncteze acolo Guvernul că are mai puține ordonanțe de urgență față de precedentul. Dar, dacă venim cu astfel de „tocănițe”, așteptați-vă ca oamenii să înțeleagă fix nimic, așteptați-vă ca răspunderea să fie fix nimic și să vă mai mirați după aia, după ce veți lua rezultatele pe care le veți lua.

Haideți să ne concentrăm un pic, să spargem subiectele, pe capitole, și să avem ordonanțe una câte una, nu una pentru 30 de subiecte!

E păcat de timpul dumneavoastră și de votul românilor! Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; Pl-x 258/2019.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru sănătate și familie, vă rog, raportul comun suplimentar. Domnule președinte Rogobete, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 199 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul asigurării cadrului legal pentru angrenarea constantă a bugetelor locale, mai precis a bugetelor primăriilor municipiilor din România, în finanțarea și susținerea spitalelor de interes județean, cu excepția acelora care au preluat în administrare, ca ordonator de credite, un spital.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun suplimentar de adoptare a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale. Domnule Muncaciu, vă rog. Grupul AUR.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

În fine, un proiect de lege care respectă subsidiaritatea, în sensul că la nivelul cel mai de jos administrativ se iau deciziile. Acesta este un lucru bun.

În fine, a învățat și alianța aceasta câteva lucruri din practica europeană.

Dar faptul că, în articolul 199, se permite administrarea acestor clădiri ale spitalelor este un lucru bun, atât timp cât ele rămân în scopul pentru care au fost făcute, adică rămân parte a spitalelor. Problema începe în momentul în care aceste corpuri de clădire nu mai aparțin spitalelor sau, mă rog, nu se mai desfășoară activitate medicală acolo.

De aceea, nu înțeleg punctul de vedere al Guvernului, care se opune acestui proiect. Și ar trebui ca cei care au propus proiectul, care, din câte am înțeles, sunt cei din alianță, să ne explice și nouă de ce la nivel parlamentar este o idee bună și de ce la nivel guvernamental, administrativ este o idee proastă.

Domnul Rusu Sebastian-Mihai, Grupul PNL.

## **Domnul Sebastian-Mihai Rusu:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,

Adoptarea prezentului act normativ este necesară pentru întreg sistemul public de sănătate și propune angrenarea bugetelor locale. Mai exact, unitățile administrativ-teritoriale și

subdiviziunile administrativ-teritoriale ale sectoarelor municipiului București, care nu au preluat în administrare, ca ordonator de credite, un spital, din bugetul local aprobat, pot participa la finanțarea și susținerea unităților sanitare publice, indiferent de subordonarea acestora.

De asemenea, inițiativa legislativă face un îndemn la adresa autorităților locale să poată participa la finanțarea unor cheltuieli de administrare și funcționare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condițiile legii: bunuri și servicii, investiții, reparații capitale, consolidare, extindere și modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităților sanitare publice transferate, suplimentarea alocației de hrană, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

Și aș vrea să vă dau exemplul de la Brașov, unde spitalul județean și toate spitalele cad în sarcina Consiliului Județean Brașov.

În cazul Brașovului, municipiul Brașov, clar, dispune de un buget mult mai mare decât cel al consiliului județean, iar, prin adoptarea acestei legi, vom putea, practic, să dăm ocazia bugetului municipiului Brașov, Primăriei Brașov, să poată ajuta consiliul județean, pentru că vorbim de un spital care deservește întreg județul, inclusiv municipiul.

Doamnelor și domnilor deputați,

Și eu vă mulțumesc. Doamna Ionelia-Florența Priescu. Și la mulți ani pentru ieri!

## **Doamna Ionelia-Florența Priescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este clar că un astfel de proiect nu poate fi tratat altfel decât cu pozitivitate și îl vom vota.

Ce vreau să vă spun însă este că asigurarea finanțării spitalelor din România este importantă, iar dezvoltarea unui sistem medical performant trebuie să fie un obiectiv național. Însă, cu toate acestea, vreau să atrag atenția asupra faptului că eșecurile din sistemul medical nu sunt cauzate doar de lipsa finanțării. Și cred că, în acest moment, se ridică trei întrebări și sunt legitime: ce facem cu politizarea conducerii spitalelor, ce facem cu exodul medicilor și ce facem cu legislația neclară, care blochează actul medical, și ajungem la situațiile din 2024, când un copil de 16 ani și-a pierdut viața, pentru că medicii nu puteau interveni din cauza unei reglementări neclare.

După tragedia de la Târgu Jiu totuși Guvernul a venit cu Ordonanța nr. 130/2024.

Felicit Guvernul pentru modificarea făcută, însă nu este suficient.

Din păcate, modificarea este tot ambiguă și, în calitate de deputat de Gorj, am avut deja o declarație politică pe acest subiect, în care am cerut revizuirea și modificarea textului legal.

Până în acest moment, din păcate, nu am primit niciun răspuns din partea Guvernului și nici a ministrului sănătății. Revin cu această solicitare către cele două instituții.

Și, după cum v-am spus, grupul parlamentar va vota pentru acest Pl-x.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamnă Vedinaș Verginia, vă rog. Grupul SOS.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Domnule președinte, Dragi colegi,

Este o inițiativă care, la prima citire, pare să fie bine intenționată, pare să aducă un beneficiu pentru un domeniu atât de încercat, cel al spitalelor.

Problema este că nu contează numai obiectivul, ci și modul în care vrem să rezolvăm ceea ce este deficitar în societate. Nu întotdeauna scopul scuză mijloacele, cum a spus cândva Gambetta.

Dacă analizăm această inițiativă, constatăm că se încalcă cel puțin două principii fundamentale, care guvernează organizarea și funcționarea administrației publice în România. Primul este principiul autonomiei locale, care, în afară de a fi administrativ, are și caracter financiar, și cel de-al doilea principiu este că nu poți transfera, nu poți atribui o responsabilitate unei entități locale, comunități, fără să-i asiguri și veniturile necesare.

Unele state au scris în Constituție un asemenea principiu.

De aceea, în opinia mea, soluția ar trebui să fie alta.

Pentru aceste considerente, în primul rând, statul să-și asume asigurarea și să rezolve într-un mod care să facă într-un fel autentic eficientă și posibil de a fi implementată o asemenea măsură.

Acestea sunt considerentele pentru care grupul nostru parlamentar nu va susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

Domnule Vass Levente, vă rog.

## **Domnul Vass Levente:**

## Stimați colegi,

Inițiativa e din 2019, înainte ca AUR să intre în Parlament. Deci s-au mai născut și atunci propuneri bune și vă mulțumim că le susțineți.

Legat de celălalt partid, din stânga, să știți că nu impune nimic această modificare legislativă autorităților publice locale. Probabil, ați citit numai inițiativa și expunerea de motive; în comisie, împreună și cu partidul vostru, și cu voturile dumneavoastră, s-a modificat și se poate finanța din bugetul autorităților publice locale.

Ceea ce este însă foarte important, datorită descentralizării, care totuși... – și iarăși s-a făcut înainte ca AUR să intre în Parlament... – s-a dat la autoritățile locale, unora dintre spitale, 350 la număr.

Autoritățile locale, de atunci, contribuie cu sume foarte importante la reparații, la susținerea serviciilor medicale.

Este un lucru bun. Haideți să continuăm această direcție, pentru că, într-adevăr, aveți dreptate, Ministerul Sănătății are de rezolvat foarte multe lucruri!

Durata medie de spitalizare, din 2019, merită de reținut, a scăzut cu 10%.

Numărul internărilor în spitalele din România a scăzut cu 14%, din 2019.

Cumulând aceste date, chiar dacă finanțarea spitalelor trebuie crescută, se impune o schimbare de strategie, la nivel de paturi finanțabile, care, într-adevăr, trebuie făcută de Ministerul Sănătății.

Deci noi, UDMR, susținem, am fost printre inițiatori și solicităm de la Ministerul Sănătății să facă pașii necesari pentru a avea sistem...

Mulțumesc.

Domnul Oprea Octavian, Grupul PNL.

## **Domnul Octavian Oprea:**

## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Am contribuit la acest proiect de lege cu un amendament care permite sectoarelor municipiului București să poată beneficia de sume de bani de la unitățile administrativ-teritoriale din jurul Bucureștiului pentru construirea de spitale.

Am contribuit la acest proiect de lege cu amărăciune, pentru că ne aflăm astăzi într-un moment în care primarul general al capitalei, care a avut în subordinea sa ASSMB, instituția subordonată din Primăria Capitalei, care este una dintre instituțiile cu cea mai slabă rată de performanță, în acest moment, când discutăm, primarul general al capitalei, care se vrea viitorul Președinte al României, blochează, cu bună știință, construirea singurului spital din sectorul 6 al municipiului București și unul dintre puținele spitale construite după 1990 în România.

Acest proiect de lege este un proiect extrem de folositor pentru unitățile administrativ-teritoriale care nu au spitale în administrare, dar, în același timp, e un proiect de lege care, cel puțin în municipiul București, scoate la iveală modul extrem de defectuos în care a fost administrată toată rețeaua de spitale aflată în subordinea Primăriei Capitalei.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 4 există obiecții? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Doamnă Gianina Șerban, cu mare drag vă cedez locul. Urmează ședința de interpelări.

Declar această ședință închisă.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Gianina Șerban:**

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 14 aprilie, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Doamna Murariu Oana, USR. Domnul Brian Cristian, USR. Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România. Domnul Ciubuc Ciprian, SOS România. Doamna Simu Aurora-Tasica, Grupul POT. Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România. Doamna Macovei Ilie Simona-Elena, SOS România. Doamna Enachi Raisa, SOS România. Domnul Țiu Mihai-Adrian, SOS România. Domnul Gheorghiu-Andrei Florin, USR. Domnul Gheorghiu-Andrei Florin, USR. Doamna Simu Aurora-Tasica, Grupul POT. Doamna Macovei Ilie Simona-Elena, SOS România. Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România. Domnul Gheorghiu-Andrei Florin, Grupul USR. Domnul Țiu Mihai, SOS România. Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România. Doamna Enachi Raisa, SOS România. Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România. Domnul Ciubuc Ciprian, SOS România. Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România. Domnul Moșteanu Liviu-Ionuț, Grupul USR. Domnul Brian Cristian, USR.

Doamna Cîmpianu Andreea-Petronela, SOS România. Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Țiu Mihai-Adrian, SOS România.

Domnul Pușcașu Lucian-Florin, Grupul AUR. Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD.

Domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităților. Și doamna Enachi Raisa, Grupul SOS România.

Rog reprezentantul Ministerului Finanțelor, pentru interpelarea doamnei deputat Murariu Oana.

OK.

Răspunsul pentru domnul deputat Brian Cristian.

## **Domnul Alin Marius Andrieș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor_ **:**

Bună ziua!

Și mulțumesc mult de tot. Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu numărul 170B/2025, având ca obiect „Românii de rând hărțuiți de ANAF”, potrivit sferei de competență a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, vă comunicăm următoarele.

Referitor la întrebarea numărul 1 – „Ce categorii de persoane fizice sunt vizate de aceste modificări și în ce condiții ANAF solicită justificarea sumelor primite prin transfer bancar?” – menționăm:

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, reglementează la titlul I – Dispoziții generale atât definiția administrării creanțelor fiscale, aici fiind incluse activități desfășurate de organele fiscale în legătură cu declararea, stabilirea, controlul și colectarea creanțelor fiscale, cât și analiza de risc, activitate efectuată de organul fiscal în scopul identificării riscurilor de neconformare în ceea ce privește îndeplinirea de către contribuabil/plătitor a obligațiilor prevăzute de legislația fiscală de a evalua, de a le gestiona, precum și de a le utiliza în scopul efectuării activității de administrare fiscală.

Potrivit art. 17 din Codul de procedură fiscală, subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, contribuabilul/plătitorul, precum și alte persoane care dobândesc drepturi și obligații în cadrul acestui raport, statul fiind reprezentat de Ministerul Finanțelor, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și unitățile subordonate acesteia, cu excepția cazului când legea stabilește o altă autoritate în acest sens.

Dacă aveți un răspuns, domnule secretar de stat, și pentru domnul Lăzăroi Ioan, de la Grupul SOS?

Vă rog să-i dați citire. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Referitor la interpelarea domnului deputat, înregistrată la Camera Deputaților cu numărul 193B/2025, având ca obiect „Modificări fiscale importante, pregătite de Guvern, referitoare la TVA”, potrivit sferei de competență a Ministerului Finanțelor, vă comunicăm următoarele.

Referitor la întrebarea numărul 1 – „Care vor fi efectele pozitive asupra întreprinderilor mici, prin modificări legislative aduse prin transpunerea directivei?” –, în ceea ce privește modificările legislative prevăzute în proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care se transpune în legislația națională Directiva nr. 285/2020 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei nr. 112/2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici, și a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce privește cooperarea administrativă și schimbul de informații în scopul monitorizării aplicării corecte a regimului special pentru întreprinderile mici, dintre principalele beneficii asupra întreprinderilor mici menționăm:

– implementarea unor reguli care vor permite persoanelor impozabile stabilite în România să solicite aplicarea regimului special pentru întreprinderile mici în alte state membre, respectiv persoane impozabile stabilite în alte state membre să solicite aplicarea regimului special pentru micile întreprinderi în România, dacă nu depășesc, în cursul unui an calendaristic, plafonul de 100.000 de euro la nivelul Uniunii Europene;

– de asemenea, majorarea plafonului de scutire de TVA pentru întreprinderile mici de la 300.000 de lei la 395.000 de lei, valoarea maximă permisă de Directiva nr. 285/2020.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Interpelarea doamnei deputat Macovei Ilie Simona-Elena. Dacă doriți să reamintiți subiectul interpelării?

Dacă nu, îl rog pe domnul secretar de stat Silviu Nicu Macovei să răspundă interpelării doamnei deputat.

Mulțumesc.

## **Domnul Silviu Nicu Macovei** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră – „Situația alarmantă a consumului de droguri în rândul elevilor” –, vă comunicăm următoarele:

Activitățile permanente derulate de structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea și combaterea fenomenului traficului și consumului de droguri evidențiază importanța acordată acestui fenomen la nivel instituțional, în care se urmărește o acțiune concertată, care pune în practică soluții eficiente și necesare pentru prevenirea acțiunii factorilor generatori de risc și care

utilizează ansamblul mijloacelor preventive și de investigare în scopul asigurării protecției membrilor comunității împotriva amenințărilor de acest gen.

Acțiunea MAI este ramificată pe mai multe paliere, de la implementarea măsurilor prevăzute în diverse documente strategice, sectoriale sau programatice până la elaborarea unui cadru operațional de planificare a acțiunilor în domeniu, monitorizarea permanentă a situației operative și adoptarea de măsuri punctuale necesare eficientizării activităților, respectiv analiza fenomenului din punct de vedere criminologic și dezvoltarea și consolidarea unui sistem integrat și flexibil de colectare a datelor privind fenomenul drogurilor, în vederea utilizării celor mai recente informații în procesul decizional și al formării, aplicării răspunsurilor din domeniul securității cetățenilor.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Mai avem o interpelare, a doamnei deputat Raisa Enachi, de la Grupul SOS România.

Doriți să reveniți cu tema interpelării, doamna deputat, sau doriți răspunsul?

## **Domnul Silviu Nicu Macovei:**

Aveți mai multe...

**Doamna Raisa Enachi**

**:**

Nu, să-mi reamintiți care e subiectul.

Titlul interpelării este „Controlul și prevenirea accidentelor rutiere în județul Vaslui”.

## **Domnul Silviu Nicu Macovei:**

E OK, da? Îl citesc?

**Doamna Raisa Enachi**

**:**

Asta, da.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În cursul anului 2024, pe raza județului Vaslui au fost efectuate 40.138 de testări pentru detecția alcoolului în aerul expirat și 1.124 pentru depistarea preliminară în organism a substanțelor psihoactive. Testările au fost efectuate pe toate categoriile de drumuri deschise circulației publice de pe toată raza competentă a județului, numărul testărilor crescând considerabil față de anii precedenți, fapt ce se reflectă și în dinamica accidentelor de circulație cauzate de conducerea sub influența alcoolului, respectiv o scădere cu circa 50% a numărului de accidente față de trendul înregistrat în 2023, 2022 și 2021.

În context, precizăm că, în primul trimestru al anului 2025, pe rețeaua de drumuri publice ale județului Vaslui s-au produs cinci accidente rutiere ușoare și un accident grav de circulație, cauzat de conducerea sub influența alcoolului, soldat cu o persoană decedată.

De asemenea, în perioada de referință nu s-a produs niciun accident cauzat de conducerea sub influența substanțelor psihoactive.

Totodată, menționăm că în dotarea structurilor de poliție rutieră și de ordine publică din cadrul IPJ Vaslui,

în anul 2024, se aflau 62 de etiloteste și 14 drug teste – număr ce răspunde nevoilor de control și prevenție la nivelul județului Vaslui.

Mulțumesc frumos.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Ținând cont că pentru celelalte interpelări, pe care le-am citit la începutul ședinței, se solicită o amânare, declar ședința închisă.

Zi bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652526]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 52/7.V.2025 conține 12 pagini.**

Prețul: 66 lei