Stenogramă plen

Stimați colegi, Începem într-un minut. Vă rog să luați loc.

## PAUZĂ

* * *

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 16 februarie, și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 84.

Ședința este condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, președintele Senatului, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici, doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii, vă

## Mulțumesc, domnule președinte.

La poziția 9 pe ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisii raportoare la acest proiect de lege au fost Comisia pentru învățământ, știință și inovare și, respectiv, Comisia pentru sănătate.

În ciuda faptului că art. 101 din Regulamentul Senatului stipulează expres faptul că „Amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurări sociale de stat se trimit de președintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitându-se punctul de vedere al acestuia.”, niciunul din președinții comisiilor, nici domnul Pălărie, nici domnul președinte al Comisiei pentru sănătate, nu au trimis amendamentele la Guvern ca să avem un punct de vedere.

În raport cu această împrejurare, ne găsim în situația în care ordonanța care a fost emisă de Guvern este fundamental schimbată de raportul de admitere, care are o serie de amendamente, unele dintre ele vizând faptul că un manager de spital trebuie să fie plătit cu 20% mai bine decât cel mai bine plătit medic din spital, membrii consiliului de administrație al spitalului trebuie să aibă o indemnizație cu 15% mai mare...

...Consiliul director trebuie să aibă o îndemnizație cu 15% mai mare decât cel mai bine plătit medic de acolo.

În contextul în care Guvernul și coaliția din care facem parte cer eforturi de la români și operează diverse elemente de austeritate, iată că astăzi venim cu asemenea măsuri, care nu erau în ordonanță și pentru care nu s-a cerut punctul de vedere al Guvernului.

Poate că colegilor președinți de comisie, domnului Pălărie și celorlalți, le place această măsură, dar eu cred că, în raport cu această situație, aș propune ca punctul 9, respectiv L619/22.12.2025, să fie trimis la Comisia pentru buget, finanțe, care să întrebe Guvernul și să vină cu un raport în legătură cu această ordonanță.

Deci propunerea mea este de retrimitere la Comisia pentru buget, finanțe.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Dacă pe propunerea făcută de domnul Fenechiu mai există comentarii.

Domnule Streinu Cercel, vă rog.

## **Domnul Adrian Streinu Cercel:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Pe procedură, ca să spun așa, am urmat toți pașii procedurali care se impun analizei unui proiect de lege. Ca atare, am primit de la Biroul permanent actul normativ pe care trebuia să-l luăm în discuție, am deschis discuțiile, inclusiv cu cei de la Colegiul Medicilor din România, și am discutat punct cu punct. Mai mult decât atât, la toate ședințele a fost prezent secretarul de stat în relația cu Parlamentul de la Ministerul Sănătății. Mai bine decât așa, nu știu ce se putea face.

Mai mult decât atât, a fost discutat în comisiile reunite, cea de la Învățământ și cea de la Sănătate, și a trecut cu votul... unanimității de voturi ale celor două comisii.

Deci eu consider că am făcut un lucru bun și am dus un act normativ mai departe decât fusese dus și, ca atare, am făcut și un element de dreptate socială, pentru că, cel puțin la nivelul Partidului Social Democrat, așa trebuie să facem. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Repet, dacă pe propunerea domnului Fenechiu mai există comentarii, pentru că o s-o supun la vot imediat? Domnule Mircescu, vă rog.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

Pentru a explica foarte simplu ce s-a întâmplat.

Comisia pentru buget a fost sesizată la aviz cu o ordonanță a Guvernului care nu avea impact bugetar și pentru care Comisia pentru buget a dat aviz pozitiv în unanimitate.

Ulterior, în celelalte comisii raportoare, având în vedere că Bugetul era doar comisie avizatoare, nefiind impact bugetar, ordonanța ministrului PSD a fost modificată radical de un alt coleg de la PSD – și a adăugat la ordonanță –, transformând total obiectul inițial al ordonanței.

Consiliul director. Mai mult decât atât, creăm un precedent...

Practic, i-am spus domnului președinte, e ca și cum o comisie, Comisia pentru buget, Comisia pentru sport, cu două zile înainte de depunerea raportului și de introducerea lui pe ordinea de zi, adaugă la o lege oarecare că „începând de la 1 martie, vom distribui pastile cu iod pentru toți adulții din România” și spune că nu mai e timp să se întoarcă la Comisia pentru sănătate, pentru că să vedeți... că, pe procedură, nu se mai poate.

Acest precedent nu trebuie creat. O lege cu impact bugetar major trebuie să fie la raport la Comisia pentru buget. Există timp, până miercuri, ca această lege să fie dezbătută.

De aceea, noi vom susține întoarcerea legii la Comisia pentru buget. Mulțumesc.

Domnule Vântu, vă rog.

## **Domnul Cristian Vântu:**

Este foarte ciudat ce se întâmplă aici.

Domnul Pălărie a fost acolo când am dezbătut ultima dată în comisiile reunite și nu a spus nimic – acum îl văd că aplaudă.

Deci două săptămâni la rând am discutat despre această lege, care nu vorbește numai despre creșterea cu 15% a membrilor consiliilor de administrație, ăsta este un punct pierdut acolo. Acolo sunt zeci de lucruri care sunt foarte bune, ca, de exemplu, ghidurile de practică, care de acum încolo vor fi făcute de către Colegiul Medicilor, și nu de către minister, care nu are surse și timp să se ocupe de așa ceva – și știți ce s-a întâmplat anul trecut cu cele două anesteziste care au căzut victimă lipsei noastre de reglementare din acest punct de vedere. Deci a fost un efort de două săptămâni, pe care acum vreți pur și simplu să-l dați la o parte, pentru că nu ați reușit să vă înțelegeți în coaliție și nu știți ce ați vrut.

A fost acolo și doamna Pauliuc de la PNL, a fost acolo și domnul Pălărie de la USR, da? Și acum nu mai sunteți de acord. Și vreți ca noi... cu ajutorul nostru, să retrimiteți acest proiect înapoi. Nu știu... Cred că nici eu, nici colegii mei nu vă vom ajuta în acest sens. Ar trebui să vă bateți între voi.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă rog, domnule Streinu. O ultimă intervenție și

La final, da, sigur.

## **Domnul Adrian Streinu Cercel:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu mă înșală pe mine memoria, noi suntem în Senatul României să legiferăm și alții sunt la execuție. Deci, din momentul în care noi legiferăm și ceea ce ni se pare că am făcut bine este bine, atunci ceilalți, care sunt la execuție, trebuie să pună în practică ceea ce noi discutăm aici. Și noi nu ne batem joc de munca noastră.

Mai mult decât atât, nu scrie nicăieri că, dacă la un moment dat, pe parcursul elaborării unui act normativ, apar modificări de ordin bugetar, trebuie să le trimitem la Buget.

Nu scrie nicăieri! Așa că nu știu de unde le scoateți, stimați colegi. Vreți să facem legi bune pentru România sau vreți să discutăm într-o manieră care nu are legătură cu realitatea? Vă mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte, Onorați colegi,

Eu am succinte cuvinte de spus. Este semn bun, semn bun de la Cel de Sus, în momentul în care apar aceste scârțâieli în coaliție...

Să dea Dumnezeu să se destrame, pentru că este o coaliție toxică, dar...

Da, pentru România.

Însă eu am o altă, cum să spun eu?, propunere, adiacentă: în situația în care, se presupune, se întoarce la comisie acest punct 9, vă rog mult de tot să se păstreze numerotarea punctelor de pe ordinea de zi și să nu devină 10 – 9 și 11 – 10 și să ne înnebunească iarăși de cap domnul Fenechiu, cum a mai făcut și înainte. Să rămână punctele gata...

Mulțumesc, domnule Vela, mulțumesc.

...stabilite. Mulțumim.

Mulțumesc.

Domnule Fenechiu, încă o dată propunerea finală, pentru a o supune votului.

Mulțumesc mult.

Eu nu fac o polemică cu domnul Streinu Cercel, pe care lumea știe că îl respect și care e un profesionist, fără discuție, însă m-a provocat spunând că nu scrie nicăieri.

În art. 101 alin. (1) asta scrie, scrie că președinții comisiilor, da, sunt obligați să trimită amendamentele la Guvern. Deci scrie cât se poate de clar.

Deci propunerea pe care, domnule președinte, vă rog să o supuneți la vot este ca L-ul să fie retrimis la cele două comisii raportoare, respectiv la Învățământ și, respectiv, la Comisia pentru sănătate și, separat, să fie sesizată Comisia pentru buget, finanțe.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Mulțumesc.

42 de voturi pentru, 32 de abțineri... 32 contra, o abținere. Solicitarea a fost aprobată.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

În consecință, vă

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

72 de voturi pentru, 6 contra, 25 de abțineri. Ordinea de zi modificată a fost aprobată.

Programul de lucru, stabilit de Biroul permanent al Senatului și de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare:

– ora 16:00 – lucrări plen;

– ora 18:00 – vot final.

Dacă nu există intervenții asupra programului de lucru, vă

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

100 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abțineri. Programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative.

Potrivit art. 93 alin. (4) din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent, care a analizat solicitările privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Urmează să ne pronunțăm asupra acestor solicitări.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## 104 voturi pentru.

## Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

108 voturi pentru. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

103 voturi pentru. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

104 voturi pentru. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

100 de voturi pentru. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

84 de voturi pentru, un vot contra, 18 abțineri. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

104 voturi pentru. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

106 voturi pentru. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

101 voturi pentru. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

102 voturi pentru, o abținere, un vot contra. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

105 voturi pentru. Aprobat.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 16 februarie 2026, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și ale art. 94 alin. (1) lit. b) din regulament, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului:

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

102 voturi pentru. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

104 voturi pentru. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

104 voturi pentru, o abținere. Aprobat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

101 voturi pentru, o abținere. Aprobat.

La punctul 3, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 9 februarie 2026, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului. Inițiativele se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Înainte de a trece la secțiunea a II-a a ordinii de zi, vă anunț că, la invitația domnului senator Antal Loránt, avem prezent la lojă un grup de 44 de persoane din Școala Gimnazială „Petőfi Sándor” din Cristuru Secuiesc, județul Harghita.

Le mulțumim pentru prezență.

Domnule Șipoș, aveți de făcut un anunț din partea Grupului USR.

Vă rog.

## Mulțumesc.

O modificare la Comisia pentru învățământ: domnul senator Darău Ambrozie-Irineu este înlocuit de către doamna senator Ruxandra Cibu.

La Comisia pentru agricultură: subsemnatul, Sorin Șipoș, voi fi înlocuit de către domnul senator Marius Bodea.

La vicelideri: domnul Darău Irineu-Ambrozie și domnul George Ștefănache vor fi înlocuiți de către doamna senator Simona Spătaru și de către doamna senator Cynthia Păun. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

91 de voturi pentru, 3 voturi contra. Aprobat.

Și luăm act de modificările din conducerea Grupului parlamentar al USR.

Continuăm lucrările.

Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 350 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L571/2025).

Înainte – îmi cer scuze! –, domnule Manea, doreați să aveți o intervenție foarte scurtă despre Spiru Haret, da?

După care trecem la punctul 1, al cărui titlu l-am citit deja.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

La 15 februarie, adică ieri, s-au împlinit 175 de ani de la nașterea celei mai mari personalități din toate timpurile ale învățământului românesc – Spiru Haret. Și nu este o declarație festivă sau festivistă, ci o constatare istorică.

A fost matematician, astronom, fizician, profesor universitar, om politic, ministru al cultelor și instrucțiunii publice timp de trei mandate, membru titular al Academiei Române. A fost primul român care a obținut doctoratul în matematici la Sorbona. Lucrarea sa, teza lui „Despre invariabilitatea marilor axe ale orbitelor planetare”, a făcut vâlvă în presa europeană, fiind publicată în volumul 18 al Analelor Observatorului din Paris. Meritele i-au fost confirmate și prin atribuirea de către Uniunea Internațională Astronomică a numelui unui crater de pe Lună, descoperit în 1959.

Henri Poincaré, marele matematician și filozof francez, a încercat să-l convingă să rămână profesor alături de el, la Sorbona, însă Spiru Haret a refuzat, alegând să-și pună geniul în slujba școlii românești.

De trei ori ministru al instrucției publice, a reorganizat învățământul secundar și superior, a introdus bacalaureatul, a profesionalizat corpul didactic, a reorganizat școlile normale, a înființat învățământul profesional, a creat grădinițele, a susținut manualele accesibile, a ridicat – atenție! – aproape 2.000 de școli în doar câțiva ani din primul mandat, iar în total – 2.343. Ca să facem o scurtă analogie, în 1990 în România se aflau 18-20.000 de unități școlare. Astăzi, în 2026, mai există 6.200-6.400 de școli cu personalitate juridică.

Aceasta este diferența: Spiru Haret a construit, noi demolăm. El a ridicat 2.343 de școli, noi ridicăm blocuri peste memoria lui și închidem școlile...

Vă rog să vă apropiați de final.

## **Domnul Dumitru Manea:**

El a vrut să creeze caractere, noi creăm analfabetism și conștiințe de robi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Vă mulțumesc.

Continuăm cu punctul 1 – L571/2025, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 350 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii legislative.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere.

## Vă rog.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte, să prezentați raportul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite, au formulat amendamente și au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa parte integrantă a prezentului raport comun.

Față de cele prezentate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun plenului Senatului, pentru dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Stelea, vă rog. Apoi doamna Spătaru și domnul Vela.

## Stimați colegi,

Propunerea noastră este ceva... ceea ce cred că își doresc de foarte mult timp administrațiile locale, acolo unde este destul de des întâlnită situația în care anumite bunuri sunt mutate din proprietatea publică în cea privată a statului și ele se află, de cele mai multe ori, în stare de degradare.

Inițiativa permite în mod explicit efectuarea de lucrări de investiții, extinderi sau îmbunătățiri, cu acordul autorităților. Aceasta deschide calea către atragerea de fonduri europene, sponsorizări sau lucrări din fonduri proprii pentru bunuri care rămân, în final, tot în proprietatea statului.

Impactul bugetar este zero, dar efectul de debirocratizare și eficientizare este masiv.

Vă dau câteva posibile cazuri care se poate aplica.

Imaginați-vă că o universitate deține în folosință gratuită un imobil de la Ministerul Educației sau de la o primărie – acum poate accesa fonduri pentru a construi un laborator de cercetare sau pentru a mansarda un cămin studențesc existent.

Multe subunități de pompieri funcționează în clădiri puse la dispoziție de consiliile județene – se poate construi, de acum înainte, fără mari complicații administrative, un garaj sau o anexă pe care s-o poată folosi noile autospeciale.

Exemplele pot continua, dar cred că înțelegeți și dumneavoastră că această propunere AUR vine să simplifice procedurile, să creeze continuitate în administrarea unor bunuri și chiar să îmbunătățească valoarea patrimoniului statului fără costuri bugetare directe suplimentare.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați votat în comisiile de avizare și comisiile raportoare și vă invit să votați acest act normativ.

Mulțumesc.

Doamna Spătaru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ideea în sine nu este rea, proiectul este depus de colegii de la AUR.

În mod interesant, este adoptat și de Ministerul Dezvoltării, prezent în ședință. Dar, deși au emis un punct de vedere, văd că nu reușesc să ia cuvântul.

Nu s-au rezolvat însă criticile aduse de avizul Consiliului Legislativ. Rămâne un proiect în parte neconstituțional, pentru că este lipsit de claritate, precizie, mai ales previzibilitate și accesibilitate, pentru că este de natura dreptului de folosință gratuită faptul că bunul se returnează fără modificări înapoi în proprietatea și deplina folosință a celui care îl deține.

Lucrurile acestea nu sunt, cum spuneam, rezolvate prin amendamente.

Așadar, USR va vota împotriva acestui raport de admitere și a acestui proiect, pentru că va fi unul neconstituțional în final.

Mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

## Domnule președinte,

Onorați colegi,

Eu sunt de altă părere decât colega Spătaru, deși suntem amândoi avocați.

Ca jurist, în dispozițiile lui 692-703 din Codul civil, noul Cod civil, avem reglementat dreptul de superficie. Ceea ce se vrea prin acest proiect de lege este un lucru cât se poate de clar pentru domeniul proprietății publice a autorităților prevăzute de art. 287, Guvernul, prefecturile, primăriile și așa mai departe, și anume ca superficiarul, cel care folosește un teren și face anumite investiții, să nu poată cere la sfârșit despăgubiri pentru ceea ce a făcut, ci efectiv îl folosește gratuit și, dacă a făcut investiții, rămân investițiile pe terenul proprietății publice sau al autorității publice. Un lucru cât se poate de clar. Se evită conflicte juridice și procese și lucrurile sunt stabilite de la început.

Deci îl susțin și voi vota pentru adoptarea lui. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea art. 80 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale (L565/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă inițiatorul este prezent?

Guvernul nu are punct de vedere pe care să-l prezinte. Reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, domnule președinte, raportul.

## Vă mulțumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 80 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale

Propunerea legislativă are ca obiect completarea art. 80 din Legea nr. 36/1995, în sensul instituirii în sarcina notarului a obligației de a informa părțile, anterior autentificării contractului, asupra posibilității inserării unor clauze compromisorii.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere asupra propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna Spătaru, vă rog. Apoi domnul Vlahu și domnul Vela.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, propunerea legislativă are în vedere nevoia ca părțile care, de obicei, se pot afla în etapa de încheiere a unui contract la un notar public să cunoască și faptul că, dacă vor avea vreun litigiu în viitor cu privire la drepturile și obligațiile care izvorăsc din acel contract, să ajungă într-o etapă de arbitraj, și nu neapărat la instanțele judecătorești.

Cunoaștem cu toții, bineînțeles, că avem extrem de multe procese pe rol, iar părțile, de multe ori, se pot înțelege și parcurge o etapă de litigiu mai ușor, prin mediere sau, cum este cazul acestei propuneri legislative, printr-un arbitraj, de care să aibă cunoștință.

Ce este notarul public într-o astfel de situație? Este o persoană care informează, cu autoritatea publică pe care o are, despre această posibilitate. E adevărat că informează cu privire la instituțiile de arbitraj care se află în circumscripția teritorială, acolo unde își desfășoară acesta activitatea, pentru că pe acelea le cunoaște mai bine.

Din punctul nostru de vedere, este o propunere care, cu siguranță, ajută să avem mai puține litigii pe rol. Mulțumesc.

Domnule Vlahu, vă rog.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Nu pot spune că sunt de acord cu antevorbitorul meu, fiindcă se prevede o obligație suplimentară în sarcina unui profesionist. Ca urmare a adresei înaintate către Uniunea Notarilor, aceștia au spus în mod evident că nu își doresc o astfel de modificare.

O astfel de modificare ar produce o birocrație suplimentară, adică se instituie o obligație în sarcina notarului, obligație de care trebuie să țină cont, pe lângă aceea de a informa, și obligația de a nota faptul că i-a informat pe cetățeni în cuprinsul actului. Adică producem o birocrație în mod inutil, fiindcă modalitățile de rezolvare a unui litigiu sunt cunoscute de către toată lumea: putem merge în instanță, putem apela la mediatori sau să mergem

la curțile de arbitraj. Prin urmare, nu este necesară o astfel de intervenție, fiindcă produce doar un plus birocratic pentru notari și, pe de altă parte, nu s-a explicat în niciun fel sancțiunea nerespectării acestei obligații. Vă mulțumesc.

Domnul Vela.

Domnule președinte, o să vorbesc liber.

Consider inutil acest proiect de lege, pentru următoarele considerente.

Oricum, notarul, în calitate de profesionist al dreptului, informează părțile cu privire la orice fel de act pe care îl autentifică și îl încheie în fața sa. Mai mult decât atât, sunt informate părțile, anterior încheierii contractelor, chiar prin însăși programarea pe care o fac la notar cu privire la obiectul actului juridic pe care vor să-l încheie în fața lui. Deci, în opinia noastră, în actualul cadru legislativ în care ne aflăm sunt reglementate toate lucrurile. Prin ceea ce se vrea acum, nu doar ceea ce a spus domnul Vlahu, creăm probleme suplimentare, creăm o suprareglementare, niște lucruri inutile și, cu adevărat, voința părților trebuie să fie cu adevărat respectată.

Pentru aceste considerente, în opinia mea, nu este necesar un... voi vota împotriva lui și voi vota pentru raportul de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență, semnat la București la 18 octombrie 2024 (L551/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

**Domnul Silviu Nicu Macovei** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul demers vizează exprimarea consimțământului statului român de a deveni parte la Acordul dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență.

Prin încheierea acordului de referință, se creează cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România și Ucraina să-și acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul producerii unei situații de urgență ale cărei efecte nu ar putea fi înlăturate în totalitate prin eforturile și mijloacele statului părții al cărui teritoriu este amenințat/afectat. Potrivit acordului, ajutorul poate fi furnizat prin punerea la dispoziție părții solicitante a unor echipe de acordare a ajutorului, de echipament, asistență și informații, precum și orice fel de acțiuni de răspuns, expertiză, operațiuni de căutare și salvare, care au ca scop salvarea de vieți omenești, protejarea sănătății publice, limitarea pagubelor materiale și asupra valorii culturale, precum și a efectelor secundare.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență, în forma propusă prin raportul comun de admitere, fără amendamente, elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă ale Senatului. Mulțumim frumos.

Mulțumesc.

Avem un raport comun al celor două comisii: Politică externă și Apărare, ordine publică și siguranță națională. Vă rog, doamna președinte Pauliuc, să prezentați.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă, prin adresa L551/2025, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență, semnat la București la 18 octombrie 2024, inițiat de Guvernul României.

Potrivit expunerii de motive, proiectul de act normativ a fost inițiat de către Ministerul Afacerilor Interne, în vederea ratificării Protocolului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor situațiilor de urgență, semnat la București la 18 octombrie 2024, denumit în continuare „Acord”.

Prin acest document, se creează cadrul juridic bilateral necesar pentru ca România și Ucraina să-și acorde ajutor reciproc, la cerere, în cazul iminenței sau producerii unei situații de urgență ale cărei efecte nu ar putea fi înlăturate în totalitate prin eforturile și mijloacele statului părții al cărui teritoriu este amenințat sau afectat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisiile: Juridică, Economică, Comisia pentru drepturile omului au avizat favorabil proiectul.

Dezbaterile au avut loc în ședințe separate ale Comisiei de apărare și Comisiei de politică externă, iar acestea au hotărât să adopte, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisiile, cele două, reunite, Comisia pentru apărare și Comisia pentru politică externă,

Mulțumesc.

Domnule Niculescu-Țâgârlaș, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi, Sărut mâna, doamnelor! Bună ziua, domnilor!

Acest tratat este un tratat despre viață și pentru protecția vieții oamenilor și a bunurilor.

Și o să vă dau niște informații interesante, care exemplifică importanța acestui tratat, care, de altfel, a început a fi discutat în 2009, dar acum am ajuns la înțelepciunea de a-l și vota. În ultimul timp, total vieți salvate doar în zona Maramureșului – 382 de persoane au fost salvate. Bilanț tragic – doar în ultimul timp, 23 de persoane au decedat în zona munților Maramureș, la granița dintre România și Ucraina.

În cele din urmă, realizăm un pas important pentru a ne susține etnicii români din Ucraina și etnicii ucraineni din România. Sunt zeci de mii de oameni care vor fi salvați prin aceste măsuri de intervenție, intervenție care elimină niște elemente formale, care până acum au adus prejudicii celor două țări.

Mulțumesc atât ministrului de interne al României, cât și omologului ucrainean pentru faptul că au ajuns la înțelepciunea ca acest tratat să fie astăzi în Senat pentru a fi votat.

Mulțumesc.

Domnule Stoica, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Dragi colegi...

Domnule președinte, bine ați revenit!

Să știți că în lipsa dumneavoastră am fost vigilent și am avut grijă de domnul vicepreședinte Coteț. Cât de cât, ne-am descurcat. Mai are și domnia-sa puțin de învățat, dar o scoatem la capăt.

Acum, ajungând la acest proiect de lege, cu siguranță pare a fi unul benefic. Însă, dragii mei colegi, vreau să vă spun, celor care cred că vă pasă, că noi avem acolo între 500 și 600 de mii de etnici români. Nu știu dacă dumneavoastră știți, dragii mei colegi, că acolo concetățenii noștri români își doresc foarte mult să revină acasă, la Biserica Ortodoxă Română și, știți foarte bine, inclusiv Preafericitul și, bineînțeles, conducerea sfintei noastre Biserici au cerut acest lucru, însă el nu numai că a fost refuzat, dar pur și simplu s-a ajuns la abuzuri de neimaginat.

Cred că și dumneavoastră vă doriți ca toți etnicii români, indiferent unde s-ar afla în această lume... – și vorbim de, oficial, peste 6 milioane, neoficial poate că în jur de 8 sau chiar 10 milioane, atât cei pe care dumneavoastră i-ați trimis, prin politici, în afara granițelor, cât și cei care, din pricini istorice, au rămas în afara granițelor. Așa că trebuie să discutăm și aceste aspecte foarte clar.

De asemenea, vreau să vă informez că – virgulă – colegul meu, domnul deputat Negrea, a fost umilit, acum două săptămâni, în momentul în care a trecut sau a încercat să treacă granița într-o..., oficial, într-o vizită la frații noștri români aflați pe teritoriul Ucrainei. Tocmai de aceea, înțelegem... și știți foarte bine că noi vom vota orice proiect care este benefic, dar nu în orice condiții. Atâta timp cât guvernarea incompetentă PSD, PNL, UDMR și USR nu este în stare să apere drepturile românilor noștri aflați în Ucraina, nu ne puneți pe noi în postura de a vota contra intereselor a 500 sau 600 de etnici români care trăiesc pe teritoriul actualei Ucraine...

de mii, scuze, 500 de mii, jumătate de milion, de frați de-ai noștri, care au același sânge cu noi.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești (L548/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului.

Reprezentantul Guvernului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru raport.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești

În conformitate cu art. 70 din Regulamentul Senatului în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa L548/2025, a fost sesizată de către Biroul permanent pentru elaborarea raportului asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea, în cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, a Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, eliminarea posibilității numirii fără examen sau concurs în funcția de executor judecătoresc a persoanelor care au exercitat timp de 5 ani funcția de judecător, procuror sau avocat și au promovat examenul de definitivat în profesia din care provin, modificarea dispozițiilor actuale referitoare la stagiul de pregătire teoretică și practică a executorilor judecătorești stagiari.

În ședința din 10 februarie 2026, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină și validări au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere și avizele primite și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de respingere asupra propunerii legislative.

Raportul de respingere și propunerea legislativă sunt supuse votului plenului Senatului.

Legea face parte din categoria legilor... propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

V-aș ruga să apăsați înainte să închidem.

Domnule Vlahu, vă rog, și după aia domnul Vela.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi avea o intervenție scurtă, fiindcă acesta este și demersul inițial... inițiativei legislative – vizează o reîncercare de a actualiza Legea executorilor judecătorești.

În mod evident, este necesară o actualizare a legislației, însă nu se poate prin aceeași metodă prin care a fost respins acest proiect de către Curtea Constituțională. Este o reluare a aceluiași proiect. Nu înțeleg de ce. Însă este nevoie de o lege integrală, o lege nouă care să vizeze statutul și exercitarea profesiei de executori judecătorești.

Mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

În condițiile în care viitorii magistrați au Institutul Național de Magistratură pentru pregătire, avocații au institutul lor de pregătire, notarii au formele lor de pregătire, am face o discriminare dacă nu am ajuta la înființarea unui asemenea institut și pentru executorii judecătorești. Au aceeași pregătire ca toți ceilalți juriști. I-am ajuta să-și perfecționeze, la rândul lor... pentru că se fac niște abuzuri în activitatea pe care o desfășoară, s-ar pune la punct cu anumite, ca să spun, subtilități, din domeniul legislativ.

Și, pentru asta, eu susțin acest proiect de lege și voi vota pentru adoptarea lui și împotriva raportului negativ care a fost emis de către comisia raportoare.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 5 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L545/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

În numele inițiatorilor, doamna senator Dobra, vă rog.

## **Doamna Diana Stoica** _– deputat_ **:**

## Deputat Diana Stoica, mulțumesc. Stimați colegi,

Proiectul acesta de lege vine să protejeze copiii și tinerii din România cu niște prevederi super de bun-simț: să nu existe reclame la jocuri de noroc în online în perioada 6.00 dimineața – 12.00 noaptea, să nu existe desene animate la care se uită copiii unde mai apare câte o reclamă la păcănele. Cred că suntem cu toții de acord că e de bun-simț să nu existe așa ceva.

Astăzi, nu trece o zi în care să nu îmi scrie părinții unor copii care suferă de această dependență sau soția unui tânăr care suferă de această dependență că nu știu, efectiv, ce să mai facă. Dacă noi nu luăm măcar aceste măsuri de bun-simț prin care să nu mai vedem vedete care fac reclame la dependențe, dependență care are cea mai mare rată de suicid... vă reamintesc că unu din cinci oameni care suferă de această dependență are cel puțin o tentativă de suicid.

Deci această lege, care este semnată de colegi de la toate partidele, cred că merită o șansă din partea dumneavoastră și așa că

Mulțumesc, doamna deputat.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru punctul de vedere al Executivului.

**Domnul Vlad-Cristian Soare** _– președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc_ **:**

## Domnule președinte,

## Stimați senatori,

România se află astăzi printre puținele state europene în care industria jocurilor de noroc are o vizibilitate atât de ridicată în spațiul public, motiv pentru care societatea civilă a semnalat în mod constant probleme reale, precum expunerea excesivă a publicității, protecția insuficientă a persoanelor vulnerabile, densitatea mare a locațiilor fizice și proximitatea față de unitățile de învățământ. Aceste preocupări nu sunt izolate. În state europene precum Danemarca publicitatea este permisă doar în condiții stricte, limitată la promovarea brandului, fiind interzise mesajele agresive de tip _call to action_ .

Cu sprijinul dumneavoastră, prin inițiativele legislative votate, s-au putut demara ample reforme și, astfel, au fost introduse sisteme de geolocalizare, coduri QR pentru mijloacele de joc și așa mai departe. Deci se fac pași concreți, dar nu sunt suficienți și, tocmai din acest motiv, pentru a putea accelera reformele, este nevoie în continuare de sprijinul dumneavoastră.

În prezent, în Parlament există peste 20 de inițiative legislative privind acest domeniu. Toate urmăresc obiective legitime, însă o parte dintre ele se suprapun sau intră în conflict. Asta arată o realitate simplă: legea actuală este depășită și nu răspunde nevoilor societății. În aceste condiții, ne punem expertiza la dispoziția dumneavoastră pentru elaborarea unei noi legi a jocurilor de noroc.

Un comportament social nu poate fi eliminat prin interdicție absolută, însă este nevoie de o reglementare strictă, inteligentă și care să răspundă nevoilor de protecție socială amintite anterior, iar reducerea vizibilității, realizată în general sau etapizat, cum este proiectul de astăzi, trebuie să fie o prioritate.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Avem mai mulți colegi care doresc să ia cuvântul. Vă reamintesc: un singur coleg din partea fiecărui grup parlamentar.

Înainte de a da cuvântul colegilor, avem raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat.

Vă rog, domnule președinte, să-l prezentați.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele separate din 16 decembrie 2025 și 10 februarie 2026, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere exprimate și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, ca urmare a faptului că, supusă votului, soluția unui raport de admitere... aceasta nu a întrunit numărul necesar de voturi, să adopte un raport comun de respingere, fără amendamente.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Cernic, domnul Vlahu, domnul Rusu, doamna Cerva, domnul Vela.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Mă bucur să aud că Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc susține această inițiativă și rog colegii care au votat negativ în dreptul proiectelor legislative, în comisiile raportoare, să-și schimbe consemnul de vot, pentru că există o susținere inclusiv din partea ONJN-ului.

Astăzi avem la vot două proiecte care vorbesc despre responsabilitate și despre viitorul copiilor noștri. Avem pe masă două proiecte de lege care pot salva o generație. Dependența de jocuri de noroc distruge vieți și familii. Este mult mai ieftin să prevenim această boală decât să o tratăm.

În primul proiect, curățăm mediul online de reclame agresive între ora 06:00 și 24:00 – copiii petrec cea mai mare parte a timpului pe internet –, interzicem folosirea influencerilor și a sportivilor în campaniile de promovare. Iar tinerii nu trebuie să creadă că pariurile sunt un comportament de succes. Mesajele de avertizare vor deveni obligatorii, la fel ca la tutun și alcool.

Din păcate, multe proiecte zac în sertare. Așadar, vă cer să votați aceste legi. Este momentul să acționăm împreună, cu responsabilitate, nu să amânăm la nesfârșit o problemă atât de mare. Protecția tinerilor trebuie să devină o realitate astăzi, și nu mâine.

Mulțumesc mult.

Domnul Vlahu.

## Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Astăzi avem în față un proiect de lege care va da o direcție tinerilor și copiilor noștri, și nu numai ai dumneavoastră, ci ai tuturor românilor. Vorbim despre această interdicție de a promova orice tip de conținut sau material publicitar ce vizează jocurile de noroc în intervalul 06:00-24:00.

Din perspectiva mea, consider utilă această interdicție de promovare a jocurilor de noroc. Știm foarte bine efectele nocive, fiindcă în România – și cred că mai peste tot în lume – a ajuns să devină o adicție, fiind departe de scopul inițial al acestora, cel de divertisment.

Îl felicit pe reprezentantul ONJN pentru pozițiile dumnealui, atât din... și astăzi, dar și în cadrul comisiilor. De câte ori am avut în discuție o chestiune ce vizează jocurile de noroc, a avut întotdeauna o părere pertinentă și juridic, valabil exprimată.

De asemenea, am rugămintea către dumneavoastră să analizați foarte bine acest proiect de lege. Este un proiect bun și vizează, după cum spuneam, viitorul copiilor noștri. Avem nevoie de această interdicție.

Mulțumesc.

Domnul Rusu Lucian.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Limitarea publicității jocurilor de noroc în acest interval de timp cred că ajută în primul rând persoanele vulnerabile și contribuie la sănătatea mintală a acestora și stabilitatea financiară.

Iar ca să vin și cu un exemplu în acest sens, vreau să vă citesc un mesaj pe care l-am primit de la o anume persoană, Bogdan. Și îmi spune: „Număr, de exemplu, 13 reclame din 8 numai cu cazinouri. Sunt un jucător al jocurilor de noroc. Poate reușiți să faceți ceva.”

Vă mulțumesc.

Doamna Cerva.

În primul rând, este un proiect care nu aparține tuturor partidelor politice, așa cum fals s-a exprimat unul dintre inițiatori. Sunt doar două sau trei partide care au semnat acest proiect.

Din nou, este un proiect care este scris prost – zice Consiliul Legislativ. Iarăși, de la o idee bună, populistă, ajungem să aprobăm și să votăm proiecte scrise prost, domnule Vlahu. Nu vor proteja nici copiii, iar perioada de 180 de zile pentru adoptarea normelor de aplicare este una care nu este prevăzută de lege, ea fiind de maximum 30 de zile. În concluzie, votăm și aprobăm iarăși ceva ce nu are aplicabilitate.

În mod corect, oficiul ne-a informat că se lucrează la o lege. Și pe bună dreptate este nevoie de o lege cap-coadă, pentru că, prin toate proiectele acestea, rupte, o bucățică acolo, interzicem de la 12:00 noaptea, normele le lungim la 180 de zile în loc de 30 de zile, normele de aplicare... Nu facem decât să aprobăm chestiuni care nu pot fi aplicate. Mulțumesc.

Vă rog, domnule Vlahu, un scurt drept la replică. Apoi domnul Vela.

Vă mulțumesc, domnule președinte, fiindcă mi-ați oferit ocazia și oportunitatea de a-i răspunde doamnei senator Cerva.

Și îi reamintesc principiul de drept _specialia generalibus derogant_ . Prin urmare, noi putem deroga de la normele generale, printr-o nouă versiune, care va reprezenta lege specială față de cea generală.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnul Vela.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Reclama este sufletul comerțului, iar marii doctori ai Bisericii Ortodoxe de Răsărit spun așa: ai tăiat capul șarpelui, ai tăiat posibilitatea să te învenineze.

Dacă noi lucrăm ca Legislativ aici și vom intimida, pe viitor, reclamele care au putere de a hipnotiza psihicul și mentalul copiilor să joace jocuri de noroc și să apuce această cale a pierzării, și financiare, și sufletești, vom face un bine.

Dar am văzut că nu sunt sancțiuni; are dreptate colega Cerva că este scris nu chiar așa de bine, ca să nu spun prost. Nu s-a mărit vârsta de la... până la 23 de ani, cum este majoratul în Canada și în alte țări.

Dar, pentru că se susține ideea paralizării și intimidării reclamelor pentru minori, îl susțin cu toată inima și votez pentru adoptarea acestui proiect și împotriva respingerii lui. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L546/2025).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul, dacă este prezent.

Vă rog, reprezentantul Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbaterea privind majorarea pragului la 21 de ani este legitimă și necesară. Protecția tinerilor trebuie consolidată, iar statul are obligația să intervină atunci când există riscuri sociale evidente. Trebuie susținută orice măsură care întărește protecția persoanelor aflate la începutul vieții adulte, perioadă în care vulnerabilitatea la competențe de risc este recunoscută.

În același timp, totuși trebuie să fim conștienți că în România capacitatea deplină de exercițiu se dobândește la 18 ani. O limitare suplimentară pentru categoria 18-21 de ani reprezintă o diferențiere juridică ce trebuie fundamentată riguros, pentru a respecta principiul proporționalității și egalității în drepturi.

Așadar, susținem obiectivul proiectului și direcția de protecție sporită, însă există o atitudine rezervată față de posibila vulnerabilitate juridică a proiectului, prin raportare la articolele 16 și 53 din Constituția României.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia economică, industrii, servicii, turism, antreprenoriat au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor desfășurate în ședințe separate, în ziua de 16 decembrie 2025 și 10 februarie 2026, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism, antreprenoriat, împreună cu cei ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități, validări, analizând propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere primite, exprimate, au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, ca, în urma faptului că soluția unui raport de admitere nu a întrunit numărul necesar de voturi, să adopte un raport comun de respingere, fără amendamente.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Domnul Cernic.

Apoi domnul Vlahu, domnul Niculescu-Țâgârlaș și domnul Vela.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Este limpede acum și pentru colegii care probabil voiau să voteze împotriva acestui proiect și cu siguranță își vor schimba votul – și le mulțumesc pe această cale.

Este foarte important să înțelegem ce își propune acest proiect: vârsta minimă pentru jocuri de noroc să fie crescută până la 21 de ani, de la 18 ani. Asta, pentru că la 18 ani un tânăr este vulnerabil. El începe studiile și administrează primii săi bani. Impulsivitatea și nevoia de validare îl fac o țintă ușoară pentru industria jocurilor de noroc.

Portugalia, Grecia și multe alte state au reglementat deja acest lucru. Rezultatele arată o scădere clară a cazurilor de îndatorare timpurie.

Cifrele sunt alarmante: 14% dintre liceeni au jucat deja la jocuri de noroc în ultimul an – 14%! –, 3 din 10 copii cunosc consumatori de droguri. Aceste date arată o criză a dependențelor moderne. Interesul copiilor trebuie să fie mai important decât profitul industriei de _gambling_ .

USR susține aceste proiecte, ceea ce vă rog să faceți și dumneavoastră, indiferent de ce ați decis în comisiile de specialitate.

Vă mulțumesc mult.

Domnule Vlahu, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Astăzi avem de votat o chestiune destul de sensibilă și delicată. Vorbim aici despre o capacitate de exercițiu limitată în cazul posibilității de a participa la jocurile de noroc. Din această perspectivă, este delicată chestiunea supusă azi atenției dumneavoastră.

Din perspectiva mea, este o necesitate acest lucru, fiindcă... Vreau să vă dau un singur exemplu: pentru a putea lua carnetul de profesionist, este obligatoriu să ai cel puțin vârsta de 21 de ani. Aceeași chestiune se încearcă a fi introdusă și din perspectiva jocurilor de noroc, fiind o situație de... o chestiune de bun augur. Tinerii sunt vulnerabili la acest flagel al jocurilor de noroc și ridicarea vârstei la 21 de ani i-ar face mai serioși și mai compatibili cu întreaga viziune asupra vieții și asupra jocurilor de noroc.

Jocurile de noroc sunt o metodă de divertisment, iar în prezent noi trăim în situația de a fi un flagel, o adicție în România.

Prin urmare, noi suntem de acord cu această creștere, chiar dacă, în sine, ea reprezintă o limitare a capacității de exercițiu a unei persoane. Însă sunt extrem de bine reglementate aceste limitări, astfel încât să fie posibilă și juridic această situație.

Mulțumesc.

Domnul Niculescu-Țâgârlaș.

## Domnule președinte,

Voiam doar să punctez, din punctul de vedere al Grupului PNL, că vom vota cele două inițiative, dar vreau să atrag atenția asupra a două elemente extrem de importante, care definesc atitudinea parlamentară în România.

Avem 25 de inițiative care au trecut de Senatul României și stau la Camera Deputaților încă din mandatul anterior. Asta este adevărata problemă, că reglementăm..., noi în Senat ne întrecem să votăm, să susținem, și 25 de inițiative efectiv îs căzute în desuetudine în Camera Deputaților, forul decizional al Parlamentului României.

Îmi pare rău că a plecat doamna Stoica, pentru că mă bazam pe dumneaei să fie la fel de vocală și de puternică și în Camera Deputaților, nu numai în Senat. A doua problemă extrem de importantă – reglementarea și lupta pe _black market_ . Acolo avem o problemă foarte mare. Cu cât restrângem noi zona de control fiscal și instituțional pe zona de jocuri de noroc, îi împingem pe oameni către zona de piață neagră. Așa că trebuie să avem grijă.

Și îl rog pe președintele ONJN să discutăm serios ce înseamnă combaterea acestei piețe, care atrage din ce în ce mai mulți jucători, care-s la fel de dependenți, îs la fel de suicidari, dar nu pot să fie nici într-un caz controlați de către autoritățile române.

Vă mulțumesc.

Domnule Fodoca, vă rog. Apoi domnul Antal și domnul Vela.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sper că colegul meu...

Îl lăsăm pe domnul Antal că... e acolo, după care domnul Fodoca.

Vă rog.

...domnul senator Țâgârlaș, nu o să vrea drept la replică. O mare parte din cele ce am dorit să spun le-a evidențiat domnul senator Țâgârlaș și sunt perfect de acord cu dumnealui.

Sunt la al treilea mandat de senator și am văzut foarte multe inițiative legislative care veneau a reglementa, a interzice, a interveni într-un fel în toată povestea asta a jocurilor de noroc. Exact cum a spus antevorbitorul meu, de la fiecare partid a venit câte o inițiativă legislativă și aceste inițiative legislative sunt oprite la Camera Deputaților.

Eu cred că niște adevăruri trebuie acceptate și tratate ca atare. Exact cum a spus, din nou, antevorbitorul meu, dacă România interzice în totalitate jocurile de noroc, cei care au această adicție, care, într-adevăr, este și o boală, o să migreze către online. Iar dacă venim numai cu inițiative legislative de dragul de a bifa că vrem să facem ceva în interesul de a interzice sau de a interveni în domeniul jocurilor de noroc, iarăși nu am făcut nimic.

Eu cred că, aici, ONJN-ul are un rol extrem de important și trebuie să venim să vedem ce fel de inițiativă legislativă transpartinică poate să îmbunătățească reglementările pe care le au pentru acest domeniu extrem de important.

Iar, ceea ce am spus la foarte multe dezbateri în comisiile de specialitate, statul poate să decidă și următorul lucru: să interzică de tot jocurile de noroc, dar să-și asume. Dar, dacă avem jocuri de noroc, atunci trebuie să ne raportăm la această industrie ca atare, să reglementăm și să venim și în ajutorul acelor cetățeni care au astfel de adicții.

Acum, ONJN-ul, în ultima perioadă – aici trebuie să spunem –, a punctat niște acțiuni foarte clare în interesul de a interzice păcănelele, de exemplu. Dar, încă o dată, numai să dăm niște declarații populiste, să ne facem că facem, nu rezolvăm nimic.

Trebuie să fim conștienți că există jocurile de noroc în România, mare parte, din păcate, în online, de unde statul

român nu încasează niciun șfanț, niciun leu, niciun ban, niciun eurocent. Iar dacă vrem, într-adevăr, să îmbunătățim acest domeniu, trebuie să venim cu inițiative foarte clare și, dacă vreți, bineînțeles, transpartinice. Vă mulțumesc.

Domnul Fodoca.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să înțeleg, prin acest proiect legislativ, ce rezolvăm, practic, dacă mărim vârsta, adică ridicăm pragul acesta al tinerilor de a intra într-o sală de joc. Pentru că acea sală de joc nu are la intrare un angajat, un agent de pază care să-i verifice cartea de identitate. El, tot așa, bine-mersi, poate să intre și la 19 ani, la 20 de ani, dacă acel angajat nu-i cere cartea de identitate. Exact ca și în marketuri, unde poate să cumpere țigări și alcool.

Deci nu prea cred că putem rezolva acest flagel prin ridicarea vârstei. Putem să o ridicăm și la 25 de ani, nu-i cere nimeni cartea de identitate. El tot se duce și joacă acolo.

Deci, nu știu, ar trebui gândită altcumva. Nu cred că rezolvăm fondul problemei.

Mulțumesc frumos.

Domnul Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Ce vor să ne spună domnul Țâgârlaș și cu domnul Antal este următorul lucru: nu interziceți, că mai mult măriți curiozitatea ca să se apuce tinerii pe _black market_ să participe la jocuri de noroc și și mai tare se împătimesc.

Nu stau lucrurile așa, pentru că, dacă nu ar fi Legislativul acesta și un gardian al ordinii publice, am lăsa România de izbeliște. Noi ne gândim la binele copiilor, la binele tinerilor.

Esența este următoarea, ce a spus domnul Vlahu, cu permisul de conducere: sunt oameni care trebuie să aibă o anumită experiență ca să conducă anumite categorii de vehicule. Sunt oamenii care trebuie... Dacă vor să joace, când au școala vieții și când sunt copți, nu când sunt cruzi.

În Scriptură, zice Sfântul Apostol Pavel așa: „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos.” Dacă noi nu punem stavilă la un flagel sau măcar să-l forțăm să rămână în anumite limite, înseamnă că pur și simplu contri...

Mulțumesc, domnule senator. Am încheiat dezbaterile.

## Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru transmiterea unui bun aflat în proprietatea publică a statului din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (L617/2025). Declar deschise dezbaterile generale.

Reprezentantul Guvernului?

Comisia pentru administrație publică, pentru raport. Vă rog, domnule președinte.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 10 februarie 2026, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Față de cele prezentate, Comisia pentru administrație publică supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 8, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2025 privind trecerea Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați din subordinea Guvernului și din coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria Prim-Ministrului, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (L618/2025).

Declar deschise dezbaterile generale.

Reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Vă rog.

## **Doamna Silvia Monica Dinică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ vizează trecerea ANES din subordinea Guvernului și coordonarea prim-ministrului în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Schimbările preconizate au în vedere întărirea cadrului legislativ și instituțional în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați și al prevenirii și combaterii violenței domestice, prin:

– modificări și completări ale Legii nr. 217 care vor institui măsuri specifice și adaptate nevoilor victimelor violenței domestice;

– întărirea capacității de intervenție a liniei telefonice naționale destinate victimelor violenței domestice;

– dar și dezvoltarea și consolidarea serviciilor sociale din domeniul de competență al ANES, prin alocarea de resurse financiare de la bugetul de stat.

Ministerul Muncii susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru administrație publică.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte Humelnicu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, în datele de 9 februarie și, respectiv, 10 februarie 2026, membrii Comisiei pentru administrație publică și ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au analizat observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Față de cele prezentate, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială propun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Doamna Federovici.

Apoi doamna Păun, domnul Petre George-Cezar și domnul Vela.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Trecerea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați în subordinea Ministerului Muncii nu este o simplă reașezare administrativă; este o decizie de eficientizare reală.

Egalitatea de șanse și combaterea violenței domestice nu se fac din coordonări formale, nu se fac din cancelarii; se fac prin servicii sociale, prin centre pentru victime, prin finanțări concrete și prin intervenții integrate. Iar aceste instrumente sunt la Ministerul Muncii. Acolo sunt direcțiile de asistență socială, acolo sunt mecanismele de incluziune, acolo sunt fondurile europene pentru grupurile vulnerabile.

Integrarea agenției în Ministerul Muncii înseamnă coerență instituțională, capacitate operațională și acces direct la finanțare, înseamnă intervenție rapidă pentru victimele violenței domestice și politici publice aplicate, nu declarative.

Ca femeie, știu că egalitatea de șanse nu este un concept abstract, ci este o realitate pentru care se luptă zi de zi. Și această luptă nu se câștigă prin simboluri administrative, ci prin instituții funcționale și bine ancorate în sistemul social. Prin această mutare nu slăbim agenția; o consolidăm, o așezăm acolo unde poate produce efecte concrete pentru oameni.

Din aceste motive, Grupul senatorilor PSD susține ferm acest proiect de lege și va vota pentru adoptarea lui.

Doamna Păun.

Mulțumesc, domnule președinte.

Plimbăm instituții de colo-colo, dar ne uităm: oare ele chiar funcționează?

Astăzi discutăm despre trecerea Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse dintre Femei și Bărbați în subordinea Ministerului Muncii. Putem susține coerența administrativă, dar să nu confundăm reorganizarea cu reforma.

ANES gestionează politici esențiale privind egalitatea de șanse și sprijinul pentru persoanele aflate în situații vulnerabile. Vorbim despre zeci de mii de cazuri raportate anual și despre intervenții care trebuie să fie rapide și eficiente. Dacă tot intervenim asupra arhitecturii instituționale, atunci haideți să facem lucrurile până la capăt, să asigurăm buget adecvat, să garantăm cofinanțarea pentru fondurile europene, să consolidăm serviciile, astfel încât sprijinul să fie real, accesibil și coordonat eficient!

Formele fără fond nu ajută pe nimeni. O instituție puternică nu înseamnă doar o nouă subordonare, ci capacitatea de a livra rezultate concrete. Dacă vrem reformă, atunci să fie una care se vede în servicii mai bune pentru oameni, nu doar în organigrame redesenate.

Mulțumesc.

Domnul Petre George-Cezar.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu credeam că o să spun asta, dar asta e concluzia la care am ajuns: că țara asta arde și babele se piaptănă. În fiecare zi veniți cu dovezi care arată incompetența Guvernului și lipsa de capacitate administrativă.

Guvernul Bolojan a venit astăzi – pentru a câta oară? – cu o altă ordonanță de urgență, prin care ne spune că mută o agenție din subordinea Guvernului la Ministerul Muncii. Agenția în cauză are legătură cu egalitatea de șanse între femei și bărbați – și eu sunt de acord cu tot ce înseamnă acțiunile acestei agenții –, dar nu credeți că așa cum funcționează... până acum, putea să funcționeze și în continuare, dacă, în loc de politrucii care sunt numiți acolo, erau numiți oameni pe competențe și nu ar fi aleși decât... prin altceva decât criterii politice?

Trebuie să vă mai spun că Guvernul face un ping-pong, pentru că, inițial, această agenție era în subordinea ministerului. A fost mutată în subordinea Guvernului, pentru ca acum să fie adusă înapoi în minister. Văd că legea a fost împachetată frumos și..., în spatele unor cuvinte care spun că legea va face „unificarea și sistematizarea legislației specifice” – un lucru care sună bine, nu? –, totuși, tot în lege se află și alte cuvinte-cheie, de unde citez: „extinderea numărului de consilieri și alocarea de resurse financiare”.

Ei, dragii mei guvernanți, asta e reforma pe care ați adus-o, reforma administrației publice? În timp ce există și lăsați în continuare să funcționeze o grămadă de agenții care taie frunză la câini, ați venit cu o contrareformă. După ce ați dat afară profesorii din învățământ, cam 90% din așa-zisa „reformă” administrativă, mai păstrați în continuare și măriți numărul de consilieri și de posturi la stat și cu niște fonduri în plus.

Bravo vouă, pentru că n-ați făcut reforma în justiție, privind pensiile speciale, motiv pentru care în continuare țin să vă aduc aminte că suntem penalizați de Comisia Europeană cu 231 de milioane de euro!

Nu e asta reforma pe care o așteptăm. Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Daniel-Paul-Romeo. Domnul Gheorghe, după aia doamna Pauliuc.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

Avem și astăzi patru ordonanțe de urgență, avem patru puncte pe ordinea de zi, și văd că nu ne dezobișnuim de năravul ăsta. Nu există în Uniunea Europeană, acolo de unde USR face de fiecare dată vorbire când îi convine lui, nu există o țară care să dea atâtea ordonanțe de urgență. Dacă vorbim despre Danemarca, despre Germania, despre Italia, cum vă place vouă, celor de la USR, dragii mei, să știți că acolo se dă o ordonanță de urgență o dată la 10 ani.

Știți ce se întâmplă la noi în țară? Se dau la fiecare ședință șapte ordonanțe de urgență, 10 ordonanțe de urgență, patru ordonanțe de urgență... Și o ținem numai în ordonanțe de urgență.

Ce se întâmplă cu aceste ordonanțe de urgență?

Nu se respectă separația puterilor în stat și am spus-o, și am s-o spun mereu că nu se respectă Constituția României. Despre ce vorbim?!

Doamna Pauliuc.

## Stimați colegi,

Normal, în momentul în care vorbim de reformă, cred și sper că ministrul muncii, în momentul în care a propus desființarea unei autorități care funcționa, avea rezultate – putem vedea că din ce în ce mai multe... au acces în funcții de conducere, lucru pe care ni-l dorim ca o normalitate, nu ca o excepție –, îmi doresc ca această evaluare de desființare a agenției să fie un lucru bun. Dar, în același timp, haideți să ne luăm angajamentul că, dacă acest lucru nu funcționează, putem să venim în Parlament și să facem ca lucrurile să funcționeze!

Avem nevoie de politică de stat atunci când vorbim despre accesul femeilor în funcții de conducere, în leadership, fie că vorbim în politică, fie că vorbim în autorități publice locale, fie că vorbim în autorități centrale. Femeile trebuie încurajate. Avem nevoie de educație în rândul tinerilor noștri, să înțeleagă cât de important este că, în momentul în care promovează și își doresc să ocupe o anumită funcție, evaluările se fac pe merite profesionale.

Vom vota astăzi această reformă, această dorință a Ministerului Muncii, dar, în același timp, vom spune foarte clar că, dacă nu funcționează, trebuie să revenim și să vedem cum facem, poate chiar aici, în Parlamentul României.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

De la început vă anunț: ca senator POT, voi vota pentru adoptarea acestui proiect de lege

Fac parte tocmai din Comisia pentru drepturile omului și egalitatea de șanse; sunt de acord cu aceste lucruri care sunt susținute.

Fac o corectare: nu se desființează agenția, ci doar se mută sub umbrela Ministerului Muncii. De ce? Pentru că cele mai multe abuzuri împotriva femeilor se fac în domeniul muncii.

Dar vreau să fac o mică remarcă: sunt de altă părere decât doamna Federovici, care spune că trebuie luptat în fiecare zi pentru egalitatea de șanse. Pentru că, dacă s-ar duce în țările arabe, în Afganistan și în altele, să vadă cum sunt tratate femeile..., să vină în România, ar spune că e raiul pe pământ.

Am avut o prim-ministră, pe doamna Dăncilă; era cât pe ce să avem și o președintă, pe doamna Lasconi. Ce mai vreți?! Au toate drepturile în România, dar trebuie cu adevărat noi să le respectăm până la capăt. Deci femeile în România sunt cu adevărat respectate.

Vă mulțumesc.

## Am încheiat dezbaterile.

## Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 9 a fost retrimis la comisii.

Punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2025 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării (L641/2025).

Declar deschise dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege.

## **Domnul Nini Săpunaru** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Săpunaru Nini – secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

Se creează astfel un mecanism legal necesar continuării implementării proiectelor angajate din FEADR și de la bugetul de stat, prin PNDR 2014-2020, și tranzitării finanțării FEADR spre 2027, pentru finalizare.

Practic, se evită riscul de dezangajare a sumelor aferente proiectelor nefinalizate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital, vă rog, raportul.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința din data de 9 februarie 2026, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Drept urmare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Peiu Petrișor-Gabriel.

Apoi domnul Gheorghe Daniel-Paul-Romeo și domnul Moise Sorin.

## Mulțumesc, domnule președinte.

A devenit deja un loc comun în toate evaluările pe care le fac instituțiile financiare internaționale și chiar în autoevaluările pe care și le fac autoritățile românești să vorbească despre incapacitatea administrativă sau lipsa capacității administrative, lipsa capacității instituționale.

Este oare normal ca într-o țară din mijlocul Uniunii Europene, după destul de mulți ani de... în care are calitatea de stat membru, să existe astfel de improvizații? De la un exercițiu, de la un cadru financiar multianual la altul se tot pasează programe care nu se termină.

Și-atunci se pune problema dacă nu cumva este o imposibilitate tehnică să întocmești corect astfel de programe. Răspunsul e: nici gând! Pentru că multe alte state fac programele astea și le duc până la sfârșit. Și-atunci oare programele deja făcute nu pot fi terminate pentru că nu există posibilitatea de a le face? Nici măcar acest lucru. Ci pur și simplu se proiectează prost aceste programe, se implementează la fel de prost și doar noi ne credem când spunem că se evită riscul de dezangajare. Nu se evită în niciun fel. Un ban care nu este cheltuit la momentul oportun este un ban pierdut, indiferent ce alte justificări se vor găsi. Și, cu cât sunt mai multe astfel de exemple, cu atât crește stufoșenia actelor pe care Guvernul simte nevoia să le emită pentru a apăra niște prostii făcute de același Guvern.

Noi nu vom vota; ne vom abține, pentru că este o aberație să tot muți programele, obiectivele de la un cadru financiar multianual la altul. Așa nu vom dovedi niciodată, nu ne vom dovedi nouă înșine că putem fi serioși și nu ne putem lua în serios.

Cum să luăm în serios un guvern care nu este în stare să finalizeze ceea ce și-a propus?!

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Daniel-Paul-Romeo.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi senatori,

Se întâmplă același lucru: Guvernul legiferează și a devenit regulă și nu este excepție, așa cum spune în Constituția României. Deci despre asta vorbim.

Grupul PACE va vota „prezent, nu votez” la toate punctele de pe ordinea de zi care sunt ordonanțe de urgență.

Domnul Sorin Moise.

Prezentul proiect de lege permite tranzitarea proiectelor europene din sectorul agricol din Programul național de dezvoltare rurală 2014-2020 în actualul program, denumit Planul strategic 2023-2027.

Dacă discutăm de proiectele din sectorul agricol, proiecte europene, trebuie să înțelegem că aici absorbția a fost cea mai mare. Această ordonanță de urgență a fost necesară tocmai pentru a ajuta fermierii români care mai aveau un rest de finalizat în anumite proiecte, pentru că discutăm de proiecte, multe dintre ele, finalizate 80 sau 90%. Aveau nevoie de această ordonanță de urgență pentru a putea fi finalizate.

Ce se întâmplă? Se continuă finanțarea proiectelor nefinalizate, se evită dezangajarea fondurilor Uniunii Europene, se continuă efectuarea plăților restante de către fermieri, prin Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale.

Care vor fi efectele? Beneficiarii de fonduri europene au posibilitatea să-și finalizeze investițiile și să aducă plusvaloare în agricultură și în economia națională și, de asemenea, absorbția de fonduri europene va crește, așa cum au fost obișnuiți de fiecare dată fermierii români. Mulțumesc.

Domnul Vela.

Domnule președinte, Onorați colegi,

Eu voi vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru următoarele considerente.

Proiectul aprobă Ordonanța de urgență nr. 85/2025 a Guvernului și vizează gestionarea financiară a fondurilor europene, care sunt nerambursabile, din domeniul politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat. Și gestionarea corectă a acestor fonduri este esențială pentru absorbție, evitarea corecțiilor financiare și protejarea intereselor financiare ale statului. Și art. 148 din Constituție ne spune nouă că impune respectarea obligațiilor asumate ca stat membru al Uniunii Române pentru România, deci România are obligația să respecte aceste dispoziții europene. Și noi susținem disciplina financiară și eficiența administrativă și utilizarea integrală a fondurilor disponibile pentru dezvoltare.

Pentru asta, votez pentru adoptarea acestui proiect. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru protejarea accesului la fondurile proprii și asigurarea proporționalității măsurilor de suspendare a conturilor bancare (L560/2025). Declar deschise dezbaterile generale. Îi dau cuvântul inițiatorului. Vă rog.

## **Domnul Georgel Badiu** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt inițiatorul acestui proiect de lege.

El rezidă în nevoia de protejare a cetățeanului român, a clientului român, client al băncilor care funcționează în România, pentru că stimatele instituții bancare nu prea respectă clientul persoană fizică din România și, pe motiv de neactualizare la timp a datelor personale, blochează contul, blochează accesul la fondurile persoanelor fizice.

Nu cred că cineva dintre dumneavoastră și-ar dori să fie plecat în străinătate, în vreo delegație, și a doua zi după ce pleacă din țară să primească un mesaj că trebuie să se prezinte la bancă să-și actualizeze datele personale, după care, după 2-3 zile, fiind tot în străinătate, să vă pomeniți că nu mai aveți acces la fonduri, cardul este blocat, nu puteți să vă plătiți nimic în străinătate. Este un abuz al băncilor.

Eu am căutat o soluție de reglementare, numai că, ce să vezi?, funcționează votul politic și motivele puerile invocate pentru raportul de respingere sunt de râsul curcilor. Și o să vă citesc câteva dintre ele: că, vezi Doamne, că am scris în titlu și „modificare”, nu doar „completarea” legii, am scris că „pot suspenda”, în loc de „suspendă”. Se reproșează că sintagma „blocarea totală a conturilor” nu este clară și inteligibilă. Oare așa să fie? „Sintagma «fonduri proprii» creează incertitudine juridică.” Pe bune?! Și mi se atribuie și intenția de blocare a conturilor și se spune că afectez dreptul de proprietate. Se vede că cel care a făcut respectivul raport nici nu l-a citit cu atenție. Era tocmai invers. O directivă UE, pe care am invocat-o și eu, spune că se permite suspendarea relației de afaceri în caz de neconformare, dar nu se reglementează blocarea totală a fondurilor și nu se interzice accesul la fonduri în caz de suspendare administrativă. Eu doar am cerut ca românul..., care, poftim, uită sau neglijează să se ducă la bancă să-și actualizeze datele personale, să nu rămână fără bani și să aibă totuși acces la un minimum de câteva sute de euro, ca să poată să-și cumpere cele necesare și să se poată întoarce acasă, dacă cumva este în străinătate.

10 secunde, vă rog.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Domnul Nicula.

Înainte, vă rog, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și Comisia pentru buget, finanțe – raport comun. Vă rog să-l prezentați.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa numărul L560/2025, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru protejarea accesului la fondurile proprii și asigurarea proporționalității măsurilor de suspendare a conturilor bancare.

Dezbaterile au avut loc în ședințe separate, în prezența majorității senatorilor.

În ședințele din 3 și 9 februarie 2026, membrii comisiilor au analizat propunerea legislativă, observațiile formulate în avize, punctele de vedere primite și au hotărât să adopte, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, un raport comun de respingere.

Drept urmare, comisiile propun plenului Senatului un raport comun de respingere și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Domnul Nicula, apoi domnul Stoica și domnul Vela.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am să-i răspund inițiatorului; am avut ocazia să îl cunosc în Comisia pentru buget, finanțe.

Pentru un text de lege de o pagină și jumătate, există 11 pagini de răspuns de la Consiliul Legislativ. În plus, sunt niște directive europene de respectat, cele contra spălării banilor, există o lege, nr. 129/2019, și actualizarea se poate face și online.

Colegul spunea că are cont la BT. Prin „BT Pay”, să știți că ne putem actualiza datele fără niciun fel de probleme. Mulțumesc.

Domnul Stoica.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragii mei colegi,

Vă rog frumos să fiți atenți, că e o chestiune importantă.

Noi avem la guvernare în România o coaliție care s-a declarat... Cum s-a declarat? Proeuropeană. Corect? Corect. Păi, bun. În toate statele din Europa – asta civilizată, la care cu toții achiesăm, da, mai ales dumneavoastră – există aceste reguli de bun-simț, că nu ești nevoit să-ți actualizezi datele. O faci doar atunci când apar modificări, adică te-ai

mutat dintr-o parte în alta sau, eu știu?, Doamne ferește, deces sau mai vrei să adaugi pe cineva pe cont.

De asemenea, eu mă mir că dumneavoastră vă opuneți, pentru că toți dintre dumneavoastră – cel puțin, eu așa sper – ați trecut prin campania electorală, da? Și ați văzut și dumneavoastră că a trebuit să depuneți niște bani prin bancă și bineînțeles că v-au fost cerute niște dovezi cu adevărat imbecile și nefolositoare, pentru că a trebuit ca dumneavoastră să le trimiteți copii după toate documentele, când la descriere era specificat cât se poate de clar.

Eu cred că ar trebui să treceți dincolo de această – nici nu știu, nici nu aș vrea să o cataloghez în vreun fel – fobie de a vota proiecte de lege doar pentru că vin de la AUR. Pentru că noi, așa cum ați văzut, chiar și în această ședință și în toate ședințele de până acum, indiferent de inițiator, fie că a fost vorba de USR, UDMR, PNL sau PSD sau colegi de la minoritățile naționale, dacă a fost un proiect de lege benefic, noi l-am votat. Vă rog frumos să faceți și dumneavoastră același lucru, pentru că e în interesul cetățenilor. Nu vă mai ascundeți în spatele unei decizii politice. Fiți, vă rog, asumați!

Și-acum, domnule președinte, dați-mi voie, colegii din opoziție au o curiozitate și vă întreabă dacă v-ați bronzat în Statele Unite sau v-ați dat cu fond de ten. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Am să vă răspund la următoarea ședință, domnule senator.

Domnule Vela, vă rog.

Domnule președinte, pentru că a pomenit de Statele Unite...

E bronz românesc, să știți.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

_..._ domnul coleg, vreau să continui și eu o idee legată de Statele Unite.

În urmă cu câțiva ani, o româncă de-a noastră din Ardeal, care se pregătea să vină în România, a vrut să-și scoată banii și, când s-a dus să-și scoată banii, spune: „Doar 500 de dolari pe zi, atât. Mai mult...” „Dar îs banii mei...” – avea peste 20.000 de dolari – „...fac ce vreau cu ei.” Și au spus: „Nu, doar atâta poți să scoți.”

Deci aici acest proiect de lege protejează tocmai accesul la fondurile proprii. Eu am venit cu un proiect de lege cu mărirea banilor. S-a opus Senatul. Acum se opune Senatul și la folosirea propriilor bani după propria noastră voință? Nouă ne spune art. 44 din Constituție – că m-a rugat domnul de la UDMR să vorbesc liber – că dispunem de dreptul de proprietate după bunul-plac și că nu poate fi restrâns în niciun fel, doar în situații extraordinare. Păi, cum facem cu proprietatea asupra banilor?

De aceea este nevoie să fie susținut acest proiect de lege, indiferent de culoare politică, pentru că ne ajutăm pe noi și propriile noastre patrimonii și propriile noastre, ca să spunem așa, averi, ca să folosim cum se cuvine, să avem acces oricând...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule senator. Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Este ora 18:00, stimați colegi, și trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor dezbătute în ședința plenului de astăzi, precum și asupra inițiativelor înscrise în secțiunea a III-a a ordinii de zi.

Punctul 1 – L571/2025.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Înainte de a începe votul, o să facem un vot-test.

Vă rog să vă introduceți cartelele în console.

Vot-test, vă rog.

Sistemul de vot funcționează.

Dacă nu sunt comentarii, trecem la exprimarea votului pentru punctul 1 – L571.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

78 de voturi pentru, 14 voturi contra, 8 abțineri. Raportul a fost adoptat.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

71 de voturi pentru, 17 contra, 13 abțineri. Propunerea a fost adoptată. Punctul 2 – L565/2025.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

92 de voturi pentru, 17 contra. Raportul și propunerea au fost respinse. Punctul 3 – L551/2025.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Camera decizională.

Spau – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

71 de voturi pentru, 31 de abțineri, 3 colegi nu votează. Proiectul a fost aprobat. Punctul 4 – L548/2025.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

92 de voturi pentru, 16 abțineri. Raportul și propunerea au fost respinse. Punctul 5 – L545/2025.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

8 voturi pentru, 91 de voturi contra, 8 abțineri. Raportul nu a întrunit numărul de voturi suficiente. În consecință,

## **Domnul Dumitru Spau:**

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

97 de voturi pentru, 8 voturi contra, două abțineri.

Propunerea a fost adoptată. Punctul 6 – L546/2025.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

6 voturi pentru, 90 de voturi contra, 11 abțineri. Raportul nu a întrunit numărul suficient de voturi pentru a fi respins.

În consecință,

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

91 de voturi pentru, 9 voturi contra, 10 abțineri.

Propunerea a fost adoptată. Domnule Stoica, vă rog, explicarea votului.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Pentru sora mea purtătoare de nume iau aici cuvântul, colega Stoica, de la USR.

Felicitări ei și felicitări vouă și Dumnezeu să vă ție năravu’!

Chiar dacă ați vrut să trântiți două proiecte de lege bune, într-un final, nu știu cum... Dar sper să vă ție Dumnezeu năravu’ așa și mereu așa să faceți, când e un proiect de lege bun, să treceți peste directivele care vă vin de la Ilie sau de la Sorin, sau de la Kelemen, sau de la Dominic și să votați conform conștiinței, pentru că cetățenii v-au ales pe dumneavoastră și în fața lor trebuie să răspundeți, nu în fața unor vremelnici conducători – vai mama lor, unii dintre ei –, care nici ei nu știu cum au ajuns acolo și care vă pun și pe dumneavoastră într-o poziție proastă.

Vă mulțumesc mult și, repet, haideți să rămânem tot așa, în același spirit: orice proiect bun să-l votăm, cele rele să le trântim.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. Punctul 7 – L617/2025.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

67 pentru, un vot contra, 26 de abțineri, 9 colegi nu votează.

Proiectul a fost aprobat.

Punctul 8 – L618/2025.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

73 pentru, 26 contra, 8 colegi nu votează. Proiectul a fost aprobat. Punctul 10 – L641/2025.

Raportul Comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

74 pentru, un vot contra, 25 de abțineri, 8 colegi nu votează.

Proiectul a fost aprobat.

Punctul 11 – L560/2025.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

73 de voturi pentru, 36 contra, 3 abțineri. Raportul și propunerea au fost respinse.

Trecem la exprimarea votului asupra inițiativelor înscrise la secțiunea a III-a a ordinii de zi.

Vă reamintesc că în ședințele plenului din 4 și 11 februarie 2026 au avut loc dezbaterile generale, urmând ca în această ședință să procedăm la votul asupra acestora. Continuăm cu votul asupra acestor inițiative.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind suspendarea temporară, pentru anii 2026 și 2027, a subvențiilor acordate partidelor politice de la bugetul de stat (L536/2025).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – contra.

74 de voturi pentru, 35 contra, o abținere. Raportul și propunerea au fost respinse. Domnule Fodoca, exprimarea votului... explicarea votului, vă rog.

## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că am votat pentru români. Am votat pentru că nu știu ce vreți să faceți în 2026, 2027 cu acești bani, subvenții de la stat. Pentru ce-i folosiți? Pentru că nu sunt ani electorali. Nu mai bine acești bani s-ar fi dus către români, să fie infuzați în sănătate, în educație, oriunde, pentru că românii au atâta nevoie de orice ban și acești bani erau bineveniți?

Suntem în recesiune, dar nu faceți nimic pentru a ieși din această proastă stare în care a ajuns România, nici măcar cu acești bani. Vorbim de sute de milioane de lei. Vorbiți că nu i-ați cuprins în buget. Oare nu se puteau defalca... Deci, practic, nu trebuia să-i adăugați într-un buget; trebuia să-i transferați către români.

Spuneau colegii de la USR că acești... trebuie aceste indemnizații pentru partide, pentru că, altfel, nu știu, o să vină oamenii cu sacoșele.

Eu vă întreb, domnilor de la USR – am avut un președinte ales care nici acum n-a făcut transparente donațiile pe care le-a primit: oare nu careva dintre voi ați purtat niște sacoșe acolo?

Mulțumesc frumos.

aprovizionare și trasabilitate digitală, precum și integrarea acestora în achizițiile publice (L572/2025).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnule Vela, din păcate, nu vă pot permite să explicați votul, că n-aveți grup.

Așa zice regulamentul. Se supără colegii pe mine, deci n-am ce să fac.

V-aș lăsa cu drag, dar n-am ce să fac.

Domnul Stoica, de acolo, e foarte atent la regulament și nu pot să-l încalc...

E gardianul regulamentului.

Trecem la punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea art. 30 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L574/2025).

Raportul suplimentar al Comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere că n-a întrunit voturile suficiente,

56 de voturi pentru.

Nu a întrunit numărul suficient de voturi.

În consecință,

Spau – pentru.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

59 de voturi pentru, 32 de voturi contra, 17 abțineri. Propunerea este respinsă.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind facilitarea accesului la apă al populației (L567/2025).

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – contra.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

73 pentru, 36 contra, o abținere, un coleg nu votează. Propunerea este respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind promovarea produselor agroalimentare prin lanțuri scurte de

68 de voturi pentru, 36 contra, 8 abțineri. Propunerea este respinsă.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L611/2025).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

70 de voturi pentru, un vot contra, 35 de abțineri, 3 colegi nu votează.

Raportul a fost aprobat. În consecință,

Spau – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

67 pentru, un vot contra, 37 de abțineri, 2 colegi nu votează.

Proiectul a fost aprobat.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru completarea Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 (L610/2025).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

69 de voturi pentru, un vot contra, 39 de abțineri, un coleg nu votează.

Aprobat.

Spau – abținere.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 19/6.III.2026

## **Domnul Mircea Abrudean:**

66 pentru, un vot contra, 39 de abțineri. Propunerea este respinsă.

Punctul 7, Proiectul de lege privind completarea Legii nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii (L609/2025).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Spau – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

71 pentru, un vot contra, 39 de abțineri. Raportul a fost aprobat.

Spau – abținere.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

72 pentru, un vot contra, 39 de abțineri. Proiectul a fost aprobat.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (L554/2025).

Propunerea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

90 și...

Vă rog, domnule senator, să vă exprimați votul.

Nu votez.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

96 de voturi pentru, un vot contra, 5 abțineri, un coleg nu votează.

Propunerea a fost adoptată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (L470/2025).

Propunerea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Spau – contra.

71 de voturi pentru, 39 contra, o abținere. Propunerea a fost adoptată.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor;

2. Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului

nr. 46/2003;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653899]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 19/6.III.2026 conține 24 de pagini.**

Prețul: 156 lei