Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 168.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei Deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 9, și miercuri, 11 martie 2026; programul de lucru pentru perioada 9-14 martie 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 2-9 martie 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 17:00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Stimați colegi, Întreb liderii de grup dacă există obiecții în legătură cu ordinea de zi.

Nu.

## Doamnelor și domnilor deputați,

În continuare, permiteți-mi să dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Andrei Daniel, membru al Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pentru prezentarea unei declarații cu prilejul zilei de 9 martie – Ziua deținuților politici anticomuniști din România.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Astăzi se împlinesc 16 ani de când, prin Legea nr. 247 din 5 decembrie 2011, ziua de 9 martie a fost declarată Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989.

Vă rog să ținem un scurt moment de reculegere în memoria eroilor martiri ai regimului comunist din România.

## Vă mulțumesc.

Ar fi fost bine ca această zi să fie marcată încă din anul 1990, pentru că libertatea câștigată în sângerosul Decembrie 1989 s-a datorat, în mare măsură, martirilor luptei anticomuniste.

9 martie trebuie să reprezinte ziua în care memoria ororilor comunismului și a victimelor represiunii regimului totalitar din perioada 1944-1989 este cinstită așa cum se cuvine.

În cruntele închisori comuniste, de la Sighet, Pitești, Jilava, Gherla, Râmnicu Sărat, Aiud, canalul Dunăre-Mare

Neagră, au suferit cele mai grele umilințe românii care au contribuit decisiv la unitatea poporului român și la construcția României moderne.

Vorbim despre intelectuali, preoți, oameni politici, despre muncitori și țărani, ale căror convingeri despre libertate și despre democrație nu au putut fi pervertite nici prin suferință, nici prin jertfa supremă.

Printre personalitățile publice care și-au găsit sfârșitul în crunta represiune comunistă se numără: Gheorghe Brătianu, Constantin (Dinu) Brătianu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu, Ion Flueraș, Iosif Jumanca, Daniel Ciugureanu, Ion Pelivan, Alexandru Lapedatu, Constantin Argetoianu, episcopul Valeriu Traian Frențiu, călugărul Gherasim Iscu, preotul Liviu Galaction Munteanu, monseniorul Vladimir Ghika.

Aceste nume de rezonanță pentru istoria noastră națională reprezintă doar o parte dintre marile conștiințe ale acestui popor, care au fost ucise de un regim criminal, liberticid și antinațional impus direct de la Moscova.

Lor li se adaugă alte sute de mii de români care au avut curajul să se opună celui mai criminal regim comunist din regiune.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare, vom audia acum intervenții cu prilejul Zilei deținuților politici anticomuniști din România.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, îl invit la cuvânt pe domnul deputat AlexandruMihai Ghigiu.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## **Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:**

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Există o întrebare la care ne gândim prea puțin.

Cum arăta o dimineață în închisoarea de la Pitești?

Cum arăta o dimineață la canalul Dunăre-Marea Neagră?

Ce gândea un om, înainte să adoarmă pe scândura goală, știind că a doua zi va fi din nou bătut și chinuit de torționarii regimului, doar pentru că gândea altfel?

Nu știm, dar avem datoria să ascultăm și să înțelegem că libertatea cu care am venit astăzi, aici, drumul pe care l-am făcut, cuvintele pe care le spunem fără teamă, toate acestea au un preț, un preț plătit de alții.

În închisorile de la Aiud, Gherla, Târgu Ocna, Râmnicu Sărat sau în minele de la Baia Sprie sute de mii de români – intelectuali, țărani, preoți, profesori, studenți, oameni simpli – au rezistat, cu prețul vieții lor. Una dintre cele mai mari crime ale comunismului a fost tentativa de a distruge mintea și sufletele tinerelor generații – prin îndoctrinare sistematică, prin cenzură și prin frică. Dar nu au reușit!

Astăzi, fiecare dintre noi are responsabilitatea transmiterii adevărului – în școli, în familie sau în spațiul public. Avem datoria morală să nu lăsăm memoria lor să se stingă – pentru ei, pentru România. Pentru că un popor care nu-și cunoaște martirii nu-și cunoaște nici valoarea libertății.

Le datorăm celor comemorați astăzi mai mult decât o simplă clipă de reculegere.

Le datorăm hotărârea de a nu permite ca suferința lor să fi fost zadarnică.

Le datorăm o Românie care știe de unde vine și tocmai de aceea nu vrea niciodată să se mai întoarcă acolo. Dumnezeu să-i ierte pe toți!

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat George-Mihail Neamțu. Aveți cuvântul, domnule președinte.

## **Domnul George-Mihail Neamțu:**

În buna tradiție ortodoxă, astăzi, ne gândim la cei 40 de mucenici – 9 martie –, dar ne gândim și la cei care au luptat pentru libertate în temnițele comuniste, în lagăre și în închisori, de la Periprava până la Aiud, de la – de ce nu?! – Gherla până la Fortul 13 Jilava.

Ne gândim la personalități precum Ion Mihalache, care a murit în 1963, la Râmnicu Sărat, comunicând cu alfabetul morse – atât cât mai putea –, acest mare argeșean, cu prietenii săi din PNȚ.

Ne gândim la Nicolae Steinhardt, care ar merita să fie trecut în rândul sfinților închisorilor și care s-a botezat în credința ortodoxă, tot în Gherla.

Și, de asemenea, ne gândim la... Dinu Pillat, care, într-adevăr, a fost un membru al Partidului Național Liberal și care a scris o poveste de iubire uluitoare. Soția lui l-a vizitat în închisoare și, după doi ani de temniță grea, când Dinu Pillat, repet, abia mai putea să respire, gardianul i-a spus soției: „Tovarășa Filipescu, ce o să faceți? Soțul dumneavoastră este condamnat la 25 de ani de închisoare.” Și ea a spus: „Am să aștept, domnule gardian! Așa cum am așteptat doi ani, mai pot să aștept 23!”

Asemenea povești absolut uluitoare, povești ale demnității, povești ale iubirii, povești ale jertfei ar merita să fie cunoscute. De către cine? De către copii, de către copiii națiunii noastre române!

Dar, din păcate – și aici n-am cum să nu vă amintesc –, cei care ne conduc nu s-au învrednicit, de 35 de ani, să facă la București – dar de ce nu, doamnă Arina Moș, chiar și la Oradea, unde am putea să marcăm memoria lui Traian Dorz sau a surorii lui Coposu – un muzeu.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Nu? Ați schimbat? Doamna Corina Atanasiu. Vă rog.

## **Doamna Corina Atanasiu:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Astăzi, de Ziua deținuților politici anticomuniști, ne uităm la oameni care au plătit libertatea cu ani de temniță, cu sănătate, uneori cu viața, oameni care au refuzat să fie cumpărați cu frică și obligați să tacă.

Dar, dincolo de comemorare, există o întrebare care încă doare: ce am făcut noi, după 1989, cu lecția lor?

Adevărul e că liderii politici postdecembriști nu au vrut lustrație, nu au vrut o ruptură clară între statul democratic și aparatul vechiului regim. Nu au vrut să spună limpede că cei care au servit represiunea, poliția politică, propaganda, rețelele de control nu mai pot continua să conducă, să decidă și să influențeze instituțiile României libere.

Și asta nu a fost o omisiune, a fost o alegere; o alegere de sinecuri, de continuitate bolnavă și de interese.

Rezultatul îl vedem acum: rețete reciclate, reflexe autoritare, cinism instituțional și o societate în care adevărul se negociază prea ușor. Iar astăzi, la peste trei decenii distanță, trebuie să spunem și asta, pentru lustrație, ca mecanism curat și eficient, e aproape prea târziu. Generațiile s-au schimbat, multe responsabilități s-au diluat, iar întârzierea a făcut dreptatea foarte grea pentru cei care încă mai sunt printre noi.

Dar nu e prea târziu pentru memorie, pentru adevăr și pentru reguli care să împiedice repetarea istoriei. Nu e prea târziu să curățăm instituțiile de opacitate, să deschidem arhivele, să facem educație, cultură democratică și să sancționăm public abuzurile.

Deținuții politic anticomuniști ne-au lăsat o moștenire: demnitatea. Datoria noastră este să nu o transformăm într-un ritual gol, ci într-un standard pentru...

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Szabó Ödön.

## **Domnul Szabó Ödön:**

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Azi îi comemorăm pe cei care au fost închiși și persecutați de regimul comunist pentru credința, convingerile și demnitatea lor.

Această zi are o semnificație aparte atât pentru români, cât și pentru comunitatea maghiară din România.

În anii dictaturii comuniste, numeroase personalități, atât ai majorității, cât și ai minorităților, oameni ai bisericii, profesori și intelectuali au fost reduși la tăcere sau aruncați în închisori pentru că au apărat credința și identitatea comunității lor.

Dintre aceștia, îl evocăm și pe Márton Áron, episcopul de Alba Iulia, care a îndurat închisoarea și domiciliul forțat, fără să renunțe la principiile sale.

Să ne amintim și de cei care, în 1956, au fost persecutați în România pentru că au arătat solidaritate cu Revoluția maghiară, pentru libertate, o solidaritate româno-maghiară, pentru care represiunea regimului comunist a fost deosebit de dură.

În același timp, trebuie să spunem clar: persecuția politică nu a fost doar o realitate a comunismului. În perioadele anterioare, regimurile de extremă dreapta au acționat în mod similar, încălcând libertatea și demnitatea umană.

De aceea, trebuie să condamnăm orice sistem care trimite oameni în închisoare pentru convingerile lor.

Memoria deținuților politic ne obligă să apărăm libertatea și demnitatea umană și să arătăm solidaritate unii cu alții. Fostul deținut politic român Nicolae Steinhardt a exprimat această idee în mod simplu și profund: „Dăruind, vei dobândi.”

În experiența sa, solidaritatea și generozitatea dintre oameni au devenit o formă de rezistență morală, chiar și în anii detenției.

## Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu Victor Ganț.

## **Domnul Ovidiu Victor Ganț:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al minorităților naționale este ferm convins de necesitatea și de importanța acestei comemorări, pentru că acele crime ale comunismului i-au vizat pe toți, deopotrivă, indiferent de apartenența etnică sau religioasă.

De aceea, după 30 de ani, trei deputați din grupul nostru parlamentar – Slavoliub Adnagi, Silviu Vexler și cu mine – au propus Parlamentului rescrierea legislației în materie, referitoare la victimele comunismului, și am introdus, prin lege, o reparație morală și materială pentru copiii acestor victime, copii care au suferit cumplit, pierzându-și părinții în aceste închisori odioase, unde aceștia au fost închiși, torturați sau chiar uciși. La rândul lor, au fost persecutați pentru faptul că părinții lor au luptat pentru libertate și democrație.

Astăzi, peste 200.000 de beneficiari ai legii se află în plată, în urma verificării minuțioase de către autoritățile competente ale statului român a fiecărui dosar în parte.

Credem că este un lucru extrem de important cum, în egală măsură, este important ca tânăra generație să afle despre toate ororile secolului XX, despre Holocaust, despre crimele comunismului, despre tot ce a fost rău la vremea aceea, în speranța că aceste crime nu se vor repeta niciodată.

Vă adresez un apel ca, indiferent de apartenența politică, să luptăm împotriva unor astfel de crime și pentru acest deziderat: să nu se mai întâmple niciodată!

Vă mulțumesc frumos.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc și eu.

L-am avut înscris pe listă, din partea colegilor neafiliați, pe domnul deputat Dumitru Coarnă.

Ați făcut rocadă? Domnul deputat Alecu Robert. Vă rog.

## Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Intelectuali, preoți, studenți, țărani, militari, profesori, oameni simpli care au refuzat să se îndoiască.

După 1944, zeci de mii de români au fost arestați – pentru idei, pentru credință sau pentru faptul că au spus nu unui regim care voia să controleze tot: gândirea, cuvântul și demnitatea omului.

Au trecut prin închisorile de la Aiud, Pitești, Gherla, Jilava sau prin lagărele de muncă ca cel de la Canal, iar mulți nu s-au mai întors niciodată acasă. Nu erau eroi, în sensul spectaculos al cuvântului, erau oameni obișnuiți care au ales să rămână drepți atunci când li se cerea să se supună.

Astăzi îi pomenim nu doar pentru suferința lor, ci pentru ceea ce au apărat: libertatea de conștiință, credința și demnitatea unei națiuni.

Libertatea pe care o avem astăzi nu a apărut din întâmplare. A fost plătită cu zeci de ani de închisoare, cu vieți curmate și cu tăceri care au durat decenii.

Datoria noastră este simplă: să nu uităm! Să nu uităm că memoria lor rămâne temelia libertății noastre!

Dumnezeu să-i odihnească pe toți cei care au suferit în temnițele comuniste!

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Verginia Vedinaș.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte, Dragi colegi,

Am auzit cele mai impresionante declarații despre regimul care a aruncat în întunericul închisorilor comuniste atâtea personalități valoroase, care, multe dintre ele, au dat identitatea acestui popor, cum, din păcate, nu prea se mai întâmplă în ziua de astăzi, cum, din păcate, trebuie să recunoaștem că nu mai regăsim nici în viața noastră publică, nici în mediile profesionale. În acele vremuri, fără să se facă deosebire, fără să se ia în considerație că erau personalități extraordinare ale domeniului, ale artei, culturii, filozofiei, politicii, toate au pierit sau, dacă n-au pierit, au rămas pe veci traumatizate de ororile pe care le-au trăit.

Îmi povestea cineva odată, un prieten al lui Ioan Diaconescu, cum în închisoare își dădea haina jos cu piele cu tot, pentru că îi înghețase și pielea se lipise de haină.

## Dragii mei,

Cred că am putea să umplem sala aceasta o lună de zile, de acum încolo, fără să ne oprim, cu exemplele care au însângerat istoria noastră.

Printre drepturile și libertățile fundamentale pe care le-a suprimat, într-un mod abject, aș îndrăzni să spun, regimul totalitar a fost libertatea de exprimare și a mai fost dreptul de a alege, acel drept etern prin care omul de rând vrea să aibă sentimentul că a trimis el pe cineva, prin votul lui, într-un anumit loc.

Să nu uităm și să nu transformăm măsurile legislative pe care le luăm în prezent...

Mulțumesc.

Stimate colegi, Stimați colegi,

Intrăm în ordinea de zi.

Continuăm dezbaterile asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2025 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții în domeniul securității naționale prin asigurarea unor condiții optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare; PL-x 59/2026; caracter organic; procedură de urgență.

Timpul dedicat dezbaterii pe articole a fost aprobat – două minute.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește să ia cuvântul cineva?

Avem o singură solicitare... ## Avem mai multe solicitări.

Domnul Andrușcă Lucian-Nicolae, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

De multe ori vorbim despre securitate, în termeni strategici sau instituționali.

În realitate, ea se sprijină pe lucruri foarte concrete, pe capacitatea unei țări de a produce, de a investi și de a-și dezvolta industriile care țin de propria apărare.

Contextul internațional ne arată cât de repede se pot schimba lucrurile și cât de important este ca statul să fie pregătit.

De aceea, investițiile în industria de apărare nu sunt doar o decizie economică, ci sunt o decizie care ține de responsabilitatea față de securitatea statului.

Securitatea nu este un lux, este o obligație a statului. Proiectul de lege aflat astăzi în dezbatere creează cadrul pentru aceste investiții și pentru modernizarea industriei de apărare din România.

Din aceste motive, Grupul parlamentar al PSD va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels.

## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Acest proiect, dragi colegi, nu ar trebui să fie doar o simplă formalitate politică și tehnică. Ar trebui să fie o alegere strategică, în primul rând.

Vrem ca banii pentru apărare să întărească și România sau vrem doar să treacă prin România?!

Hai să spunem lucrurilor pe nume! O țară care își importă integral apărarea își exportă, de fapt, tot viitorul industrial. Și aici este miza.

România alocă tot mai mulți bani pentru apărare. Este firesc! Dar nu este suficient să cumpărăm securitate din exterior, în timp ce industria noastră rămâne pur și simplu pe margine, ca simplu spectator.

România are deja în legislația sa offsetul, adică avem mecanismul prin care, în urma oricărei investiții de acest gen și achiziții externe, să rămână în urmă capacități de producție, integrare industrială, transfer tehnologic, subcontractare, locuri de muncă bine plătite pentru românii noștri. Când acest mecanism nu este aplicat riguros, atunci avem și pierdere economică, dar, mai grav, avem și pierdere de suveranitate industrială.

Dacă tot importăm echipamente, sisteme, tehnologie și așa mai departe, cum rămâne cu ceea ce trebuie să dezvoltăm noi pe teren, cu capacitățile proprii, cu forța națională pe care noi trebuie să o construim?

Astăzi, discuția, aici, trebuie să fie și despre ce fel de stat ne dorim – un stat care doar cumpără sau un stat care, de fapt, și dezvoltă, construiește, crește și învață?

Trebuie nu doar să cumpărăm, ci trebuie să construim; trebuie nu doar să cheltuim, ci trebuie să dezvoltăm; nu trebuie să bifăm angajamente, ci să lăsăm în urmă, dragi colegi, fabrici, competență, locuri de muncă bine plătite.

Domnul deputat Sorin Năcuță, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Sorin Năcuță:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Investițiile în industria de apărare devin o prioritate strategică pentru țara noastră, în actualul context geopolitic și internațional.

De aceea, consider că este important ca, în momentul de față, să fructificăm o oportunitate imensă pentru țara noastră, prin simplificarea avizărilor și accesul la cele 16,7 miliarde de euro din Programul SAFE, atât de necesare pentru apărarea României.

Practic, prin aprobarea în Parlament a acestei ordonanțe de urgență vom debloca modernizarea industriei noastre de apărare. Se vor accelera, astfel, investiții esențiale în companii-cheie, precum ar fi ROMARM, IAR Brașov, ROMAERO sau Uzina Mecanică București.

Beneficiile pentru țara noastră sunt multiple: pornind de la asigurarea securității naționale și a autonomiei militare, prin producția de muniție în NATO, drone și armament propriu, îndeplinind angajamente luate în fața aliaților noștri, până la creșterea economică, prin generarea a mii de locuri de muncă, transfer tehnologic și parteneriat cu liderii mondiali.

Din aceste considerente, Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Echert, din partea Grupului parlamentar al USR.

## **Domnul Adrian Echert:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul pe care noi îl discutăm astăzi și probabil o să-l și votăm este fix despre investiții. Este fix despre investiții într-o infrastructură și o industrie care a fost lăsată în paragină ani de zile. Exact cu asta se ocupă Ministerul Apărării, sub Radu Miruță: să aducă, să creeze toate autostrăzile virtuale, dacă vreți, pentru ca lucrurile să fie investite aici, în România, ca fabricile să vină, să folosească furnizorii locali, să lase infrastructură, know-how și tot ce trebuie pentru viitorul nostru. Exact despre asta e vorba, nu trebuie să o ducem în altă discuție și asta face USR și Radu Miruță mai departe.

Mulțumesc.

Domnul deputat Mădălin-Laurențiu Făget, neafiliat.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Deja îmi vine să plâng cât muncește domnul Miruță. Stimați colegi,

Această ordonanță nu este despre investiții, este vorba despre cine controlează industria de apărare în România.

Guvernul ne spune că este urgență, dar urgența nu justifică slăbirea statului.

Prin acest act normativ statul român vine cu bani publici, pune la dispoziție terenuri și active strategice, își asumă riscuri, dar acceptă ca managementul și controlul operațional să fie cedat investitorilor din afara țării. Citiți art. 9 din această ordonanță.

Nu avem parteneriat, avem un transfer de putere decizională. Ni se cere să credem că securitatea națională se apără prin concesiuni directe, fără competiție, pe zeci de ani.

Ni se cere să acceptăm ca statul să finanțeze capacitățile strategice fără a păstra controlul real asupra lor.

Să privim spre Polonia, un stat aflat sub amenințare directă. Polonia investește masiv în apărare, dar nu cedează controlul. Tehnologia vine din afară, însă decizia rămâne la statul polonez.

Întreb Guvernul – simplu și direct: de ce România acceptă un model mai slab decât Polonia? De ce statul român plătește, dar nu decide?

Securitatea națională nu se construiește în grabă și în favoarea altora, se construiește prin control, responsabilitate și interes național.

Această ordonanță trebuie corectată serios în Parlament, altfel riscăm să avem fabrici pe teritoriul României, dar fără suveranitate românească asupra lor.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Avem patru amendamente respinse.

Dacă dorește cineva să le susțină? Domnule deputat Ilie-Alin Coleșa, vă rog. Suntem în procedură de urgență.

Nu, la amendamente.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Nu vorbim despre dezbateri generale, vorbim despre amendamentele – patru la număr – pe care le-am depus.

Într-adevăr, după cum spunea colegul de la PSD, ar fi trebuit, sigur, o dezbatere mai reală și mai multe amendamente, pentru că, pe lângă procesul decizional care, se vede, se lasă în seama unor parteneri străini, se fac concesiuni directe, fără transparență. Tocmai pentru această transparență pledăm noi.

Astfel, la art. 2 lit. c), unde se spune: „Elementele esențiale ale mandatului ministerului de resort, care exercită atribuții de supraveghere și asigurare a protejării intereselor esențiale de securitate, precum și condițiile principale de realizare a investiției se realizează prin...” – spune legea, ordonanța de urgență – „memorandum”, iar noi propunem „hotărâre de Guvern”.

Deci dorim ca aceste decizii esențiale să fie luate printr-un act administrativ, transparent, contestabil, iar nu netransparent, necontestabil.

Mulțumesc.

Punctul 1.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Deci mai erau 50 de secunde, pentru o eventuală posibilitate de a susține și celelalte amendamente.

Deci vă rog să vă pregătiți pentru vot. Să înceapă votul!

Cu majoritate de voturi – 150 de voturi împotrivă, 66 de voturi pentru, 3 abțineri –, acest amendament a fost respins. Dacă doriți să mai susțineți dintre celelalte trei?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Nu.

Nu.

Deci propunerea legislativă rămâne pentru votul final, așa cum a fost prezentată în raportul comisiilor de specialitate. Mulțumesc.

– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 13/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat.

La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic, obiecții? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

6. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției multilaterale pentru a facilita implementarea pilonului doi al regulii de suprapunere la impozitare, adoptată la Paris la 15 septembrie 2023, deschisă spre semnare la 2 octombrie 2023 și semnată de România la Paris la 19 septembrie 2024; PL-x 5/2026; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul György Attila** _– subsecretar de stat în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Convenția supusă ratificării este unul dintre rezultatele Cadrului incluziv al OCDE/G20 privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor cu privire la soluția bazată pe doi piloni pentru abordarea provocărilor fiscale generate de digitalizarea economiei. Acest instrument multilateral a fost dezvoltat cu scopul de a asigura o implementare rapidă a regulii de suspendare la impozitare în acordurile bilaterale pentru eliminarea dublei impuneri relevante.

Mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget, finanțe.

Aveți cuvântul, stimate coleg.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Convenției multilaterale pentru a facilita implementarea pilonului doi al regulii de supunere la impozitare, adoptată la Paris la 15 septembrie 2023, deschisă spre semnare la 2 octombrie 2023 și semnată de România la Paris la 19 septembrie 2024

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere în fond, asupra proiectului mai sus menționat, transmis cu adresa PL-x 5/2026. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenției multilaterale pentru a facilita implementarea pilonului doi al regulii de supunere la impozitare, instrumentul multilateral dezvoltat la nivelul OCDE pentru evitarea dublei impuneri între părțile semnatare, prin implementarea rapidă, coordonată și consistentă a regulii de supunere la impozitare în cadrul anumitor acorduri fiscale bilaterale existente. Convenția nu îngheață acordurile respective, ci funcționează ca un protocol de modificare a unui acord bilateral, iar opțional jurisdicțiile contractante pot să elaboreze versiuni consolidate ale acordurilor lor fiscale vizate, așa cum au fost acestea modificate prin Convenție.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Convenției multilaterale pentru a facilita implementarea pilonului doi al regulii de supunere la impozitare, adoptată la Paris la 15 septembrie 2023, deschisă spre semnare la 2 octombrie 2023 și semnată de România la Paris la 19 septembrie 2024, în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Comisia sesizată în fond, prezentarea raportului? Vă rog, domnule președinte Roman.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 10 septembrie ca Ziua Țării Moților, trimis cu adresa PL-x 512/2025 din 26 noiembrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 10 septembrie ca Ziua Țării Moților. Potrivit inițiativei legislative, cu acest prilej, autoritățile publice, autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice de cultură din țară și străinătate, precum și organizațiile aparținând minorităților naționale pot organiza activități culturale, sociale, educative și artistice prin care să fie promovate istoria, tradițiile, obiceiurile și patrimoniul cultural al Țării Moților.

Potrivit art. 75 din Constituția României, suntem Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru instituirea zilei de

10 septembrie ca Ziua Țării Moților, cu amendamente admise, prevăzute în anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna deputat Stănescu Vetuța, Grupul parlamentar al PNL, dezbateri generale.

## **Doamna Vetuța Stănescu:**

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Ziua Țării Moților a fost propusă a fi instituită oficial pentru data de 10 septembrie. Această zi a fost aleasă pentru a marca semnificația istorică și culturală a comunității de moți din Munții Apuseni, marcând trecerea în veșnicie, în 1872, a uneia dintre cele mai luminoase figuri ale luptei naționale românești din secolul al XIX-lea – Avram Iancu, supranumit „Crăișorul munților”.

Data de 10 septembrie este deja de zeci de ani momentul de apogeu al serbărilor naționale de la Țebea, din județul Hunedoara, locul de odihnă veșnică al eroului național.

Mormântul lui Avram Iancu se află lângă Gorunul lui Horea – un spațiu sacru pentru români, ce leagă simbolic lupta lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784 cu idealurile pașoptiste.

De asemenea, această zi este dedicată onorării istoriei, tradițiilor și identității moților.

Vă rog să susțineți acest proiect.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Călin-Gheorghe Matieș, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte. Stimați colegi,

Și eu sunt moț, de la Băița, județul Hunedoara. Moții sunt cei care au păstrat cu sfințenie spiritul românismului în Transilvania.

Dar unde sunt moții noștri astăzi? Pentru că vrem să-i sărbătorim.

Vreau să vă spun că, după o conducere de 25 de ani în județul Alba a PNL-ului, moții noștri sunt șoferi de tir prin Germania sau prin Austria.

După o conducere de 25 de ani a PNL-ului în județul Alba, moții noștri sunt constructori în Cluj, Bihor sau în Alba Iulia.

Moții noștri, după 25 de ani, sunt plecați la muncă în străinătate, iar moațele, vrednicele noastre moațe, sunt plecate să-i îngrijească pe alții în țări străine. Pentru că, ce să vezi, în 25 de ani, conduși de PNL în județul Alba, nu s-a făcut nimic pentru ei.

Vreau să vă spun că am făcut și am dat eu, ca președinte al Federației Producătorilor de Produse Tradiționale, am dat o altă imagine produselor și am făcut brand de țară cu produsele din Munții Apuseni, ca produse tradiționale, ca produse montane, dar, din păcate, autoritățile locale n-au făcut nimic. Și putem să avem circuite gastronomice în Munții Apuseni, putem să avem turism, putem să avem drumeții, putem să avem chiar păstrarea și prezentarea tradițiilor, dar, din păcate, nu se întâmplă nimic, decât... și la Târgul de Turism din Abrud este o chermeză a PNL-ului, fără să fie nicio agenție de turism din altă țară sau din alte județe. Vreau să vă spun că AUR a inițiat această lege, o susține și vom face mult mai mult pentru moții din Munții...

Doamna deputat Ana-Marcela Baș, Grupul parlamentar SOS România.

## **Doamna Ana-Marcela Baș:**

Stimați colegi,

România nu este doar o realitate administrativă sau politică. România este, înainte de toate, o comunitate istorică și culturală.

Țara Moților ocupă un loc special în istoria României. Acolo, în Munții Apuseni, s-a scris o pagină importantă din istoria libertății și a identității românești.

Moții au fost de-a lungul timpului simbolul rezistenței și al demnității naționale. De la Horea, Cloșca și Crișan până la Avram Iancu, acea regiune a reprezentat o flacără a conștiinței românești. Nu este vorba doar despre o zonă geografică, este vorba despre un simbol al identității naționale.

Într-o lume în care identitățile naționale sunt adesea relativizate sau diluate, România trebuie să-și păstreze reperele istorice și culturale. Recunoașterea oficială a unei zile dedicate Țării Moților nu este doar un gest simbolic, este o formă de respect față de istorie, față de tradiție și față de memoria colectivă a acestui popor.

Recomandarea noastră; și noi vom vota pentru acest proiect de lege. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnul deputat Florin-Claudiu Roman, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Nu interveneam dacă nu vedeam că un antevorbitor încearcă să transforme un proiect de lege care instituie o sărbătoare într-un subiect de gâlceavă politică.

Și am să încerc să fac câteva precizări.

Spunea colegul meu că de 25 de ani partidul pe care îl reprezint conduce județul Alba; și așa este. Și îl vom mai conduce, pentru că oamenii au încredere în noi, pentru că nu ajungem acolo pe tot felul de prietenii; ajungem că suntem votați de către cetățeni. Că, dacă nu ne-ar vota cetățenii, probabil că ar fi alții pe acolo.

Sigur că cetățenii județului Alba sunt suficient de isteți ca să-i identifice pe cei care fac fapte și pe cei care doar vorbesc.

Și, ca să mă refer la fapte, am să spun doar câteva lucruri.

Sunt deputatul liberal de Alba care a inițiat Proiectul de lege de înființare a ITI „Moții, Țara de Piatră”, care înseamnă fonduri europene separate de dezvoltare pentru zona Munților Apuseni.

Sunt deputatul de Alba care a rezolvat problema simplificării procedurilor de intabulare pe zonele necooperativizate, împreună cu colega de la Hunedoara și alți colegi din zona Munților Apuseni.

Sunt deputatul PNL de Alba care a reglementat problema reducerii cu 50% a facturilor la energie electrică – și vorbim despre aproape 14.000 de oameni care astăzi plătesc jumătate din factură.

Sunt deputatul PNL de Alba care, mai nou, împreună cu colegii liberali, a reglementat problema reducerii impozitelor și taxelor locale.

Cam asta este diferența între niște oameni care generează fapte pentru comunități – și probabil pentru asta sunt și votați – și alții care doar vorbesc, dar în viața vieții lor n-ar putea spune că au făcut ceva concret pentru acei oameni.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 5 amendamente admise.

Dacă există observații? Nu.

Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea încetării valabilității, prin retragere, a Tratatului privind Carta energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru aprobarea încetării valabilității, prin retragere, a Tratatului privind Carta energiei, încheiat la Lisabona la 17 decembrie 1994.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.

## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**

## Stimați colegi,

Într-adevăr, acest document a intrat în vigoare în anul 1998 și este un document perimat, dar, în acel moment, la nivel european se dorea o bună cooperare în tot ceea ce privește partea de energie, un lucru care este mai mult decât valabil și astăzi.

Dar eu cred că inițiatorul trebuia să ne spună care sunt cele nouă cazuri în care au fost propuse proceduri de arbitraj, pentru că eu cred că trebuie să avem informația corectă până la capăt. Sunt nouă cazuri care au fost supuse procedurii și aceste proceduri generează cheltuieli pentru statul român și posibile daune plătibile investitorilor reclamanți.

Deci este o chestiune serioasă și cred că cineva ar trebui să ne informeze de acest lucru.

De asemenea, Carta energiei a avut foarte multe reglementări și au fost foarte multe implementări ale unor chestiuni legate de partea de energie, care ar trebui reluate astăzi, în contextul geopolitic pe care îl străbatem.

Cred că este mai mult decât necesar ca premierul României să vină în fața noastră. Avem chestiuni legate de prețul la gaz, de prețul la motorină, de prețul la benzină, care afectează întreaga economie românească și pentru asta avem nevoie de un plan concret.

Mulțumesc.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Avem în față ieșirea formală dintr-un tratat privind energia, Tratatul de la Lisabona, inițiat în 1994 și intrat în vigoare în 1998, din a cărui ieșire formală vedem acum că avem de plătit niște daune. Și este o chestiune extrem de importantă, pentru că acolo statul român și-a asumat niște angajamente pe care acum trebuie, nesilit de nimeni, până la urmă, chiar dacă formal nu mai există, poate, alți membri ai tratatului, să le plătească din cauza acestor nerespectări.

Dar v-aș pune în față câteva chestiuni despre prevederile din acel Tratat de la Lisabona și ceea ce s-a prevăzut în Tratatul de la Paris privind politicile și mediul.

În Tratatul de la Lisabona combustibilii fosili nu erau vizați pentru eliminare, ci, din contră, pentru protecție, recunoscându-se caracterul lor esențial.

Deci, pe lista materialelor și produselor energetice, cărbunele, petrolul și gazele naturale erau protejate, atât ele în sine, cât și investițiile în infrastructura legată de ele.

Mai mult, privitor la politicile de mediu era o chestiune care ține de opțiune, de suveranitate, și nu de obligativitate.

Și în ultimul rând, dar poate cel mai important lucru, energia nucleară era și ea inclusă printre energiile esențiale finanțabile de la bugetul de stat și de la cel european, lucru care nu s-a petrecut ani și ani de zile în Parlamentul European, în Comisia Europeană, doar după mulți ani energia nucleară fiind inclusă în Nomenclatorul resurselor care se pot finanța de la bugetul european.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

## **Domnul Sebastian-Ioan Burduja:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Și Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest proiect legislativ pentru retragerea României din Tratatul privind Carta energiei.

Într-adevăr, România, din păcate, ca urmare a unor decizii de acum mulți ani, este subiectul unor proceduri de arbitraj internațional, trebuie să dea zeci sau sute de milioane de euro investitorilor privați.

Un singur lucru aș mai spune: faptul că în Carta energiei anumite proceduri de mediu sunt mai puțin rigide decât cele din legislația europeană. Și dacă vrem infrastructură energetică avem nevoie de proceduri pragmatice privind protecția mediului, pentru a putea avea producție de energie, pentru a putea avea stocare, pentru a putea avea facturi mai mici, așa cum își doresc românii.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra acestei Propuneri legislative pentru modificarea alin. (2[3] ) al art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Suntem sesizați conform regulamentului, cu modificările și completările ulterioare, ca comisie.

Camera Deputaților este decizională.

Avizele sunt favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social.

Iar, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2[3] ) al art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu amendamentele admise redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Conform obiectului și conținutului reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc mult, doamnă președinte.

O inițiativă sau un proiect foarte bun din punctul meu de vedere, dar cei care ar trebui să-l pună în aplicare nu-l pun în aplicare. Și vă dau ca exemplu Primăria Capitalei, care are zeci, sute de mii de metri pătrați de curți pe care nu vrea să le intabuleze și pe care proprietarii nici măcar contracte de închiriere nu pot face, pentru că nu există intabulare.

Drept care actul normativ este bun, trebuie votat, dar va trebui prinsă o obligație ca deținătorii actuali ai acestor terenuri să aibă obligația, într-un termen foarte bine definit, să facă intabularea și să treacă la darea în proprietate a acestor terenuri către cetățeni.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Avem 3 amendamente admise.

Dacă există observații? Nu.

Dezbaterile fiind finalizate, propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

Stimate colege, Stimați colegi,

Dați-mi voie să dau citire inițiativei legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit:

– Propunerea legislativă privind introducerea în curriculum național a disciplinei „Educație emoțională și nonviolență”; Pl-x 446/2025. Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată. Vă mulțumesc.

Declar închisă prima parte a ședinței, dedicată dezbaterilor proiectelor de lege.

Continuăm cu răspunsuri la interpelări în câteva minute. PAUZĂ

## * * DUPĂ PAUZĂ

## Stimate colege,

Stimați colegi,

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 9 martie 2026, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Am să reamintesc pe scurt procedura.

Ministrul vizat trebuie să răspundă la interpelarea ce i-a fost adresată în cel mult 3 minute.

Autorul interpelării, după audierea răspunsului, mai are la dispoziție un minut, pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziție un minut pentru răspuns.

Primul răspuns este de la Ministerul Culturii, pentru domnul deputat Negrea Petru-Gabriel, Grupul parlamentar AUR.

Vreau să știu dacă este în sală domnul deputat. Nu.

Atunci, doamnă subsecretar de stat Irina Cajal, o să vă rog să lăsați răspunsul.

Al doilea răspuns – pentru domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD, tot de la Ministerul Culturii.

Și o invit la cuvânt pe doamna subsecretar de stat Irina Cajal, pentru a da răspunsul referitor la „Situația clădirilor monument istoric”.

Vă rog.

## **Doamna Irina Sanda Marin Cajal** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Bună ziua!

Sunt Irina Cajal. Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect „Clădiri monument istoric”, urmărind întrebările dumneavoastră, vă comunicăm cele ce urmează.

– Care este numărul total al clădirilor monument istoric aflate în proprietatea sau administrarea directă/indirectă a Ministerului Culturii, defalcat pe județe?

Vă mulțumesc, distinsă doamnă subsecretar de stat Cajal.

Domnule Toma, doriți să interveniți? Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Mulțumesc doamnei secretar de stat pentru expunere.

Răspunsul se vede că vine de la un om cu experiență și probitate profesională deosebită, însă ar fi trebuit un pic mai mult să fie, să cuprindă inventarul cu adevărat, pentru că ăsta a fost scopul întrebării.

Nu neg profesionalismul dumneavoastră, însă răspunsul nu e făcut de un singur secretar de stat; răspunsul este, așa, un conglomerat al profesioniștilor, unii mai adevărați, alții mai puțin adevărați, din ministere.

Dar eu cred că până la urmă trebuie să inventariați și toate clădirile, fiindcă vedeți că sunt foarte multe clădiri de patrimoniu, monumente istorice și alte simboluri naționale care sunt lăsate pur și simplu în paragină.

Eu vă mulțumesc.

Le mulțumesc și reprezentanților Ministerului Finanțelor și celor de la Ministerul de Interne, care mi-au transmis răspunsurile; sunt profesionale.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Tot pentru Ministerul Culturii ați mai avut o interpelare, domnule deputat Toma – „Inițierea unei campanii naționale de informare privind respectul față de simbolurile naționale și valorile fundamentale”.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Mi-au dat în scris răspunsul. Toți.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Ați primit deja răspunsul. Sunteți mulțumit. În regulă. Și aceeași întrebare era și pentru Ministerul Afacerilor Interne.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

De la toate ministerele am primit răspunsul în scris.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

De la domnul...

Nu. E bine.

Pentru Ministerul Afacerilor Interne, sunteți mulțumit și de al doilea răspuns primit? În regulă. Ministerul Transporturilor, din partea domnului deputat Mihai-Adrian Țiu, SOS România.

Dacă...?

Da, sunteți în sală.

Domnule secretar de stat, vă rog să...

În regulă, prezentați răspunsul. Mulțumesc.

## **Domnul Irinel Ionel Scrioșteanu** _– secretar de stat în_

_Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Bună ziua, doamnă președinte!

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

În anul 2022 a fost întocmită expertiza tehnică de către inginerul Broșteanu Teodor, expert tehnic atestat în domeniile A.4, B.2, D, conform instrucțiunilor pentru stabilirea stării tehnice a unui pod – indicativ AND 522/2026, pentru evaluarea indicelui total de rezistență a podului care prezintă o stare tehnică nesatisfăcătoare.

Podul se încadrează în clasa tehnică IV, pentru că prezintă elementele constructive la nivelul suprastructurii și al infrastructurii aflate într-o stare avansată de degradare. Se impune efectuarea unor lucrări de reabilitare și înlocuirea unor elemente care să aducă podul la o stare tehnică corespunzătoare desfășurării circulației rutiere și pietonale în condiții de siguranță și confort.

Pentru că podul prezintă degradări importante la elementele principale de rezistență ale suprastructurii, în special deschiderile 2, 3 și 4, care periclitează siguranța circulației rutiere, indiferent de valoarea indicelui total de calitate, se impune restricționarea la 30 km/h a vitezei autovehiculelor care circulă pe pod.

Potrivit acestei expertize tehnice, a fost întocmit și proiectul tehnic în baza căruia a fost obținut avizul tehnicoeconomic al CTE CNAIR SA.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova a reluat procedura de achiziție publică cu completarea caietului de sarcini, în conformitate cu clarificările solicitate anterior de către operatorii economici.

Mulțumesc. Doriți să interveniți, domnule deputat? Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimate coleg,

Așa cum ați menționat și dumneavoastră, Raportul de expertiză POR prezintă foarte corect situația. Podul este într-o stare avansată de degradare și, din păcate, nu găsim soluții. Birocratic vorbind, mimăm licitațiile, dar caietul de sarcini se pare că blochează reparația podului.

Am să revin către dumneavoastră, pentru că trebuie o analiză serioasă. Vrem să înțelegem de ce ani de zile podul de peste Olt, care face accesul către municipiul Slatina, este ținut într-o situație foarte gravă de degradare. Cred că va pune în curând în pericol și situația celor care se deplasează, pentru că bucăți de pod se desprind și cad în apă.

O să revin către dumneavoastră.

Mulțumesc, doamnă președinte.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

De celălalt răspuns, de la a doua interpelare, tot de la Ministerul Transporturilor, am înțeles că sunteți mulțumit, că l-ați primit și nu...

## **Domnul Mihai-Adrian Țiu**

**:**

L-am primit. Îl vom dezbate separat.

Dezbateți separat. Vă mulțumesc.

Ministerul Finanțelor, interpelare din partea domnului deputat Popa Maricel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Stimate domnule deputat,

Legat de interpelarea dumneavoastră intitulată „Verificările efectuate la service-urile auto privind salarizarea inginerilor mecanici”, vă precizăm că organele de inspecție fiscală nu realizează acțiuni de inspecție fiscală prin care să se verifice strict salarizarea anumitor categorii de angajați ai societăților comerciale, respectiv nu se realizează acțiuni de inspecție fiscală pentru verificarea strictă a salarizării inginerilor mecanici.

În ceea ce privește numărul service-urilor auto verificate în ultimii 3 ani și principalele nereguli constatate, precizăm că pentru contribuabilii care dețin codul CAEN 4520 – Întreținerea și repararea autovehiculelor și codul CAEN 9531 – Repararea și întreținerea autovehiculelor, în perioada 2023-2025, structurile de inspecție fiscală au efectuat un număr total de 901 controale fiscale, defalcate astfel: 536 inspecții fiscale și 365 de controale inopinate și constatări la fața locului.

Totodată, precizăm că în perioada 2023-2025, la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, au fost verificați un număr de 6.832 de contribuabili care desfășurau activități în domeniile „Piese și accesorii auto noi și second-hand”, precum și „Servicii în domeniul auto”, fiind aplicate un număr de 2.939 de sancțiuni, în valoare totală de 31.061.681 de lei.

În urma acțiunilor desfășurate la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, au fost aplicate amenzi în valoare de 20.055.673 de lei și efectuate confiscări în valoare de 11.006.008 lei. De asemenea, au fost dispuse un număr de 18 decizii de instituire a măsurilor asiguratorii în valoare de 24.426.716 lei și sesizarea organelor de urmărire penală în 113 cazuri, cu un prejudiciu de 67.718.488 de lei.

Doriți să interveniți, domnule deputat? Vă rog.

## **Domnul Maricel Popa:**

Doamnă președinte de ședință,

Domnule secretar de stat, vreau să vă mulțumesc pentru faptul că v-ați deplasat în plen să dați acest răspuns, dar nu sunt mulțumit de răspunsul dumneavoastră, deoarece dumneavoastră, prin sistemul de finanțe, aveți diferite echipe antifraudă care urmăresc această delapidare, deoarece sunt foarte multe service-uri auto care folosesc mecanici doar cu minimul pe economie, ceea ce este imposibil la ora actuală.

În primul rând, aș vrea să luați în calcul faptul că nu se încasează CAS, nu se încasează celelalte accesorii la stat. În primul rând, nu poate să fie ținut un inginer cu 4.000 brut la un service, când un salariu normal este în jur de 10.000. Este imposibil.

Cei de la Direcția de Muncă de la Iași au solicitat la Direcția de Finanțe echipe mixte plus faptul ca Finanțele să le dea, să le înmâneze – cei care au luat contribuții suplimentare sau bani...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt câțiva colegi, dar vor primi răspunsurile în scris, deoarece dânșii au părăsit sala. E vorba despre domnul

deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD, Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România, și domnul deputat Lungu Romeo-Daniel, tot Grupul parlamentar PSD, care au adresat interpelări către Ministerul Finanțelor.

De asemenea, doamna Cîmpianu Andreea-Petronela, tot de la SOS România, va primi răspunsul în scris din partea Ministerului Apărării Naționale, doamna deputat nefiind prezentă în sală; doamna deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliați, va primi răspunsul în scris din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor; doamna deputat Ionescu Monica, Grupul parlamentar POT, va primi răspunsul în scris din partea Ministerului Justiției.

Și, în continuare, am să dau citire colegilor parlamentari pentru care se solicită amânarea răspunsurilor la interpelările efectuate către diferite instituții: domnul Popescu AntonioGabi, Grupul parlamentar AUR; doamna deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliat; domnul deputat Petrețchi NicolaeMiroslav, minorități; domnul deputat Toma Ilie; de asemenea, o altă interpelare tot din partea domnului Toma Ilie; domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR; domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR, și subsemnata.

Nemaifiind alte răspunsuri și alți colegi prezenți, declar închisă ședința consacrată răspunsurilor la interpelări din data de 9 martie 2026.

Vă mulțumesc tuturor pentru prezență.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17:19._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653974]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 27/20.III.2026 conține 12 pagini.**

Prețul: 78 lei