Stenogramă plen

Stimați colegi, Începem într-un minut.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc, domnule președinte. Conform art. 97, doresc retragerea din procesul legislativ a punctului 25 – L93.

Vă rog să supuneți la vot. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 16 martie 2026.

Vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 90.

Ședința este condusă de Mircea Abrudean, președintele Senatului, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de azi a fost distribuită.

Înțeleg că există propuneri de modificare.

Vă rog, domnule Șipoș.

Și domnul Silegeanu, da?

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicit, la punctul I, întoarcerea la comisie, pentru două săptămâni, a proiectului de hotărâre nr. 1.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

O modificare în comisiile permanente: doamna senator Alexandra Presură îl înlocuiește pe domnul senator Ionel Carp în Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, iar domnul senator Ionel Carp o înlocuiește pe doamna senator Alexandra Presură în Comisia pentru cultură și media. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă

Mulțumesc, domnule președinte.

Anunț și eu două modificări: la Comisia economică, Lucian Rusu îl înlocuiește în comisie pe Mihai Coteț, iar în Comisia de regulament, Daniel Fenechiu o înlocuiește pe Gabriela Horga.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită cu modificările aprobate deja.

Vă

Programul de lucru stabilit de Biroul permanent și Comitetul liderilor:

– ora 16:00 – lucrări în plen;

- ora 17:00 – vot final.

Dacă nu sunt intervenții, vă

Trecem la punctul 2, secțiunea I, aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unor inițiative legislative.

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din regulament, inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să își retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Astfel, Biroul permanent al Senatului, în ședința din 16 martie, a analizat solicitarea inițiatorilor de retragere din procesul legislativ a unor inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Punctul 4, secțiunea I; avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 9 martie 2026, a unei inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului. Inițiativa se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 152 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Continuăm lucrările.

Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 (L144/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Reprezentantul Guvernului, vă rog să prezentați proiectul de lege.

## **Domnul György Attila** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc frumos.

Prin proiectul de lege se propun modificări și completări la Legea nr. 69/2010, în vederea transpunerii în legislația națională a Directivei nr. 1265/2024.

De asemenea, sunt propuse reformulări menite să aducă îmbunătățiri legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Guvernul susține inițiativa legislativă. Mulțumim.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital, pentru raport.

Doamna președinte Horga.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa L144/2026, a fost sesizată asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, inițiat de Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea unor prevederi din Directiva nr. 1265/2024 a Consiliului din 29 aprilie 2024 de modificare a Directivei nr. 85/2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L din 20.04.2024.

Principalele modificări prevăzute de directivă se referă la: standardele de contabilitate publică, cerințe de raportare a datelor privind deficitul și datoria publică, calitatea prognozelor macroeconomice și bugetare, precum și prevederi privind Consiliul Fiscal.

Modificările legislative propuse urmăresc să întărească caracterul prudent al politicii fiscal-bugetare în vederea asigurării sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice, evitării comportamentului prociclic al politicii bugetare, asigurării unor niveluri sustenabile ale deficitului bugetar și datoriei publice și îmbunătățirii transparenței politicii bugetare.

În ședința din data de 16.03.2026, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Nu există intervenții, am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final... Ba da.

Vă rog, domnule Peiu. Scuze! Am văzut târziu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ni se cere să aprobăm modificarea unei legi care a fost făcută în timpul precedentei crize financiare internaționale cu un scop foarte precis: de a împiedica guvernele din România să depășească cotele prevăzute în Tratatul de la Maastricht pentru deficitul bugetar și pentru datoria publică.

Pentru a înțelege cât de mult au prețuit guvernele această Lege a responsabilității fiscal-bugetare, trebuie să observăm că nivelul de 3% al deficitului bugetar în produsul intern brut se menține în România din anul 2020. În fiecare din anii de atunci am avut deficit bugetar de peste 3%. De asemenea, pragul de 60% pentru datoria publică, ca pondere în PIB, este depășit an de an. De acum încolo... deci anul trecut probabil că a fost primul an, anul acesta – al doilea și de acum încolo va fi depășit tot timpul.

Și, în timp ce se întâmplă aceste depășiri, Guvernul, care vorbește toată ziua de norme europene, vine și ne spune că vrea să pună în acord Legea responsabilității fiscal-bugetare cu diverse regulamente și alte reglementări europene. Păi, dacă chiar în inima acestei legi, la nivelul deficitului bugetar și al ponderii datoriei publice în PIB, nu se îngrijește nimeni să se respecte legea și principiile de bun-simț ale responsabilității fiscal-bugetare, cum ne închipuim vreunul dintre noi că Guvernul va da doi bani peste modificările pe care le propune astăzi?

Noi vom vota împotriva acestei minciuni legislative cu care vine coaliția de guvernare.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026 (L145/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Vă rog, domnule secretar de stat, prezentați proiectul.

## Mulțumesc.

Prin proiectul de lege s-au stabilit plafoanele indicatorilor specificați în cadrul fiscal-bugetar pentru anul curent, în conformitate cu regulile de responsabilitate fiscal-bugetară aplicabile.

Guvernul susține inițiativa legislativă. Mulțumim.

Doamna președinte, raportul Comisiei pentru buget, finanțe, vă rog.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată, cu adresa L145/2026, asupra Proiectului de lege privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026, inițiat de Guvernul României.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă aprobarea plafoanelor pentru anul 2026 pentru anumiți indicatori bugetari agreați astfel cum acestea sunt fundamentate în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2026 – 2028, având în vedere prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din data de 16.03.2026.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au adoptat un raport de admitere, fără amendamente. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Vă rog, domnule Peiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

După ce la primul proiect de lege pe care ni-l propun coaliția și Guvernul ni s-a spus că se va crește calitatea prognozelor economice, aflăm, cu stupoare, din acest proiect că nivelul datoriei publice în PIB se va plafona la 62,5% din PIB în anul 2026.

Oameni buni, ați încheiat anul trecut la peste 60% din PIB. Cum va crește doar cu două procente din produsul intern brut nivelul datoriei publice, în condițiile în care anul trecut a crescut cu 5,4%, pe un deficit pe care nici nu l-ați anunțat încă?

Apropo, la discuția din Comisia de buget, finanțe de astăzi, am întrebat reprezentanții Ministerului Finanțelor, la jumătatea lunii martie: care este deficitul bugetar pe standardul european de contabilitate pe anul 2025? Și nimeni n-a știut să răspundă. Toți au zis: știți că avem niște estimări, că, da, trebuie să fie în strategia bugetar... Nu era nicăieri!

Deci la jumătatea lunii martie Guvernul în funcție, același de anul trecut și același din 2020... din 2019 încoace, nu știe care a fost nivelul deficitului bugetar, dar vine să ne spună, mințind fără să clipească, că nivelul datoriei publice în PIB la finalul anului acesta va fi 62,5%.

Este o minciună, oameni buni! Dacă ați încheiat anul trecut la 60,4%, cum să aveți anul ăsta 62,5%? Anul trecut, repet, ați crescut datoria publică cu 5,4% din PIB. De ce vă mințiți? De ce mințiți românii? De ce ne mințiți pe noi, parlamentarii?

Ar fi trebuit să vă fie rușine să cereți un vot pentru un proiect care sfidează regulile aritmeticii. Aritmetica nu poate fi votată cu 70% sau cu 30%, sau cu 10%. Aritmetica are aceleași reguli. Rușine să vă fie!

## **Din sală:**

Bravo!

Domnul Fenechiu. Apoi domnul Negoi.

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Ar fi simpatic, dacă n-ar fi trist.

Ne spune liderul AUR că reprezentanții Guvernului n-au știut cât e deficitul bugetar pe anul trecut. După care, așa, dintr-o clipită, ne spune: ați crescut cu 5,5 și e atât! Păi, dacă știți atât de bine, domnule Peiu...

, de ce-i mai întrebați pe...

sau care este datoria. Dacă...

dacă știți, nu-i mai întrebați! Dumneavoastră știți...

dumneavoastră știți...

dumneavoastră știți foarte bine, domnule Peiu, că Legea plafoanelor...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Liniște, vă rog, stimați colegi!

...stabilește niște elemente orientative, care jalonează politicile publice. E normal ca, înainte de buget, să vii să spui: „acolo vreau să ajung, aia este ținta mea”. Discutăm acum despre faptul că Guvernul și-a stabilit niște ținte pe care le aduce în fața Parlamentului?! Cred că e normal să fie așa. Așa se întâmplă de ani de zile aici. Așa se întâmplă peste tot.

Da, Partidul Național Liberal și coaliția vor vota acest proiect de lege, pentru că bugetul nu poate fi aprobat fără acest proiect de lege și pentru că indicatorii din proiect sunt foarte rezonabili și sunt ținte ale politicilor guvernamentale. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnule Negoi, vă rog.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am mai făcut apel către colegii de la AUR, în special către cei care vorbesc de la această tribună, să pună mâna pe manualul de Economie politică de clasa a XI-a. Dacă faci comparație între aritmetică și buget, e deja mult prea mult.

Puneți mâna și citiți cu atenție ce scrie sau ce își dorește această inițiativă legislativă. Puneți mâna și treceți prin filtrul gândirii economice ce vrea să spună această inițiativă. Comparați cifrele și vedeți cu exactitate că ele spun ce înseamnă reducerea deficitului bugetar, reducerea cheltuielilor de personal și așa mai departe. Altfel, faceți doar declarații politice. Mulțumesc.

Vă rog, domnule Peiu.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Mă bucur să-i amintesc colegului senator de la PNL că eu sunt doar liderul Grupului senatorial AUR, nu sunt liderul AUR.

În al doilea rând, trebuie să vă mulțumesc, domnule senator, domnule coleg, că, prin intervenția dumneavoastră, ați confirmat ceea ce eu spuneam.

Îmi pare rău că vă luptați cu aritmetica. Înțeleg să vă luptați cu noi, dar cu aritmetica e cam greu. Și colegului de la USR trebuie să-i amintesc că nu se poate construi nicio teorie economică fără a respecta principiile aritmeticii, da...

Am încheiat dezbaterile generale. Inițiativa rămâne la vot final.

Înainte de a trece la punctul 3, vă rog, doamna senator Violeta Alexandru, un scurt anunț.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Stimați colegi,

Fără să vreau să opresc aceste dezbateri atât de interesante, o să vă rog să îmi permiteți, pentru că astăzi m-au vizitat, dorind să mă cunoască – și eu m-am gândit să vă cunoască și pe dumneavoastră –, studenții în anul I la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, coordonați de doamna profesor Anamaria Neagu; sunt în balcon și o să vă rog să le urăm împreună...

o să vă rog să le urăm împreună să aibă încredere în ei, să fie curajoși și să facă ceea ce își doresc cel mai mult, anume să se simtă apreciați și valorizați. Vă dorim succes și eu, și colegii mei! Bine ați venit la Senat!

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Mulțumim.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar (L640/2025).

- Declar deschise dezbaterile generale.

- Punctul de vedere al Guvernului, dacă îl avem. Comisia pentru buget, finanțe...

Aveți?

Vă rog, microfonul 8, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumim.

Prin proiectul de lege se transpune în legislația națională Directiva nr. 2864/2023 – cunoscută ca fiind „Directiva ESAP” – privind înființarea punctului unic de acces european pentru informații relevante în domeniul financiar.

Proiectul modifică mai multe acte normative aflate în

responsabilitatea Băncii Naționale a României și ASF. Guvernul susține inițiativa. Mulțumim.

Comisia pentru buget, finanțe, raportul, vă rog.

Comisia de buget a fost sesizată, prin L640/2025, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, inițiat de Guvernul României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea în legislația națională a art. 1, 10, 11 și 16 din Directiva nr. 2.864/2023 a Parlamentului European și Consiliului de modificare a unor... a anumitor directive în ceea ce privește înființarea și funcționarea punctului unic de acces european.

În ședința din data de 9.03.2026, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Mulțumesc. Doamna Federovici, vă rog. Apoi domnul Bodea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și doamna Horga, da.

## Distinși colegi,

Uneori, discutăm în Parlament despre legi care par foarte tehnice. Dar, dincolo de limbajul juridic sau economic, întrebarea corectă este una simplă: ce beneficiu are cetățeanul pe care noi îl reprezentăm din legile pe care le dezbatem?

Prin acest proiect de lege, România introduce reguli care obligă instituțiile financiare să publice informații importante într-un punct unic de acces la nivel european. Pe românește spus, datele despre activitatea băncilor, a firmelor de investiții și a piețelor financiare devin mai transparente și mai ușor de găsit și, bineînțeles, de comparat. Asta înseamnă că, dacă o firmă vrea să investească sau dacă un cetățean vrea să înțeleagă mai bine cum funcționează o instituție financiară, nu va mai trebui să caute informații în zeci de locuri, le va avea într-un singur sistem, accesibil la nivel european.

De ce contează asta? Pentru că, atunci când informația este publică și ușor accesibilă, abuzurile devin mai greu de ascuns, iar deciziile financiare devin mai sigure. Investitorii capătă mai multă încredere în piața românească, companiile pot atrage mai ușor capital, iar economia devine mai stabilă.

Pentru români, asta înseamnă ceva foarte concret: mai multă transparență în sistemul financiar și mai multă siguranță pentru economie.

Pentru România înseamnă reguli moderne și alinierea la standardele europene.

De aceea, vă invit pe toți să susținem acest proiect de lege și să votăm pentru o piață financiară mai transparentă, mai responsabilă și mai credibilă.

Grupul parlamentar PSD va vota pentru.

Domnule Bodea, vă rog. Și apoi doamna Horga.

Mulțumesc, domnule președinte.

Economia nu mai funcționează doar prin bani, funcționează și prin date.

Despre Uniunea Europeană se vorbește adesea fie în termeni foarte abstracți, fie doar pentru a fi prezentată drept răul absolut. În realitate, foarte multe dintre lucrurile care se construiesc la nivel european sunt, de fapt, exact de acest tip: infrastructuri comune, reguli de transparență și sisteme care fac piețele să funcționeze mai bine.

În ultimii ani, piețele financiare s-au schimbat profund. Investitorii, companiile, instituțiile nu mai depind doar de capital, ci și de accesul rapid la informație – fie că vorbim despre date privind companiile: performanțele lor, raportările financiare, fie că vorbim despre produse și piețe. În lipsa acestor informații sau când acestea sunt mai greu de accesat, de găsit și comparat, piețele rămân fragmentate și funcționează mai puțin eficient. De aceea, la nivelul Uniunii Europene se construiește treptat o infrastructură comună de date economice.

Ideea este ca informațiile publice relevante despre companii și piețe să poată fi găsite mai ușor și comparate la nivel european dintr-un punct unic de acces. Proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi este un pas concret în acest efort european. Sigur, nu pare un subiect spectaculos pentru talk-show-uri, dar lucrurile bune care, pas cu pas, construiesc o economie europeană mai coerentă trebuie să fie și acestea în dezbatere. Din acest motiv, USR va susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

## Doamna Horga, vă rog.

## **Doamna Maria-Gabriela Horga:**

Mă bucur să văd colegii de la PSD și faptul că vor vota acest proiect de lege care conține, în urma amendamentelor inițiate de PSD, și o importantă modificare, de fapt, o reparație a ceea ce, printr-un amendament PSD introdus la Camera Deputaților fără prea multă dezbatere și fără prea multă transparență, a condus la o panică în piețele financiare și la o lipsă de transparență pentru românii... aproape 5 milioane de români care dețineau acțiuni prin programul de privatizare în masă. Și a fost nevoie de intervenția prin amendamentele PNL ca să reparăm acest lucru, pentru că este necesară, în primul rând, informarea acestora.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar asigură transpunerea Directivei ESAP, clarifică modalitățile de prezentare a informațiilor publice care trebuie puse la dispoziție prin punctul unic de acces european – absolut necesare pentru participanții la piață.

Le mulțumesc totuși colegilor din Comisia de buget pentru votul favorabil pe care l-au dat pe amendamentele inițiate de PNL în scopul corectării acestor prevederi din legea L... din Legea nr. 238/2025.

Este o lege pe care am menționat-o mai devreme, aprobată la finalul anului trecut de Parlament, care, în urma unor amendamente care au fost adoptate în Camera Deputaților, amendamente PSD, a creat această neîncredere justificată în piețele financiare, prin definirea fracțiunilor de acțiuni provenite prin programul de privatizare în masă ca fiind prescriptibile în termen de trei ani. Asta înseamnă că participanții la programul de privatizare în masă, în urma unei operațiuni de piață, în urma unui eveniment corporativ, dacă nu și-ar fi ridicat despăgubirile în urma evenimentului corporativ de consolidare a valorii nominale în termen de trei ani, nu ar mai fi deținut nici fracțiile, deci dreptul de proprietate asupra fracțiilor, nu ar mai fi deținut nici sumele de bani, care s-ar fi întors la societățile respective.

Și această prevedere legislativă, care, din păcate, a fost adoptată netransparent, fără prea multă dezbatere, afectează 5 milioane de români deținători de titluri în urma programului de privatizare în masă și pe care noi am corectat-o. De aceea, vă mulțumesc celor care veți vota astăzi.

10 secunde, vă rog.

...de informare a acționarilor privind evenimentele corporative – ASF și CNA vor derula campanii de informare publică pentru acționarii care au beneficiat de programul de privatizare în masă – și obligăm depozitarul central să coopereze cu emitenții pentru a actualiza periodic datele de identificare ale deținătorilor de instrumente financiare și de a comunica mai bine cu aceștia, astfel încât să-i poată informa asupra aspectelor necesare deținerilor pe care le au. Vă mulțumesc.

Doamna Cerva, vă rog.

Este foarte frumos să asistăm cum PNL se laudă și încurajează PSD, cum PSD laudă PNL. Dragi colegi senatori,

Dacă citiți cu atenție înainte să luați cuvântul pe la această tribună, veți observa că această Directivă europeană 2023/2.861 a fost transcrisă _mot à mot_ din textele europene, fără să se respecte prevederile Legii nr. 24/2000 de tehnică legislativă și fără să fie adaptate la realitățile românești. Și prezentul proiect are aceleași probleme: nu s-a respectat procedura de tehnică legislativă și, ce să vedeți?, nici măcar nu este adaptat la ceea ce ar trebui să se adapteze, adică la realitățile din România.

Transcrieți pe bandă rulantă texte din directivele europene fără să vă gândiți că ele nu vor putea fi aplicate în România. Dar e frumos să vă auziți vorbind de la tribuna Senatului și să vă lăudați unii pe alții.

Noi vom vota împotrivă.

Mulțumesc

Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice (L654/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului. Vă rog, domnule Catana.

## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

România, nu cu mult timp în urmă, a fost unul dintre cei mai importanți producători de îngrășăminte chimice din Europa. Aveam industrie, aveam capacități de producție și aveam un sector care susținea direct agricultura românească. Astăzi însă realitatea este diferită. România a ajuns dependentă de importuri de îngrășăminte chimice, iar o mare parte din acestea provin din afara spațiului Uniunii Europene. Mare parte provin din Orientul Mijlociu.

În același timp, vorbim despre securitate alimentară, despre agricultură ca sector strategic și despre nevoia de a proteja producția agricolă. Dar trebuie să spunem foarte clar că nu poate exista securitate alimentară fără producție de îngrășăminte.

De asemenea, vedem astăzi dificultățile pe care le întâmpină Combinatul Chimic Azomureș. Vedem, în același timp, că în România există infrastructuri de producție îngrășăminte importante care nu mai funcționează, infrastructuri care ar putea fi repornite, cum este cazul Donau Chem, combinatul de îngrășăminte chimice de la Turnu Măgurele, din Teleorman, dar și altele.

Această inițiativă legislativă vine să protejeze, să susțină acest segment strategic, iar prin această lege propunem ca producția, procesarea, depozitarea și transportul îngrășămintelor chimice să fie recunoscute ca infrastructură critică de interes național. Acest lucru este esențial pentru ca statul român să poată interveni în situații de criză, să protejeze aceste capacități industriale de producție îngrășăminte chimice, să creeze mecanisme de sprijin, să elaboreze planuri naționale dedicate acestui sector. Pentru că adevărul este simplu: o agricultură puternică nu poate exista fără industrie de îngrășăminte chimice în România. Și de altfel...

securitatea alimentară începe în fabricile care produc îngrășăminte chimice, nu doar pe câmp.

## Liniște, stimați colegi!

De aceea, consider că această lege este un pas necesar, important pentru consolidarea agriculturii românești și pentru reducerea dependenței de importuri.

În final, vreau să le mulțumesc colegilor din comisiile de specialitate, care au votat în unanimitate această inițiativă, și m-aș bucura ca acest lucru să se întâmple și la votul final. Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule Catana, prezentați raportul.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea anexei nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și

protecția infrastructurilor critice prin includerea activităților de producție, transport și depozitare a îngrășămintelor chimice în categoria serviciilor esențiale de interes național.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz favorabil, Comisia pentru agricultură a transmis aviz favorabil.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

În ședințe desfășurate separat, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și cei ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentele admise sunt cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Astfel, Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raport comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Domnule Peiu, vă rog. Apoi domnul Vela.

Înduioșătoare grija colegului mai tânăr de a se ocupa de situația cu îngrășămintele chimice.

Dar cred că dânsul, fiind la guvernare și având și un coleg de partid la Ministerul Energiei, are un instrument foarte simplu pentru a beneficia de îngrășăminte, și anume prețul gazului care este livrat la Azomureș. Nu trebuie să fii un mare savant să-ți dai seama că toată criza îngrășămintelor din Europa are legătură cu criza gazului. Nu avem suficiente gaze, a crescut prețul gazelor, prin măsuri administrative luate, în cea mai mare parte, de Comisia Europeană, dar și de statul român, așa că orice discuție referitoare la îngrășăminte trebuie să se reducă la prețul gazelor.

De altfel, în urma evenimentelor din Iran, pe care nu știu dacă le-au observat și colegii din coaliția de guvernare, ureea are un preț crescut cu 34%, iar fosfatul de amoniac, și el, are un preț crescut cu peste 30%. Acestea vor veni să „ajute” – între ghilimele – agricultura românească.

N-aveți decât să umblați la prețul gazelor, oameni buni.

Domnule Catana, vă rog. Apoi domnul Vela.

Vă rog, domnule Catana, dacă mai aveți intervenții.

## **Domnul Claudiu-Daniel Catana:**

Este parțial adevărat ceea ce a spus domnul senator Petrișor Peiu.

Gazele sunt extrem de importante în acest lanț de producție a îngrășămintelor chimice. Tocmai de aceea, această lege, prin care... modificarea acestei legi, prin care introducem producția, procesarea, transportul și depozitarea îngrășămintelor chimice ca fiind infrastructură critică de interes național... putem negocia și putem avea... statul poate să intervină și să acorde prețuri corecte la gaz combinatelor de îngrășăminte chimice, sigur, pentru a avea... este unul dintre elementele și instrumentele pe care le creăm, pentru a avea un preț competitiv.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi,

Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri – POT, susțin acest proiect de lege, voi vota pentru adoptarea lui, pentru următoarele considerente.

Protecția infrastructurilor critice reprezintă o componentă esențială a securității naționale și sistemele de energie, transport, comunicații sau infrastructură digitală susțin funcționarea statului și viața de zi cu zi a cetățenilor. Într-un context internațional marcat de riscuri tot mai complexe, de la amenințări cibernetice până la vulnerabilități ale sistemelor strategice, statul trebuie să dispună de un cadru legislativ modern și eficient pentru protejarea acestor infrastructuri. Și proiectul de lege aflat în dezbatere urmărește tocmai consolidarea mecanismelor prin care sunt identificate și protejate infrastructurile critice și clarifică responsabilitățile instituțiilor implicate în acest proces.

Pentru aceste considerente, vom vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumim frumos.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 5 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului (L655/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului. Vă rog.

## **Domnul Cătălin Graur:**

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă pe care o supun astăzi dezbaterii plenului Senatului vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului, în scopul clarificării modului în care este gestionat fenomenul disconfortului olfactiv.

În forma actuală a legislației, problematica mirosurilor este reglementată insuficient și creează suprapuneri de competență între autoritățile de mediu și cele de sănătate publică, ceea ce duce, în practică, la întârzieri în soluționarea sesizărilor cetățenilor.

Prin această inițiativă legislativă, propunem extinderea și clarificarea definiției legale a...

Stimați colegi, liniște în sală, vă rog.

...disconfortului olfactiv...

Să-i ascultăm pe colegii noștri, da?

...stabilirea autorității de mediu ca instituție principală responsabilă pentru investigarea și soluționarea plângerilor privind disconfortul olfactiv, instituirea unui mecanism de cooperare între autoritățile de mediu și cele de sănătate publică pentru evaluarea impactului asupra sănătății populației.

Propunerea legislativă este aliniată practicilor europene, unde gestionarea acestui tip de poluare este integrată în cadrul legislației de mediu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru mediu. Vă rog, domnule președinte, raportul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru mediu, prin adresa L655/2025, din data de 30.12.2025, a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare extinderea definiției disconfortului olfactiv, stabilirea autorității publice centrale pentru protecția mediului ca instituție principală responsabilă cu investigarea și soluționarea reclamațiilor și crearea unui mecanism de cooperare între autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și autoritatea publică centrală pentru sănătate.

În ședința din data de 10 martie 2026, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnule Gheorghe, vă rog. Apoi domnul Graur și domnul Vela.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Facem vorbire despre L655, o inițiativă a colegilor mei care este incompletă și nu ajută la nimic. Este o inițiativă greșită total. Și am să vă explic de ce, despre ce este vorba.

Ministerul Mediului, astăzi, nu deține aparatură specifică pentru măsurarea aerului poluat. Deci nu are așa ceva, nu are în dotare așa ceva. Deci, dacă Ministerul Mediului și Garda Națională de Mediu nu dețin astăzi, când noi vorbim, această aparatură specifică, despre ce discutăm?

Vă dau șapte exemple. Dați-mi voie să vă dau șapte exemple. Deci noi nu avem așa: nu avem aparatură care să analizeze particulele, să analizeze gazele poluante, să analizeze carbonul negru, să analizeze aerosolii, să analizeze tuburile pasive de difuzie, nu avem stație completă de monitorizare a aerului și nu avem senzori pentru urban. Deci Garda Națională de Mediu de un an de zile vă spun că nu are dotările necesare pentru a-și desfășura activitatea. În situația aceasta ne aflăm noi astăzi.

Deci nu mai putem să mutăm responsabilitatea de la DSP sau de la Ministerul Sănătății către Ministerul Mediului și către Garda Națională de Mediu, pentru că nici ea, datorită faptului că nu avem aparatura specifică, nu poate să rezolve acest lucru. Vă mulțumesc.

Domnule Graur, vă rog.

Apoi domnul Varga și domnul Vela.

## **Domnul Cătălin Graur:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să-i răspund colegului meu. Dacă nu are Ministerul Mediului echipamente, bine că are Ministerul Sănătății aceste echipamente. Bineînțeles, glumeam. Această inițiativă legislativă pornește de la o realitate pe care foarte multe comunități din România o cunosc foarte bine: problema mirosurilor persistente și a disconfortului olfactiv, generat de anumite activități industriale, agricole sau de gestionare a deșeurilor. Pentru cetățenii care trăiesc în astfel de zone, această problemă nu este una pur teoretică, ci o problemă reală, de calitate a vieții și de sănătate publică.

De multe ori, oamenii fac sesizări, însă instituțiile statului pasează responsabilitățile între ele. Autoritățile de mediu trimit către autoritățile de sănătate publică, iar sănătatea publică – către autoritățile de mediu. Acest lucru se întâmplă în practică. Rezultatul este simplu: problema rămâne nerezolvată, iar cetățenii nu primesc răspunsuri clare.

Prin această inițiativă legislativă, introducem claritatea instituțională. Autoritatea de mediu devine instituția responsabilă, cum e normal, pentru investigarea și soluționarea reclamațiilor privind disconfortul olfactiv, iar atunci când există suspiciuni privind impactul asupra sănătății, autoritatea de sănătate publică intervine pentru evaluarea impactului asupra populației. Este o soluție logică, deoarece autoritatea de mediu dispune de instrumente tehnice și de competențele necesare pentru monitorizarea emisiilor și pentru impunerea măsurilor corective asupra operatorilor economici, nu autoritățile de sănătate publică. În același timp, proiectul actualizează și clarifică definiția disconfortului olfactiv, pentru a reflecta impactul real asupra sănătății mediului și calității vieții comunităților.

Trebuie însă să spunem foarte clar: această inițiativă legislativă nu rezolvă întreaga problematică a disconfortului olfactiv în comunități. Ea reprezintă un pas mic, dar necesar, într-o problematică mult mai amplă, cea a gestionării mirosului și a disconfortului olfactiv în comunitățile din România. Este un prim pas, care creează claritate instituțională și un mecanism funcțional de intervenție, iar pe baza acestuia putem construi în viitor politici noi publice, mai eficiente, în domeniul protecției mediului și a sănătății populației.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnule Glad Varga, vă rog.

## **Domnul Glad-Aurel Varga:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă aduce o clarificare importantă în legislația de mediu în ceea ce privește disconfortul olfactiv. Deși pare un subiect tehnic, el ține direct de calitatea vieții oamenilor. Pentru mulți, înseamnă ferestre închise vara, mirosuri persistente în case, sentiment că nu își pot trăi viața normal în propria comunitate, probleme de sănătate.

În forma actuală, definiția disconfortului olfactiv este prea largă și poate genera interpretări subiective. De aceea, prin amendamente adoptate în Comisia pentru mediu, am introdus un principiu clar: evaluarea trebuie să se bazeze pe metode de măsurare standardizate și criterii obiective, raportate la standardele naționale și europene.

Da, istoric, dacă trebuie să vorbim, responsabilitatea a fost la Mediu, s-a mutat la Sănătate, o mutăm din nou la Mediu. Dar aceste modificări nu-și au valoarea dacă nu sunt adoptate normele de aplicare în această legislație.

Totodată, stabilim responsabilitatea autorității pentru protecția mediului în investigarea plângerilor și posibilitatea colaborării cu autoritățile din domeniul sănătății publice atunci când este analizat impactul asupra sănătății. Din punctul de vedere... această modificare sprijină în soluționarea petițiilor cetățenilor. Prin această modificare, aducem claritate într-un domeniu în care până acum au existat multe interpretări, protejăm dreptul oamenilor la un mediu sănătos, dar în același timp stabilim reguli, predictibilitate și măsuri științifice pentru măsurare. De aceea, este o direcție corectă pentru o legislație de mediu modernă.

Partidul Național Liberal susține adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Timișoara, orașul cel mai occidental al României – nu că-l laud eu că provin de acolo –, a aplicat deja legislația în domeniul mirosurilor urâte, ca să spunem, cu... nu spun cu ani-lumină în fața celorlalte orașe ale României, dar cu un avans foarte mare. Până și consumul de mici în public este taxat cu amenzi consistențiale, ca să spun așa, substanțiale, la Timișoara.

Acum, ce vreau eu să vă spun? Este binevenită această ordonanță, este binevenită reglementarea disconfortului olfactiv, dar ar trebui să înceapă Guvernul să-și facă prima dată aplicarea la ei, pentru că prea miroase a impostură, prea miroase a ignorare, prea miroase a dictatură, prea miroase a sfidare în actele Guvernului față de ceea ce vor românii.

Nu vi se pare dumneavoastră că există o discrepanță mare între ceea ce vor românii și ceea ce face Guvernul? Nu vi se pare că miroase a...

Mulțumesc, domnule Vela. Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Ultimul punct pe ordinea de zi astăzi, punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (L620/2025). Declar deschise dezbaterile generale.

Doamna deputat, vă rog, aveți cuvântul, pentru susținerea propunerii.

## **Doamna Adriana Diana Tușa** – _deputat_ **:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

Vin astăzi în fața dumneavoastră atât în calitate de inițiator, cât și de președinte al Comisiei comune speciale din Camera Deputaților și Senatului privind combaterea traficului de persoane.

Proiectul supus dezbaterii astăzi vine să modifice și să completeze Codul de procedură penală pornind de la o realitate simplă, dar extrem de dureroasă. În ciuda nenumăratelor eforturi pe care România le-a făcut în ultimii ani, totuși țara noastră rămâne pe lista țărilor europene cu cele mai lungi termene de soluționare a proceselor penale.

Astăzi, când vorbim, în mod special în cazurile complexe, de criminalitate organizată, cu rețele, cu victime multiple și conexiuni internaționale, cum sunt cele privind traficul de persoane și în special traficul de minori, durata procesului penal este între cinci și opt ani, ajungând până la 10 în unele cazuri. De asemenea, camera preliminară, atât fondul, cât și contestația, adaugă adesea un an de zile sau chiar mai mult la instanța de fond. În plus, urmărirea penală durează și ea câțiva ani de zile.

Gândiți-vă, vă rog frumos – și chiar vă rog să vă gândiți –, la o minoră de 14 ani, traficată de la 14 ani, identificată la 16 ani și care trebuie să aștepte finalizarea procedurilor penale până... nu știu când. Până când împlinește 25 de ani sau mai mult? Practic, jumătate din viața acestei tinere înseamnă parchete și instanțe, înseamnă nesiguranță, înseamnă teamă, însemnă rechemare repetată la audieri, confruntare cu inculpații, cu traficanții și reluarea la nesfârșit a faptelor traumatice. Mai mult decât atât, realitatea ne arată că, din cauza tergiversărilor – și știm foarte bine că avocații fac tot posibilul să se întâmple acest lucru –, fapte grave, de trafic de persoane și trafic de minori, se prescriu înainte de o condamnare definitivă, iar traficanții scapă și continuă activitatea infracțională. Acest lucru trebuie clar să înceteze. Proiectul supus astăzi dezbaterii are ca scop accelerarea procedurilor judiciare și reducerea duratei excesive a proceselor penale, prin instituirea unor mecanisme procedurale mai suple și eficiente, în vederea asigurării celerității procesului penal, fără a aduce însă atingere...

15 secunde mai aveți, vă rog să încheiați.

## **Doamna Adriana Diana Tușa:**

## Închei.

Știu că sunt contracronometru, așa că am să enumăr pe scurt modificările: eficientizarea camerei preliminare prin reguli clare și termene ferme, transferul competenței pentru infracțiunile sexuale asupra minorilor de la judecătorii la tribunale, modernizarea metodelor de citare și comunicare și introducerea unor proceduri speciale pentru protejarea confidențialității, consolidarea drepturilor și protecției victimelor...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Îmi pare rău, doamna deputat.

5 secunde, fix 5 secunde, vă rog. Bonus.

...măsuri de protecție și după finalizarea judecății. Închei cu o precizare care sigur vă interesează pe toți, mai ales în contextul actual al dezbaterii bugetului. Legea nu aduce niciun impact financiar. Dimpotrivă, prin termene clare, proceduri stricte...

Mulțumim mult, doamna deputat.

## **Doamna Adriana Diana Tușa:**

...evitarea resti...

Mulțumim. Comisia juridică. Vă rog, domnule președinte, raportul.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul eficientizării procedurilor judiciare și al reducerii duratei proceselor penale.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnul Cazanciuc, domnul Țâgârlaș, domnul Vela. Și încheiem,

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Rar mi-a fost dat să văd atâta entuziasm în jurul unui proiect de modificare a Codului de procedură penală și a Codului penal. De unde pornește entuziasmul? De la nevoia de protecție a victimelor.

Astăzi avem proceduri judiciare care pun o presiune nepermisă asupra celor care oricum suferă, fiind victimele

unor infracțiuni, în special copii. Scurtarea duratei proceselor, protecția specială a victimelor, în special a copiilor minori, forme moderne de comunicare între autorități și părțile din proces sunt motive suficiente pentru a vota această inițiativă. Mulțumesc foarte mult.

Domnule Țâgârlaș, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Dacă domnul Cazanciuc, un fost procuror, a fost scurt, voi fi și eu, ca avocat, cel puțin la fel de scurt.

Ideea este că această revoluție a Codului de procedură penală este menită a asigura o protecție specială a victimei. Celeritatea procesului penal, care este un principiu de drept garantat prin art. 6 al Convenției Drepturilor Omului, garantează și efectul unei sancțiuni penale aplicabile persoanelor vinovate.

Vă spun, în calitate de avocat, că am avut multe cauze în care am apărat părți vătămate. Cel mai oribil lucru îi să vezi o femeie care a fost traficată, a fost violată, a fost drogată să fie pusă în fața inculpatului o dată și încă o dată, și încă o dată, pentru audieri repetate. Este cea mai traumatică fază a unui proces penal.

Care este efectul? Sunt... aceste lucruri se folosesc în mod special ca partea vătămată să-și schimbe declarațiile inițiale, să-și modifice, și astfel un element esențial probațional în cursul procesului penal să dispară – declarația părții vătămate și chiar plângerea acesteia.

Motiv pentru care toate amendamentele care au fost aduse și susținute în cadrul Comisiei juridice și votate de către toate grupurile parlamentare, PSD, AUR, USR, UDMR, au fost însușite și au o chintesență foarte puternică asupra rolului statului în aceste procese. Vă mulțumesc.

Mulțumim pentru sinteză, domnule senator. Domnule Vela, vă rog.

Sunt convins că veți fi cel mai sintetic dintre toți.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Da, domnule președinte. Domnule președinte,

N-o să vorbesc liber, o să citesc, ca să vă îndeplinesc dorința dumneavoastră.

Domnul senator Gheorghe Vela, membru al partidului POT, va susține acest proiect de lege și în calitate de avocat, de practician al dreptului, și în calitate de senator.

Considerăm că trebuie să fie modificat Codul de procedură penală pentru considerentele pe care le-au spus colegii antevorbitori, dar și pentru următoarele argumente.

Codul de procedură penală reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai sistemului de justiție și normele procedurale trebuie să fie clare, coerente și aplicabile în mod eficient de către instituțiile judiciare – în special parchetele.

Și proiectul de lege aflat astăzi în dezbatere urmărește îmbunătățirea cadrului procedural, prin clarificarea unor dispoziții din Codul de procedură penală referitoare la acea instituție a unificării mai multor cauze într-una singură. Și Codul de procedură penală trebuie să se adapteze la realitățile practice ale sistemului judiciar din zilele noastre și amendamentele...

Mulțumim, domnule Vela. Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Înainte de a trece la exprimarea votului final, domnule Șipoș, vă rog, aveți o propunere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, nu am reușit să dezbatem tot ce am fi vrut. Solicităm prelungirea termenului de trecere tacită pentru L76 – Propunerea legislativă pentru completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Solicitați prelungirea de la 45 la 60 de zile, da?

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7 – L82/2026. Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4 – L654/2025.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5 – L655/2025.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi:

1. Lege pentru instituirea zilei de 10 septembrie ca „Ziua Țării Moților”;

2. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și pentru abrogarea unor dispoziții din acte normative – procedură de urgență;

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă – procedură de urgență;

4. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2025 privind unele măsuri bugetare în domeniul culturii și al asigurării funcționării structurii de coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor pentru anul 2025 – procedură de urgență;

5. Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice;

6. Lege pentru modificarea art. 27 alin. (2[3] ) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|654063]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 36/1.IV.2026 conține 12 pagini.**

Prețul: 78 lei