Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Începem ºedinþa de astãzi, 29 iunie 2000, a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 203, sunt absenþi 140, din care participã la alte acþiuni parlamentare 21.

cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2000 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoare adãugatã a unor bunuri importate ºi servicii efectuate de prestatori cu sediul în strãinãtate, necesare înzestrãrii Serviciului de Telecomunicaþii Speciale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, pentru avize Ð Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarului public, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Vreau sã spun, în numele comisiei ºi în numele meu personal, cã ne încheiem lucrãrile în aceastã sesiune parlamentarã fãrã a finaliza una dintre acþiunile care erau absolut obligatorii pentru noi, ºi anume, modificarea sau, mai bine-zis, numirea unui nou Consiliu al Audiovizualului.

Potrivit legii ºi potrivit dispoziþiilor pe care le-am avut de la Biroul permanent ºi, iatã, în acest anunþ ni se spune: ”În conformitate cu prevederile art. 25 din Legea audiovizualului nr. 48/1992, cu modificãrile ulterioare, 3 dintre membrii Consiliului Naþional al Audiovizualului sunt numiþi de Camera Deputaþilor. Deoarece mandatul domnilor Mircea Sorin Moldovan ºi Tudor Gheorghe expirã la data de 10 iulie 2000, vã rugãm sã includeþi pe ordinea de zi a lucrãrilor Camerei Deputaþilor din ziua de 29 iunie 2000, numirea celor douã persoane care vor prelua locurile de membri ai Consiliului Naþional al Audiovizualului. Menþionãm cã existã pericolul ca, în situaþia în care Camera Deputaþilor nu va desemna cei doi noi membri ai Consiliului Naþional al Audiovizualului înainte de 10 iulie, acesta sã nu mai poatã lucra în perioada lunilor iulie-august din lipsã de cvorumÒ.

Iatã adresa Biroului permanent. Noi am fãcut demersurile necesare, am cerut sã ni se trimitã de cãtre grupurile parlamentare candidaþii ºi nu s-au conformat acestor cereri decât câteva grupuri parlamentare.

Acum, nouã ni se cere sã prelungim un mandat care nu este legal. În nici un text de lege nu scrie cã noi avem acest drept. Mã veþi întreba cum va lucra Consiliul Naþional al Audiovizualului. Foarte simplu: în lege se prevede posibilitatea de a lucra cu 9 oameni. Prin urmare, nu este nevoie de numirea acestor doi în mod nelegal, printr-o hotãrâre a Parlamentului.

În concluzie, vreau sã spun cã iau cuvântul cu destulã tristeþe fiindcã ne-am strãduit sã facem faþã tuturor solicitãrilor pe care le-am avut din partea organismelor internaþionale de a promova toate legile în cauzã; cu alte cuvinte, modificarea Legii audiovizualului, protejarea patrimoniului naþional, toate acestea care figureazã pe ordinea de zi a celor care ne vor monitoriza sau care vor decide admiterea noastrã în aceastã Uniune. Ei bine, domnilor, iatã-ne acum, la încheierea activitãþii din aceastã sesiune parlamentarã, cu o corigenþã care nu ni se datoreazã nouã. Se datoreazã celor care nu ºi-au transmis candidaturile. Ieri am avut doi candidaþi pe care i-am audiat; aceºtia erau ai Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat; am avut o cerere din partea domnului Sorin Mircea Moldovan, care nu s-a prezentat, am avut o declaraþie a domnului Tudor Gheorghe, care nu s-a prezentat ºi care, dupã câte ºtiu, s-a retras; am avut o precizare din partea Partidului Democrat pentru doamna Ioana Slãvescu, care nu s-a prezentat, fiind plecatã în strãinãtate.

Vreau sã precizez cã defecþiunea aceasta nu ni se datoreazã nouã, cã am fãcut adresele respective din timp, cã am fãcut demersurile din timp ºi cã prelungirea aceasta, din punct de vedere legal, nu se justificã. Nu se justificã ºi nu se poate atribui aceastã deficienþã comisiei. Deci, în numele meu, personal, ºi dacã vreþi ºi în numele comisiei, eu vã spun cã se poate lucra fãrã aceºti doi reprezentanþi, nu putem sã le dãm mandat pentru cã nicãieri nu scrie cã mandatul se prelungeºte peste cel de 4 ani. Patru ani s-au terminat, a prelungi mandatul celor doi înseamnã a face o nelegalitate. Dacã vreþi sã faceþi o nelegalitate, o faceþi, eu v-am explicat, mi-am fãcut datoria ºi mai departe vã rog sã procedaþi conform legii.

Stimaþi colegi, Domnule profesor,... Da. Domnul Ana Gheorghe.

**Domnul Gheorghe Ana Ñ** _Circumscripþia electoralã nr. 22 Ñ Hunedoara_ **:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã declar de la început cã sunt întru totul de acord cu cele spuse de distinsul nostru coleg, domnul academician profesor Þepelea, însã vreau sã vã învederez cã nu este prima datã când Parlamentul României a luat o hotãrâre similarã. ªi vreau sã vã reamintesc cã am prelungit mandatul Consiliului de administraþie la Banca Naþionalã a României pânã ce ne-am definitivat, am validat noile propuneri pentru noul organism de conducere. În acelaºi fel s-a funcþionat, cu hotãrârea Parlamentului de prelungire a mandatului la unii membri ai Comisiei Naþionale de Valori Mobiliare.

Cu alte cuvinte, nu gãsesc cã de data aceasta, printr-o hotãrâre a Parlamentului, datoritã precedentelor juridice create, am face o ilegalitate. Dimpotrivã, eu cred cã am da posibilitatea C.N.A.-ului sã funcþioneze în normalitate. De aceea, cu tot respectul pe care-l am pentru distinsul nostru coleg, domnul academician Þepelea, revin ºi spun cã hotãrârea noastrã de a amâna desemnarea prin vot, aºa cum precizeazã legea, a celor doi membri, se poate lua, iar astãzi putem sã ne pronunþãm pentru prelungirea mandatului lor pe perioada pânã la reluarea lucrãrilor din toamnã.

Mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Permiteþi-mi sã cobor ºi eu.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Domnilor,

O asemenea procedurã are douã etape: este etapa tehnicã, etapa care se încearcã sã fie desfãºuratã de cãtre Comisia pentru culturã, care sigur cã nu are nici un fel de vinã pentru faptul cã nu s-a îndeplinit, dar aceastã etapã tehnicã este întotdeauna precedatã, dupã cum foarte bine ºtim, de o etapã politicã. Discuþiile între grupurile parlamentare, deºi am insistat în Biroul permanent sã se poarte, nu s-au purtat, din pãcate, domnule academician. Nici la Camerã, nici la Senat.

Am încercat sã avem o discuþie în Birourile permanente reunite pe aceastã temã. Datoritã faptului cã au fost alegeri în ultima perioadã, aceste discuþii nu au putut sã aibã loc. Ieri, ºi sunt uºor surprins cã domnul preºedinte Diaconescu nu v-a spus, în Biroul permanent am luat în discuþie aceastã chestiune ºi am ajuns la concluzia cã trebuie sã folosim metoda pe care am folosit-o ºi la Banca Naþionalã ºi la alte comisii ºi alte consilii, de a amâna, de a prelungi mandatul pânã la 1 octombrie. Noi suntem cei care avem dreptul legal sã prelungim mandatele. Noi suntem cei care dãm mandatele oamenilor noºtri, astfel ca, în perioada 1 septembrie Ñ 1 octombrie, sã poatã avea loc întâi discuþiile politice, dupã care sã aibã loc ºi discuþia legatã de partea tehnicã, de numirea oamenilor ºi audieri. De aceea s-a ajuns în aceastã situaþie; n-am fãcut aceastã intervenþie pentru cã ieri am decis cu toþii cã vom discuta cu grupurile noastre parlamentare ºi vom spune care este concluzia la care s-a ajuns în urma discuþiei politice pe aceastã temã.

De aceea, eu vã rog sã fiþi de acord sã trecem aceastã hotãrâre în Parlament, astãzi. Vã mulþumesc.

Dupã cum vedeþi, stimaþi colegi, un rãspuns la intervenþia mea este clar: nu comisia este de vinã cã s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat, adicã nu suntem în situaþia de a prezenta noi candidaþi pentru Consiliul Audiovizualului. Dar eu îmi fac datoria sã vã aduc la cunoºtinþã ce spune legea ºi, dacã doriþi sã încãlcãm legea, o putem face, putem face ºi aºa ceva dacã doriþi, dar este pe rãspunderea dumneavoastrã.

La Capitolul IV Ñ ”Consiliul Naþional al AudiovizualuluiÒ Ñ se spune: ”Durata mandatului este de 4 ani.Ò ºi, dupã cum aþi vãzut din cele ce am citit, acest mandat înce-

teazã la 10 iulie. Deci, tot ce depãºeºte 10 iulie, depãºeºte 4 ani ºi este împotriva articolului respectiv. Mai existã o prevedere pe care trebuie neapãrat sã v-o citesc, la art. 29: ”Consiliul delibereazã în prezenþa a acel puþin nouã dintre membrii sãi, iar hotãrârile se adoptã dacã întrunesc votul a cel puþin ºase membriÒ.

Prin urmare, fãrã aceºti doi membri, cãrora vreþi neapãrat sã le prelungim existenþa, ºi era bine sã li se prelungeascã în mod legal, fiindcã aveam la dispoziþie instrumentele necesare, Consiliul poate delibera ºi nu este nevoie sã se încalce legea. Dacã doriþi s-o faceþi, încã o datã, vã stã în putere, dar, dupã pãrerea mea, faceþi o mare greºealã.

Doamna Mona Muscã.

## **Doamna Monica Octavia Musca:**

Sunt de luat în seamã, stimaþi colegi, urmãtoarele lucruri: în primul rând, condiþiile de numire au fost îndeplinite; cei care nu s-au prezentat, e problema Domniilor lor. Cu tot respectul pentru cei doi candidaþi ºi chiar cu amiciþie pentru unii dintre ei, legea trebuie respectatã. Nu s-au prezentat, nu s-au prezentat, ca sã spun aºa, pe riscul Domniilor lor.

2. Negocierile între grupurile parlamentare, cu regret o spun, domnule preºedinte, ele s-au purtat. ªi o ºtim toþi asta. ªi conform acelor negocieri s-au propus candidaþii pentru C.N.A.

3. Domnii mei,

Noi trebuie sã respectãm legea, nu s-o încãlcãm. Noi suntem aici ca sã pãzim pepenii, nici într-un caz ca sã-i furãm, pentru simpul fapt cã noi suntem cei care-i pãzim. Ceea ce propuneþi dumneavoastrã este pur ºi simplu încãlcarea legii. Nu cred cã unul dintre noi ar vrea sã încalce legea.

## **Domnul Dan Marþian**

**:**

S-a încãlcat legea de atâtea ori.

Da! Dacã s-a mai fãcut, nu înseamnã cã dacã aþi violat odatã, asta vã dã dreptul sã mai violaþi în continuare.

Dumneavoastrã aþi violat-o!

## **Doamna Monica Octavia Musca:**

Da! Dacã aþi fãcut-o de douã ori, violaþi ºi a treia oarã? Care-i problema? Este ãsta un argument? Faptul cã s-a încãlcat legea în alte situaþii este un argument s-o încãlcãm încã o datã?! Atâta vreme cât Consiliul Naþional al Audiovizualului poate în continuare sã funcþioneze legal, conform actualei Legi a audiovizualului. Dacã vreþi ca în viitoarea lege sã se introducã ºi o prevedere, un articol prin care sã se accepte prelungirea mandatului, e cu totul altceva. Dar nu vã dã dreptul, încãlcarea o datã a unor legi nu vã dã dreptul sã încãlcaþi a nu ºtiu câta oarã din nou o altã lege.

Încã o datã: nu existã nici o presiune din partea nimãnui, pentru cã legea permite funcþionarea Consiliului Audiovizalului cu nouã membri. Deci, suntem ºi în legalitate, ºi în posibilitatea de a funcþiona.

Domnul deputat Avramescu.

## **Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Vã rog sã mã credeþi, cred cã ºtiþi ºi dumneavoastrã cã nu am nici un parti pris pentru Consiliul Naþional al Audiovizualului, motiv pentru care iniþial nici nu aveam de gând sã iau cuvântul. Dar, vã rog sã mã înþelegeþi, ºi vã rog sã mã înþelegeþi ca parlamentar, când aud asemenea afirmaþii, ºi rog sã mã scuze colegii mei cã îi critic, cã am încãlcat cu Banca Naþionalã, cã am încãlcat cu C.N.V.M. Deci, avem tot dreptul sã încãlcãm ºi în continuare.

## Domnilor,

Nu se pot face asemenea afirmaþii! Dacã am încãlcat legea, ºi am încãlcat-o, am încãlcat-o, avem tot dreptul sã încãlcãm în continuare? Se poate scrie, se poate vorbi pe culoare, dar nu avem noi dreptul sã vorbim aºa ceva.

## **Domnul Dan Marþian**

**:**

Nu daþi lecþii voi, cei care aþi încãlcat legea de atâtea ori!

Eu vorbesc acum în nume personal. ªi dacã mergem pe acest lucru, atunci mai bine desfiinþãm ºi Parlamentul. Foarte multã lume acuzã Guvernul cã dã o mie, paisprezece mii de ordonanþe, cã în felul ãsta se încalcã atribuþiile Parlamentului ºi aºa mai departe. Dar atunci cu ce drept venim noi, Parlamentul, ºi acuzãm pe alþii, când noi înºine ne comportãm la fel?! Mã iertaþi un lucru! S-ar putea aduce pânã la urmã argumentul: nu putem sã-i votãm pentru cã nu avem cvorum. Se vede ºi nici nu ºtiu ce va ieºi la un apel nominal. Dar ºi atunci trebuie s-o spunem în faþã: nu am putut vota doi membri pentru cã Parlamentul nu s-a adunat. Într-un fel, pe undeva, sã mai avem ºi noi o rãspundere. Pentru aceasta am luat cuvântul.

Încã o datã vã spun: nu avem dreptul sã spunem acest lucru. Am încãlcat legea, o încãlcãm în continuare. Mai bine, atunci, ne desfiinþãm.

Domnul preºedinte Popescu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu încep respectuos prin a vã spune cã eu nu mã pricep în problemele T.V.A., de C.N.A., de alte asemenea probleme. Dar vã rog sã reflectaþi la o regulã fundamentalã: nimeni nu poate invoca precedentul de nelegalitate. Se pot invoca precedente. Se pot invoca practici, atunci când nu e vorba de încãlcarea legii? Când însã se invocã un precedent care a constat în încãlcarea legii, asta este în afara oricãrei reguli juridice, a oricãrei gândiri juridice. Asta este, ca sã spun aºa, dificultatea în care ne aflãm noi acum. Nimeni nu poate invoca crima. Nimeni nu poate invoca imoralitatea. Nimeni nu poate invoca precedentul de ilegalitate. Eu sunt de acord cu Domniile voastre cã existã o sumedenie de raþiuni. Nu le discut pe fond. Dar toate traverseazã aceastã schemã de gândire care e vicioasã în sine. Iar

la nivelul nostru nu avem voie sã facem acest lucru. Domniile voastre veþi hotãrî.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule profesor. Domnul deputat Dan. Domnule deputat, aveþi microfonul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

N-aº fi vrut sã iau cuvântul pe marginea acestei controverse pentru cã este ºi ultima zi din aceastã sesiune ºi bine este ºi firesc este sã încheiem lucrãrile totuºi întrun minim climat de înþelegere. Însã nu pot sã nu observ faptul cã, dintr-o problemã care priveºte o amânare, ºi eu cred cã dumneavoastrã, cei care aveþi memoria capabilã sã reþinã ceea ce s-a petrecut în aceastã perioadã de timp, veþi ajunge, cred, la concluzia cã nu este asta o tragedie extraordinarã ºi nu este nici prima amânare care s-ar produce. Dar nu acesta este, ca sã spunem, mobilul pentru care am venit la aceastã tribunã. M-a ºocat ºi nemulþumit faptul cã se erijeazã în lupi moralizatori niºte oameni ºi niºte grupuri parlamentare care au fost artizanii unor încãlcãri deliberate ale legii.

Sã ne aducem aminte cã una dintre primele mãsuri pe care le-a adoptat actuala Putere a fost adoptarea unei hotãrâri a Parlamentului ºi pe baza ei s-a instituit o anumitã conducere provizorie la consiliul de administraþie, la conducerea postului public de televiziune în România, hotãrâre care era absolut contrarã dispoziþiilor legii organice de organizare ºi funcþionare a celor douã societãþi publice de radio ºi de televiziune. Atunci, dumneavoastrã aþi fãcut, pornind de la aritmetica parlamentarã, un pas de încãlcare flagrantã a legii.

Astãzi, domnul Emil Popescu vine ºi ne spune cã nu trebuie, cu alte cuvinte, sã evocãm astfel de lucruri pentru cã, iatã, asta nu corespunde cu spiritul de respectare a justiþiei ºi aºa mai departe. Cu alte cuvinte, putem face încãlcãri grosolane ale legii, dar nu trebuie sã discutãm atunci când lupii moralizatori apar aici vorbind despre aceste încãlcãri ale legii. Eu cred cã a venit vremea ca fiecare dintre noi sã adopte bunul-simþ ºi o mãsurã în judecarea lucrurilor.

Doamna Mona Muscã.

Cred cã antevorbitorul meu a vrut sã spunã cã e vorba de muºte moralizatoare, nici într-un caz de lup. Nu-l vãd pe domnul Lupu aici. E o situaþie cu totul ineditã, cel puþin pentru mine, nu ºtiu dacã pentru dumneavoastrã. Încã o datã: nu este necesarã aceastã încãlcare a legii. Noi vrem sã violãm legea C.N.A.-ului fãrã sã avem nici mãcar pofta de a o face. N-avem mobilul, n-avem motivul de a face. C.N.A.-ul poate funcþiona în nouã membri, conform legii. Deci, este absurd sã susþinem cã obligatoriu trebuie sã prelungim mandatul, ca sã poatã funcþiona C.N.A.-ul, pentru Dumnezeu!

Deci, nu avem nici-un motiv s-o facem. Legea nu ne permite. Pe de altã parte, funcþionarea C.N.A.-ului este în perfectã legalitate ºi fãrã cei doi membri, fãrã sã încãlcãm noi legea. ªi atunci care e mobilul? Care este motivaþia pentru care noi vrem sã violãm legea?

Domnul secretar Acsinte Gaspar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

S-au fãcut aici douã afirmaþii ºi care numai în parte sunt valabile, în sensul cã-ºi gãsesc susþinere în lege, ºi spun cã numai în parte, pentru cã art. 25 din lege spune: ”Consiliul Naþional al Audiovizualului este constituit din 11 membriÒ. Iar dacã mergem la articolul care a fost invocat aici, art. 29, o sã constatãm cã aici este stabilitã o procedurã de lucru. ªi se spune: ”Consiliul delibereazã în prezenþa a cel puþin nouã dintre membrii sãi. Hotãrârile se adoptã dacã întrunesc votul a cel puþin ºase membriÒ. Deci, este vorba de procedura de lucru, dar consiliul trebuie sã aibã în componenþã 11 ºi poate sã lucreze numai în prezenþa a 9 membri, iar 6 dintre ei sã voteze. Ia gândiþi-vã cã în momentul în care consiliul ar rãmâne numai cu 9 membri ºi unul lipseºte, niciodatã nu se va putea lua nici o hotãrâre.

Eu cred cã trebuie respectate ºi acele practici pe care noi le-am... ºi au fost, instituite aici în Parlament, ºi foarte bine s-a remarcat, ºi mi s-a pãrut cea mai gravã încãlcare a legii atunci când Sterea Gulea a fost numit de cãtre Parlament director general interimar la Societatea Românã de Televiziune; ba, mai mult, s-a constitut ºi o structurã de consiliu provizorie, s-au stabilit prin acea hotãrâre competenþele, ceea ce era peste lege, fãrã doar ºi poate.

Eu cred cã singurul lucru pe care putem sã îl facem pentru ca într-adevãr sã asigurãm activitatea la Consiliul Naþional al Audiovizualului este sã prelungim mandatul celor doi, aºa cum este firesc; se pãstreazã, de altfel, ºi algoritmul, se pãstreazã ºi structura consiliului pe formaþiuni, aºa cum a fost aprobatã, ºi cred cã nu va fi nici un pericol pentru acestã perioadã pânã la 1 octombrie, când consiliul sã funcþioneze în componenþa care a fost stabilitã de cãtre Parlament.

Ca atare, stimaþi colegi, cred cã interpretarea corectã... ºi aici îi spun ºi domnului academician Þepelea ºi doamnei deputate Mona Muscã, sã nu confundãm condiþiile de procedurã cu ceea ce înseamnã componenþa exclusivã a Consiliului Naþional.

Deci, cred cã se impune, pentru considerentele pe care le-am învederat, ca într-adevãr sã se treacã la prelungirea mandatului, exercitarea mandatului, mai bine spus, pânã la data de 1 octombrie pentru ca într-adevãr Consiliul Naþional sã poatã funcþiona ºi adopta hotãrârile care-i sunt atribuite prin lege.

Mulþumesc. Domnul deputat Ana Gheorghe.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Preluând ideea expusã de colegul nostru, domnul secretar Gaspar, cu privire la numirea, cu totul ºi cu totul în afara oricãrui suport legal, a coducerii Societãþii Române de Televiziune, aº vrea, de asemenea, sã vã

învederez asupra urmãtoarelor aspecte: am amânat aici, în Parlamentul României, numirea noului Consiliu de administraþie al Bãncii Naþionale ºi prin hotãrâre i-am dat împuternicirea sã reglementeze în continuare piaþa monetarã a României ºi piaþa valutarã. De asemenea, sã supravegheze cu aceastã hotãrâre, aºa cum unii dintre noi spun aici, în afara cadrului legal, sã supravegheze activitatea sistemului bancar. Menþionez cã Legea de organizare ºi funcþionare a Bãncii Naþionale este o lege organicã.

În al doilea rând, acelaºi lucru l-am fãcut prin hotãrârea noastrã, prelungind mandatele membrilor Consiliului de administraþie la Comisia Naþionalã de Valori Mobiliare, comisie care reglementeazã piaþa de capital în România, comisie numitã în baza unei legi, de asemenea organice, Legea nr. 92.

Cum putem sã venim astãzi ºi sã invocãm cã acelea au fost hotãrâri în afara legii? Sunt precedente juridice care nu pot fi luate acum în considerare ºi cã dacã odatã am greºit, ºi eu cred cã atunci n-am greºit, fiindcã o hotãrâre a Parlamentului este echivalentã în rangul legilor ordinare, ci pur ºi simplu am condiþionat legalmente funcþionarea unor organisme de reglementare în þara noastrã, spun: cum putem veni sã spunem acum cã atunci majoritatea Parlamentului care s-a pronunþat asupra acestor hotãrâri a fãcut bine, iar acum, tot aceastã majoritate a Parlamentului, nu face bine?! Aceiaºi oameni, aceleaºi principii?! Vã puteþi explica?! Eu nu-mi pot explica ºi, de aceea, sunt aici pentru a susþine cã ceea ce distinsul nostru coleg, domnul Gaspar, a venit ºi ne-a spus aici, cã acest consiliu trebuie sã funcþioneze cu numãrul de membri stabilit de lege, nu în funcþie de procedurile de luare a hotãrârii, ºi vã rog, de asemenea, pe baza acestor argumente, sã fiþi de acord cã pânã la 1 octombrie putem sã luãm aceastã hotãrâre ºi este absolut în cadrul legal sã o facem.

Alte intervenþii, vã rog!

Dacã nu mai sunt intervenþii, am sã dau citire proiectului de Hotãrâre privind exercitarea mandatului de cãtre unii membri ai Consiliului Naþional al Audiovizualului.

”Camera Deputaþilor adoptã prezenta hotãrâre.

Domnul Mircea Sorin Moldovan ºi domnul Tudor Gheorghe, numiþi membri ai Consiliului Naþional al Audiovizualului prin H.C.D. nr. 21/1996 ºi H.C.D. nr. 18/1996, continuã sã-ºi exercite mandatul pânã la numirea înlocuitorilor acestora, dar nu mai târziu de 15 septembrie 2000Ò.

Dacã existã intervenþii la textul hotãrârii? Doamna Mona Muscã.

Iau pentru ultima datã cuvântul pe tema aceasta, pentru a vã aduce din nou în atenþie un singur lucru: nu este necesarã aceastã prelungire. Atât ºi nimic mai mult! Nu este necesarã! Funcþioneazã perfect ºi poate lucra perfect cu 9 membri.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul deputat Puiu Haºotti.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/10.VII.2000

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule preºedinte,

Eu cred cã s-a ajuns la momentul în care dumneavoastrã puteþi pune la vot posibilitatea ca sã prelungim mandatul membrilor Consiliului Naþional al Audiovizualului pânã pe 15 septembrie, dupã care sã trecem la alte chestiuni, inclusiv la abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Titlul hotãrârii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu avem. Adoptat. Articolul unic al hotãrârii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Hotãrârea în ansamblul ei. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

Vot final în ansamblu.

Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate.

Urmeazã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/2000 pentru ratificarea Protocolului adiþional suplimentar la Acordul dintre statelepãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace, cu privire la statutul forþelor lor, adoptat la Bruxelles, la 19 decembrie 1997.

Iniþiatorul este prezent? Vã rog sã susþineþi proiectul de lege.

## **Domnul Constantin Zamfir** _Ñ reprezentantul Ministerului Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Protocolul adiþional la Acordul NATO-SOFA este necesar, deoarece este al doilea acord internaþional care permite accederea noastrã în NATO. Acest protocol a fost încheiat cu dublu scop: pe de o parte, sã asigure un statut legal corespunzãtor pentru personalul forþelor armate ale statelor partenere, ataºat sau asociat la comandamentele militare NATO.

Pe de altã parte, sã reglementeze statutul comandamentelor militare NATO ºi al personalului acestora, prezent în teritoriul unui stat participant la Parteneriatul pentru Pace, în scopul facilitãrii relaþiei cu forþele armate ale statelor din Parteneriatul pentru Pace.

Între statele membre NATO problema statutului comandamentelor militare NATO ºi al statutului personal al acestor comandamente a fost rezolvatã prin protocolul

de la Paris. Prin acest protocol adiþional noi vrem, de fapt, sã ratificãm acest protocol de la Paris. Ca urmare, vã supunem atenþiei ºi rugãm sã ratificaþi acest protocol. Mulþumesc.

Mulþumesc. Comisia de specialitate? Domnul deputat Nicã.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avizat favorabil proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12/2000 pentru ratificarea Protocolului adiþional suplimentar al Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace, cu privire la statutul forþelor lor.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere ºi avizele primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisia pentru politicã externã.

Vã rugãm sã aprobaþi în aceastã formã acest acord.

Mulþumesc, domnule deputat Nicã. Dezbateri generale.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, intervenþii?

Înþeleg cã nu existã intervenþii.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Comisia propune adoptarea proiectului de lege aºa cum a venit proiectul de lege de la Guvern.

Titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul unic al ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Ordonanþa în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Titlul legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Legea în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivã? Nu avem.

Abþineri? Nu avem.

Adoptat proiectul de lege în unanimitate.

Mulþumesc iniþiatorului, mulþumesc Comisiei pentru apãrare.

Trecem la urmãtorul proiect de lege, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2000 pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol adiþional la Acordul privind Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Bucureºti, la 30 noiembrie 1999. Iniþiatorul, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La Reuniunea adjuncþilor miniºtrilor apãrãrii din cadrul procesului determinat de reuniunea miniºtrilor apãrãrii din Europa de Sud-Est, desfãºuratã la Sofia, la 25 mai 1999, s-a hotãrât înfiinþarea unor grupuri de lucru care sã analizeze posibilitatea constituirii unei unitãþi multinaþionale de geniu pentru a rãspunde necesitãþilor umanitare ºi de infrastructurã, deosebit de pregnante în spaþiul ex-iugoslav, precum ºi înfiinþarea unei reþele de informaþii pentru situaþii de crizã.

În urma desfãºurãrii mai multor reuniuni ale grupurilor de lucru a rezultat al doilea Protocol adiþional la Acordul privind Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de SudEst. Prin acest protocol se urmãreºte în principal reglementarea urmãtoarelor aspecte: forþa specialã de geniu este constituitã prin contribuþia statelor-pãrþi la Acordul privind Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de SudEst; forþa specialã de geniu este înfiinþatã în scopul asigurãrii capacitãþilor de intervenþie pentru ajutor de urgenþã ºi umanitar, precum ºi pentru asistenþã civilã, independenþa în cooperare cu alte organisme internaþionale corespunzãtoare.

Forþele de geniu ale fiecãrei pãrþi vor fi dizlocate pe teritoriul naþional, participarea la misiuni fãcându-se pe baza deciziilor naþionale.

Potrivit aprobãrii Preºedintelui României, pe timpul Reuniunii miniºtrilor apãrãrii din Europa de Sud-Est pe data de 30.XI.1999, a fost semnat acest protocol ºi ratificat prin Ordonanþa Guvernului nr. 13/2000, pe care v-o supunem spre dezbatere ºi ratificare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Nicã, din partea Comisiei pentru apãrare, comisia sesizatã în fond.

Aveþi microfonul, domnule deputat!

Domnule preºedinte,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþa Guvernului nr. 13/2000, variantã aprobatã ºi de Senatul României, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi-a dat aviz favorabil ºi vã propune aprobarea acestui proiect de lege.

De asemenea, menþionãm cã s-au avut în vedere avizele primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi de la Comisia pentru politicã externã.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, intervenþii? Nu avem.

Titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Articolul unic al ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate.

Ordonanþa în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Titlul legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate.

Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Legea în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem.

Proiectul de lege adoptat în unanimitate de cãtre Camera Deputaþilor.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2000 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Române Ñ TAROM Ñ S.A., pentru finanþarea proiectului de reînnoire a flotei TAROM, semnat la Bucureºti, la 24 decembrie 1999, ºi la Luxemburg, la 27 decembrie 1999.

Avem iniþiator, l-am vãzut pe domnul secretar de stat. Comisia pentru industrii ºi servicii o rog sã vinã în loja din dreapta.

Staþi o secundã, domnule secretar de stat! Domnule secretar de stat, o secundã, sã am comisia! N-am comisie! Deputaþii din Comisia pentru industrie, domnule Popescu... Vã rog frumos!

## **Domnul Iuliu Ioan Furo**

**:**

Comisia pentru buget, finanþe!

Corect, aveþi dreptate, mã scuzaþi, Comisia pentru buget, finanþe. Aveþi dreptate, îmi cer scuze! Domnule secretar de stat,

Aveþi cuvântul pentru a susþine proiectul de lege! ## **Domnul Adrian Marinescu** _Ñ secretar de stat la_

## _Ministerul Transporturilor_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Proiectul de Lege pentru ratificarea Contractului de finanþare între România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene Române Ñ TAROM Ñ S.A., pentru finanþarea proiectului de reînnoire a flotei TAROM, semnat la Bucureºti, la 24 decembrie 1999, ºi la Luxemburg, la 27 decembrie 1999, a fost ratificat prin Ordonanþa Guvernului nr. 7/2000.

Proiectul de reînnoire a flotei TAROM face parte din programul de retehnologizare a Companiei TAROM, având ca obiective principale înlocuirea aeronavelor AN 24 cu aeronave moderne, de capacitate similarã, dar cu performanþe înbunãtãþite, precum ºi modernizarea bazei de întreþinere tehnicã din Aeroportul Bucureºti Otopeni.

La finanþarea acestui proiect, în sumã de 81,4 milioane euro, echivalent, excluzând impozitele ºi taxele, estimat sã fie finalizat pânã în anul 2002, participã Banca Europeanã de Investiþii, cu un credit de 40 milioane euro, ºi Compania TAROM, cu o contribuþie de 41,4 milioane euro, echivalent, reprezentând împrumuturi comerciale contractate, cu garanþia statului.

Proiectul de reînnoire a flotei TAROM, care urmeazã sã fie realizat de Compania TAROM, are ca obiective: achiziþionarea a 5 aeronave turbopropulsoare ATR 42500, a echipamentului necesar la sol, a pieselor de schimb iniþiale, a motoarelor de rezervã ºi instruirea necesarã; reabilitarea hangarului de întreþinere ºi reparaþii a flotei TAROM din Aeroportul Bucureºti Otopeni.

Împrumutul este denominat în euro, echivalent, are o perioadã de rambursare de 15 ani, în care perioada de graþie este de 3 ani, rata dobânzii va fi rata dobânzii practicatã pe piaþa financiarã la data pentru valuta fiecãrei trageri, la care se adaugã o marjã de 0,15% pentru acoperirea cheltuielilor Bãncii Europene de Investiþii, respectiv în aceleaºi condiþii în care banca acordã împrumuturi statelor membre Uniunii Europene. Nu se va percepe comision iniþial ºi comision de angajament. Sumele împrumutului vor putea fi utilizate într-un numãr de maxim 5 tranºe, având o valoare echivalentã cu cel puþin 8 milioane euro, mai puþin ultima tranºã. Pentru aceste motive vã rog sã binevoiþi sã aprobaþi aceastã ordonanþã de urgenþã.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat Ana Gheorghe, aveþi microfonul!

O întrebare.

O întrebare. Bun. Mã iertaþi! Domnul deputat Dan Marþian are o întrebare.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am audiat ºi eu, ca ºi dumneavoastrã, lectura foarte rapidã care ni s-a fãcut aici, a expunerii de motive ºi am, totuºi, o anumitã nedumerire.

În aceastã expunere de motive se spune: ”Proiectul de reînnoire a flotei TAROM, care urmeazã sã fie realizat de Compania TAROM, are ca obiective:...Ò ºi primul obiectiv este achiziþionarea a 5 aeronave. Mã rog, se dau niºte indicatori de recunoaºtere a lor.

Al doilea obiectiv aici este reabilitarea hangarului de întreþinere ºi reparaþii a flotei TAROM din Aeroportul Bucureºti Otopeni.

În legãturã cu aceastã chestiune aº vrea ca domnul secretar de stat sã ne dea câteva lãmuriri în legãturã cu aceastã reabilitare, pentru cã aºa cum este formulat textul aici eu sunt nedumerit. Oare chiar în aceastã situaþie suntem, încât, pentru reabilitarea unor hangare de întreþinere trebuie sã luãm credite de la instituþii financiare internaþionale?! Poate cã sunt niºte lucruri legate de înzestrarea tehnicã, de alte chestiuni, dar aºa cum este formulat aici acest lucru mie îmi pune niºte semne de întrebare ºi aº vrea, în acest sens, lãmuririle corespunzãtoare.

Domnule secretar de stat,

Vã rog sã rãspundeþi domnului deputat Dan!

Aºa cum bãnuieºte domnul deputat Dan Marþian, reabilitarea hangarului înseamnã ºi dotarea acestuia cu echipamentele necesare întreþinerii acestui tip de aeronave.

Mai mult, în acest moment eu nu pot sã spun, cã nu am lista amãnunþitã cu lucrãrile care se executã la acest hangar ºi cu echipamentele care se achiziþioneazã.

Deci, în conþinutul ordonanþei ºi în contractul de împrumut nu sunt trecute în amãnunþime aceste echipamente. Dacã se doreºte acest lucru, putem solicita de la Compania TAROM lista cu echipamentele ºi cu lucrãrile care se executã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7, din acest an, privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii, a fost analizat ºi adoptat în Senat. În aceeaºi formã, Comisia noastrã pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune sã-l adoptãm ºi noi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

La dezbareri generale, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., domnul deputat...

Domnul deputat Piþigoi, din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Este evident cã mijloacele de transport aeriene, care reprezintã legãturi internaþionale ale statului român, trebuie modernizate, dotate cu echipamente care sã atragã o clientelã cãreia trebuie sã i se permitã o siguranþã a zborului ºi confortul respectiv.

De asemenea, baza terestrã a acestor transporturi aeriene trebuie sã fie dotatã cu echipamentele necesare unei bune întreþineri, de calitate, pentru cã, aºa cum se ºtie, standardele internaþionale ºi siguranþa zborului sunt condiþii care, pe de o parte, asigurã viaþa cetãþeanului, pe de altã parte, din punct de vedere comercial, reprezintã atractivitatea pe care pentru orice fel de client o constituie natura, calitatea ºi siguranþa aparatului cu care zboarã, cu care se produc cãlãtoriile.

În ceea ce priveºte, însã, dotarea despre care s-a pus întrebarea, hangarele care trebuie reparate cu sume care provin din împrumuturi externe, aici este vorba despre echipamente speciale, specifice, care nu se produc în þarã, echipamente care de regulã sunt furnizate de cãtre firmele constructoare de avioane, care îºi realizeazã propriile lor dispozitive ºi mijloace de întreþinere ºi, din acest punct de vedere, se justificã acea frazã despre care s-a discutat aici, care priveºte modernizarea hangarelor; poate expresia nefiind cea mai potrivitã pentru a justifica, pentru a exprima ceea ce s-a dorit sã se spunã cu aceastã frazã.

Vã mulþumesc.

Din acest punct de vedere, grupul nostru parlamentar susþine proiectul de lege în discuþie.

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., domnul deputat Alexandru Stãnescu.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Sigur, se poate invoca faptul cã fraza este nepotrivitã, nu este adecvatã scopului pentru care se solicitã sumele din exterior. Dar avem trista experienþã în care Ministerul Transporturilor foloseºte pentru autostrãzile ºi reabilitãrile drumurilor din România tot felul de parapeþi ºi tot felul de plase de protecþie sau stâlpi de susþinere din strãinãtate, pe valutã greu de obþinut în condiþii normale, ºi industria româneascã, de fapt, aºteaptã sau se uitã cu jind la modul cum unii sau alþii considerã cã trebuie cheltuiþi sau drãmuiþi banii þãrii.

Eu v-aº propune ca textul sã fie reformulat, în ideea cã numai aparatura specificã pentru întreþinerea, pentru reviziile curente ºi reviziile capitale sã facã obiectul acestei susþineri financiare externe, iar ceea ce industria româneascã ºi economia româneascã este în stare sã facã, cã reabilitarea unui hangar poate sã însemne ºi acoperiºul, ºi pereþii laterali, ºi apele pluviale ºi o serie întreagã de alte dotãri minime, acestea care pot fi fãcute în structura industriei româneºti ºi economiei româneºti sã fie fãcute în acest sens ºi, sigur, pe baza unei anexe bine consolidate, sã cheltuim banii statului numai pentru ceea ce nu se ºtie a se produce în România. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Vã rog sã veniþi un pic pânã la prezidiu!

Alte grupuri parlamentare, vã rog? Nu mai sunt.

Douã minute pauzã, pentru o consultare a secretarului de stat cu domnii deputaþi. Îl rog ºi pe domnul Piþigoi sã vinã puþin!

Încã 5 minute de pauzã, stimaþi colegi, pânã când dezbaterile se vor finaliza.

Reîncepem lucrãrile ºi îi dau cuvântul domnului secretar de stat, ca sã expunã opinia iniþiatorului.

## Domnule preºedinte,

Domnule deputat Marþian Dan,

Aºa cum am menþionat, din valoarea totalã a lucrãrilor, de 80 milioane de euro, 41 de milioane echivalent, sunt lei româneºti, contribuþia TAROM-ului, ºi 40 de milioane de euro sunt pentru avioane ºi pentru echipamentul din hangar. Aici, în acord, scrie: ”Reabilitatea hangarului, inclusiv echipamenteleÒ. Valoarea echipamentelor este de numai 2,5 milioane de euro ºi sunt strict pentru acest scop.

Normal, conform legislaþiei, ºi reabilitarea hangarului, lucrãrile care trebuie pentru repararea acestuia se fac prin licitaþie de cãtre firme româneºti, cu materiale româneºti. Aici nu spune cã materialele pentru reabilitarea hangarului: acoperiº, eu ºtiu, alte dotãri care se pot obþine din þarã se aduc din import sau din altã parte.

Aceºtia sunt numai banii care vin, în afarã de contribuþia TAROM-ului. Deci, nu se pune problema sã vinã firme strãine sau sã facem reabilitarea hangarului cu materiale din strãinãtate, în afarã de echipamentul care e specific avioanelor care se aduc.

Vã mulþumesc.

Trecem la ordonanþã. Textul ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Art. 1 al ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Art. 2 al ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Art. 3 al ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Art. 4 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate. Art. 5 al ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Ordonanþa în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/10.VII.2000

Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptatã în unanimitate. Titlul legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Legea în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate.

Mulþumesc iniþiatorului ºi Comisiei pentru buget, finanþe.

Urmeazã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2000 privind ratificarea unor convenþii adoptate de Organizaþia Internaþionalã a Muncii. Comisia pentru muncã este rugatã sã-ºi ocupe locul! Iniþiatorul este? Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 56/1999 s-a ratificat Convenþia nr. 147/1976 a Organizaþiei Internaþionale a Muncii privind standardele minime la bordul navelor comerciale ºi protocolul din 1996 la aceastã convenþie. Prin complexitatea problemelor reglementate, aceastã convenþie însumeazã, prin trimiterile din anexã, prevederile înscrise în toate celelalte convenþii ale organizaþiei, care sunt relevante pentru definirea standardelor minime cu caracter general care reglementeazã munca ºi condiþiile de muncã de la bordul navelor maritime comerciale.

Având în vedere cele de mai sus ºi luând în considerare Programul naþional de aderare la Uniunea Europeanã, precum ºi necesitatea alinierii legislaþiei României la nivelul standardelor internaþionale, considerãm necesar ca România sã ratifice urmãtoarele convenþii ale Organizaþiei Internaþionale a Muncii: Convenþia nr. 92/1949 privind cazarea echipajelor, revizuitã; Convenþia nr. 133/1970 privind cazarea echipajelor, dispoziþii complementare; Convenþia nr. 68/1946 privind alimentaþia echipajului ºi servirea mesei la bordul navelor; Convenþia nr. 22/1926 privind contractul de angajare a navigatorilor; Convenþia nr. 180/1996 privind durata muncii navigatorilor ºi echipajelor navelor; Convenþia nr. 166/1987 privind repatrierea marinarilor, revizuitã.

Prin ratificarea Convenþiei de care aminteam, nr. 147/1996, i s-a acordat statului dreptul de a controla, dacã este sesizat în acest sens, oricare dintre navele care intrã în porturile sale, asupra modului cum se respectã standardele acestei convenþii. În cazul în care se constatã abateri de la aceste standarde, care pun în pericol clar sãnãtatea ºi siguranþa, statul poate reþine

nava, pânã la remedierea condiþiilor la bord, informând corespunzãtor statul de pavilion al navei.

Devenind parte la aceste convenþii, autoritãþile române vor putea exercita dreptul de control la bordul navelor sub pavilion strãin, fapt ce va conduce la eliminarea navelor sub standard care intrã în porturile româneºti. Totodatã, navele sub pavilion român nu vor mai intra, obligatoriu, în programele de control ale autoritãþilor portuare ale statelor care au ratificat aceastã convenþie.

Mulþumim, domnule secretar de stat. Comisia pentru muncã? Domnule deputat, aveþi cuvântul!

Comisia a examinat proiectul de lege ºi propune ratificarea ordonanþei de ratificare _tale-quale._

Mulþumesc, domnule deputat Gheciu. Dezbateri generale, intervenþii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul deputat Piþigoi, din partea P.N.Þ.C.D.-civicecologist.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Noi considerãm cã proiectul de lege supus dezbaterii este bine venit; el reglementeazã o serie întreagã de situaþii ivite ºi care se pot ivi ºi în viitor. Se cunoaºte cã anumite echipaje ºi anumite nave, situate pe apele oceanelor, din componenþa flotei româneºti, ºi nu numai, sau echipaje de firme strãine, se gãsesc în situaþii dificile, iar acest regulament ºi prevederi cautã sã reglementeze situaþiile posibile, de maniera în care sã nu se mai iveascã posibilitãþi ºi situaþii neplãcute.

Din acest punct de vedere, considerãm cã proiectul legii este bine venit, iar grupul nostru parlamentar îl susþine ºi voteazã pentru el.

Mulþumesc, domnule Piþigoi. Alte intervenþii? Nu mai sunt.

Trecem la dezbatera proiectului de lege ºi începem cu titlul ordonanþei.

Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Art. 1 al ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. Art. 2 al ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. Art. 3 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Art. 4 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Art. 5 al ordonanþei. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Art. 6 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. Art. 7 al ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Ordonanþa în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Titlul legii. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate. Legea în ansamblu. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Mulþumesc iniþiatorului ºi comisiei. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate.

Iniþiator? Nu avem.

Trecem peste acest proiect de lege.

Propunerea legislativã privind Programul energetic nuclear.

Iniþiatorii? Comisia pentru industrie ºi servicii? Din partea iniþiatorilor cine ia cuvântul pentru prezentarea actului normativ?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doresc, pe scurt, sã reliefez câteva puncte de vedere care sã argumenteze necesitatea legiferãrii acestei iniþiative legislative.

Arãt cã în România activitãþile din domeniul nuclear se desfãºoarã numai în scopuri paºnice, constituind o prioritate naþionalã, ºi au în vedere dezvoltarea generalã ºi durabilã a societãþii, în condiþii de securitate nuclearã pentru populaþie, proprietate ºi mediul înconjurãtor.

Mai arãt cã utilizarea energiei nucleare la standardele internaþionale de siguranþã ºi calitate ne situeazã, pânã în prezent, în partea superioarã a clasamentului, în Europa. Mai arãt cã situaþia actualã a sectorului nuclear indicã, ºi din punct de vedere al autoritãþii naþionale competente în domeniul reglementãrii, autorizãrii ºi controlului activitãþilor nucleare, o slabã posibilitate de susþinere financiarã a investiþiilor, dar, mai ales, a asigurãrii funcþionalitãþii instalaþiilor în parametrii stabiliþi ºi autorizaþi.

Trebuie sã ne raportãm la un alt punct de vedere, trebuie sã ne racordãm la legislaþia Uniunii Europene, întrucât, conform Convenþiei pentru securitatea nuclearã ratificatã prin Legea nr. 43/1995, pe baza Convenþiei privind deºeurile radioactive, ratificatã prin Legea nr. 105/1999 ºi, mai ales, conform Deciziei nr. 1999/Õ64 ”EuroatomÒ a Consiliului Uniunii Europene, trebuie sã facem acest lucru.

Am sã închei, arãtând cã integrarea industriei nucleare într-un parteneriat cu structurile Uniunii Europene, sensibilã la o balanþã energeticã deficitarã, inclusiv participare la o piaþã liberalizatã europeanã a energiei, inclusiv prin export românesc, ne poate racorda la ultimele tehnologii nucleare ºi asigura coparticiparea la anumite programe specifice.

Vã rugãm, în consecinþã, sã sprijiniþi acþiunea noastrã de lansare a iniþiativei legislative, întrucât avem nevoie de un program energetic nuclear.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Din partea comisiei? Domnul deputat Piþigoi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia noastrã a avizat asupra propunerii legislative pentru programul energetic nuclear ºi, în urma examinãrii, a hotãrât sã propunã plenului Camerei Deputaþilor adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentele admise prezentate în anexã.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale? Intervenþii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul deputat Valeca, de la P.D.S.R.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 102/10.VII.2000

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În numele Grupului parlamentar al P.D.S.R., aº vrea sã spun cã susþinem acest proiect de lege ºi aº vrea sã dau douã argumente, ca sã înþelegem mai bine, pentru cã de câþiva ani a fost aceastã discuþie, dacã este nevoie sau nu este nevoie de un program energetic nuclear naþional.

Este nevoie, deoarece acesta se bazeazã pe ”ciclul combustibil.Ò ”Ciclul combustibilÒ este un termen tehnic, care aratã cã, din momentul în care am scos uraniul din minã, l-am compactat, am fãcut combustibil nuclear, l-am iradiat, am trecut în alte elemente radioactive, care nu se gãsesc ºi nu s-au format încã în stare naturalã, trebuie sã am grijã de ele: fie sã fac noi cicluri de combustibil, fie sã le tratez ca deºeuri radioactive. Iar instalaþiile respective, care s-au construit sub un regim foarte atent de asigurare a calitãþii, sã le decomisionez, sã le dezasamblez, sã le tratez ºi pe ele ca deºeuri ºi sã redau naturii locul respectiv. Deci, în mare ºi în termeni generali, acesta este ”ciclul combustibilÒ.

Asemenea activitãþi se desfãºoarã în general pe 70 de ani; acesta este termenul mediu, de când am gândit cã fac acest lucru ºi pânã ajung ca instalaþia sã devinã deºeu. Dacã nu am un asemenea program, indiferent de câte reactoare am în funcþie Ð ºi noi avem, deocamdatã, 4 în România: 2 reactoare americane la Piteºti, de cercetare; 1 la Cernavodã, de putere, energetic; 1 la IFA, care trebuie decomisionat. Deci, avem 4 reactoare în România, deja, ca instalaþii mari. Nu mai vorbesc de instalaþiile colaterale din medicinã. Or, dacã nu am un asemenea program, îmi este imposibil sã fac previziuni pe 70 de ani. De aceea, susþinem acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist, domnul deputat Piþigoi.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Desigur, energia reprezintã o preocupare principalã în societate actualã, ºi nu numai în România, iar resursele energetice, limitate, în general, au o dezvoltare deosebitã în domeniul nuclear.

Pe de altã parte, România are mari investiþii începute, multe din ele, din pãcate, neterminate, în domeniul energiei nucleare ºi sigur cã un program, prin care noi sã dezvoltãm acest program început, de energie pe bazã nuclearã, este benefic pentru România. Sigur cã se mai pot adãuga aici alte preocupãri în domeniul nuclear, motiv pentru care, evident, în diverse domenii de activitate, cum a ºi fost menþionat mai devreme, programul nuclear trebuie sã fie stabilit, trebuie sã fie însuºit ºi executat ca atare.

Pentru toate aceste motive, grupul nostru parlamentar susþine proiectul de Lege privind Programul energetic nuclear.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule deputat.

Alte grupuri parlamentare, intervenþii la dezbateri generale? Nu avem.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Comisia propune reformularea titlului, aºa cum vedem în raport la nr. crt. 1. Iniþiatorul este de acord.

Alte intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate.

Cap. I. Intervenþii? Nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Art. 1 alin. 1, comisia propune reformularea articolului, aºa cum îl gãsim în raport la nr. crt. 3.

- Iniþiatorul este de acord. Alte intervenþii nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate.

- La art. 1 alin. 2, comisia propune reformulare, aºa

- cum vedem în raport, nr. crt. 4. Iniþiatorul este de acord. Alte intervenþii nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate.

- Art. 1 alin. 3, comisia propune eliminarea. Iniþiatorul este de acord. Alte intervenþii nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate.

- Art. 1 alin. 4, devenit alin. 3, comisia propune refor-

- mularea textului, îl gãsim în raport la nr. crt. 6. Iniþiatorii sunt de acord. Alte intervenþii nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate.

Cap. II Ð titlul. Comisia propune reformularea. Iniþiatorii sunt de acord. Intervenþii din salã nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Adoptat în unanimitate.

Art. 2, partea introductivã, comisia propune reformularea, la nr. crt. 8 din raport.

Iniþiatorii sunt de acord. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate.

- Art. 2 alin. a), comisia propune reformulare, nr. crt. 9

- din raport.

Iniþiatorul este de acord. Intervenþii din salã nu avem. Voturi pentru? Majoritatea. Voturi împotrivã? Nu avem. Abþineri? Nu avem. Unanimitate. Art. 2 alin. b), comisia propune reformulare, nr. crt. 10 din raport.

3 din Legea nr. 47 din 1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaþilor ºi Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi ºi senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Lege privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului;

Ñ Lege privind acordarea de facilitãþi persoanelor care au domiciliul în localitãþi rurale aflate în zonele montane; Ñ Lege privind protecþia cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate;

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992; Ñ Lege privind structura personalului Curþii Constituþionale;

Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/1999 privind instituirea medaliei comemorative ”150 de ani de la naºterea lui Mihai EminescuÒ;

Ñ Lege privind reducerea acordatã pensionarilor pentru transportul intern;

Ñ Lege pentru completarea art. 20 a Legii nr. 1 din 1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe;

Ñ Lege privind publicitatea;

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2000 pentru completarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale ºi necorporale;

Ñ Lege privind activitatea de meteorologie;

Ñ Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe;

Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62 din 1999 privind înfiinþarea Centrului de Management pentru Finanþarea Învãþãmântului Superior ºi a Cercetãrii ªtiinþifice Universitare;

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 55 din 1997 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 56 din 1996 privind salarizarea ºi alte drepturi ale judecãtorilor Curþii Supreme de Justiþie, ale magistraþilorasistenþi ºi ale celorlalte categorii de personal;

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55 pentru interzicerea publicitãþii produselor din tutun în sãlile de spectacol ºi interzicerea vânzãrii produselor din tutun minorilor;

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 102/10.VII.2000 conþine 20 de pagini.**

Preþul 9.580 lei