Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·9 martie 2000
Senatul · MO 24/2000 · 2000-03-09
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei
Aprobarea propunerii domnului Florin Bogdan ca proiectele de lege aflate pe locurile 15 ºi 16 sã fie trecute pe locurile 5 ºi 6 de pe ordinea de zi a ºedinþei
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/1999 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi cele deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de cãtre Comunitatea Europeanã, precum ºi a fondurilor de cofinanþare aferente acestora; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/1999 pentru aprobarea continuãrii lucrãrilor ºi a finanþãrii obi- ectivului de investiþii ”Dezvoltarea ºi modernizarea Aeroportului Internaþional BucureºtiÑOtopeni ºi pentru aprobarea garantãrii unui credit în favoarea Companiei Naþionale ÇAeroportul Internaþional BucureºtiÑOtopeni S.A.ÒÈ
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
7 discursuri
Domnilor senatori,
Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã sã putem începe ºedinþa.
Declar deschisã ºedinþa de astãzi, 28 februarie.
Din totalul de 143 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa pânã în acest moment un numãr de 103 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 9 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, 5 colegi sunt plecaþi în delegaþii, un coleg este bolnav. Cvorumul de ºedinþã este de 72 de parlamentari.
Programul de lucru îl constituie lucrãrile în plen pânã la orele 19,30.
În ordinea de zi avem declaraþii politice, pânã la orele 16,30, constituirea a 3 comisii de mediere, program legislativ pânã la orele 18,00, iar între 18,00Ñ19,30 întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea Executivului.
Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut observaþii? Dacã nu sunt observaþii în legãturã cu programul de lucru, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 72 de voturi pentru, un vot contra ºi 4 abþineri, programul de lucru al zilei de astãzi a fost aprobat.
Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi de fãcut observaþii?
Domnul senator Bogdan, aveþi cuvântul!
La ordinea de zi am înþeles cã aveþi de fãcut o propunere.
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
De câteva luni pe ordinea de zi sunt trecute douã proiecte de legi care necesitã discutarea nu în regim de urgenþã, dar necesitã neapãrat discutarea.
Este vorba de proiectul de lege aflat pe locul 15 ºi locul 16, finalizarea învãþãmântului, învãþãmântul superior particular ºi învãþãmântul liceal.
Deoarece se aproprie sfârºitul anului ºcolar, v-aº ruga sã le discutãm cu prioritate pe locul 5 ºi 6 pentru cã este ºi o chestiune foarte scurtã de discutat.
Deci dumneavoastrã propuneþi, stimaþi colegi, vã rog sã m-ascultaþi, ca proictul de lege de pe poziþia 15 sã fie trecut mai în faþã, dupã rapoartele comisiilor de mediere.
Pe locul 5É dupã medieriÉ iar în continuare, locul 16 pe locul 6É
AceleaÉ de pe locul 6 É7É le luãm la rândÉ
Nu, nuÉ sunt douã proiecte de lege în continuareÉ unul cu celãlaltÉ pe locul 16 este învãþãmântul licealÉ finalizarea învãþãmântului licealÉ
Deci, locul 15 ºi locul 16 doriþi sã le trecem dupã rapoartele comisiilor de mediere.
Dacã sunt observaþii în legãturã cu propunerea domnului senator Bogdan. Dacã nu sunt vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 83 de voturi pentru, 4 contra ºi 7 abþineri, propunerea domnului senator Bogdan a fost aprobatã. Stimaþi colegi,
Vã propun sã aprobãm programul de lucru al Senatului în perioada 28 februarie Ñ 4 martie.
Biroul permanent vã propune pentru astãzi, aºa cum am aprobat, lucrãri în plen, mâine lucrãri în plen între orele 9,00 ºi 18,00, ordinea de zi, sigur, pentru mâine va fi stabilitã mâine, iar miercuri ºi joi lucrãri în comisiile permanente, întrucât, aºa cum fiecare dintre noi a constatat, la comisii existã extrem de multe proiecte de legi sau propuneri legislative, adresându-vã rugãmintea sã le luaþi în dezbatere în comisii, sã finalizaþi dezbaterile pentru a putea fi incluse pe ordinea de zi a plenului.
Dacã în legãturã cu programul sãptãmânii aveþi de fãcut obiecþiuni sau propuneri? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 83 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri, programul de lucru al acestei sãptãmâni a fost aprobat.
Vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã cã la secretarul general al Senatului, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, au fost depuse 3 legi:
1. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/1999 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi cele deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri.
· other
1 discurs
<chair narration>
#127832. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de cãtre Comunitatea Europeanã, precum ºi a fondurilor de cofinanþare aferente acestora.
· procedural · adoptat
242 de discursuri
Domnule preºedinte, stimaþi colegi, onoratã audienþã, Îmi voi intitula aceastã declaraþie politicã: ”Nedumeriri.Ò
Nu este un secret pentru nimeni cã tema principalã care a polarizat în aceste zile atenþia întregii þãri a fost bãlãcãreala penibilã între forþele politice aflate la guvernare. Unii, ca ºi alþii, uitând de îndatoririle ce le revin ca factori de decizie în aceastã þarã, s-au comportat ca niºte þaþe penibile de mahala, aruncându-ºi peste gard lãturile, unii în curtea altora.
Într-un acces de normalitate, destui comentatori politici au început sã se întrebe de ce nu intervine Preºedintele þãrii pentru a-ºi îndeplini îndatorirea constituþionalã de mediator.
Mai mult, atunci când, vineri seara, a fost dat la televizor pe programul naþional clipul cu fragmente din discursul Domniei sale de la ºedinþa Consiliului Naþional al Asociaþiei Medicilor ºi Farmaciºtilor P.N.Þ.C.D., toatã suflarea româneascã spera sã-l audã dojenindu-i pe cei ce, uitând de responsabilitãþile lor naþionale, s-au dat în stambã ºi, mai ales, sã ne spunã cã spectacolul jenant ºi pãgubos s-a încheiat.
ªi acum nedumeririle.
Prima nedumerire.
Dupã ºtiinþa noastrã, în lume ºi în România funcþioneazã diverse asociaþii sau societãþi medicale specifice unor maladii cum ar fi: asociaþia medicilor oncologi, cea a cardiologilor, ftiziologilor etc.
Domnilor senatori,
Vã adresez rugãmintea sã-l ascultãm pe domnul senator.
Chiar dacã ar fi fost împins de pãmânteºti ispite, un nou mandat prezidenþial, Preºedintele tuturor românilor nu ar fi avut ce cãuta la o reuniune partinicã.
A doua nedumerire.
Aflãm cã Preºedintele se simte terorizat de Securitatea lui Ceauºescu mai abitir decât pânã în 1990. Spune Domnia sa, citez: ”Sunt o victimã azi, însã. Ei m-au bãtut ºi m-au învins astãzi.Ò Tot Domnia sa ne spune cã toatã aceastã acþiune s-a fãcut cu ”complicitatea tuturor, inclusiv a oamenilor noºtri cei mai apropiaþi.Ò
Ascultând cele afirmate de domnul Preºedinte, am aflat o posibilã explicaþie a prezenþei Domniei sale la lucrãrile amintitei asociaþii. Domnia sa spera într-un consult medical! Nu sunt îndrituit sã pun diagnostice, dar mã îngrijoreazã ipostaza domnului Preºedinte de victimã a celor din jur. Nu înþeleg la cine se referã domnul Preºedinte când vorbeºte de ”oamenii noºtri cei mai apropiaþi.Ò
A descoperit vreo conspiraþie a consilierilor de la Cotroceni, vorbeºte despre miniºtri, se referã la partidele din coaliþia de la guvernare sau, ca Preºedinte al tuturor românilor, ne vârã în aceeaºi oalã pe noi toþi? Este acest sentiment al domnului Preºedinte o formã agravantã a deja bine cunoscutei ”scârbe prezidenþiale?!Ò Dacã, vorbind despre ”oamenii noºtriÒ, domnul Preºedinte se referã la onoratul auditoriu din salã, trebuie sã fiu de acord cu Domnia sa ºi sã recunosc cã am vãzut ºi eu la câþiva participanþi perechea de ochi albaºtri.
La fel, dacã se referã la partidele care îi sunt apropiate, trebuie sã recunosc cã are dreptate ºi sã confirm cã pedigriul de foºti securiºti ai membrilor unora dintre acestea este pãstrat cu sfinþenie purã. Nu este de datoria mea sã-i spun care sunt acestea.
A treia nedumerire.
Mai spune domnul Preºedinte cã societatea româneascã de azi este codusã de falºi lideri de opinie, cum sunt ”ºmecherii, golanii ºi inculþiiÒ. Nu înþeleg! Este societatea româneascã o gloatã de _stupid people_ care se lasã condusã de cei menþionaþi de Domnia sa?! Apoi, cine sunt liderii de opinie, incriminata clasã politicã, adicã noi toþi cei de aici?! Sunt aceºti lideri de opinie redactorii din mass-media?!
Urmând o faimoasã tradiþie, noi toþi cei ce participãm la lucrãrile Senatului, senatori, ziariºti, reporteri de radio sau TV ar trebui sã ne legitimãm cu plachete pe care sã se înscrie fie separat, fie împreunã, calitatea de ºmecheri, golan sau incult. Ofer, eventual, doritorilor, mostre pentru a face asemenea plachete.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin.
## **Domnul Constantin Dan Vasiliu**
**:**
Procedurã!
Vã rog! Domnul senator Dan Vasiliu.
## Domnule preºedinte,
Cu scuzele de rigoare, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã totuºi Grupul parlamentar P.D., ca mãrime, este al doilea din Senatul României. Ca atare, vã rog sã luaþi act de acest lucru ºi sã invitaþi la cuvânt, dupã Grupul P.D.S.R., reprezentanþii Grupului P.D.
Da. Sunt de acord cu observaþia. Este corectã. Adresez rugãmintea _staff_ -ului ca în momentul în care se fac înscrierile pentru declaraþii politice ºi pentru întrebãri ºi interpelãri sã se facã în ordinea grupurilor parlamentare. Îmi cer scuze domnului senator Moisin.
Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Bucur Corneliu. Vã rog!
Da. Vã mulþumesc, domnule senator Bucur, cã mi-aþi cedat locul dumneavoastrã.
Declaraþie.
#25647”Grupul parlamentar al Partidului Democrat din Senat constatã cã obligarea, prin sentinþa Curþii Supreme de Justiþie, în solidar a Ministerului Apãrãrii Naþionale în procesul generalilor Victor Athanasie Stãnculescu ºi Mihai Chiþac, la plata a 35 de miliarde de lei, practic, a creat impresia unei introduceri în cauzã a întregii armate, ceea ce este un fapt deosebit de grav, fãrã precedent în justiþia românã.
Armata Românã nu are de ce sã fie incriminatã. Cu atât mai mult cu cât este de domeniul evidenþei cã în 1989, în contextul politic, social, militar ºi legislativ de atunci, armata a acþionat în condiþiile stãrii de necesitate ºi a instituirii alarmei de luptã.
Este clar ºi de necontestat cã armatei trebuie sã-i aducem recunoºtinþa noastrã pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989 ºi doborârea comunismului.
Aceastã realitate, recunoscutã de un popor întreg, se aflã în totalã contradicþie cu sentinþa judecãtoreascã prin care armata este þinutã culpabilã ºi obligatã la plata în solidar cu cei doi ofiþeri superiori condamnaþi de Curtea Supremã de Justiþie a acestei sume.
Din pãcate, ne gãsim în faþa unei sentinþe definitive, care, indiferent de argumentele ce þin evident de independenþa actului de justiþie, nu putem sã nu constatãm cã a produs o vie emoþie în þarã, cã a sensibilizat armata, în ansamblul ei, ºi cã a creat o stare de tensiune ce nu poate aduce nimic bun ºi cu atât mai puþin pentru elucidarea adevãrului Revoluþiei din Decembrie 1989.
Dacã cei doi generali au fost gãsiþi vinovaþi de represiunea din decembrie Õ89 este rãspunderea justiþiei. Dar sã creezi un precedent atât de periculos, cum este condamnarea unei instituþii vitale a statului, care este armata, mi se pare de neadmis. Condamnãm armata pentru cã doi ofiþeri superiori au fost gãsiþi vinovaþi de o faptã penalã. Or, se ºtie cã niciodatã în cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, în nici un raport sau document întocmit de organe competente ºi oficiale, nu a fost culpabilizatã armata în întregul sãu. ªi atunci se pune întrebarea: cum se poate justifica riguros juridic condamnarea Ministerului Apãrãrii Naþionale la enorma sumã ca despãgubiri morale? Din ce sã fie plãtitã aceastã sumã
când Ministerului Apãrãrii Naþionale i s-a alocat un buget de austeritate ºi în care în mod legal nu pot fi introduse asemenea cheltuieli? Armata este finanþatã de la bugetul de stat constituit, în bunã mãsurã, de contribuabili. Prin urmare, în mod indirect, aceastã condamnare se rãsfrânge asupra tuturor cetãþenilor.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la microfon reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Paul Pãcuraru. Aveþi cuvântul, domnule senator!
## **Domnul Paul Pãcuraru:**
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Sigur cã în viaþa politicã ºi discursul politic este, în momentul de faþã, din ce în ce mai incitant, sigur cã temele discursurilor politice sunt cu o temperaturã din ce în ce mai ridicatã ºi sigur cã suntem tentaþi, în momentul de faþã, sã interpretãm fiecare situaþie, fiecare frazã, fiecare lucru, funcþie de un interes politic sau de o interpretare politicã aparte. Aºa se interpreteazã ºi actuala situaþie legatã de Guvern ºi, în urmã cu câteva minute, am avut ocazia sã ascultãm declaraþia colegului nostru, reprezentant al P.D.S.R.-ului, referitor la prezenþa domnului Preºedinte Emil Constantinescu la Conferinþa Asociaþiei medicilor ºi farmaciºtilor P.N.Þ.C.D. Sunt în situaþia de a arãta cã în orice moment este posibil sã facem ºi o analizã dintr-un cu totul alt punct de vedere ºi dacã vom încerca pe fiecare punct în parte sã construim analiza vom vedea cã sunt lucruri care se pot interpreta complet diferit ºi o voi lua pe puncte pentru cã în prezentarea anterioarã s-a fãcut un punctaj Ñ s-a dorit el Ñ extrem de exact.
Este incriminat domnul Preºedinte pentru cã a participat la o asociaþie a medicilor ºi farmaciºtilor care þin de un partid. Am convingerea cã toate partidele au astfel de grupuri profesionale ºi specializate. Am convingerea cã ºi în partidele de opoziþie Ñ ºi ar fi regretabil sã nu fie aºa Ñ sunt grupuri politice ºi grupuri profesionale de specialitate ºi prezenþa Preºedintelui României la o reuniune de aceastã naturã nu este cu nimic un lucru rãu. Este dreptul Domniei sale ºi al oricãruia dintre noi, atunci când suntem invitaþi, sã putem sã rãspundem pozitiv sau nu la o invitaþie. De altfel este absolut de neimaginat cã se poate acuza prezenþa în public a Preºedintelui României la o asociaþie, la o întrunire profesionalã, în condiþiile în care....
Din salã
#30770Instanþã politicã!
.ÉSpun,É în condiþiile în care tocmai prezenþa noastrã între cei de specialitate este un lucru de dorit.
Din salã
#30944Sãnãtatea mentalã!
Din salã
#31012Are mandat sã-l apere?
Din salã
#31054De ce nu-l apãrã P.N.Þ.C.D.-ul?
Doresc, domnule preºedinte, sã asiguraþi liniºtea în salã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã rog, domnilor senatori!
Vã rog, domnilor senatori! Luaþi cuvântul de la tribunã. Vã rog!
Deci participarea la o reuniune sau alta, mai ales la un grup de facturã profesionalã, este, în afarã de orice discuþie, un lucru care ar trebui sã-l facem oricare dintre noi ori de câte ori avem ocazia ºi cred cã în nici un caz nu poate sã fie un punct de acuzare.
În fine, s-a discutat în luarea de cuvânt despre complicitatea, deci despre problema legatã de Securitate ºi de faptul cã domnul Preºedinte Constantinescu s-a referit la pericolele la care s-a referit ºi au fost citate. Vreau sã spun cã, de fapt, pentru cine doreºte sã citeascã discursul domnului PreºedinteÉ
Din salã
#31959## **Din salã:**
A fost secretar de partid ºi vorbeºteÉ?!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Domnilor senatori,É
## **Domnul Costicã Ciurtin**
**:**
A fost prezentat în **Cronica Românã** .
DomnuÕ senator Ciurtin, vã adresez rugãmintea, vã ofer cuvântul pentru a vã pronunþa dupã discursul domnului Pãcuraru. Vã rog sã-l ascultãm.
Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!
## **Domnul Paul Pãcuraru:**
Da. Este obligatoriu sã aduc aminte cã scoaterea din context a unor fraze poate sã ducã la o denaturare chiar grosolanã ºi faptul cã existã discursul complet al domnului Preºedinte, care poate fi pus la îndemâna presei, a tuturor, este o modalitate prin care se poate face o judecatã mult mai concretã ºi mult mai exactã asupra acestei situaþii. Este faptul cã se abordeazã o serie întreagã de teme de analizã, cã de fapt asta avem, în discursul domnului Preºedinte, discurs la o reuniune a medicilor ºi a politicienilor în care medicii ºi politicienii se regãsesc pe un teren comun, sãnãtatea socialã, sãnãtatea personalã, sãnãtatea individualãÉ
Pentru cã ºi politicienii ºi medicii vor sã fie astfel de terapeuþi ºi acest lucru sigur cã a dus la construirea unor teme comune, teme care trebuie sã fie evaluate.
Domnule preºedinte, rog, încã o datã insistentÉ
## Domnilor senatori,
Atunci când vorbea domnul senator Gherman solicitaþi colegilor din cealaltã parte a sãlii sã asculte. V-aº ruga sã-l ascultãm pe domnul senator Pãcuraru ºi dacã doriþi sã comentaþi vã ofer cuvântul.
## **Domnul Paul Pãcuraru:**
Deci temele care au fost abordate de domnul preºedinte au vizat Ñ cã de fapt ãsta era numitorul comun al întâlnirii dintre medicinã ºi politicã Ñ au fost teme legate de posibila manipulare a unor subiecte în societatea româneascã ºi oricare dintre noi, indiferent cã suntem în opoziþie sau la putere, am avut ocazia ºi am constatat în suficiente ocazii cã sunt subiecte care au fost preluate, au fost deturnate, au au fost interpretate, au fost evaluate diferit ºi, în opinia domnului Preºedinte, toatã lumea are absolut de suferit dupã acest lucru.
Sigur cã nu existã o referire care sã nu poatã sã fie comentatã. ªi în general orice discurs politic poate sã fie comentat. Dar pot sã spun, de exemplu, ºi poate Parlamentul ar fi avut un cuvânt de apreciere sã spunem, chiar pentru un citat în care domnul Preºedinte analizeazã ºi clasa politicã, în care spune cã noi, parlamentarii, ºi poate cã uneori pe bunã dreptate, suntem acuzaþi, ni se reproºeazã extrem de multe lucruri, dar asta nu înseamnã cã absolut toþi parlamentarii, cã toatã lumea, indiferent de eforturile pe care le depune, de munca pe care o face, de consistenþa ºi profesionalismul eforturilor suntem în situaþia de a fi, sã spunem, niºte persoane care înrãutãþim practic climatul social, climatul economic din România. ªi dã ºi un exemplu, pe care fiecare dintre dumneavoastrã îl cunoaºteþi, cel legat de veniturile parlamentarilor. S-a fãcut un întreg folclor în România despre veniturile parlamentarilor. ªtim cu toþii cât este de inexactã tema ºi astfel de teme au fost aduse în atenþie de domnul Preºedinte, sunt teme care au dominat câmpul social, câmpul opiniei publice din România.
S-a vorbit în România, pe îndelete, despre mafia bancarã, despre mafia petrolului, despre mafia navelor, despre mafia din comerþ. Toþi, de 10 ani de zile, ºtim cã aceste subiecte sunt reale, dar dacã domnul Preºedinte le spune, ºi le spune într-un context în care poate fi acuzat de partizanat, este nedrept cã le spune deºi este o problemã a noastrã, a tuturor ºi sunt probleme pe care le avem de rezolvat? A constituit Parlamentul pânã acum zeci de comisii de anchetã tocmai pentru a soluþiona astfel de lucruri. Deci, noi, Parlamentul, am apreciat ca oportune aceste probleme ºi iatã cã dacã ele apar în discursul domnului Preºedinte sunt incriminate ºi neacceptabile.
S-a vorbit, de asemenea, atât de mult despre problema corupþiei în România. Numai Preºedintele nu are voie sã abordeze aceastã problemã, deºi, este cât se poate de clar cã dorinþa Domniei sale de a duce o campanie eficientã pe acest subiect a fost unul din constantele prezenþei Domniei sale în politicã.
Am fost obligat sã intervin cã, sigur, totul poate fi manipulat, inclusiv un discurs al Preºedintelui poate fi întors din drum.
Opinia noastrã este cã lucrurile trebuie aºezate în justa lor conexiune cu realitatea ºi cu obiectivele politice ºi economice ale României ºi nu neapãrat puse într-un context politic partizan ºi de reproº de aceastã naturã. Cred cã sunt teme care este normal sã ne gândim la ele, este normal sã ne ocupãm de aceste subiecte ºi este normal sã ne prezentãm public poziþiile ori de câte ori avem ocazia.
## Vã mulþumesc.
Din salã
#36887Unde vã e **Cotidianul** ?
Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin.
Vã rog, domnilor senatori, sã-l ascultãm pe domnul Moisin.
Domnule senator, aveþi cuvântul!
Vã rog sã pãstraþi liniºte în salã!
## **Domnul Ioan Moisin:**
## Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor!
Am urmãrit cu deosebitã atenþie în ultima vreme diferitele declaraþii, dispute verbale ºi luãri de poziþie ºi acþiuni din judeþele Harghita ºi Covasna. Avem ºi o documentaþie istoricã bogatã referitoare la aceastã veche zonã dacicã ºi româneascã. Nu am abordat totuºi acest subiect de dragul menajãrii efortului de reconciliere interetnicã ºi interconfesionalã desfãºurat la nivelul întregului Ardeal. Când însã unii profitã de bunãvoinþa tãcutã a altora pentru a rãstãlmãci adevãrul despre situaþia realã, ori se îngrijoreazã vãzând numai o faþetã a problemei ºi refuzând sã o vadã pe cealaltã, iar aceste exprimãri se fac în strãinãtate, ºi noi ºtim ce sensibile sunt forurile dominante actuale în lume la problema etnicã ºi confesionalã, am da dovadã de lipsã de rãspundere dacã am continua cu aceeaºi tãcere delicatã dar pe care unii o iau drept slãbiciune. Concret.
În ziarul **Washington Post** din 11 februarie 2000, articolul ”Biserica Ortodoxã ºi statul românÒ, îi informeazã pe cititorii americani urmãtoarele, citez: ”Biserica Ortrodoxã Românã a demarat un program ambiþios de construcþii sprijinit de stat. Acest program prevede construirea a 63 de obiective deºi majoritatea maghiarã din zonã este preponderent protestantã ºi romano-catolicã. Aceastã explozie a construcþiilor bisericeºti a stârnit vechile temeri despre încercarea Guvernului român de a reprima sau de a expulza minoritatea maghiarã de pe teritoriul României.Ò (Citat din Cristina Zãrnescu: ”Ungurii acuzã în **Washington Post** statul român ºi Biserica Ortodoxã Românã cã reprimã minoritatea maghiarãÒ) în **Cotidianul** nr. 2594 din 22 februarie 2000.
Apoi se precizeazã în articol cã, citez: ”Acest lucru a dat alarmã la Budapesta. Un oficial maghiar responsabil pentru minoritatea maghiarã a declarat cã aceste acþiuni vizeazã schimbarea compoziþiei etnice. Primul-ministru
ungur, Victor Orban, a declarat cã aceste construcþii de biserici în Harghita ºi Covasna sunt luate în considerare, fiind o problemã ce îngrijoreazã.Ò
La aceste afirmaþii, Episcopia Ortodoxã Românã de Covasna-Harghita a rãspuns deja printr-un comunicat în care, dupã ce exprimã profunda consternare a comunitãþii româneºti din cele douã judeþe, precizeazã cã programul de construcþie amintit, citez: ”Nu prevede construirea a 65 de noi obiective religioase, ci efectuarea lucrãrilor de consolidare, reparare ºi renovare în scopul salvãrii de la dispariþie a bisericilor ortodoxe care au avut de suferit în timpul ocupaþiei horthyste (1940Ñ1944) ºi a Regiunii Autonome Maghiare (1952Ñ1968)Ò, menþionându-se, de pildã, cã în perioada ocupaþiei horthyste de facturã nazistã au fost dãrâmate 20 de biserici ortodoxe ºi greco-catolice ºi toate celelalte profanate. În comunicat se mai aratã cã: ”în judeþele amintite comunitãþile româneºti au fost supuse unui intens proces de maghiarizare pe cale paºnicã, naturalã dar ºi violentã.Ò Iar în perioada horthystã, citez: ”intoleranþa maghiarã a cãpãtat dimensiuni inimaginabile.Ò
Constituþia Ñ, ºi cã, în locul rolului constituþional, de mediator, se situeazã de cele mai multe ori în cel de instigator la grave conflicte politico-sociale, ceea ce ar trebui sã constituie un serios avertisment pentru toate forþele democratice din România, indiferent de culoarea lor politicã.
Susþinem afirmaþia de mai sus chiar ºi din simpla constatare cã domnul Preºedinte a prezentat o neinspiratã ºi rãuvoitoare declaraþie la Conferinþa medicilor ºi farmaciºtilor þãrãniºti. Domnia sa a comis astfel de o gravã discriminare pentru cã la începutul lunii februarie nu a gãsit de cuviinþã sã participe la o altã acþiune mult mai importantã, de anvergurã naþionalã, Congresul SANITAS. Cã nu este un Preºedinte al tuturor românilor o dovedeºte ºi faptul cã nu a transmis nici mãcar o felicitare la aniversarea a 10 ani de la crearea **Vetrei Româneºti** , în timp ce pe udemeriºti, care au sãrbãtorit un eveniment similar, i-a onorat cu un cãlduros mesaj prezidenþial. Astfel, nu se explicã limbajul incalificabil pentru un ºef de stat prin care i-a insultat pe adversarii sãi imaginari, nu numai din politicã dar ºi din massmedia. Arãtaþi-ne ºi nouã un ºef de stat din istoria României dar ºi din istoria lumii, care într-o singurã frazã, la o întâlnire publicã a rostit atâtea expresii grele: ºmecheri, inculþi, ºantajiºti, falºi lideri de opinie, golani. Cine vorbeºte de golani? Nu cumva cel care a fãcut carierã politicã pe baza titulaturii de ”primul golan al þãriiÒ datoritã diversiunii prelungite din Piaþa Universitãþii din 1990? Cine vorbeºte de activitºi P.C.R.? Nu cumva fostul secretar cu propaganda al comitetului P.C.R. pe Facultatea de geologie? Care, dupã cum a declarat presei profesorul universitar doctor Virgil Constantinescu, una dintre somitãþile sociologiei româneºti, plângea efectiv atunci când la întâlnirile cu Elena Ceauºescu nu figura în prezidiu. (Ne referim la domnul Emil Constantinescu).
În legãturã cu cele de mai sus, în 3 ziare aservite Puterii: **Ziua, România Liberã** ºi **Naþional** a apãrut concomitent, ca la un semnal, azi Ñ luni, 28 februarie, un comunicat secret al Parchetului General care împreunã cu S.R.I. a fabricat un scenariu de prost gust. Domnul (din ”Acþiunea GeologulÒ Ñ n. n.), nu ar fi fost Emil Constantinescu, ci un geolog sas din Sibiu.
Din salã
#47514Care e diferenþa?
Vã spun imediat.
Mulþumim, domnule senator. Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Badea Dumitru.
Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor colegi,
Partidul România Mare a luat act cu o îndreptãþitã îngrijorare de ultimele declaraþii ale domnului Emil Constantinescu care nu prevestesc nimic bun pentru România.
Prin declaraþia sa în faþa medicilor ºi farmaciºtilor þãrãniºti, domnul Emil Constantinescu a demonstrat încã o datã Ñ dacã mai era necesar Ñ cã nu este un preºedinte al tuturor românilor, aºa cum îl obligã
Prin urmare, direcþiei de intoxicare care funcþioneazã la Palatul Cotroceni, ºi de care au vorbit ºi alte partide, i-a trebuit aproape un an de zile ca sã gãseascã aºazisul ”dosar al geologuluiÒ. Iatã, acum avem explicaþia privind reducerea la tãcere ºi condamnarea atât a coloneilor în rezervã, care l-au acuzat pe domnul Emil Constantinescu de trãdare, cât ºi a unei biete dactilografe din Caraº-Severin care nu avea nici un interes sã-ºi pericliteze situaþia confirmând sub prestare de jurãmânt în faþa instanþelor existenþa unui dosar care îl privea chiar pe domnul Emil Constantinescu.
În final, ziarul **Naþional** vine cu niºte concluzii care sunt departe de realitate. Citez: ”Se pare cã ªtefan David (fostul ºef al Securitãþii din Caraº-Severin Ñ n. n.) a mizat pe faptul cã dosarul ”GeologulÒ a fost distrus dupã intrarea în partidul comunist a celui urmãrit.Ò Nu s-a distrus nimic. Ca de atâtea ori, domnul Emil Constantinescu este indus în eroare de cei apropiaþi. De fapt, o recunoaºte singur afirmând cã, citez: ”Astãzi ei m-au bãtut, m-au învinsÒ ºi cã ”acest lucru se face cu complicitatea tuturor, inclusiv a oamenilor noºtri cei mai apropiaþi.Ò
În scenã intervine ºi domnul Ion Diaconescu, un venerabil actor comic al scenei politice româneºti, care motiveazã, prin niºte aberaþii, discursul prezidenþial. Domnia sa vorbeºteÉ
Din salã
#49583Vorbiþi mai încet!
Sã vorbesc mai încet? Îmi este teamã cã nu auziþi. Domnia sa vorbeºte despre existenþa unei mafii peste structurile statului. Ruºinoasã afirmaþie! Nu poate Preºedintele, care are oamenii sãi în fruntea Serviciului Român de Informaþii, sã lichideze asemenea structuri? Cine mai este atât de naiv încât sã creadã aceste motivaþii? ªi, dacã ele existã, aceste structuri, iar Domnia sa nu poate sã le neutralizeze, de ce nu se declarã inapt, prezentându-ºi demisia, cel puþin acum, în al 12-lea ceas?
Un fapt de o gravitate deosebitã, care demonstreazã cã în România este pe cale a se instaura dictatura domnului Emil Constantinescu, depãºind cu mult þãrile vecine României, este acþiunea deja cunoscutã, pentru cã noi ºtim cã mai are ºi altele în pregãtire, de reducere la tãcere a ziarului **Cotidianul** . Acþiunea poliþiei politice dirijatã de la Palatul Cotroceni, organism care ne târãºte ºi pe noi, cei de la România Mare, prin tribunale. Surse din Palatul Cotroceni ne aduc la cunoºtinþã cã domnul Emil Constantinescu a ordonat: ”Rezolvaþi cazul **Cotidianul** !Ò
Domnul ºef al administraþiei Cotrocenilor a înþeles cã rezolvarea ar fi închiderea abuzivã a ziarului respectiv, în care sens, joi, 24 februarie 2000, dimineaþa, la ora 10,30, domnul Dorin Marian s-a prezentat la domnul Nini Sãpunaru ºi a rãmas acolo, bând vreo câteva cafele, pânã ce persoanele trimise de Nini Sãpunaru, peste 15 la numãr, au raportat cã au sigilat rotativa **Cotidianului** , descinderea de acolo fãcându-se în forþã, ca în filmele cu mafioþi.
În cursul acestei dimineþi alte echipe de control au dat nãvalã ºi la celãlalt ziar condus de domnul Dan Diaconescu.
## Domnilor de la putere,
Ce aveþi de gând cu acest tânãr ºi curajos ziarist? Vreþi sã îl omorâþi? Vreþi sã îl faceþi sã îºi piardã minþile? Aflaþi de la noi cã teroarea pe care aþi declanºat-o împotriva lui a provocat extrem de rapid un val de simpatie popularã, aºa dupã cum am constatat din deplasãrile noastre în teritoriu, dar ºi din numeroasele telefoane ºi telegrame primite din þarã. Am aflat de ce domnul Preºedinte a suferit, zilele trecute, un ºoc atât de puternic. Cu doar câteva ore înainte primise rezultatele unui sondaj de opinie în care era situat pe locul 4, în cursa pentru Preºedinþie, cu numai 10,4 %.
Vã mulþumesc.
Invit la tribunã pe domnul senator Victor Fuior, din partea P.U.N.R.
Vã rog, ridicaþi microfoanele! Aveþi cuvântul, domnule senator!
Domnule preºedinte, domnilor senatori,
Sâmbãtã, 26 februarie 2000, la Târgu-Mureº, Uniunea **Vatra Româneascã** a sãrbãtorit 10 ani de la înfiinþare. Pentru ca Uniunea **Vatra Româneascã** sã rãmânã stare de spirit ºi stare de veghe ºi sã nu devinã stare de luptã, consider cã trebuie respectat de cãtre toþi cetãþenii români ºi, mai ales, de oamenii politici ”Decalogul mileniului III.Ò
”Decalogul mileniului IIIÒ are la bazã urmãtoarele concepte: existenþã, demnitate, continuitate, responsabilitate, consens naþional, exigenþã, performanþã, culturã politicã ºi culturã organizaþionalã, dezvoltare durabilã ºi naþionalismul social liberal.
Existenþã.
#53375Existenþa statului naþional este realizatã prin asigurarea securitãþii naþionale, aceasta integrând domeniile politic, diplomatic, economic, militar, ecologic, social, cultural, moral, umanitar ºi alte aspecte ale interacþiunilor sociale internaþionale, prin definirea intereselor naþionale fundamentale, a factorilor de risc ºi a modalitãþilor de acþiune.
Demnitate.
#53752Demnitatea poporului român trebuie evidenþiatã prin realizarea unei dizidenþe faþã de glaciaþiunea mondializatoare, prin implicarea unei mase critice de cetãþeni hotãrâþi sã facã în aºa fel încât drepturile lor elementare sã prevaleze ºi sã favorizeze obþinerea respectului lumii, prin asigurarea condiþiilor decente de existenþã doar prin forþe proprii.
Continuitate.
#54127Continuitatea trebuie sã fie cuvântul de ordine al românilor, trebuie sã elimine critica de dragul criticii sterile, dar sã mobilizeze la o analizã severã a datelor ºi faptelor istorice, astfel încât lucrurile pozitive sã rãmânã, iar acolo unde ele sunt depãºite ºi nu mai corespund realitãþii, sã aibã loc o raþionalã schimbare.
Responsabilitate.
#54480Responsabilitatea cea mai mare revine oamenilor politici ºi partidelor. Aceºtia sunt responsabili pentru criza globalã a unei societãþi care nu oferã nici securitate, nici solidaritate ºi unde se înmulþesc frustrãrile de toate genurile. Sunt vinovaþi dacã cetãþenii sunt exasperaþi de proasta gestiune, de corupþie, de disfuncþiunile din serviciile publice, de fiscalitatea excesivã, pe care ei nu o vãd oglinditã în viaþa lor cotidianã, de absenþa reformelor, de excesul de birocraþie ºi de lipsa grijii din partea statului. Sunt vinovaþi dacã nu vor înþelege rolul statului, ai cãrui politicieni sunt, într-o economie globalã în care statul nu mai controleazã schimburile, nici fluxurile de bani, de informaþii sau de mãrfuri, dar este considerat în continuare responsabil de asigurarea drepturilor civile, politice, sociale ºi economice ale cetãþenilor sãi.
Consensul naþional reprezintã, prin natura lucrurilor, un ideal al majoritãþii populaþiei, dar el trebuie sã devinã o caracteristicã esenþialã a activitãþii oamenilor politici care trebuie sã facã prezentãri raþionale ale situaþiilor ºi acþiunilor geopolitice concrete ºi al cãror discurs politic, în orice moment al istoriei, trebuie sã se bazeze pe argumente ºi contraargumente, astfel încât sã fie asigurate condiþiile necesare desfãºurãrii unei gândiri critice Ñ acþiune esenþialã pentru fundamentarea unei strategii adecvate, în raport cu oportunitãþile sau ameninþãrile ce privesc un stat. În acest context, oamenii politici au obligaþia de a se þine departe de lupta politicã cotidianã.
Exigenþã.
#56089Este necesarã exigenþa statului, a politicienilor ºi a cetãþenilor faþã de idealul politicii generale Ñ urmãrite pe plan naþional ºi internaþional Ñ de atingere a condiþiilor specifice pentru asigurarea exercitãrii efective a urmãtoarelor drepturi ºi îndatoriri ale cetãþenilor: drepturile fundamentale ale omului Ñ stipulate în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului; drepturile civile ºi politice Ñ stipulate în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului; drepturile civile ºi politice Ñ stipulate în Convenþia europeanã pentru protecþia drepturilor omului; drepturile sociale ºi economice Ñ stipulate în Carta Socialã Europeanã Revizuitã; îndatoririle individului faþã de colectivitate Ñ stipulate în art. 29 din Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului.
Performanþã.
#56872Performanþa este esenþialã pentru integrarea ºi recunoaºterea valorilor româneºti, prin atingerea criteriilor de aderare stabilite de cãtre Consiliul European la Copenhaga, în 1993, respectiv: ”criteriul politicÒ Ñ existenþa ºi funcþionarea instituþiilor statului de drept, respectarea drepturilor omului, respectarea drepturilor minoritãþilor, mãsurile anti-corupþie; ”criteriul economicÒ Ñ respectiv existenþa unei economii de piaþã funcþionale, precum ºi capacitatea de a face faþã presiunii concurenþiale ºi forþelor de piaþã; ”criteriul abilitãþii de asumare a obligaþiilor de membru al UniuniiÒ Ñ piaþa internã, probleme financiare ºi fiscale, politici sectoriale, calitatea vieþii, protecþia mediului, coeziunea economicã ºi socialã, afaceri interne ºi justiþie, politica externã etc.; ”criteriul capacitãþii administrative de aplicare a acquis-ului comunitarÒ Ñ respectiv armonizarea legislaþiei noastre cu cea comunitarã.
Cultura politicã ºi cea organizaþionalã a unei societãþi româneºti constituie factorul determinant al dezvoltãrii durabile, deoarece prin culturã dobândim cunoºtinþele necesare pentru a acþiona în mod constructiv la realizarea interesului naþional fundamental ºi la fundamentarea strategiei de securitate naþionalã. Cultura politicã implicã cunoaºterea statelor, în parte ºi în ansamblu, a luptei politice dintre acestea, impunând cunoaºterii realitãþii o viziune globalã. Cultura politicã explicã harta politicã mondialã ºi atrage atenþia asupra factorilor sau regiunilor de importanþã maximã în viaþa politicã internaþionalã. Prin cultura politicã naþionalã, România îºi impune rolul în lupta politicã a marilor puteri, iar în cadrul acestei lupte îºi defineºte propria identitate. Cultura organizaþionalã necesarã oamenilor de stat, conducãtorilor din economie,
ziariºtilor ºi maselor largi de cetãþeni, care se doresc informaþi asupra situaþiei þãrii lor în ceea ce priveºte evoluþia unor conflicte pe plan local, regional sau mondial, conduce la luarea deciziilor corecte la toate nivelurile.
Dezvoltarea durabilã este datoria solemnã a generaþiei prezente pentru generaþiile viitoare ºi trebuie sã fie conceptul care fundamenteazã politicile ºi strategiile sociale.
Naþionalismul social liberal este doctrina politicã a mileniului III, deoarece, în plin proces de globalizare a activitãþii economice internaþionale ºi de mondializare a relaþiilor diverse ºi complexe dintre statele lumii, afirmã cã abolirea existenþei statelor nu este nici de conceput, nici de dorit, iar elementul fundamental al vieþii politice ºi sociale rãmâne statul-naþiune.
Mondializarea trebuie acceptatã pentru valorile ei, respectiv stimularea competitivitãþii, productivitate, eficienþã, dar trebuie controlatã în momentul în care devine distructivã, afectând eficacitatea, morala, etica ºi conduce la dezordine socialã prin explozia inegalitãþilor, apariþia unor forme noi de sãrãcie ºi de marginalizare, prin criza valorii-muncã, neputinþa puterii, ºomajul în masã, propagarea iraþionalului.
Prin prisma interesului naþional, doctrina naþionalismului social liberal analizeazã, în mod exigent, globalizarea ºi regionalizarea economiei mondiale, precum ºi internaþionalizarea ºi interdependenþele financiare, deoarece acestea au dat naºtere unor noi mijloace de impunere ºi dominare a statelor, în care nu se mai considerã necesarã ocuparea efectivã a teritoriilor unei þãri.
Naþionalismul social liberal va armoniza interesul noii puteri mondiale, reprezentatã de marile grupuri multinaþionale, care transgreseazã în permanenþã structurile statale ºi doresc o dominaþie globalã, ºi interesele cetãþenilor, care considerã cã inegalitãþile sociale, lipsa mijloacelor materiale ºi faptul cã sunt marginalizaþi se datoreazã acestor grupuri transnaþionale.
În încheiere, în climatul de nemulþumire generalã ºi de dezamãgire caracteristic acestui sfârºit de mileniu, naþionalismul social liberal este cel care redã speranþa ºi fundamenteazã noua ordine mondialã pentru mileniul III, în care necunoscutele, pericolele ºi ameninþãrile la care este supus cetãþeanul vor fi eliminate. Vã mulþumesc.
Da. Vã mulþumesc, domnule senator.
Doresc sã amintesc colegilor cã aþi epuizat timpul alocat partidelor parlamentare fãrã grup parlamentar.
Invit la tribuna Senatului pe domnul senator ªerban Sãndulescu.
Aveþi cuvântul, domnule senator!
Din partea independenþilor.
Domnule preºedinte, onorat Senat,
Una din problemele care mã preocupã în mod deosebit, din ce în ce mai mult ºi care, în opinia mea, ar trebui sã fie în atenþia noastrã, a tuturor, în calitate de parlamentari, este aceea a respectãrii legilor ºi a aplicãrii lor. Or, este deosebit de grav faptul cã organele puterii de stat, ale administraþiei publice ºi aleºii poporului sunt corigenþi, ca sã nu spun chiar repetenþi, la acest capitol. Numãrul foarte mare de audienþe care îmi sunt solicitate Ñ probabil, ca ºi dumneavoastrã, de altfel Ñ este determinat tocmai de aceste încãlcãri ale legilor ºi de abuzuri. Spre exemplu, acum, când ar trebui sã înceapã aplicarea Legii nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor arabile ºi cu vegetaþie forestierã, la secþiile judeþene ale Arhivelor Statului li se refuzã cetãþenilor, sau unor persoane împuternicite de obºti, accesul la arhive, tocmai pentru a-i împiedica sã obþinã datele de care mai au nevoie.
De asemenea, în cazul obºtilor constituite ca persoane juridice Ñ iar la Vâlcea existã, încã din 1994Ð1995, 33 de asemenea obºti Ñ primarii le cer membrilor obºtilor sã depunã, fiecare în parte, cerere pentru dreptul sãu la pãdurea din obºte.
La Râmnicu-Vâlcea mie, în calitate de senator, funcþionarii de la Serviciul financiar-contabilitate al prefecturii refuzã sã îmi permitã accesul la statele de platã ale prefecturii, iar secretara de la Inspectoratul de Stat pentru Handicapaþi Ð Vâlcea, unde am cerut listing-ul anumitor pãrþi din fiºier, pentru a verifica unele nereguli semnalate, i-a spus ºefului meu de birou: ”Dar ãsta cum îºi permite sã facã o asemenea cerere?Ò, ca ºi cum aº fi cerut deconspirarea unui secret de stat de importanþã deosebitã.
De regulã, ori de câte ori cer la organele administraþiei publice locale sã verific unele sesizãri primite, sunt refuzat de teama cã voi descoperi marile nereguli pe care le fac, pe spinarea contribuabililor, aºa cum mi s-a întâmplat ºi la Filiala F.P.S. de la Vâlcea.
Un alt exemplu de încãlcare a legii Ñ ºi nu este primul Ñ mi l-a dat primarul P.N.Þ.C.D. de Vâlcea, Sorin Zamfirescu. Acesta, pentru a-ºi acoperi un abuz fãcut mai demult, pentru a-ºi însuºi toatã grãdina casei, unde nu este unic proprietar ºi locatar, a aranjat cu judecãtoarele sã anuleze la tribunal o repunere în termen la Legea nr. 18/1991, pentru ca, apoi, sã respingã, cu semnãtura vice-primarului, solicitarea pentru aceeaºi grãdinã, fãcutã în baza Legii nr. 1/2000 ºi aceasta ºi cu semnãtura juristului Toma Mihãescu, care nu putea sã îºi refuze ºeful, atât timp cât Legea funcþionarului public nu funcþioneazã ºi slugãrnicia este la modã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al P.D.S.R., domnul senator Ion Solcanu.
Ion Solcanu
#66128Sã aºtept sã se clarifice situaþia?
Vã rog, domnule senator Cataramã, dacã solicitaþi cuvântul, vi-l ofer.
O sã cer cuvântul pe procedurã.
Bun. Vã rog. Are cuvântul domnul senator Solcanu.
Ion Solcanu
#66451Domnule preºedinte de ºedinþã, distinºi colegi senatori, Declaraþia politicã de azi este determinatã de jalnicul spectacol pe care Puterea l-a oferit þãrii sãptãmâna trecutã ºi de atacurile Preºedintelui României la adresa ziariºtilor.
Presa, în totalitatea ei, ca ºi partidele din opoziþie, au scos în evidenþã blocajul politic la care s-a ajuns, datoritã noilor neînþelegeri din coaliþia aflatã la guvernare. Este pentru a nu ºtiu câta oarã, în cei aproape 4 ani, de când celebrul algoritm politic provoacã strãnuturi liderilor C.D.R., P.D., U.D.M.R., iar þãrii frisoane ºi friguri, cu costuri imense în plan economic ºi social.
În cele ce urmeazã vom insista asupra a douã aspecte: unul Ñ degradarea instituþiei Parlamentului ºi ca urmare a intrigilor politice dintr-o coaliþie construitã împotriva naturii; ºi doi Ñ atacul fãrã precedent al Puterii împotriva libertãþilor presei. Este de neînþeles pentru cetãþeanul de rând, lipsit de hranã, de medicamente, apã curentã ºi cãldurã, cum demisia unui ministru din propriul partid ºi declaraþiile acuzatoare ale ministrului transporturilor, la care se reclamã scuze ºi retractãri publice, au aruncat iarãºi coaliþia într-o crizã. Tragic este faptul cã aceastã crizã a paralizat activitatea Guvernului ºi a Parlamentului. La nivel legislativ, în cele douã Camere ale Parlamentului...
Din salã
#67816Ne este indiferent.
Ion Solcanu
#67854Cred cã vã este indiferent, domnule coleg. ...procesul de legiferare a fost efectiv blocat. Coaliþia majoritarã nu mai poate acuza, azi, P.D.S.R. de întârzierea numirii Colegiului Consiliului pentru Studiul Arhivei fostei Securitãþi, de vreme ce partide care compun arcul guvernamental au boicotat votul.
Din salã
#68188Dumneavoastrã aþi boicotat votul, pentru cã aþi pãrãsit sala!
Ion Solcanu
#68269Parlamentul, în ansamblul sãu, a fost transformat, prin diverse practici ale actualei Puteri, într-un simplu element decorativ al democraþiei.
Vreau sã vã amintesc, dacã vreþi sã intru în dialog, cã sãptãmâna trecutã, marþi, degeaba ne-aþi chemat acolo, pentru cã nu aþi fost în stare sã votaþi acest lucru.
Ordonanþele de urgenþã constituie o atare practicã a tuturor guvernelor de dupã 1996. Mai grav este faptul cã încãlcarea Constituþiei a mers pânã acolo, încât Guvernul a dat ordonanþe de urgenþã, chiar ºi atunci când, într-una din Camere, se afla în dezbatere iniþiative legislative pe aceeaºti temã. Cazul iniþiativei legislative a Grupului parlamentar al Partidului Democrat din Senat de privatizare a I.A.S.-urilor este de notorietate. Pentru blocarea adoptãrii acesteia, Puterea a folosit orice tertip. La aºa ceva s-a apelat ºi joia trecutã, în Senat, când ministrul agriculturii ºi alimentaþiei a sfidat, din nou, Parlamentul, lipsind de la dezbateri, trimiþându-ºi, în acelaºi timp, toþi secretarii de stat peste hotare.
Þinem sã vã atenþionãm, distinºi colegi din coaliþia majoritarã, cã prin asemenea practici pe care le patronaþi ºi încurajaþi, care afecteazã grav democraþia vã asumaþi o grea rãspundere în faþa istoriei. Chiar dacã, declarativ, unii senatori ai Puterii s-au declarat nemulþumiþi de o atare practicã, acest lucru nu este suficient.
De aceea, facem un apel cãtre domnul preºedinte al Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus, în care majoritatea senatorilor, inclusiv cei din P.D.S.R., a învestit încredere, atunci când a fost ales, sã facã demersurile necesare, sã îºi foloseascã întreaga autoritate a poziþiei, ºi moralã, pentru ca Senatul sã îºi recapete _de facto_ rolul prevãzut în Constituþie.
Aceeaºi luptã surdã dintre partidele coaliþiei majoritare a provocat imixtiunea inadmisibilã a Politicului în justiþie. Parchetul General, controlat de ministrul justiþiei, domnul Valeriu Stoica, a dispus reînceperea urmãririi penale în dosarul ”SunoilÒ, în care sunt implicaþi domnii Berceanu ºi Stãiculescu, ambii miniºtri ai Partidului Democrat, atunci când relaþiile politice cu P.D. erau bune, ºi a revenit asupra deciziei, anulând-o, când au apãrut neînþelegeri între P.D. ºi P.N.L. Amintim, în treacãt, cã, atunci când preºedintele P.D.S.R., domnul senator Ion Iliescu, a fãcut vorbire despre corupþia unor miniºtri, surprinzãtor a fost cã tocmai P.D. s-a simþit cu musca pe cãciulã, reacþionând.
Din salã
#71402Lãsaþi-o baltã!
Ion Solcanu
#71437N-o lãsãm baltã, stimate coleg! În 1996...
Mergeþi ºi vedeþi cum oamenii nu au ce mânca ºi mor de foame.
În 1996, unii aflaþi azi la putere au promis cã vor, cã ºtiu ºi pot. Dupã aproape 4 ani, electoratul s-a convins cã nu au nici ºtiinþa, nici putinþa ºi nici voinþa de a face ceva pentru binele þãrii. Dovadã Ñ starea de colaps a economiei, de sãrãcire a majoritãþii populaþiei ºi de haos în administraþie.
Trecând la cel de al doilea subiect, atacul fãrã precedent al Puterii împotriva libertãþii de exprimare a presei, dorim sã subliniem cã, dupã 1996, au fost intentate zeci de procese penale împotriva ziariºtilor incomozi, multe dintre ele încheiate cu condamnãri pentru ziariºti. Acest fapt a fost incriminat ºi în Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, dat publicitãþii la sfârºitul sãptãmânii trecute. Televiziunea publicã a abandonat echidistanþa legalã, în favoarea partizanatului politic, opiniile unor publicaþii au fost cumpãrate cu contracte de publicitate, de milioane ºi sute de milioane, ale Fondului Proprietãþii de Stat, iar o serie de ziariºti incomozi, redactori ºi realizatori de emisiuni la televiziunea publicã au fost îndepãrtaþi ºi înlocuiþi.
Vineri, 24 februarie, Preºedintele Constantinescu a reluat, într-un registru incalificabil, acuzele la adresa ziariºtilor care au îndrãznit sã îl critice. Aflat într-o totalã derivã, Preºedintele a acuzat, în faþa medicilor þãrãniºti Ñ toatã stima petnru dumnealor Ñ, tot ce se putea acuza, de la partidele din opoziþie, la ziariºti ºi lideri de opinie, pânã la cei mai apropiaþi colaboratori ai Domniei sale. În loc sã îºi exercite rolul sãu constituþional de arbitru ºi mediator între forþele politice ale þãrii ºi sã contribuie la detensionarea situaþiei din Coaliþie, domnul Constantinescu s-a lansat într-un atac furibund ºi nedemn de înalta sa învestiturã la adresa celor cu alte convingeri, caracterizându-i drept ”ºmecheri, ºantajiºti, inculþi, oameni fãrã ºcoalã.Ò Pe toþi cei care l-au criticat i-a trecut pe lista neagrã a ”falºilor lideri de opinieÒ. Cazul ziarului **Cotidianul** este definitoriu pentru politica de restrângere a libertãþii de exprimare.
Stimaþi colegi,
P.D.S.R. nu poate accepta ca marile cuceriri ale Revoluþiei din 1989 Ñ democraþia parlamentarã, separarea puterilor în stat ºi libertatea presei Ñ sã fie cãlcate în picioare de Preºedintele României, în complicitate cu parte a forþelor politice din coaliþia majoritarã. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Ioan Creþu. Aveþi cuvântul, domnule senator!
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
În declaraþia de faþã mã voi referi la problemele ridicate de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, pentru rezolvarea ºi soluþionarea problemelor reale cu care se confruntã acest sector al economiei naþionale. Pentru fundamentare, voi da câteva exemple.
În anul 1999, prin Ordonanþa Guvernului nr. 32 din 29 ianuarie 1999 s-a instituit sistemul de cupoane pentru agricultori, din care au fost excluse persoanele juridice care exploateazã terenurile proprietate privatã sau publicã a statului. Prin normele de aplicare ale acestui act normativ, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 102 din 1999, se exclude posibilitatea decontãrii motorinei în baza acestor cupoane, fapt care a dus la arãturi ºi la însãmânþãri mult diminuate. În toatã campania agricolã a anului 1999, producãtorii agricoli au fost defavorizaþi ºi decapitalizaþi, prin acte normative elaborate de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, în favoarea exportatorilor ºi comercianþilor. Exemplu: primele ce se acordau la grâu exportat ºi porumb erau acordate comercianþilor ºi nu producãtorului agricol. Aºa se explicã faptul cã, în septembrie 1999, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei, fiind sesizat de producãtorii agricoli cã nu au bani pentru arãturile ºi însãmânþãrile din toamna anului 1999, elaboreazã Ordonanþa de urgenþã nr. 142 din 29 septembrie 1999 privind instituirea sistemului de platã a motorinei, pe bazã de bonuri valorice, în vederea înfiinþãrii culturilor de cereale pãioase ºi efectuãrii arãturilor din toamna anului 1999. Dar acest act normativ este defectuos elaborat ºi nu poate fi pus în aplicare. Exemplu: în art. 1 alin. 2 se precizeazã cã contravaloarea bonurilor valorice va fi compensatã din contul arieratelor Societãþii Naþionale ”PetromÒ cãtre bugetul de stat, iar în art. 5 alin. 1 ºi art. 6 se precizeazã cã costul bonurilor valorice se suportã din bugetul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. Fapt ce a dus ca în 9 noiembrie 1999, când campania agricolã de toamnã trebuia, practic, încheiatã, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei sã vinã cu o ordonanþã de urgenþã, sã modifice Ordonanþa nr. 142/1999 prin Ordonanþa de urgenþã nr. 177 din 9 noiembrie 1999, care corecteazã greºelile din prezenta ordonanþã ºi prelungeºte termenul de utilizare a bonurilor valorice pentru motorinã pânã la 31 martie 2000. Din pãcate, la aceastã perioadã nemaiputându-se face însãmânþãri de toamnã ºi nici arãturi. Încãlcând prevederile art. 107 alin. 2 din Constituþia României, care prevede cã hotãrârile de Guvern se emit pentru organizarea legilor, domnul ministru Ioan Mureºan aprobã norme metodologice de aplicare a celor douã acte normative cu putere de lege, prin Ordin comun al ministrului agriculturii ºi alimentaþiei ºi al ministrului finanþelor nr. 131 din 17.11.1999. Cheltuielile cu motorinã necesare în campania agricolã de toamnã au fost estimate la 840 de miliarde, iar prin cele douã ordonanþe s-a alocat suma maximã de 400 miliarde de lei, prevãzutã a fi utilizatã pânã în martie 2000. De asemenea, din cele douã acte normative sunt excluºi agenþi economici cu capital majoritar de stat care exploateazã terenul proprietate publicã sau privatã a statului, inclusiv acþionarii ºi locatorii. Aplicarea defectuoasã a actelor normative, apariþia lor cu întârziere, precum ºi sumele insuficiente alocate pentru sprijinirea producãtorilor agricoli a fãcut ca în toamna anului 1999 suprafeþele însãmânþate ºi
Da, vã mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal mai are 3 minute.
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Constantin Blejan. De asemenea, Grupul P.D. mai are 3 minute; mai sunt doi colegi, vã rog sã vã hotãrâþi, dacã veþi vorbi...
## **Domnul Constantin Blejan:**
## Domnule preºedinte,
Probabil încã un minut, având în vedere întreruperile la care a fost supus... Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, În faþa dumneavoastrã, în plenul Senatului, doresc sã aduc laude modului în care primul-ministru, Mugur Isãrescu, ºi-a început mandatul. În mod deosebit salut intenþiile sale de a imprima un alt mod de lucru al Executivului, care s-ar fi impus sã fie adoptat, imediat dupã 1989 de cãtre guvernele anterioare. Alta ar fi fost situaþia României, dacã toþi prim-miniºtrii de pânã acum, când au fãcut primii paºi în cabinetul personal de la Palatul **Victoria** ar fi întrebat cum ºi pe ce s-au cheltuit banii publici ºi, constatând risipa care s-a fãcut, ar fi spus: ”Gata, ajunge, de azi înainte vom urmãri cum se cheltuie ultimul bãnuþ, pentru ca el sã fie eficient.Ò Am crezut cã prima înrebare pe care a pus-o domnul Isãrescu, în legãturã cu cheltuirea a 5 miliarde de lei pentru cele 12 autoturisme **Ford Mondeo** , a fost numai pentru a face o impresie bunã în noua sa funcþie. Acþiunile ulterioare au dovedit cã aceastã întrebare a fost simptomaticã. Ea anunþa un mod de abordare al noilor sarcini pe care ºi le asumase. Cu calm, cu cuvinte seci, dar bine aºezate în idei clare, fãrã excese verbale sau patetice, deja a conturat o strategie de urmat.
Domnul prim-ministru a anunþat cã va lua mãsuri împotriva birocraþiei din ministere ºi din instituþiile subordonate. Cã va face ordine ºi disciplinã în toate aceste instituþii. Va face Guvernul sã guverneze cu adevãrat ºi în mod eficient. Dar a mai anunþat cã va avea grijã ca orice cheltuialã fãcutã din bugetul statului sã fie foarte bine gânditã, pentru a aduce profit ºi încã multe altele. ªi-a propus un lucru extraordinar de important: ca acest stil de lucru sã fie imprimat de sus pânã jos, pornind de la Guvern pânã la ultima primãrie sau instituþie comunalã. În orice caz, începem sã ne dãm seama cã nu glumeºte ºi cã este hotãrât sã facã ceea ce spune.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Cred cã se pune întrebarea dacã domnul prim-ministru va fi susþinut în intenþiile sale de cãtre toþi cei care au dori sã o facã. Sunt mulþi cei care vor fi deranjaþi în interesele lor personale de aceastã intervenþie a primuluiministru. Sunt convins cã aceºtia vor opune rezistenþã. Cred cã nu greºesc când spun, cã mi se pare nepotrivitã atitudinea ministrului educaþiei naþionale, care nu a fãcut altceva decât sã ºantejeze pentru obþinerea unor avantaje pentru ministerul sãu, în dauna altora. Îmi pun întrebarea: cum de nu s-a putut descurca acest minister cu un buget de aproape 4 % din P.I.B. în 1999, în timp ce în anii precedenþi a avut cu puþin peste 3 %? În plus, acum o parte din ºcoli mai primesc fonduri substanþiale ºi de la consiliile locale. Nu se poate trage, oare concluzia cã în interiorul acestui sistem de învãþãmânt au fost ºi sunt nereguli? Cã gestionarea fondurilor este proastã? Cã existã un numãr mare de salariaþi care înghit un fond de salarii exagerat, ºi care fac ca salariile cadrelor didactice sã nu fie mãrite?
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului P.D.S.R., domnul senator Ion Vasile. Grupul parlamentar mai are 6 minute. Vã rog sã vã concentraþi!
Domnule preºedinte, domnilor colegi,
Sãptãmâna trecutã a fost cititã în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. o declaraþie politicã în care se fãceau referiri la publicistica lui Horia Patapievici. Predestinat nume! Candidat în Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii din partea P.N.Þ.C.D. ºi a aripii sale de extremã dreaptã Ñ Alianþa Civicã. Dorim sã subliniem azi, aºa cum am fãcut-o ºi sãptãmâna trecutã, cã respectând întru totul dreptul la opinie a fiecãrui cetãþean, chiar dacã nu împãrtãºim respectivele pãreri. Motivul pentru care revenim la ideile exprimate public de sus-numitul este legat de intenþia noastrã de prezenþa opiniei publice valorile ºi, mai ales, adevãratele sentimente pe care le nutresc P.N.Þ.C.D. ºi aripa sa de extremã dreapta Ñ Alianþa Civicã Ñ faþã de poporul român, faþã de istoria ºi cultura sa. De altfel, este bine cunoscutã simbioza, relaþia strânsã dintre Patapievici ºi cele douã organisme politice, pentru care Domnia sa a devenit un adevãrat simbol.
Vom începe cu citate despre Eminescu, tot este anul Eminescu, preluate exclusiv din publicistica lui Patapievici: _”Pãrerea mea este cã steaua lui Eminescu a apus. Ca poet naþional el nu mai poate supravieþui, deoarece noi ieºim din zodia naþionalului. Profund el nu mai poate fi considerat. Interesant el nu mai este. Eminescu nu mai poate apãrea decât ca exasperant de învechit.Ò_ Nu am ales întâmplãtor aceste pasaje. Ele reconfirmã politica actualei Puteri de distrugere a simbolurilor culturii ºi istoriei naþionale, concretizatã ºi prin manualul de istorie pentru clasa a XII-a, în care lui Mihai Viteazul i se acordã mai puþin spaþiu decât unei prezentatoare de televiziune ºi care a fost promovat cu mult entuziasm de ministrul þãrãnist Marga ºi de ”specialiºtiiÒ din Ministerul Învãþãmântului.
O datã ce a trecut testul ”promovãriiÒ valorilor culturii româneºti, aºa cum reiese din citatul de mai sus, Patapievici Horia, simbolul ideologic al P.N.Þ.C.D. ºi al aripii sale de extremã dreaptã Ñ Alianþa Civicã Ñ a fost promovat nu doar pentru Colegiul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, ci ºi într-o funcþie chiar mai importantã, aceea de consilier al preºedintelui Ñ director general al Societãþii Române de Radiodifuziune, adicã ale unei instituþii care a fost dintotdeauna un pilon de bazã în dezvoltarea culturii naþionale. Cum va acþiona Domnia sa în interesul românilor, nu este greu de înþeles dacã reproducem câteva citate: _”Poporul român nu a vorbit direct în istorie, iar când a început sã vorbeascã (vot universal ºi egal), a început sã spunã numai prostii. România va evolua numai în mãsura în care poporul nu va avea acces direct la decizie. În 1926 votul universal a fost corectat, altminteri ÇboborulÈ era mereu cuprins de spasmele sale epileptice.Ò_
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã pe domnul senator Sergiu Nicolaescu, din partea independenþilor.
Mai este un singur coleg, domnul Emil Tocaci; o sã-i ofer cuvântul dupã aceea.
## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Asistãm în ultima vreme la fel ºi fel de intrigi politice, mai mult sau mai puþin justificabile sau explicabile de apropierea alegerilor din acest an. Un adevãrat serviciu de scenarii de pe lângã Preºedinþie stabileºte ceea ce domnul Emil Constantinescu trebuie sã declare, sã atace ºi sã calomnieze, apãrat fiind de imunitatea pe care i-o conferã înalta poziþie pe care o ocupã în stat.
Domnia sa a spus vinerea trecutã urmãtoarele: ”În societatea româneascã continuã sã vorbeascã cu aplomb ºmecherii, golanii, inculþii sau foºtii membri ai poliþiei sau activiºtii de partid (sper cã aici nu se gândea la domnul Ciumara sau domnul Marga)... care ne terorizeazã, continuã Domnia sa, astãzi mai mult decât ne terorizau înainte. Este chiar mai grav ca înainte. Nu am fost o victimã a Securitãþii în regimul Ceauºescu, dar astãzi, sub regimul Constantinescu, sunt o victimã a Securitãþii lui Ceauºescu.
Astãzi, ei m-au bãtut, astãzi ei m-au învins, într-un fel, pentru cã pot sã foloseascã libertãþile democratice ca sã rãspândeascã orice, orice porcãrie. ªi acest lucru se face cu complicitatea tuturor. Inclusiv a oamenilor noºtri cei mai apropiaþi.Ò Aºa a spus Domnia sa.
Fãcând o predicþie pentru anul electoral, Preºedintele a mai spus: ”Vom trãi cea mai nereuºitã demagogie ºi cel mai neruºinat populism.Ò Dacã înþeleg ce înseamnã ”neruºinat populismÒ, mi-e foarte greu sã înþeleg ce înseamnã ”nereuºitã demagogie.Ò
Societatea româneascã este condusã azi de falºi lideri de opinie, oameni fãrã ºcoalã, corupþi, ºantajiºti, incompetenþi, care ne fac analizele în fiecare searã, ne explicã cum trãim ºi ce trebuie sã facem. Sigur cã, un ziarist cunoscut, în ziarul **Adevãrul** astãzi îi dã un rãspuns Ñ domnul Dumitru Tinu Ñ ”Cel ce-i încuraja din balcon pe ÇgolaniiÈ din Piaþa Universitãþii, îi pune azi la zid pe Çgolanii, inculþii, ºmecheriiÈ care îndrãznesc sã dea lecþii domnului profesor. Mare dezamãgire, domnule profesor!Ò Ñ închei Dumitru Tinu.
Sigur cã în apãrarea domnului Preºedinte a sãrit domnul Opriº: ”Am acceptat acest compromis, am continuat sã guvernãm datoritã crezului cã ºi cea mai micã schimbare înseamnã un pas înainte pentru þarã. Ne-am expus aceste acþiuni destructive, adesea calomnioase ºi defãimãtoare, numai pentru a schimba ceva în România, pentru a întãri proprietatea, pentru a da þãrii legi care sã garanteze neimplicarea funcþionarilor în politicã, pentru a întãri micii întreprinzãtori, în cele din urmã pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeanã, ca rezultat firesc al progreselor reuºite datoritã efortului nostru.Ò Da, curatã demagogie, trebuie sã recunoaºteþi!
Vã mulþumesc, domnule senator. Invit la tribunã pe domnul senator Emil Tocaci. Vã rog, aveþi cuvântul 3 minute, vã rog!
Domnule preºedinte, domnilor colegi,
Cele pe care vi le voi spune au elemente procedurale, dar ºi conotaþii politice. Acesta este motivul pentru care am venit la tribuna Senatului.
Conotaþiile politice derivã din aceea cã demersul meu, ca ºi multe altele fãcute de mine ºi de colegi se referã la conul de umbrã în care a intrat Parlamentul, ca sã mã exprim eufemistic.
Parlamentul este sistematic dispreþuit de Guvern, iar în ceea ce mã priveºte, mã voi referi la douã chestiuni precise care confirmã afirmaþia anterioarã. Acum aproximativ 10 zile am solicitat unui reprezentant al Guvernului sã ne prezinte niºte salarii pe care le consider scandaloase ºi în legãturã cu care presa a dat diverse informaþii. E vorba de salariile-gigant, care ating 300 de milioane de lei pe lunã, plãtite de stat, în condiþiile în care nu mai sunt bani de pensii, iar restul salariilor sunt derizorii.
Domnul preºedinte al Senatului, Mircea IonescuQuintus, a primit cu bunãvoinþã aceastã solicitare a mea ºi a urmat ca Guvernul sã fie solicitat în acest sens. Sã i se cearã sã trimitã un reprezentant în Senat. Nu s-a fãcut absolut nimic ºi se mizeazã pe faptul cã vom uita, aºa cum se uitã la noi orice fel de scandal, dupã câteva zile de mici valuri. Nu uit ºi voi reveni sistematic cu aceastã solicitare. Vã rog, domnule preºedinte de ºedinþã, sã transmiteþi Biroului permanent, oficial, aceastã cerere a mea, ºi sper a întregului Senat, sau a unei importante pãrþi, mai exact a unei importante pãrþi din totalul senatorilor.
A doua chestiune ºi mai ciudatã, deºi nu atât de importantã. De douã ori consecutiv, l-am chemat la interpelare pe domnul Frunzãverde care conduce Agenþia de Turism. De douã ori mi-a trimis vorbã cã nu vine. Vã rog sã reþineþi: cã nu vine! ªi mi-a spus cã nu vine, pentru cã n-are ce sã-mi rãspundã, ºi n-are ce sã-mi rãspundã pentru cã nu cunoaºte rãspunsul. Care era întrebarea, al cãrui rãspuns nu-l cunoºtea dumnealui? Circulã o broºurã pe care eu am mai incriminat-o de la acest microfon, în legãturã cu care presa a luat atitudine ºi care este de contrapropagandã turisticã. Cu alte cuvinte aceastã broºurã, spune un fel de: ”Veniþi, dacã vreþi în România, dar iatã ce vã aºteaptã!Ò. ªi eu nu sunt pentru cosmetizare, am spus-o de sute de ori. Adevãrul trebuie spus aºa cum este. Nu mai alb, dar nici mai negru. Or, aceastã broºurã susþinea cã în România sunt câini vagabonzi, ceea ce e adevãrat, dar ºi majoritatea sunt ºi turbaþi, ºi în plus sunt ºi pisici turbate. Ei, nu sunt turbaþi câinii ºi pisici nu avem nici turbate, nici neturbate.
Vã mulþumesc.
Dumneavoastrã, care sunteþi un distins parlamentar, ºtiþi care sunt posibilitãþile Biroului permanent ºi mai ales obligaþiile Biroului permanent, legate de acest capitol al declaraþiilor politice. Dumneavoastrã cunoaºteþi, de asemenea, raporturile care existã între Senat ºi Executiv prin intermediul procedurilor regulamentare.
Vã rog, domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus a solicitat cuvântul.
Aveþi cuvântul, domnule preºedinte al Senatului!
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Am fost de douã ori citat. Colegului Solcanu i-am dat o explicaþie, sunt dator sã-i dau ºi colegului Tocaci. Împreunã cu dumneavoastrã eram în salã ºi am auzit angajamentul pe care domnul ministru de stat Ciumara ºi l-a luat, ca joia urmãtoare, care de fapt a fost joia trecutã, sã vinã sã dea informaþiile cerute. Nu m-am mulþumit ºi nu m-am rezumat numai la bunãvoinþã, pe care aþi avut bunãvoinþa sã mi-o recunoaºteþi, ºi joi dimineaþã am intervenit, încercând sã aduc pe domnul ministru Ciumara, aºa cum promisese. A fost o situaþie pe care am înþeles-o, era în dezbatere acest buget de care avem absolutã nevoie ºi nu putea sã lipseascã ºi vã asigur, domnule coleg, cã eu nu voi avea liniºte decât în momentul în care angajamentele pe care membrii Guvernului ºi le-au luat în faþa Senatului, pentru prestigiul Senatului, sã fie aduse la îndeplinire.
Vã mulþumim, domnule preºedinte.
## **Domnul Emil Tocaci:**
procurorilor, asupra judecãtorilor ºi instanþelor judecãtoreºti.
În momentul în care de la tribuna Senatului instituþii fundamentale ale statului sunt acuzate în ansamblul lor de activitãþi incorecte cred cã aceste consecinþe asupra cetãþenilor pot fi foarte grave. De aceea, în calitate de senator al României, solicit Biroului permanent al Senatului sã informeze pe ministrul justiþiei, pe ministrul de interne ºi pe procurorul general despre aceste acuze ºi, indiferent de poziþia pe care o va lua Biroul permanent, solicit acestor înalþi demnitari sã analizeze aceste acuze ºi sã dea replicã publicã pentru a spune care este adevãrul, iar în cazul în care se va constata cã aceste acuzaþii sunt nefondate, sã se aplice prevederile legale pentru cã, repet, încrederea cetãþeanului în instituþiile fundamentale ale statului trebuie pãstratã.
Este adevãrat cã presa a semnalat anumite cazuri, însã au fost cazuri punctuale, cu aspect concret. Niciodatã nu am auzit un ziar, un post de radio sau de televiziune, care sã atace instituþiile statului în ansamblul lor. De aceea, mi-am permis sã am aceastã intervenþie ºi vã rog, domnule preºedinte de ºedinþã, sã comunicaþi cele ce am solicitat.
Vã mulþumesc.
Domnul Ciumara a cerut ºi un cap de tabel.
Daþi-mi voie, domnule preºedinte, sã vã mulþumesc, în numele tuturor colegilor prezenþi ºi care, de foarte multe ori, au formulat întrebãri, interpelãri, s-au arãtat nemulþumiþi de activitatea Executivului ºi nu am primit nici un rãspuns.
Stimaþi colegi, acest punct înscris în ordinea de zi a fost epuizat...
Dreptul la replicã, vã rog.
Imediat vã ofer cuvântul.
Timpul alocat grupurilor parlamentare, partidelor ºi senatorilor independenþi a fost respectat, în parte, înregistrându-se o depãºire de numai 5 minute. Tocmai de aceea am adresa rugãmintea ca pe viitor ºedinþele sã înceapã la ora la care sunt programate, întrucât din programul legislativ s-au pierdut 30 de minute.
A solicitat dreptul la replicã domnul senator Viorel Cataramã, având în vedere declaraþia fãcutã, în Senat, de cãtre domnul senator ªerban Sãndulescu. Aveþi cuvântul, domnule senator!
## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Am cerut acest drept la replicã faþã de finalul discursului domnului senator Sãndulescu, în care a acuzat senatorii României cã se ocupã numai de activitãþi incorecte, neavând nici un fel de activitate, în conformitate cu prevederile legale. Dacã ar fi fost numai aceste acuzaþii nu aº fi cerut dreptul la replicã, deºi mã simt vizat ca senator ºi consider cã aceste acuzaþii nu sunt îndreptãþite. Însã de la aceastã tribunã tot domnul senator Sãndulescu a fãcut niºte acuzaþii grave asupra Ministerului de Interne ºi poliþiºtilor, asupra Parchetului ºi
Vã mulþumesc.
Dreptul la replicã, vã rog.
Nu existã, nu vã supãraþi, sunteþi parlamentar, cunoaºteþi cã nu existã drept la replicã la drept la replicã, cu atât mai mult cu cât domnul senator Viorel Cataramã v-a susþinut cu condiþia sã ºi probaþi ceea ce aþi afirmat, solicitând instituþiilor statului sã facã dovada afirmaþiilor fãcute de dumneavoastrã sau, dacã nu, sã ia mãsurile legale.
Stimaþi colegi, sã mergem mai departe.
În ordinea de zi avem înscrisã constituirea a 3 comisii de mediere. O primã comisie pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie. Grupul parlamentar P.D., o propunere, vã rog.
Domnul senator Aristotel Cãncescu.
Domnul Cãncescu. Da.
P.N.Þ.C.D., o propunere, vã rog.
Grupul P.N.Þ.C.D. propune pe domnul senator Zavici Nicolae.
Domnul senator Zavici.
Grupul P.N.L. Ñ o propunere.
Domnul senator Ungureanu Vasile.
U.D.M.R. Ñ o propunere, vã rog.
Senatorul Frunda Gyšrgy.
P.D.S.R. Ñ douã propuneri.
U.D.M.R. Ñ o propunere.
Domnul senator Pusk‡s Balint.
P.D.S.R. Ñ 2 propuneri.
Domnul senator Bãdulescu Doru ºi domnul senator Burtea Marcu.
Domnul senator Ion Predescu ºi domnul senator Opriº Octavian.
P.R.M. Ñ o propunere.
Domnul senator Preda Florea.
Domnul senator Preda Florea.
Dacã sunt observaþii în legãturã cu cel 7 propuneri fãcute? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Invit pe domnii senatori în salã.
Din salã
#106547Faceþi apelul nominal!
P.R.M. Ñ o propunere.
Domnul senator Preda Florea.
Dacã sunt observaþii în legãturã cu cele 7 propuneri? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisia a fost aprobatã, în unanimitate, cu 79 de voturi.
O a treia comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrutã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor produse ºi echipamente importate pentru înzestrarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale.
Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.
Da, facem apelul, vã rog. Domnilor senatori, vã invit în salã. Domnilor colegi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, comisia a fost aprobatã.
O a doua comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrutã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere.
Domnul senator Sabin Pop.
Grupul P.N.Þ.C.D. Ñ o propunere.
Domnul senator Petru Caraman.
Grupul parlamentar P.N.L.
Domnul senator Vicenþiu Gãvãnescu.
Domnul senator Cornel Gavaliugov.
P.N.Þ.C.D. Ñ o propunere.
Domnul senator Andreiu Oprea.
P.N.L. Ñ o propunere.
Domnul senator Titus Paºca.
U.D.M.R. Ñ o propunere.
Domnul senator Pusk‡s Balint.
P.D.S.R., rog douã propuneri.
Domnii senatori Marin Dan Stelian ºi ªtefan Viorel.
P.R.M. Ñ o propunere.
## **Domnul Florea Preda:**
Domnul senator Badea Dumitru.
De aceea, în numele Grupului P.N.Þ.C.D. recuzãm prezenþa Domniei sale în aceastã situaþie; repet, în rest, avem toatã consideraþia faþã de distincþia ºi prestaþia Domniei sale ca om de culturã, recuzãm prezenþa sa în fruntea acestei comisii.
Dacã sunt observaþii în legãturã cu cele 7 propuneri? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!
Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, comisia a fost aprobatã.
Vã mulþumesc.
Punctul 5 înscris în ordinea de zi este raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului.
Regret cã v-am oferit cuvântul, sigur cã nu ar fi fost democratic sã nu vi-l dau, dar repet, regret de la prezidiul Senatului ºi spun acest lucru, întrucât este total împotriva regulamentului ceea ce aþi fãcut. Dumneavoastrã recunoaºteþi cã existã o hotãrâre a Senatului de constituire a unei comisii de anchetã ºi dacã existã, sã le spun doar, divergenþe între Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. ºi fie domnul senator, fie Grupul parlamentar P.D., nu cred cã trebuie sã le soluþionaþi în plenul Senatului.
Nu existã nici un divergent.
Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?
Solicitaþi cuvântul pe o chestiune de procedurã, bãnuiesc, da?
Vã rog!
Da, chestiune de procedurã. Domnule preºedinte,
Înainte de a trece la urmãtorul punct al ordinii de zi aº dori sã vã rog sã-mi permiteþi a face o comunicare în numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D.
Înainte de a discuta acest raport?
În momentul în care existã o hotãrâre a Senatului, aceastã hotãrâre obligã pe toþi senatorii ºi întregul Senat. De aceea, restul chestiunilor nu sunt de discutat în Senat.
Vã rog, domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi!
Dacã solicitaþi cuvântul, domnul senator, sunt obligat sã vi-l ofer, dar v-aº ruga nu mai mult de 2 minute. Chiar credeam cã este legat de comisia de mediere ºi mã gândeam ce probleme deosebite ridicã fondul special, cã este poziþia Senatului...
Înainte de a trece la punctul urmãtor!
Vã rog!
Onorate domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Dupã cum ºtim, în urmã cu câtãva vreme s-a votat de cãtre plen constituirea unei Comisii de anchetã asupra activitãþii ministrului culturii, comisie condusã de domnul senator Corneliu Bucur.
În al doilea rând, între ministrul culturii, Ion Caramitru, ºi domnul senator Corneliu Bucur, existã un contencios privind compatibilitatea sau incompatibilitatea domnului senator de a deþine aceastã funcþie în Senat, ca ºi cea de director al muzeului ASTRA, contencios asupra cãruia Comisia juridicã a fost abilitatã de Biroul permanent sã se pronunþe în mai multe rânduri.
Faþã de aceastã situaþie, aparent paradoxalã ºi conexând cele douã afirmaþii, rezultã cã domnul senator Bucur, faþã de care noi avem toatã consideraþia ca persoanã ºi ca profesionist, este în acelaºi timp judecãtor ºi parte într-un caz care îl implicã în mod direct.
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,...
Vã rog, domnilor senatori, sã vã ocupaþi locurile! Domnul senator Fuior...
Mi-am retras declaraþia politicã de astãzi ca urmare a faptului cã eram informat despre cele comunicate astãzi de distinsul senator Achim, încã de câteva zile, ca urmare a faptului cã am primit o scrisoare expediatã de domnul ministru Caramitru domnului preºedinte Quintus, asupra cãreia urma sã mã pronunþ într-o audienþã pe care am s-o solicit dimineaþã, la prima orã, domnului preºedinte.
În legãturã, însã, cu cele spuse astãzi aº dori, ºi pentru Domniile voastre, ºi pentru presa prezentã în Senat, sã luaþi act de faptul cã în douã corespondenþe trimise Biroului permanent ºi în douã corespondenþe trimise domnului ministru Caramitru, eu m-am autosuspendat, în dorinþa de a evita aceastã aparent imoralã dublã ipostazã de preºedinte al comisiei de anchetã ºi director subordonat domnului ministru. La prima corespondenþã din 5 noiembrie anul trecut Domnia sa mi-a rãspuns cã nu acceptã autosuspendarea, fiind vorba de un gest care presupune acordul pãrþilor, lucru care m-a surprins în mod deosebit, iar la corespondenþa din acest an, din 14 februarie, nu am primit, dupã douã sãptãmâni, nici un rãspuns. Corespondenþa din acest an am trimis-o în contextul urmãtor: nu numai faptul cã, Contenciosul de pe lângã Parchetul din Alba-Iulia a suspendat Ordinul domnului ministru nr. 301/10 noiembrie 1999, ci ºi faptul cã Biroul permanent, luând în consideraþie douã documente, primul este avizul favorabil dat de Comisia juridicã a Senatului ºi al doilea este o Decizie nr. 42/1994 a Consiliului Legislativ, se pronunþã prin cele douã documente compatibilitatea cumulului, având în vedere faptul cã instituþia de culturã pe care o conduc nu este înscrisã, nu este prevãzutã în cele patru sisteme de putere, reprezentate ºi promulgate ca atare în Constituþia României. Problema cumulului de funcþii s-a prescris în mod desãvârºit ºi irevocabil, iar calitatea mea în dubla ipostazã poate fi prescrisã astãzi prin luarea de notã de cãtre domnul ministru a autosuspendãrii pe care i-am pus-o la dispoziþie de douã sãptãmâni.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Sã considerãm închis acest incident.
Vã rog sã revenim la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/1998.
Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, raportul comisiei de mediere a fost adoptat.
Al patrulea raport este raportul comisiei de medire pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 115/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã prin Ministerul Finanþelor, ºi Fondul Internaþional pentru Dezvoltare Agricolã privind Proiectul de Dezvoltare ruralã a Munþilor Apuseni, în valoare de 12,4 milioane D.S.T., semnat la Roma, la 10 mai 1999.
De asemenea, în comisia de mediere a fost acceptat punctul de vedere al Senatului. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi raportul comisiei, în ansamblu.
Cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, raportul comisiei a fost adoptat.
Al cincilea raport este raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apãrãrii naþionale în România.
Vã rog, sigur cã da.
Domnul senator Marin Stelian.
Invit din partea Senatului, la tribunã, pe unul din domnii senatori Sava Constantin, Valentin Gabrielescu, Costel Gheorghiu, Cornel Boiangiu, Szab— K‡roly, Fuior Victor, Badea Dumitru.
## **Domnul Dan Stelian Marin:**
Poate nu e cazul, domnule preºedinte.
Stimaþi colegi,
Vã rog sã observaþi cã exista în divergenþã un singur articol, cã la comisia de mediere a fost acceptat textul Senatului, motiv pentru care
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Un al doilea raport pe care-l avem în dezbatere este raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind restituirea sumelor cu titlu de penalizãri de 2 % pentru nerealizarea parametrilor garantaþi ºi de 5 % garanþie de bunã execuþie pentru blocul energetic nr. 1 la Centrala termoelectricã de 2 x 330 MW Pucheng Ð R.P.Chinezã.
De asemenea, comisia de mediere a acceptat textul Senatului. Vã rog sã luãm act prin vot de acest raport.
Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã Ñ bãnuiesc cã un coleg este nemulþumit cã a fost acceptat textul Senatului Ñ ºi nici o abþinere, raportul de mediere a fost adoptat.
Cel de-al treila raport este raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 103/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/1994 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, în valoare de 25 milioane dolari S.U.A., destinat finanþãrii proiectului ”Piaþa de GrosÒ, Bucureºti, semnat la Bucureºti, la 9 iunie 1994.
De asemenea, cele trei texte, patru, care au fost în divergenþã, sunt textele Senatului.
Vã propun sã luãm act, prin vot, de raportul comisiei de mediere.
Vã rog!
Potrivit regulamentului, comisiile de mediere se constituie din 7 membri, iar pentru desfãºurarea activtãþii fiecare comisie din cele douã Camere trebuie sã fie formatã din jumãtate plus unul din membrii comisiei. Or, aici, vedem cã au participat numai doi senatori, deci contrar regulamentului, ºi solicit tuturor ºefilor de grupuri parlamentare ca atunci când fac propuneri pentru comisiile de mediere, sã facã propuneri de senatori care participã într-adevãr la aceste comisii de mediere.
De foarte multe ori am fost pus în situaþia sã mã duc la Camera Deputaþilor sau sã vinã deputaþii aici ºi senatorii noºtri sã nu participe ºi în felul acesta sã amânãm comisia de mediere.
Deci, vã rog, propunerea dumneavoastrã concretã.
Vã rog sã constataþi cã, potrivit regulamentului, nu poþi sã formezi o comisie de mediere din numai doi senatori. Vã mulþumesc.
ªi acest raport ºi raportul urmãtor au acelaºi viciu de formã.
Pãrerea mea este cã e viciu de formã în cazul acesta pentru cã nu s-a întrunit comisia de mediere. Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci, stimaþi colegi,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
De ce au ajuns aici?
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Pãi, în mod normal, colegii care au fost prezenþi nu trebuiau sã facã raport.
Din salã
#119552Haideþi, domnule, cã se anunþã toþi senatorii!
Stimaþi colegi,
Nu are importanþã cã se anunþã sau nu se anunþã. În momentul în care nu a existat cvorum de lucru, sigur cã nu se putea decide. Nu vã supãraþi, ne gãsim într-o situaþie foarte clarã de încãlcare a procedurilor regulamentare. Deci, în rest, putem sã dorim orice.
Vã rog!
Domnul senator Fuior.
## Domnule preºedinte, domnilor senatori,
Vã daþi ºi dumneavoastrã seama ce greu ne-a fost nouã la doi senatori, faþã de 6 deputaþi, ºi am obþinut varianta Senatului. Vorbesc acum de punctul 9 de pe ordinea de zi.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Domnul senator,
Ar fi fost culmea sã nu fie nici un senator ºi, totuºi, colegii din Camerã sã voteze varianta Senatului.
Stimaþi colegi,
În legãturã cu cele douã rapoarte, le vom returna Biroului permanent pentru a lua mãsurile necesare în vederea convocãrii comisiilor de mediere pentru a prezenta Senatului ºi Camerei Deputaþilor un raport în conformitate cu Regulamentul celor douã Camere.
Potrivit votului dat, proiectul de lege de la poziþia 15 a fost trecut imediat dupã dezbaterea rapoartelor.
Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului superior particular de a susþine examenul de finalizare a studiilor la instituþii de învãþãmânt superior de stat acreditate.
Vã rog, iniþiatorul, sã prezentaþi expunerea de motive.
## **Domnul Adrian Miroiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale_ _**:**_
## Domnule preºedinte,
Acest proiect de lege a fost formulat de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale având în vedere prevederile Legii nr. 88/1993 care vizeazã acreditarea instituþiilor
de învãþãmânt superior. Pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt superior care nu primesc autorizarea de funcþionare a fost adoptatã Legea nr. 71/1995 iar apoi Legea nr. 64/1997 prin care s-au prelungit prevederile acestei legi. Aceste douã legi specificau modul în care absolvenþii învãþãmântului superior particular, proveniþi de la specializãri neautorizate sã funcþioneze provizoriu, puteau sã-ºi finalizeze studiile. Cele douã legi priveau promoþiile 1993Ð1994Ð1995 ºi apoi, prin Legea nr. 64, promoþiile 1996 ºi 1997.
Problema este cã în urma Legii nr. 88/1993, Consiliul Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã nu a reuºit sã treacã prin filtru toate instituþiile nou înfiinþate decât în 1995 ºi atunci a apãrut Hotãrârea de Guvern nr. 568.
Vã mulþumesc.
Vã rog, domnule senator Bogdan, susþineþi raportul?
Susþinem raportul, cu un amendament.
Amendamentul este în text la articolul... În loc de anul 1995 aþi trecut anul 1996.
Dacã la discuþii generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?
Domnul senator Oliviu Gherman, vã rog!
Vã rog sã opriþi muzica, domnule senator!
Domnule preºedinte, stimaþi colegi, Intervenþia mea vã va pãrea ciudatã.
Desigur, existã o tradiþie în România de a folosi termenul de ”ºcoli particulareÒ ºi aºa mai departe, ºi aºa mai departe. Mie mi se pare cã continuãm pe o linie care este împotriva specificului limbii române. Aici nu e vorba de universitãþi particulare, ci de universitãþi private. Cred cã undeva trebuie sã producem aceastã rupturã, deoarece a vorbi despre universitãþi particulare este ca ºi când ai vorbi despre universitãþi în care se merge într-un picior sau, eventual, se frecventeazã lãsând capul acasã. Dar, fiind vorba de caracterul privat al instituþiei cred cã trebuie ca odatã sã ajungem la normalitate. Aceasta era o sugestie mai ales pentru iniþiator, deoarece mã simt stânjenit asistând mereu la aceeaºi anomalie în zona care mãrturisesc cã mie mi-e cea mai dragã Ñ cea a învãþãmântului.
Dar prima lege este de multiºor adoptatã de Parlament.
Adrian Miroiu
#123741Da, eu sunt de acord cu ce a spus domnul senator Gherman; problema este cã aceastã lege nu face decât sã facã referire la celelalte ºi de aceea am pãstrat aceste terminologii.
Da, dar de acum încolo.
Vã mulþumim.
Pe viitor sigur cã vom schimba, dar sper cã nu de aceastã datã. Este un proiect de lege care a trecut prin Camera Deputaþilor.
Titlul legii.
Invit pe domnii senatori în salã. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Domnilor senatori, vã invit în salã! Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat.
Art. 1, cu amendamentul propus de comisie. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Iniþiatorul, sunteþi de acord?
Adrian Miroiu
#124580Da, suntem de acord.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 1, cu amendamentul comisiei.
Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, art. 1 a fost adoptat.
Art. 2.
Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, art. 2 a fost adoptat.
Art. 3.
Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, art. 3 a fost adoptat. Art. 4.
Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, art. 4 a fost adoptat. Art. 5.
Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, art. 5 a fost adoptat.
Alte observaþii la proiectul de lege? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Vã rog, domnule preºedinte, care era al doilea proiect, 16? Modificarea Legii nr. 199.
Domnilor senatori,
Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat. Iniþiatorul, aveþi cuvântul!
Adrian Miroiu
#126084Domnule preºedinte,
Aceastã lege este analoagã celei anterioare pentru cã ea vizeazã învãþãmântul preuniversitar, tot aºa, dreptul absolvenþilor de a susþine examenul de bacalaureat, de finalizare a studiilor, în general, la instituþiile similare de stat. Având în vedere faptul cã pânã în 1998, aºa cum
prevedea Legea nr. 199 nu s-a reuºit sã se finalizeze mecanismul de acreditare a instituþiilor private, sã spun, de învãþãmânt superior, proiectul de lege propune ca acesta sã se extindã ºi pentru absolvenþii anului 1999.
Mulþumesc.
Sunteþi de acord cu amendamentul propus de comisie?
Adrian Miroiu
#126743Da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Susþineþi raportul? Da, vã mulþumesc. Trecem la dezbateri generale. Nu sunt. Trecem la dezbaterea pe articole.
Titlul legii.
Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat.
Articol unic.
Observaþii la preambulul articolului unic? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, textul a fost adoptat.
Art. 1, în care se include ºi amendamentul comisiei. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Legea este ordinarã.
Cu 71 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, art. 1 a fost adoptat.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Legea în ansamblu.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.
Vã mulþumesc.
Urmãtorul punct înscris în ordinea de zi era proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 156/1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare R09803.02 ”Sprijin pentru reforma în domeniul protecþiei copiluluiÒ, semnat la Bucureºti, la 15 iulie 1999, între Guvernul României ºi Comisia Europeanã.
Din partea iniþiatorului sunt prezenþi?
Vã invit, vã rog, la tribunã.
Din partea comisiei noastre domnul Oprea Andreiu era prezent mai devreme. Domnul Constantin Dan Vasiliu, domnul Paºca, cine este prezent? Domnul Oprea?
Vã rog iniþiatorul, aveþi cuvântul! Pe scurt, vã rog. ## **Domnul Dragoº Negrescu Ñ** _subsecretar de stat în_
Este vorba despre..., de fapt, sunt douã puncte de pe ordinea de zi care vizeazã aceeaºi problemã. Este vorba de douã amendamente succesive aduse unui Memorandum de finanþare PHARE în legãturã cu susþinerea sistemului de protecþie a copilului.
Dupã cum cunoaºteþi, în cursul verii ºi toamnei trecute au apãrut niºte disfuncþionalitãþi de finanþare a instituþiilor de protecþie a copilului, în principal orfelinate, dar nu numai, ºi cãmine spital în care se aflã instituþionalizaþi copii cu handicap. Guvernul s-a adresat Comisiei Europene pentru a obþine asistenþã de urgenþã ºi forma gãsitã pentru mobilizarea acestei asistenþe a constat în modificarea unui memorandum de finanþare aflat în vigoare. Au avut loc douã modificãri succesive: una în 15 iulie, cealaltã în 15 octombrie 1999, ca rezultat al cãrora întreaga sumã iniþial destinatã protecþiei copilului a fost orientatã pentru necesitãþi mai stringente, în principal...
Da. Vã mulþumesc. Domnul preºedinte Paºca.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Comisia a fost sesizatã cu acest proiect de lege. Menþionez cã este avizat favorabil de Consiliul Legislativ ºi, ca urmare, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune pentru dezbatere ºi adoptare proiectul de lege.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da. Vã mulþumesc.
Dacã la dezbateri generale colegii senatori doresc sã ia cuvântul, îi rog sã se pronunþe asupra proiectului de lege, cât ºi asupra Ordonanþei de urgenþã nr. 156/1999. Nu sunt solicitãri.
Observaþii în legãturã cu titlul legii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Domnilor senatori,
Vã rog sã votaþi titlul legii! Îi invit pe domnii senatori în salã.
Titlul legii este adoptat cu 80 de voturi pentru, în unanimitate.
Revenim la ordonanþã. Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori prezenþi în salã.
Cu 71 de voturi electronice (unul este cel al domnului senator Badea, prin ridicare de mânã), titlul ordonanþei a fost adoptat.
Observaþii în legãturã cu articolul unic? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 76 de voturi pentru, articolul unic a fost adoptat.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Sã ne întoarcem la lege. Observaþii în legãturã cu articolul unic al legii. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articolul unic adoptat cu 78 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Dupã ordonanþa urmãtoare, pe care vom încerca sã o respingem, domnule senator.
Cu 87 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 156/1999 a fost aprobat.
Sã luãm în dezbatere cel de al doilea proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 196/1999.
Reprezentantul Guvernului v-a prezentat la precedentul proiect de lege expunerea de motive. Din partea Comisiei noastre, domnule senator Paºca, aveþi suplimentar...
Nu... nu avem nici noi de adãugat. Comisia vã propune tot aºa, fãrã amendamente, adoptarea proiectului de lege.
## **Domnul Doru-Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc.
Domnilor senatori,
Doriþi sã luaþi cuvântul? Nu. Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Titlul legii a fost adoptat cu 74 de voturi pentru ºi o abþinere.
Observaþii în legãturã cu ordonanþa de urgenþã? Observaþii în legãturã cu titlul Ordonanþei de urgenþã nr. 196/1999? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Cu 80 de voturi pentru ºi unul împotrivã, s-a adoptat. Observaþii în legãturã cu articolul unic al ordonanþei?
Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!
Cu 75 de voturi pentru ºi douã împotrivã, articolul unic a fost adoptat.
- Domnilor senatori,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 80 de voturi pentru ºi unul împotrivã, ordonanþa de urgenþã a fost adoptatã.
Rog respectuos _staff_ -ul tehnic sã elibereze o listã pentru a vedea cum s-a votat.
Sunt convins cã domnul senator Radu Vasile a votat împotriva propriei ordonanþe, tocmai de aceea solicit sã se elibereze o listã.
Ne întoarcem la lege. ªi de data asta aþi votat împotriva Guvernului Radu Vasile. Bravo, domnule senator!
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Adoptat cu 81 de voturi pentru ºi 3 împotrivã.
Pct. 13, Ordonanþa nr. 196 a fost aceasta.
Pct. 12, Ordonanþa nr. 196. Pãi, numai puþin! S-a dezbãtut de o jumãtate de orã acest proiect de lege ºi acum nu mai ºtim ce am votat?!
Vã propun sã luãm în dezbatere, dacã avem reprezentanþii Executivului, proiectul de lege de la poz. 13. Imediat! Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72. Ridicã probleme? Cã dacã da, îl lãsãm pentru altãdatã.
Când am vãzut cã vine dinspre Finanþe... Dinspre Finanþe te ia frigul. Îi consult pe colegii din Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, cã dacã ridicã probleme, nu avem decât 10 minute. Cel puþin sã luãm câteva proiecte de lege pe care sã le scoatem de pe ordinea de zi.
Nu. Vã rog sã nu-l deranjaþi.
Scuzaþi, domnule preºedinte! O urgenþã.
Întrebam dacã proiectul de lege de la poz. 13 ridicã probleme, pentru cã nu mai avem decât 10 minute.
Nu, nu ridicã probleme, domnule preºedinte.
Sunt 15 articole.
Doar probleme de vot. Eu vã propun, conform raportului, aprobarea, fãrã amendamente.
Domnul senator Marin Stelian.
Ceea ce am spus susþin ºi acum. Vã propun pentru dezbatere ºi adoptare, fãrã amendamente, acest proiect de lege, cu specificarea cã este lege ordinarã.
## **Domnul Doru-Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc.
Sunt colegi care doresc sã se înscrie la dezbateri generale? Nu sunt.
Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 69 de voturi pentru, unul împotrivã, 3 abþineri, titlul legii a fost adoptat.
Vã rog frumos sã nu mai vorbiþi la telefon în salã! Revenim la ordonanþã. Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
De data asta, domnule senator Radu Vasile, ordonanþa dumneavoastrã are probleme. Numai 58 de voturi pentru. Haideþi sã mai încercãm o datã!
Domnilor senatori,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Adoptat cu 85 de voturi pentru ºi unul împotrivã. Art. 2.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Din salã
#136183Nu este!
Vorbesc de art. 2 din ordonanþã. Mereu am votat-o, domnule preºedinte!
## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu** _(din salã):_
Nu votãm pe articole?!
## Nu este? Bun.
Vã rog, în calitate de iniþiator, doamna secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.
## **Doamna Iosefina Moroºan** _Ð secretar de stat la_
## _Ministerul Finanþelor:_
Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, Vã supunem spre ratificare Acordul-cadru de împrumut dintre România ºi Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei, semnat la Paris, la 29 iulie 1999, pentru finanþarea proiectului de extindere a Centrului de recuperare ºi reabilitare neuropsihicã, Gura OcniþeiOchiuri.
Acest proiect de investiþie va avea ca efecte benefice în domeniul social urmãtoarele:
Ð va asigura condiþii optime de asistenþã medicalã ºi socialã pentru handicapaþii neuropsihici;
Ð va asigura spitalizarea ºi tratamentul atât a persoanelor internate, cât ºi a celor tratate ambulatoriu, care nu pot fi internaþi din lipsã de spaþiu, ºi va permite transferul a circa 80 de tineri cu vârste de peste 18 ani de la spitalul de neuropsihiatrie infantilã, Tuicani-Moreni, care nu mai pot fi spitalizaþi în aceastã instituþie.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Vã mulþumesc. Domnul senator?
## **Domnul Doru-Ioan Tãrãcilã:**
Cu 78 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri...
Sigur cã puteþi sã modificaþi textul.
Sunt fãrã modificãri, domnule preºedinte.
## Stimaþi colegi,
De 10 ani facem acelaºi lucru. Sigur cã dacã vreþi sã modificãm un articol din ordonanþã, îl vom modifica, iar textul respectiv se va regãsi în proiectul de lege în acel articol unic.
Deci art. 2 a fost adoptat de Senat cu 78 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri. Observaþii la art. 3? Vã rog sã nu votaþi.
Domnule senator Dumitraºcu, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
Dacã îmi îngãduiþi la art. 3, 4, 5. Sunt legate. Cunosc Ñ ºi nu de vizavi Ñ din interior situaþia primãriilor pe raza cãrora, din nefericire, se aflã niºte instituþii pentru nefericiþi. Îmi permit sã spun la art. 3, 4, 5 cã se face un fel de inginerie financiarã în defavoarea respectivei primãrii. Cu alte cuvinte, primãria va trebui sã acopere împrumutul acela de un milion ºi nu ºtiu câte sute de mii de dolari. Primãria va primi ceva sume dar pe care, probabil, va trebui sã le dea înapoi de la Secretariatul de Stat pentru Handicapaþi. Aºadar, eu plâng în acest moment, dar cu un ochi mã bucur, râd. Râd ºi mã bucur pentru oamenii aceia, handicapaþi, care vor avea o soartã mai bunã, atâta cât pot avea...
De acord. Dar ce propuneþi la acest articol?
Problema este dacã primãria respectivã va avea posibilitatea sã ramburseze acest împrumut de ordinul a un milion ºi ceva ºi dacã, în acelaºi timp, condiþiile de aruncare de cãtre Guvernul României... pentru cã, atenþiune!, Guvernul domnului Radu Vasile nu-ºi ia aproape nici o rãspundere aici, ci totul aruncã pe seama bietei primãrii. Eu sunt pentru apãrarea acestei primãrii. Aºadar, cer o lãmurire mai serioasã din partea Ministerului Finanþelor ºi a comisiei noastre în ce condiþii s-a acceptat aceastã triadã, acest trident de articole 3, 4, 5?
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Doamna secretar de stat,
Vã rog sã oferiþi rãspuns domnului senator. Ceva cu triada...
Aveþi cuvântul!
## **Doamna Iosefina Moroºan:**
## Domnule senator,
Consider cã Guvernul României în momentul în care a semnat acest acord, bazat pe aceste surse, respectiv, contribuþia româneascã de 1.000.670 dolari, pe contribuþia consiliului judeþean ºi a bugetului de stat. Urmeazã numai sã respectãm Ñ în bugetele de anul acesta ºi anii viitori Ñ acest acord de împrumut. Nu am alt rãspuns pe care sã vi-l dau. Normal este sã-l respectãm.
## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**
**:**
Sumele vor fi de 4 milioane dolari!
## **Doamna Iosefina Moroºan:**
În momentul în care s-a încheiat acest acord probabil cã s-a fãcut o fundamentare serioasã ºi sunt resurse.
## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**
**:**
Domnul senator trebuie sã ºtie cã Fondul Naþional de solidaritate socialã va afecta banii consiliului local respectiv, conform Ordonanþei nr. 102/1999 ºi aceasta este trecutã ºi în nota de fundamentare.
Aveþi dreptate sã fiþi îngrijorat, dar acum aveþi dreptate sã fiþi optimist pentru cã consiliul local va primi aceste alocaþii ºi de la Fondul...
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc, domnule senator.
Mai sunt alte observaþii la art. 3? Nu. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Vã rog sã votaþi, domnilor senatori, ºi sã nu fiþi supãraþi pe Guvernul Radu Vasile care a realizat acest acord de împrumut foarte bun pentru Gura Ocniþei.
Adoptat cu 84 de voturi pentru ºi 5 împotrivã.
Observaþii la art. 4? Bãnuiesc cã sunt aceleaºi, dar aþi
dat rãspunsul. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Adoptat cu 85 de voturi pentru, unul împotrivã ºi
- 3 abþineri.
- Observaþii la art. 5? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi
- prin vot.
- Adoptat cu 71 de voturi pentru, unul împotrivã,
- 5 abþineri.
- Observaþii la art. 6? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi
- prin vot.
- Adoptat cu 79 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Observaþii la art. 7? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi
- prin vot.
- Adoptat cu 82 de voturi pentru ºi 4 abþineri.
-
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
- 3 abþineri.
-
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 28 februarie Ñ 4 martie a.c.
Bun.
Mai sunt alte observaþii la art. 3?
Dacã-mi permiteþi...
Vã rog, dar mai avem douã minute.
Domnilor senatori, vã invit în salã. Vã rog sã trecem la ultimul punct înscris pe ordinea de zi: întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea Executivului.
Grupul parlamentar P.D.S.R. are 8 minute. Sunt înscriºi la întrebãri ºi interpelãri domnii senatori Gaita Doru, Bãdulescu Laurian Doru.
Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Ñ 4 minute, domnii senatori Moisin Ioan ºi Nistor Bãdiceanu.
Grupul parlamentar al P.N.L. Ñ domnii senatori Tiberiu Vladislav ºi Paul Pãcuraru. Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ domnul senator Preda Florea.
Grupul parlamentar P.U.N.R. Ñ domnii senatori Ioan Ardelean ºi Victor Fuior.
- Stimaþi colegi,
Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Doru Gaita, Grupul parlamentar P.D.S.R.
- Aveþi cuvântul!
Interpelare adresatã Ministerului Finanþelor.
Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã, Doru Ioan Tãrãcilã.
În prezenta interpelare mã adresez domnului ministru al finanþelor, Decebal-Traian Remeº.
Societatea Comercialã SIDERURGICA Ñ S.A. Hunedoara este principalul producãtor de produse lungi din România, cu o cotã de piaþã internã de 22% ºi 53% din exportul de produse lungi ale þãrii. Deþine o piaþã solvabilã de peste 6.000.000 t/an, în prezent producând doar 350.000 t/an. Pentru menþinerea echilibrului social în municipiul Hunedoara este absolut necesarã o producþie anualã de 650Ð700.000 t/an. Singura soluþie viabilã la ora actualã este finalizarea investiþiei cuptor electric nr. 3 de la oþelãria electricã nr. 2, care o datã finalizatã pune în valoare un modul de performanþe mondiale tip minimal.
Au fost aprobate circa 30 miliarde lei din fondurile speciale aflate la dispoziþia Guvernului pentru Societatea Comercialã SIDERURGICA Ñ S.A. Hunedoara de cãtre Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi chiar de cãtre Ministerul Finanþelor, dar nu au fost transferate pânã în prezent în conturile întreprinderii.
Având în vedere cã pânã în prezent lucrãrile de construcþii-montaj sunt executate în proporþie de 85% ºi cã utilajele necesare sunt aprovizionate, nealocarea invocatã blocheazã întreaga investiþie de peste 10 milioane de dolari. Vã solicit, domnule ministru, ca alimentarea conturilor disponibile ale Societãþii Comerciale SIDERURGICA Ñ S.A. Hunedoara cu suma de fapt alocatã sã fie efectuatã pânã cel târziu în 10 martie a.c. În acest caz investiþia va fi pusã în funcþiune în trimestrul III, astfel ca producþia fizicã a societãþii sã atingã cotele menþionate, în condiþii de performanþã economicã. Solicit rãspuns ºi în scris.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.D.S.R., domnul senator Doru Laurian Bãdulescu. Aveþi cuvântul!
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.
În legãturã cu grava crizã a sistemului energetic al României, chiar dacã ne aflãm la sfârºitul iernii, trebuie sã subliniez faptul cã multe oraºe ºi municipii au fost aruncate în frig, peste 25% din apartamentele locuite au fost debranºate de la termoficare, costurile sunt duble faþã de alte perioade, aspecte ce dovedesc încã o datã incapacitatea evidentã a Guvernului, a Ministerului
Industriei ºi Comerþului, în special, de a gestiona acest sistem naþional strategic de importanþã capitalã pentru economia þãrii.
În numele a milioane de români, care îndurã fãrã vina lor frigul ºi lipsa apei calde în propriile lor locuinþe, la locurile de muncã Ñ în ºcoli, în spitale Ñ am cerut ca ministrul Radu Berceanu sã prezinte situaþia aprovizionãrii cu combustibil pentru perioada imediatã, precum ºi mãsurile pe care le-a întreprins pentru stoparea acestei crize fãrã precedent, care nu are altã cauzã decât lipsa de preocupare a guvernanþilor pentru rezolvarea problemelor populaþiei ºi care provoacã pagube uriaºe, incalculabilã durere ºi grave deservicii României.
Totodatã, am cerut domnului Radu Berceanu sã informeze Senatul cine se face vinovat de neasigurarea stocurilor în perioada optimã, în sezonul cald, când a existat un disponibil de pãcurã de peste 500.000 t la S.N.P., care nu a fost preluatã de CONEL, forþându-se, în schimb, pe toate canalele, achiziþionarea de pãcurã din import în sezonul rece, cu un preþ mai mare cu peste 25 milioane dolari pentru cantitatea menþionatã mai sus.
Întrucât ministrul industriei ºi comerþului nu a catadicsit pânã la aceastã datã sã dea nici un rãspuns ºi, totodatã, nu a rãspuns nici la invitaþia Comisiei economice a Senatului, care a discutat problemele sistemului energetic, vã solicit dumneavoastrã domnule prim-ministru Mugur Isãrescu sã ne rãspundeþi la problemele ridicate mai sus, mai ales cã fãrã o bazã energeticã solidã ritmurile de creºtere ale P.I.B. de 1,3% în acest an ºi 6,5% începând cu 2001 Ñ pe care le-aþi lansat în strategia economicã pe termen mediu Ñ par de-a dreptul utopice.
Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,
Din partea Grupului parlamentar P.N.L., cum am anunþat, sunt înscriºi 2 colegi.
Îl invit la tribunã la domnul senator Tiberiu Vladislav, cu interpelare adresatã primului-ministru.
Stimaþi colegi, domnule prim-ministru, doamnelor ºi domnilor,
Doresc sã vã semnalez o situaþie deosebit de gravã în care se aflã producþia româneascã de mobilã pentru export. Am primit semnale disperate din partea unor firme de renume, producãtoare de mobilã, cât ºi din partea Asociaþiei producãtorilor de mobilã din România, care doresc sistarea exportului de buºteni pentru a evita astfel o cãdere totalã ºi ireversibilã a industriei mobilei.
În mare, lucrurile stau în felul urmãtor:
În prezent, materia primã de bazã Ñ cheresteaua din stejar Ñ se vinde la preþuri cuprinse între 2,5Ð3 milioane lei m[3] , în timp ce buºtenii se exportã prin portul Constanþa ºi nu numai, în þãri ca Italia, Austria, Turcia, Ungaria etc. la preþuri cuprinse între 600.000Ð800.000 lei m[3] .
Aceastã situaþie paradoxalã se continuã ºi prin faptul cã buºtenii exportaþi în special în Ungaria ºi Austria sunt prelucraþi primar, iar apoi, întorcându-se în þarã sub formã de PAL, PFL, placaj, cherestea, furnir etc. intrã în procesul de producþie al mobilei care este apoi exportatã.
În aceastã situaþie, toate cheltuielile care apar pe parcurs Ñ transport, prelucrare, manoperã Ñ sunt suportate indirect de producãtorul român de mobilã. În aceste condiþii, existã pericolul iminent ca în maximum 6 luni de zile fabricile de mobilã sã-ºi închidã porþile.
Cred ºi ºtiu cã Executivul a mai primit astfel de semnale, dar din moment ce nici un reprezentant nu a încercat nici mãcar sã dea vreun rãspuns sau sã ia o mãsurã, mã simt nevoit sã intervin în Senat pentru a primi cel puþin un rãspuns, dacã nu o rezolvare totalã a problemei.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc, domnule senator.
Îl invit la tribunã pe domnul senator Paul Pãcuraru, interpelare adresatã Ministerului Industriei ºi Comerþului. Aveþi cuvântul, domnule senator!
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Interpelarea mea vine, dacã vreþi, într-o agendã încãrcatã, în sensul cã în 15 martie România va depune Strategia de dezvoltare economicã pe termen mediu ºi aceasta reclamã Ñ aºa cum se ºtie Ñ un suport politic din partea tuturor partidelor parlamentare Ñ a Puterii ºi Opoziþiei Ñ deci vizeazã o problemã de perspectivã îndelungatã. În acest context, sigur cã elaborarea strategiei de dezvoltare are ca piesã de temelie, ca fundament, strategiile sectoriale pe ramuri de activitate.
Întrebarea ºi interpelarea pe care o adresez Ministerului Industriei este dacã în momentul de faþã poate sã prezinte, sã punem la dispoziþia comisiilor de specialitate din Senat strategiile sectoriale pe care le are în momentul de faþã, dacã aceste strategii sectoriale au fost luate în consideraþie de cãtre colectivul care lucreazã la elaborarea strategiei de dezvoltare pe termen mediu...
Subliniez cã aceastã problemã este o **problemã de interes major** , ea depãºeºte, dacã vreþi, cadrul unui grup parlamentar sau al unui partid, vizeazã ramuri întregi de activitate din România, ºtiut fiind cã, din 1990 încoace, aceastã problemã a fost deseori discutatã, dar niciodatã nu a existat un rãspuns foarte cert în aceastã problemã.
Este important, ºi reprezentantul Ministerului Industriei ºi Comerþului va putea sã ne rãspundã cum se pot face prognoze pe termen mediu, în condiþiile în care una sau alta din ramurile economice, cã este extractivã, cã este industrie siderurgicã, cã este industrie constructoare de maºini ºi aºa mai departe, nu poate sã aibã un nivel de prognozã ºi de dezvoltare a activitãþii.
Deci, aºtept un rãspuns din partea Ministerului Industriei ºi Comerþului ºi, în mãsura în care Ministerul Industriei ºi Comerþului ne poate asigura cã existã aceste strategii sectoriale, solicitarea noastrã este de a pune ºi la dispoziþia Comisiei economice mãcar un rezumat al strategiilor pe sectoarele pe care le are. Mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat, domnul senator Ioan Moisin, cu o interpelare adresatã Ministerului Industriei ºi Comerþului.
Aveþi cuvântul, domnule senator!
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Obiectul interpelãrii se referã la câteva precizãri privind liniile directoare avute în vedere de Ministerul Industriei ºi Comerþului pentru reorganizarea Societãþii Naþionale de Gaze Naturale Ñ ROMGAZ Mediaº.
Domnule ministru,
Ordonanþa Guvernului României nr. 60 din 31 ianuarie 2000 privind reglementarea activitãþii din sectorul gazelor naturale defineºte la art. 3 alin. b) Societatea Naþionalã de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. drept ”societate comercialã de interes strategic care, împreunã cu filialele sale, desfãºoarã activitãþi specifice de explorare, producþie, înmagazinare, transport, dispecerizare, distribuþie, import, export ºi tranzit internaþional de gaze naturale, precum ºi servicii de utilitate publicã. Societatea Naþionalã de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. este operatorul tehnic ºi comercial al sistemului naþional de transport de gaze naturale.Ò
La art. 12 b) menþioneazã cã transportatorul de gaze naturale are dreptul, citez: ”sã desfãºoare activitãþi comerciale legate de vânzarea-cumpãrarea de gaze naturale de pe piaþa internã ºi externã, în vederea îndeplinirii obligaþiilor de livrare, asigurãrii echilibrului fizic al sistemului, precum ºi pentru acoperirea consumatorilor proprii.Ò Am încheiat citatul.
Þinând seama de prevederile Ordonanþei menþionate, Societatea Naþionalã de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. Mediaº s-ar fi putut restructura în conformitate cu planul elaborat de firma de consultanþã ARTHUR ANDERSEN în schimbul sumei de 1,5 milioane dolari S.U.A., soluþie care, de fapt, a fost ºi depusã la Ministerul Industriei ºi Comerþului încã din luna martie 1998, de cãtre conducerea de atunci a ROMGAZ Mediaº.
Deoarece în prezent, în mediile specialiºtilor se vorbeºte despre o iminentã restructurare a ROMGAZ Mediaº, vehiculându-se o serie de variante de reorganizare, care ar goli de conþinut prevederile Ordonanþei nr. 60 din 31 ianuarie 2000, vã rog, domnule ministru, sã precizaþi urmãtoarele:
a) Este adevãrat cã se preconizeazã înfiinþarea unui operator comercial Ñ OCOGAZ Ñ cu sediul în Bucureºti, care va elimina posibilitatea Societãþii Naþionale de Gaze Naturale ROMGAZ Mediaº de a efectua operaþii comerciale ºi care, în mod normal, nu se regãseºte în nici o structurã holding, aºa cum ar fi fireascã organizarea acestei societãþi de interes strategic ºi naþional?
Vã mulþumesc, domnule senator.
Îl invit la tribunã pe domnul senator Nistor Bãdiceanu, acelaºi grup parlamentar.
Vã rog, aveþi cuvântul!
Interpelarea este adresatã Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.
Domnule preºedinte, domnilor colegi,
Interpelarea mea se adreseazã, aºa cum a spus ºi domnul preºedinte, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.
Domnule ministru,
Nu cunosc situaþia din alte judeþe ale þãrii, dar în judeþul Bihor pãdurile au încãput pe mâna a numeroase persoane îndoielnice.
Pãdurea este decimatã continuu, fiind preferatã pãdurea care urmeazã sã fie restituitã celor îndreptãþiþi, conform Legii nr. 1 din 2000.
Sâmbãtã, 19 februarie a.c., am participat la o adunare a cetãþenilor din satul Cãrãndeni, comuna Lãzãreni, cetãþeni care au hotãrât sã-ºi apere pãdurea cu orice preþ.
În zilele premergãtoare datei de mai sus, s-a constatat cã pãºunea comunalã este degradatã de tractoare ºi cãruþe încãrcate cu lemne. Curioºi sã afle de unde provin lemnele, nu micã le-a fost mirarea sã audã cã acestea provin din pãdurea comunalã, pe care Ocolul silvic Tinca, chipurile, avea în plan sã o taie în aceastã iarnã. Deplasându-se în pãdure, cetãþenii au constatat cã nici unul din cele 32 de cioturi rãmase în urma doborârii copacilor nu era marcat, pãdurarul susþinând cã ele urmeazã sã fie marcate ulterior, când se va termina tãierea întregului parchet. Cum însã printre localnici era ºi un fost pãdurar, acesta le-a spus consãtenilor cã pãdurarul actual este complice la aceastã fãrãdelege, pusã la cale de niºte italieni ºi un ins care susþinea cã este consilier judeþean.
Anunþatã de cele întâmplate, doamna primar Valentina Codrean s-a deplasat la faþa locului, unde a fost ameninþatã de cetãþeanul care se pretindea consilier judeþean ºi care, ameþit de sondajele de opinie, cãuta sã o sperie cu apropiata victorie în alegeri a P.D.S.R.
Menþionez cã în comuna Lãzãreni puterea localã este deþinutã de P.N.Þ.C.D. Primarul, viceprimarul ºi majoritatea consilierilor sunt membri al partidului nostru.
Pe acest fond, mã întreb ce se întâmplã în comunele în care puterea localã este la cheremul Opoziþiei, care a lãsat nu o datã sã se înþeleagã faptul cã, în caz cã va veni la putere, va împiedica punerea în aplicare a legilor de restituire a proprietãþii. S-ar pãrea cã, acolo, jaful se face cu largul concurs al primarilor proveniþi din acest palier politic.
Invit la tribunã pe reprezentanþii Grupului parlamentar al Partidului România Mare.
Mai întâi, domnul senator Preda Florea.
Domnule preºedinte, domnilor senatori,
Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Industriei ºi Comerþului, respectiv domnului ministru Radu Berceanu. Domnule ministru,
Tot mai mulþi cetãþeni ai judeþului Vaslui ne sesizeazã cã, în cazul schimbãrii titularilor de contracte cu CONEL, fie prin decese, cãsãtorii etc., acesta le solicitã suma de 180.000 de lei pentru înlocuirea în calculator a numelor titularilor de contracte.
Deoarece o parte din aceºtia au mijloace bãneºti extrem de mici sau deloc, ei se aflã aproape în imposibilitatea de a plãti aceastã sumã. Aceastã situaþie impune o verificare atentã a considerentelor pentru care s-a introdus o astfel de taxã, în vederea anulãrii ei.
Vã mulþumesc ºi avem rugãmintea ca rãspunsul sã soseascã în cele 7 zile.
Vã mulþumesc.
Îl invit la tribunã pe domnul senator Dumitru Badea, de asemenea din Grupul parlamentar al Partidului România Mare.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Revin la interpelarea pe care am adresat-o acum douã sãptãmâni preºedinþilor Consiliului Naþional al Audiovizualului, respectiv celui al postului naþional al Televiziunii Române, prin care solicitam respectarea timpilor de antenã stabiliþi, conform Constituþiei, pentru principalele formaþiuni politice.
Am primit un tabel Ñ nu ºtiu dacã în virtutea acelei interpelãri Ñ privind timpii de antenã monitorizaþi pe 3 luni, de la începutul lunii septembrie pânã la sfârºitul lunii noiembrie 1999, în cadrul emisiunilor de ºtiri, care confirmã faptul cã Partidul România Mare este tratat discriminatoriu, apãrând în aceste 3 luni de douã ori la buletinele de ºtiri, reprezentând 0,4% din aceste emisiuni, în timp ce Alianþa pentru România, care nu este un partid parlamentar, apare de 7 ori, Uniunea Forþelor de Dreapta de 7 ori; celelalte, nu mai vorbesc, în numãr de 54, 55 de ori ºi aºa mai departe.
Amintesc cã ºi în aceste zile s-a exagerat cu acest post de televiziune, chiar în mod repetat prezentând intervenþia domnului Preºedinte Constantinescu la aceastã conferinþã a medicilor ºi farmaciºtilor þãrãniºti. Am aflat ºi de ce. Pentru cã domnul preºedinte-director Hadjiculea este plecat în strãinãtate ºi postul de televiziune este condus, în lipsa sa, de o doamnã director economic, dupã câte am înþeles, sora doamnei Zoe Petre.
Amintesc cã solicitam ca o datã cu rãspunsul sã fie rezolvatã legal ºi aceastã situaþie de neadmis, privind implicarea politicã a postului Televiziunii Române.
Mai amintesc, de asemenea, cã menþinerea pe aceastã poziþie va avea grave urmãri în judeþul Neamþ, fiind deja câteva mii de persoane care nu îºi vor mai plãti abonamentul TVR începând cu trimestrul II 2000. Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Îl invit la tribunã pe domnul senator Ioan Ardelean, din partea P.U.N.R.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.
Cu mai bine de doi ani în urmã, în 1997, în cadrul Guvernului României a fost instituit Departamentul pentru românii de pretutindeni. Acest departament, de-a lungul activitãþii sale, a avut o misiune precisã Ñ aceea de consolidare ºi dezvoltare a relaþiilor cu românii din afara graniþelor ºi comunitãþile româneºti din diaspora.
Cu regret, aflãm cã în viitorul apropiat veþi realiza o importantã restructurare a unor departamente guvernamentale, restructurare care va duce la dispariþia departamentului menþionat.
Noi apreciem cã dizolvarea acestui departament va avea un efect imprevizibil asupra relaþiilor cu românii din diaspora, care încet, încet, în loc sã se apropie de þara de origine, se vor îndepãrta iremediabil.
Aceastã comasare a unui departament de realã importanþã pentru orice minister din þarã rupe o legãturã organizatã ºi eficientã stabilitã, dar încã firavã, cu cei din afara graniþelor þãrii.
De aceea, vã sugerãm ideea de a nu renunþa la acest departament, ci, eventual, sã-l transferaþi la Ministerul Afacerilor Externe.
Facem precizarea cã în ultimele zile am primit numeroase apeluri de la comunitãþile româneºti, care ne solicitã menþinerea acestui departament (S.U.A., Grecia, Moldova, Franþa, Þinutul Herþei, Nordul Bucovinei ºi fosta Basarabie, Ungaria, Iugoslavia º.a.). Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Îl invit la tribunã pe domnul senator Victor Fuior, de asemenea, P.U.N.R.
Interpelarea mea este adresatã ºefului Statului Major General, general Mircea Chelaru.
Obiectul interpelãrii constã în dorinþa de a cunoaºte problemele cu care vã confruntaþi, din punct de vedere legislativ, în planificarea apãrãrii ºi organizarea Armatei Române ºi de a veni în sprijinul dumneavoastrã ºi a vã susþine în acest domeniu.
Motivaþia interpelãrii constã în urmãtoarele:
1. În majoritatea cazurilor, când se ridicã problema performanþei Armatei Române, se invocã voinþa politicã de finanþare a armatei. 2. Strategia de securitate naþionalã a României, **Carta Albã** a Guvernului Ñ ”Armata României Ñ 2010Ò, Strategia militarã a României, bazatã pe cele 4 concepte strategice Ñ capacitatea de ripostã, modernizare, parteneriat ºi integrare Ñ modificã substanþial structura armatei, iar consecinþele vor fi complexe.
3. Modificãrile care vor avea loc se referã atât la efectivele umane, cât ºi la tehnica de luptã, ceea ce, justificat, creeazã mari frãmântãri în rândul cadrelor militare de care dispunem în prezent, dacã nu sunt informate în mod prompt ºi corect.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1676314. Care sunt condiþiile materiale ºi morale pe care societatea româneascã trebuie sã le realizeze, pentru ca personalul militar trecut în rezervã sã poatã îmbrãþiºa, la mijlocul vieþii, cea de-a doua carierã?
· other
1 discurs
<chair narration>
#1678415. Cum trebuie rezolvate nemulþumirile privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului militar, datorate neconcordanþei prevederilor legislaþiei în vigoare Ñ respectiv Legea nr. 138/1999, Legea salarizãrii ºi alte drepturi ale personalului militar, aplicatã doar din 1 decembrie 1999, când trebuia aplicatã din 1 august 1999 Ñ ºi Legea impozitului pe venitul global?
Aceastã temã trebuie dezbãtutã ºi mediatizatã, deoarece, în imaginea societãþii civile, personalul militar a beneficiat de mãriri salariale în procent de 80% Ñ fapt care nu este real.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1684006. Care este situaþia elaborãrii proiectului de Lege privind Statutul soldaþilor, gradaþilor, elevilor ºi studenþilor militari, proiect de lege retras din dezbaterea Senatului de cãtre ministrul apãrãrii naþionale, Victor Babiuc, în iunie 1998, retragere motivatã de faptul cã proiectul avea prevederi aflate în discordanþã cu schimbãrile datorate derulãrii reformei din învãþãmântul militar, precum ºi cu concepþia privind managementul resurselor umane din Armata României?
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1688767. Pentru a nu se produce fenomene ºi procese generatoare de disfuncþii, se preconiza, din 1998, elaborarea unei Legi pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1690838. În condiþiile actuale se impune o reconsiderare a criteriilor privind managementul militar în ºcolile de aplicaþie a armelor de la Sibiu, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung Muscel, Chitila, Fãgãraº, Piteºti ºi evaluarea acestor instituþii militare de învãþãmânt pentru formare, perfecþionare ºi specializare în categoria postuniversitarã.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1694179. Nemulþumirea creatã prin eliminarea din structura Statului Major General a Direcþiei informaþii militare, nemulþumire justificatã de faptul cã toate statele majore ale þãrilor NATO au în componenþã Direcþia informaþii militare, cunoscutã sub indicativul J2, iar prin eliminarea acestei direcþii din cele opt se pune întrebarea dacã avem aceeaºi compatibilitate cu structurile militare NATO în cadrul sistemului G4 I2.
· other
9 discursuri
Vã mulþumesc, domnule senator.
Deci, toþi colegii înscriºi la întrebãri ºi interpelãri le-au prezentat în Senat.
Înainte de a oferi cuvântul domnului secretar de stat Vlad Anton, care doreºte sã meargã la Camera Deputaþilor, întrucât ºi colegii noºtri deputaþi au, în acest moment, acelaºi program, rog sã se ia notã de faptul cã domnul secretar de stat ªerban Antonescu, secretar de stat la Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, a prezentat rãspuns scris la interpelarea formulatã de domnul senator Alexandru Ioan Morþun.
Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!
**Domnul Anton Vlad Ñ** _secretar de stat la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**
## Domnule preºedinte, domnilor senatori,
La interpelarea domnului senator Nistor Bãdiceanu, din pãcate, trebuie sã rãspundem cã dânsul are dreptate în privinþa tãierilor în pãdurile comunale, dar aceste tãieri, domnule senator, în pãdurile comunale, nu sunt nici de azi, ºi nici de ieri. Un control complex efectuat de cãtre ministerul nostru în ultimii doi ani a scos la ivealã tãieri masive în aceste pãºuni împãdurite. Aceste tãieri masive în pãºunile împãdurite sunt de ordinul zecilor ºi chiar sutelor de mii de metri cubi.
Astfel, în judeþul Bihor, judeþul dumneavoastrã, în comuna Lazuri de Beiuº, volumul tãiat ilegal, gãsit de cãtre inspectorii ministerului, a fost de peste 4.000 m[3] , la Rieni, peste 17.000 m[3] , la Pietroasa, peste 14.000 m[3] , iar în judeþul Cluj, în comuna Mãgura de Rãcãtãu ºi la Gilãu, circa 100.000 m[3] din pãºuni împãdurite.
Regimul acestor pãºuni împãdurite este unul aparte. Prin Legea nr. 26/1996, denumitã ºi ”Codul silvicÒ, pãºunile împãdurite nu sunt incluse în fondul forestier naþional, dar ele urmeazã totuºi o anumitã reglementare în tãierea lor, în gospodãrire. Prin Ordinul ministrului nr. 264/1999, în aceste suprafeþe se aplicã norme tehnice silvice în vigoare.
De asemenea, fostele pãduri comunale, aflate în gospodãrirea fostului Minister al Silviculturii, nu sunt decât foste pãduri þãrãneºti, urmând a fi retrocedate.
Noua structurã înfiinþatã, conform legii, Direcþia de regim silvic, cu inspectoratele silvice teritoriale, este în curs de formare, sunt deja angajaþi peste 100 de inspectori în fiecare judeþ, iar procesul continuã.
Sigur cã aceastã structurã nu va putea, în totalitate, sã opreascã tãierile ilegale, dar vreau sã vã spun, domnule senator, cã ministerul nostru, faþã de gravele abuzuri ºi nereguli constatate, a înaintat prefecturilor documentele respective care au rezultat în urma controalelor ºi, de asemenea, a fãcut plângeri la organele abilitate ale statului pentru a demara cercetãrile ºi pentru a recupera pagubele.
S-au mai fãcut astfel de controale ºi în alte judeþe, nu numai în cele douã menþionate Ñ în Suceava, în Sibiu ºi în altele Ñ dar, din fericire, în aceste judeþe, pagubele au fost mult mai mici.
Vreau sã vã asigur cã în continuare ministerul nostru, prin Direcþia de regim silvic, va proceda la efectuarea unor verificãri ºi controale ºi în alte judeþe ºi va reveni pe aceleaºi suprafeþe în judeþele care au fost controlate. Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspunsul pe care l-aþi prezentat astãzi în plenul Senatului.
În general, dar, dar punctual nu. Eu aº vrea sã ºtiu ºi ce mãsuri se iau practic pentru stoparea acestor tãieri.
Au fost angajaþi inspectori. V-a rãspuns domnul...
Faptul cã s-au tãiat ºi în alte judeþe nu mã încãlzeºte cu nimic, nici faptul cã Bihorul este pe un loc fruntaº în aceste tãieri, iar nu mã face sã mã mândresc...
”FruntaºÒ, între ghilimele.
Da, fãrã nici o discuþie... Am solicitat un ordin ministerial care sã interzicã în mod categoric ºi sub sancþiune,
pentru cã degeaba... Eu am dat telefon poliþiei, dar poliþia zice cã organul silvic refuzã sã vinã la constatare ºi nu se ia nici o mãsurã. De aceea, oamenii au prins curaj. Este acel Bosoancã, care a devenit multimiliardar din exploatarea pãdurilor din Bihor, este unul pe la Constanþa, un aventurier oarecare, care taie în draci. Sunt mânã în mânã cu pãdurarii ºi cu ceilalþi, asta este toatã... N-o face de unul singur.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Stimaþi colegi,
Ceilalþi reprezentanþi ai Executivului au solicitat termen pentru a-ºi fundamenta rãspunsurile ce urmeazã a fi prezentate domnilor senatori.
Vã reamintesc cã Senatul îºi reia lucrãrile mâine dimineaþã la orele 9,00.
Declar închisã ºedinþa de astãzi.
Mulþumesc colegilor din Radiodifuziunea Românã pentru transmiterea acestei ºedinþe din Senat.
Bunã seara!
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#174913Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 24/2000 conþine 32 de pagini.**
Preþul 15.328 lei
A patra nedumerire.
De vreo 10 zile þara asistã la un spectacol dat de partide din arcul guvernamental care, dacã nu ar fi penibil, ar fi grandios. Cred cã nu poate fi gãsitã o ilustrare mai potrivitã a zicalei populare: ”Satul arde, baba se piaptãnãÒ, de data aceasta satul fiind þara întreagã. În loc sã se implice, aºa cum i-ar fi obligaþia, în potolirea vâlvãtãilor, domnul Preºedinte, în stilul lui caracteristic, creeazã o diversiune. Vezi-Doamne, temele de dezbatere nu sunt provocate de partidele din arcul guvernamental sau chiar de Domnia sa, ci de fosta clasã politicã ºi de securiºtii care se regãsesc în structurile P.D.S.R. ºi P.R.M. Scandalurile Severin, Ciorbea, Þigareta II, Radu Vasile, Babiuc ºi, dacã vreþi, cel al ”scârbei prezidenþialeÒ Ñ ºi pot continua cu câte exemple doriþi Ñ sunt toate urzeli ale obsesivului P.D.S.R., vinovat de toate relele din trecut, prezent ºi viitor.
Desigur, îi înþelegem atitudinea intimã faþã de aceastã formaþiune politicã. Este o chestiune personalã. Ceea ce nu înþelegem ºi, mai ales, nu putem accepta este atitudinea publicã partizanã a Domniei sale. Vrem sã ºtim, în definitiv, este Domnia sa Preºedintele tuturor românilor, este preºedintele Convenþiei Democrate din România sau este membru P.N.Þ.C.D. în concediu? Apoi, aºa în treacãt fie spus, când vorbeºte despre fosta clasã politicã, Domnia sa se referã ºi la propria persoanã ºi la destui colaboratori apropiaþi? Sã mai interpretãm subþierea gãrzilor personale ca o includere a membrilor acesteia în categoria celor incriminaþi cã vã saboteazã?
A cincea nedumerire.
Menþinându-se în specificul sãlii, Domnia sa spune, citez: ”Virusul nemulþumirii afecteazã solidaritatea socialã. Toþi sunt nemulþumiþi, ºi hoþii, ºi profitorii, ºi îmbogãþiþiiÒ.
Mãrturisesc cã, incult fiind, îmi scapã subtilitatea mesajului. Vrea Domnia sa sã spunã cã nemulþumirea populaþiei adusã la disperare de actuala guvernare este un fel de virozã naþionalã transmisã prin atmosferã de la om la om sau, altfel spus, un fel de modã acceptatã prin mimetism? Sunt zidurile Cotrocenilor atât de groase încât sã-l împiedice pe domnul Preºedinte sã afle realitatea
socialã din þarã? Sau suntem noi toþi cei nemulþumiþi de actuala guvernare una cu hoþii, profitorii ºi îmbogãþiþii? Este îngrijorat domnul Preºedinte de solidaritatea socialã a hoþilor, profitorilor ºi îmbogãþiþilor? Oricum, exprimarea Domniei sale este fie prea subtilã pentru noi inculþii, fie jignitoare pentru poporul român.
Finalul apoteotic mi-a stârnit a ºasea nedumerire.
Domnia sa vorbeºte despre demagogia neruºinatã a unor partide ºi ne ameninþã cã, începând cu acest an, vom trãi cel mai neruºinat populism. Acuma, ori Domnia sa suferã de o gravã amnezie, ºi aceasta ar explica în plus prezenþa Domniei sale la acea reuniune a medicilor, sau ne crede pe noi toþi proºti. Cãci, cum altfel poate fi receptat acest mesaj din partea cuiva care a semnat faimosul **Contract cu România** sau care a prezentat faimoasa ”Declaraþie de la RuginoasaÒ? A uitat Domnia sa cã nu a respectat nici una din prevederile acelor documente semnate autentic de Domnia sa? Existã oare o mostrã mai penibilã de populism? Sã-i reamintim de cele 60 de miliarde de dolari promiºi cã vor fi aduºi în þarã dacã va fi ales? Primul impuls, când l-am auzit vorbind despre populismul altora, a fost acela de a izbucni într-un râs homeric. Apoi, m-am potolit ºi am devenit chiar îngrijorat. Dacã cineva, aflat în postura Domniei sale, poate vorbi despre populismul altora fãrã sã roºeascã pânã în vârful urechilor de jenã, înseamnã cã ne aflãm în faþa unei situaþii îngrijorãtoare.
Desigur, ne aºteptãm la luãri de poziþie similare din partea Domniei sale la viitoarele reuniuni la fel de semnificative. Ne aºteptãm la menþinerea echidistanþei politice specifice înþelegerii proprii.
Ne aºteptãm la exacerbarea acuzelor la adresa P.D.S.R., constantul spin iritativ al Domniei sale ºi al celor din jur. Cred cã am face o mare greºealã dacã ne-am lãsa antrenaþi de aceste provocãri.
Cred cã avem ceva mai important ºi mai constructiv de fãcut. Cred cã trebuie sã lãsãm pe seama electoratului sancþionarea viitoarelor manifestãri prezidenþiale. Exemplul actualelor manifestãri ale formaþiunilor politice aflate la putere este grãitor. Avem de elaborat un program consistent de salvare a þãrii de la dezastru ºi apoi de relansare a tuturor sectoarelor viabile ale economiei pentru a pregãti cu maximã eficienþã ºi responsabilitate condiþiile pentru integrarea în structurile europene ºi euroatlantice. Avem prea multe de fãcut pentru a cãdea în derizoriul unor rãfuieli cu un interlocutor care îºi onoreazã aºa cum vedem îndatoririle faþã de þarã.
Vã mulþumesc.
Pentru doritori am oferte cu asemenea plachete care pot fi folosite la intrarea în Senat de acum încolo. Vã mulþumesc.
Faþã de aceste succinte considerente credem ca fiind imperios necesar ca domnul ministru al justiþiei, folosind prerogativele Domniei sale, sã studieze situaþia creatã pentru stabilirea temeiului juridic de fond ºi procedural pentru ca, în plenul sãu, Curtea Supremã de Justiþie sã reformuleze aceastã hotãrâre profund nedreaptã, care sã scoatã din cauzã armata, aceastã instituþie fundamentalã a statului de drept ºi a perenitãþii naþiunii române.Ò Vã mulþumesc.
## Doamnelor ºi domnilor,
Secuizarea românilor este doveditã de datele istorice. Oferim un exemplu. Citez: ”Din totalul de 404 comune câte avea Þinutul Secuiesc în 1761, în 382 erau ºi români ortodocºi ºi uniþi cu un numãr de peste 30.000 de suflete. Dupã numãrãtoarea din 1910, din 435 de comune, românii mai erau numai în 375, deºi comunele care s-au alipit mai târziu, de la 1761 încoace, scaunelor ºi judeþelor din Þinutul Secuilor au fost ºi sunt aproape toate româneºti. În peste 40 de comune în care la 1761Ñ1763 erau români, azi, (în 1927, n.n.) nu mai sunt. S-au secuizat pãrãsind ºi Biserica româneascã.Ò (vezi Sabin Opreanu: ”Secuizarea românilor prin religieÒ Ñ Institutul de Arte Grafice **Ardealul** , Cluj Ñ 1927).
Alt exemplu. Citez: ”O dovadã ºi mai evidentã de numãrul mare de credincioºi români trecuþi la secui sunt numeroasele biserici româneºti pãrãsite azi (în 1927) sau ruinate complet. De exemplu, în Cristuri era bisericã româneascã. Nemaisuferind-o secuii în oraº, a fost dusã în Bodogaia. Bisericile româneºti de care unii localnici îºi mai aduc aminte din Mãrginuº, Daia, Corund au dispãrut cu totul.Ò
Încã din 1927 s-a constatat cã, citez: ”Poate chiar mai bine de jumãtate din sângele care curge în vinele acestui popor secuiesc este sânge românesc supt pe îndelete în decursul veacurilor prin secuizarea elementului românesc.Ò
Dupã alte cercetãri fãcute în aceastã zonã de Petre Râmneamþu se afirmã în 1944, citez: ”Fãrã posibilitate de contrazicere cã majoritatea populaþiunii din secuime este de origine etnicã româneascã.Ò Citatul luat tot din ”În activitatea de românizare a **Astrei** în secuimeÒ. De altfel, românii secuizaþi ºi-au pãstrat în mare parte tradiþiile populare ºi creºtine specifice românilor. Secuii care au pãºit prima datã în Transilvania în anul 905 dupã Hristos, când au atacat, alãturi de ungurii migratori, voievodatul românesc al lui Menumorut din Bihor, erau foarte puþini, astfel cã dupã ce o vreme au stat în Bihor iar o vreme pe Târnave, dupã ce au fost aºezaþi în sud-estul Transilvaniei pentru paza graniþei muntoase, în secolul al XIII-lea au cãutat sã-ºi sporeascã numãrul prin secuizarea românilor autohtoni. I-au secuizat ºi pe mulþi coloniºti saºi din apropiere. Judeþele Harghita ºi Covasna au fost vechi þinuturi dacice ºi româneºti. Secuii i-au aflat aici pe români ºi secole au acþionat ca sã-i secuizeze. Aºa au ajuns românii de azi o minoritate în judeþele amintite printre secuii propriu-ziºi ºi marea masã de români secuizaþi. Nici nu poate fi vorba sã acceptãm pentru acele judeþe denumirea de Þinutul Secuiesc, cum vor unii, mai nou. Într-un singur caz am accepta o denumire care sã corespundã adevãrului istoric ºi anume: ”Þinutul românilor autohtoni, al românilor secuizaþi ºi cu secui.Ò
Doamnelor ºi domnilor,
Ce am arãtat mai înainte e floare la ureche în ceea ce priveºte acþiunile antiromâneºti din secuime de-a lungul vremii. Avem o mulþime de dovezi. De ce nu ar publica ziarul **Washington Post** ºi lista bisericilor româneºti construite cu sprijinul Mitropoliei Ortodoxe de Sibiu ºi a Mitropoliei Unite de Blaj între anii 1922Ñ1939, devastate sau dãrâmate dupã instaurarea ocupaþiei maghiare horthyste în toamna anului 1940, listã pe care a publicat-o Preasfinþitul mitropolit Nicolae Corneanu al Banatului. Din listã reiese cã din acea categorie cronologicã de biserici au fost devastate bisericile din: Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Zãbala, Poiana Sãratã, Sita Buzãului, Pãpãuþi, Aita Mare, Arini, Belini, Baraolt, Bicsad, Ciciº, Lunca, Iarãºi, Bodoº, Ghidfalãu, Cristur, Odorhei, Petecul, Aita Seacã, Sfântul Gheorghe, Topliþa ºi au fost dãrâmate bisericile româneºti din Cãpeni, Comalãu, Racoºu de Sus, Vârghiº, Chilia, Boroºnelul Mare, Borsec, Mereºti, Ditrãu, Aldea, Mãrtiniº, Mihãileni, Sânmartin etc. (Doctor Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului: ”Biserica româneascã din nord-vestul þãrii în timpul prigoanei horthysteÒ Ñ Editura Institutului Biblic ºi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române Ñ 1986.Ò)
De ce pentru distrugerile de acest fel sãvârºite în zona Transilvaniei ocupatã de regimul din Ungaria între 1940Ñ1944 nu se dau despãgubiri de cãtre autoritãþile Ungariei? Chiar statul maghiar ar trebui sã reconstruiascã bisericile dãrâmate atunci, nu sã se îngrijoreze cineva din conducere cã românii încearcã sã mai construiascã unele biserici. Este o problemã importantã care trebuie discutatã. Eu nu sunt ortodox, ci român unit greco-catolic. Vreau sã atrag atenþia cã Biserica Românã Unitã a avut o mulþime de biserici în zona zis impropriu ”secuiascãÒ.
În actele Arhidiecezei Blaj pe anul 1900 avem situaþia cu amãnunte, cu istoric, clãdiri, credincioºi.
Spre exemplu numai în districtul Odorhei erau 11 biserici unite, 10 parohii ºi 96 de filii. Cer ca românii uniþi ºi românii ortodocºi sã primeascã înapoi tot ce au avut în starea normalã de funcþionare. Vã mulþumesc.
De ce procedaþi în acest mod, domnule Preºedinte al tuturor românilor, Emil Constantinescu? Nu vedeþi cã poporul român, pe care l-aþi pãcãlit ºi pe care îl terorizaþi, nu vã mai vrea? Aceasta este viaþa, domnule Preºedinte! Pe când dumneavoastrã ne înceþoºaþi imaginea noi vã
transmitem un mesaj de încurajare. Totuºi, chiar dacã nu veþi mai obþine un nou mandat, vom interveni la C.D.R. sã rãmâneþi în rezerva de cadre pentru legislatura care începe în 2004Ð2005, dacã C.D.R. va mai exista la acea datã. Pânã atunci poate mai uitã lumea relele pe care le faceþi acum.
Vã mulþumesc.
De asemenea, în procesele unde una din pãrþi este poliþia, judecãtorii fac abuzuri în favoarea poliþiºtilor, prin neacordarea dreptului la martori civililor. Am exemple de acest fel.
Unul din capitolele cele mai grave, de 10 ani încoace, este acela al furtului, transportului ºi comercializãrii lemnelor. Din datele ºi exemplele pe care le am, existã o cooperare foarte strânsã între hoþi, pãdurari ºi organele **Romsilva** ºi poliþiºti. Chiar sãptãmâna trecutã i-am semnalat domnului general Berechet un asemenea caz din comuna Racoviþa Ð Vâlcea. Mai am ºi altele, la Vaideeni, Periºani sau pe Valea Olteþului, la Livezi.
Doamnelor ºi domnilor,
Din 1990 încoace, fiindcã pãdurile au rãmas, practic, în proprietatea statului, în baza Legii nr. 18/1991, în Vâlcea au fost tãiate, ilegal, mii de hectare, iar la nivelul þãrii, zeci de mii de hectare, fãrã ca cineva sã fie pedepsit. Datoritã acestui fapt, avem în fiecare primãvarã ºi toamnã alunecãri de terenuri, care distrug gospodãrii, bunuri, omoarã oameni.
În 1937, într-o lucrare publicatã la Prefectura Vâlcea, referindu-se la respingerea cererilor unor comune de a-ºi extinde izlazurile prin defriºare din pãdurile statului, se
scria: ”Consiliul inspectorilor silvici argumenta cã nu se mai pot defriºa pãdurile pentru izlaz, fãrã a periclita fixitatea terenurilor ºi a compromite regimul ploilor.Ò Acum, încãlcând legile, se poate.
Faþã de cele arãtate, consider cã vina principalã o are justiþia, procuratura ºi poliþia ºi, nu în ultimul rând, parlamentarii ºi conducerile partidelor, care îºi permit sã intervinã, în cursul anchetelor, pentru a le influenþa ºi pentru a-ºi proteja propria clientelã politicã. Dar s-a întrebat cineva unde vom ajunge, dacã mai continuãm aºa? Vã mulþumesc.
Deloc surprinzãtor este faptul cã, din acest cinic spectacol oferit de Putere, în sãptãmâna abia încheiatã nu a lipsit nici Preºedintele României, domnul Emil Constantinescu. Cel care, în 1996, aflat în fruntea C.D.R., producea cel mai demagogic ºi populist document electoral, **Contractul cu România** , acuzã azi parti-
dele din opoziþie de ceea ce Domnia sa a practicat fãrã ruºine ºi teamã de Dumnezeu, luându-l ca girant moral pe cãlugãrul Vasile. Îi recomandãm domnului Preºedinte sã nu mai fie terorizat de forþele oculte ale fostei Securitãþi, ci de sãrãcia, frigul ºi foamea de care suferã populaþia þãrii, azi, în vremea regimului Constantinescu.
arãturile de toamnã sã punã în pericol siguranþa naþionalã a þãrii ºi sã producã dezechilibre între aceste categorii de producãtori. Greºelile cu care se trateazã problemele agriculturii din anul 1999 se vor repercuta ºi în anul 2000, când prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 219 din 29 decembrie 1999 sunt menþinute aceleaºi discriminãri între diferite categorii de producãtori, precum ºi eliminarea motorinei de la decontare, ca ºi cum acest produs ar fi fost de prisos pentru agricultori, decontare prin bonuri valorice.
Odonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 219/1999 este urmatã de norme metodologice aprobate prin H.G. nr. 98/2000, unde la art. 1 este prevãzutã destinaþia utilizãrii cupoanelor respective, materiale ºi servicii necesare pentru exploatarea terenurilor agricole, fiind excluse motorina ºi piesele de schimb.
Exceptând de la hotãrârile de Guvern, prin Ordinul ministrului agriculturii ºi alimentaþiei nr. 10/2 februarie 2000, este exclusã de la plata prin bonuri valorice motorina ºi piesele de schimb, lucru important pentru toþi producãtorii agricoli, ea constituind 40 % din cheltuiala îngrijirii culturilor. Dupã opinia domnului ministru Mureºan, producãtorii agricoli au suficiente resurse pentru achiziþionarea motorinei ºi a pieselor de schimb pentru campania agricolã de primãvarã.
Ca o opinie personalã, consider cã ministrul agriculturii are ca singur obiectiv în elaborarea acestui act normativ, nu grija pentru problemele agriculturii, pentru rezolvarea unor probleme financiare prin cheltuirea unor bani de la bugetul de stat, în contradicþie cu legislaþia privind achiziþiile publice, plata unor servicii de la bugetul de stat, aºa cum se poate observa ºi în art. 4 din H.G. nr. 98/2000, unde o comisie numitã prin ordinul Domniei sale selecteazã firmele ºi negociazã tarifele pentru contravaloarea prestãrilor de servicii din banii publici, monitorizeazã, tipãreºte, distribuie bonuri valorice. În acest sens de notorietate este cazul societãþii comerciale din Baia Mare, care în 1999 a încheiat cu Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei contractul de monitorizare a listelor fãrã organizarea unei licitaþii publice, conform legislaþiei în vigoare.
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Nu este prima datã când vã aduc la cunoºtinþã aceste greºeli, care prejudiciazã grav agricultura româneascã. Stimaþi colegi,
Vã rog sã fiþi de acord ca la una din ºedinþele viitoare ale Senatului sã fie invitat domnul ministru al agriculturii ºi alimentaþiei pentru a ne prezenta situaþia în care se aflã agricultura înaintea campaniei de primãvarã ºi pentru a explica modul de elaborare a acestor acte normative.
Vã mulþumesc.
În aceste acþiuni sunt antrenate ºi încurajate ºi sindicatele, care fac o presiune mult prea exageratã, din care nu poate fi exclus interesul liderilor sindicali de a demonstra cã fac ceea ce fac pentru membrii lor pentru a-ºi menþine posturile.
Cam aceeaºi situaþie existã ºi în alte ministere, ceea ce, pe bunã dreptate, l-a determinat pe primul-ministru sã ia mãsurile pe care ni le-a anunþat.
Interesul personal al unor ministere, din marile regii, aºa-zis autonome, precum ºi din alte instituþii, este atât de mare pentru a pãstra o stare de dezordine, de haos, încât se vor opune, uneori pe faþã, ºi nu vor fi puþini care vor sabota. S-a creat o reþea de interese necurate
la diverse nivele, care vor opune o rezistenþã extraordinarã bunelor intenþii ale primului-ministru. Nenorocirea este cã aceastã reþea funcþioneazã în aproape toate instituþiile importante ale statului, ºi nu exclud din rândul acestora nici poliþia, procuratura, justiþia. De asemenea, nu exclud conducerile marilor centrale sindicale care vor supune la mari presiuni noul Guvern, mai ales în anul acesta electoral, posibil ºi prin manipulãri politice, pe care le vor accepta în interesul menþinerii lor pe funcþii. Din pãcate, nu poate fi exclusã nici presa din rândul celor care ar trebui sã se simtã vinovatã de starea de lucruri în care ne aflãm.
Neintrând în detalii sunt convins cã ºtiþi la ce mã refer. Vor reuºi primul-ministrul ºi cei care-l susþin sã þinã piept la toate aceste presiuni ºi sã spargã reþelele de rezistenþã amintite? Pentru România, la ora actualã, a ceasului al 12-lea, ar fi vital necesar sã reuºeascã.
De aceea, doamnelor ºi domnilor senatori ºi stimaþi reprezentanþi ai presei,
Cred cã este necesar sã ne dãm seama cã interesul general, interesul ca cineva sã reuºeascã sã scoatã þara din situaþia în care se aflã este mai presus de interesele personale, de interesele de partid sau de grup ºi de orgolii sau de alte interese meschine. Nu mai degrabã, zilele acestea asistãm la manifestãri extraordinar de importante de menþinerea unor interese de partid ºi de grup în dauna intereselor naþionale. De aceea, cred cã sunt suficiente motive pentru ca sã sprijinim pe primulministru în acþiunile sale.
Vã mulþumesc.
În continuare, Patapievici Horia, ideologul P.N.Þ.C.D. ºi al aripii sale de extremã dreaptã Ñ Alianþa Civicã Ñ, care considerã poporul român epileptic îºi manifestã nemulþumirea faþã de ”oscilaþiile umoraleÒ ale oamenilor, cum spune Domnia sa, care astãzi te voteazã, iar peste un timp te eliminã de la putere. Încercãm sã facem luminã de unde apar aceste ”oscilaþii umoraleÒ ale poporului. Spre exemplu, unele partide sau coaliþii mint populaþia înaintea alegerilor, le ascund adevãratele sentimente ºi planuri, iar când iese la ivealã, evident, apare oscilaþia, sau în limbajul democraþiei, alternanþa la putere.
Sã vedem cum încearcã unii sã-ºi ascundã planurile ºi adevãratele sentimente faþã de populaþia pe care o dispreþuiesc profund, dar cãreia îi cer, totuºi, votul. La emisiunea ”Antena partidelor parlamentareÒ de joia trecutã, în declaraþia cititã în numele P.D.S.R. de colegul nostru, senatorul Victor Apostolache, au fost incluse unele citate relevante din publicistica lui Patapievici, consilierul preºedintelui-director general al Radioului Naþional. Câteva citate din opera domnului consilier au fost tãiate cu foarfeca din înregistrare fãrã acordul autorilor, cu toate cã responsabilitatea afirmaþiilor aparþine în întregime partidelor care se prezintã în emisiune. Acest fapt poate sã parã paradoxal. Cum sã cenzureze un consilier al directorului general, când mai este ºi ideologul partidului de guvernãmânt ºi al Alianþei Civice? Prezenþa unor citate din opera sa pot fi un motiv de mândrie pentru cei care l-au angajat, ca ºi pentru cei care-i promoveazã ideile. Poate cã cenzorii citatelor lui Patapievici s-au temut ca nu cumva sã încalce prevederile Consiliului Naþional al Audiovizualului în privinþa exprimãrii decente pe posturile de radio. Poate cã s-au jenat de trivialitãþile consilierului domnului director general. Poate cã au dorit sã protejeze bunul-simþ al ascultãtorilor. Nu vrem sã facem speculaþii. Subliniem încã o datã cã nu ne opunem în vreun fel la libera exprimare a opiniilor. Dacã astãzi am fãcut aceastã declaraþie, dacã am inclus citate conþinând vulgaritãþi ºi injurii adresate românilor, este pentru ca populaþia sã înþeleagã care sunt adevãratele sentimente nutrite faþã de
poporul român de P.N.Þ.C.D. ºi aripa sa de extremã dreaptã Ñ Alianþa Civicã Ñ, ca ºi de alte componente ale Coaliþiei care promoveazã pe autorul citatului de mai sus în funcþii importante. Am vrut, de asemenea, sã atragem atenþia pericolului reapariþiei cenzurii ca politicã promovatã de actuala Putere.
Precizez cã aceastã declaraþie am conceput-o în urmã cu câteva zile, ºi iatã, cã ce prefiguram în aceastã declaraþie, pericolul reapariþiei cenzurii, n-a durat decât 24 de ore ºi **Cotidianul** ca ziar nu mai existã. Vã mulþumesc pentru atenþie.
Îi rãspunde domnul Ciorbea: ”În nici un caz nu poate fi o justificare temeinicã pentru un ºef al statului, care din pãcate, în acest interval adesea nu numai cã s-a bizuit, ci chiar a promovat ºi a susþinut în funcþii importante, în diverse instituþii ale statului, de la diplomaþie la servicii secrete, de la aparatul propriu la diverse instituþii ale statului, oameni din asemenea structuri. Deci, dupã ce i-ai susþinut, te-ai bizuit pe ei ºi i-ai promovat, sã vii sã te plângi cã eºti victima lor mi se pare puþin cam deplasat, ca sã nu spun mai mult.Ò Asta o spune un fost primministru.
Închei, domnule preºedinte.
Dragostea pentru putere a oricãrui alienat nu are darul sã mã intimideze, aºa cum am dovedit-o ºi în decembrie 1989. Promit domnului Emil Constantinescu cã voi colinda oraºele ºi satele României pentru a convinge românii sã nu-l mai voteze. ªi-l asigur cã în situaþia în care acþiunea mea se va solda cu un eºec, voi cere azil politic în orice loc al planetei, devenind, probabil, ºi un fan al domnului Patapievici.
Mulþumesc.
Sunt chiar foarte puþine. N-are importanþã broºura. Nu la broºurã mã refer, ci la faptul cã dupã ce Ministerul Afacerilor Externe a sistat difuzarea acestei broºuri, aflu cã ea e difuzatã prin Agenþia de Turism. Cel puþin aºa ni se scrie din Bruxelles. Cã Agenþia de turism din Bruxelles o foloseºte. Totodatã o scrisoare pe care cei care editeazã broºurã, culmea, o societate din Vilnius cu o filialã în Bucureºti, afirmã într-o scrisoare adresatã Biroului românesc de turism din Bruxelles, afirmã cã se vinde masiv aceastã broºurã. Eu vroiam sã pun urmãtoarea întrebare domnului care conduce Agenþia de Turism: ”Domnilor de la turism, este posibil sã fie difuzate astfel de broºuri fãrã avizul dumneavoastrã? Oricine poate scoate o astfel de broºurã? Poate cã da. Dar atunci are dreptul s-o difuzeze ºi prin Biroul de turism din strãinãtate? Care este corelaþia dintre reclama pentru turismul românesc ºi Agenþia de Turism? Poate cã nu-i nici una.Ò Dar acest lucru trebuia sã mi-l spunã de la acea mãsuþã a Senatului. Cu alte cuvinte, vã rog încã o datã, ºi cu asta închei, domnule preºedinte, sã atenþionaþi Agenþia de Turism cã este datoare, ca orice fel de minister, sã rãspundã interpelãrilor. ªi dacã nu ºtie sã rãspundã, ºi ãsta este un rãspuns. Sã se prezinte în faþa Senatului ºi sã afirme clar: ”M-aþi întrebat ºi nu ºtiu ce sã rãspund.Ò Dar sã nu absenteze, pentru cã aceastã absenþã este o palmã datã Senatului, nu doar unui singur senator. ªi vã rog ca Biroul sã luaþi mãsurile necesare, pentru ca Biroul permanent sã nu permitã astfel de palme date Senatului.
Vã mulþumesc.
O altã chestiune deosebit de importantã care s-a ridicat la analiza din Comisia economicã a Senatului Ñ privind sectorul gazelor naturale la care menþionez, ca parantezã, faptul cã nimeni din conducerea ROMGAZ nu a participat, deºi au fost invitaþi, ceea ce denotã cã exemplul negativ dat de ministrul lor este molipsitor Ñ este aceea cã în Ordinul nr. 339/16.XII.1999 al ministrului industriei ºi comerþului privind ”Soluþionarea aspectelor de crizã cu care se confruntã sistemul energetic naþionalÒ, în anexa nr. 1 la Capitolul II Ñ ”Gaze naturaleÒ Ñ pct. 2, 3 se prevede achiziþionarea din import de cãtre CONEL a 2 mil. Nmc/zi de gaze naturale de la firma **International Regal Petroleum** _**,**_ ceea ce înseamnã 14% din totalul cantitãþii de importat.
Cine este aceastã **International Regal Petroleum** ? Cine a acreditat-o ca jucãtor important în sectorul gazelor naturale, pentru cã eu, care activez de peste 20 de ani în domeniu, cu scuzele de rigoare, nu am auzit de dânºii pânã acum.
Surprinde faptul cã, din cantitatea totalã de gaze naturale care urmeazã a fi achiziþionatã din import Ñ 14,7 mil. Nmc/zi Ñ, Societatea Naþionalã a Gazelor Naturale, ROMGAZ, realizeazã numai cca. 18%, crescând în schimb, spectaculos, cota care urmeazã a fi achiziþionatã de la companiile strãine WINTERSHALLE Ñ 10 mil Nmc/zi, cca 68%, de altfel, o companie cunoscutã Ñ precum ºi aceastã **International Regal Petroleum** _**.**_
Dupã cum se cunoaºte, a fost semnat un contract pe termen lung cu Federaþia Rusã privind suplimentarea importurilor de gaze naturale cu un ritm de 1mld. Nmc/an, astfel încât în 2004 sã se atingã nivelul de 14 mld. Nmc. ## Domnule prim-ministru,
Având în vedere importanþa problematicii sectorului gazelor naturale, vã solicit sã ne rãspundeþi care este stadiul derulãrii contractului cu Federaþia Rusã Ñ care consolida relaþia directã, la nivel guvernamental, în acest domeniu Ñ ºi, totodatã, vã rog sã ne precizaþi care este explicaþia faptului cã, prin ordinul ministrului industriei, se majoreazã substanþial importurile prin firmele strãine, dintre care **International Regal Petroleum** este, practic, necunoscutã pe piaþã.
Subliniez cã aceste întrebãri au fost ridicate în timpul ºedinþei Comisiei economice a Senatului, dar nu am primit nici pânã în prezent rãspuns, iar domnul Izbãºoiu Ñ secretar de stat la M.I.C. Ñ prezent la ºedinþã, ne-a informat cã nu rãspunde de sectorul gazelor naturale, lãsându-ne practic fãrã interlocutor.
Vã mulþumesc.
b) Este necesarã înfiinþarea unei noi societãþi comerciale **Tranzit** Bucureºti, care sã administreze tranzitul de gaze RusiaÐTurcia ºi RusiaÐBulgaria, când, în prezent, aceste conducte sunt interconectate cu sistemul naþional de transport gaze naturale? Aceastã societate se va ocupa numai de operaþiuni comerciale?
c) Ce se va întâmpla cu proiectul SCADA pentru modernizarea sistemului naþional de transport gaze din cadrul Societãþii Naþionale de Gaze Naturale ROMGAZ, în urma reorganizãrii preconizate, þinând seama de faptul cã la data de 9 aprilie 1999 Banca Europeanã de Investiþii a anulat oficial împrumutul de 52 de milioane de dolari S.U.A. acordat României, sugerând începerea discuþiilor în vederea unui nou acord, citez: ”cu condiþia ca ROMGAZ sã înregistreze un progres semnificativ în ceea ce priveºte restructurarea ºi activitatea curentã?Ò
d) Varianta de restructurare tip holding nu rãspundea exigenþelor finanþatorului, respectiv Banca Europeanã de Investiþii exact atunci când fondul se derula? Cine rãspunde de anularea acordului de finanþare a proiectului SCADA de cãtre Banca Europeanã de Investiþii, care, în mare mãsurã, a compromis ºansele Societãþii Naþionale de Gaze Naturale ROMGAZ de a se prezenta în 2001 cu o infrastructurã reabilitatã ºi cu un sistem modern de dispecerizare?
Domnule ministru,
Revin la interpelarea mea din ºedinþa Senatului din data de 14.02.2000, în legãturã cu necesitatea evaluãrii impactului restructurãrii Regiei ROMGAZ R.A. Mediaº, realizatã prin Hotãrârea guvernamentalã nr. 491 din 14 august 1998, asupra performanþelor tehnico-economice ale unitãþilor rezultate din aceastã restructurare, faþã de perioada anterioarã, precum ºi la interpelarea din 21 februarie 2000 privind afacerea EUROFINANCES,
interpelãri în legãturã cu care Ministerul Industriei ºi Comerþului nu a formulat nici un rãspuns. Vã mulþumesc.
Pentru a curma aceste jafuri, domnule ministru, vã rog, dacã sunteþi dispus, cã daþi un ordin Ñ ºi vã rog sã-l daþi cât mai urgent Ñ prin care sã interziceþi categoric tãierea pãdurilor care urmeazã sã fie restituite proprietarilor în drept. Nu mai departe de vineri, la sediu a venit o nouã plângere cã primarul comunei Boianu Mare, primar P.D.S.R., din pãcate, a doborât personal 8 copaci ºi i-a adus acasã, ca sã aibã timp sã se usuce pentru iarna viitoare.
Vã mulþumesc.