Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de azi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 266. Participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 27 deputaþi, iar 79 sunt absenþi.

Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de cãtre comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 1 octombrie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

3. Propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã Ð ROMPRES, iniþiatã de doamna deputat Mona Muscã.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 noiembrie 2001. 4. Propunerea legislativã privind cooperativele agricole, iniþiatã de un numãr de 20 deputaþi P.D.S.R.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea

teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 7 noiembrie 2001.

5. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 ºi ale Legii nr. 18/1991, republicatã, iniþiatã de domnul deputat Ilie Neacºu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 noiembrie 2001.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2001 pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind înfiinþarea, funcþionarea ºi exploatarea în România a unei staþii de monitorizare a seismelor, semnat la Baza Aerianã Patrick, Florida Ñ SUA la 28 septembrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 4/2001 pentru aprobarea Scrisorii de înþelegere dintre Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor ºi aplicarea legii, semnatã la Bucureºti la 3 iulie 2001, adoptat de Senat în procedurã de urgenþã în ºedinþa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea secþiunii CraiovaÑDrobeta-Turnu Severin a drumului naþional DN 6 (faza 1 a proiectului CraiovaÑLugoj), RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001. 9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureºti la 2 aprilie 2001, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru politicã externã.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului comercial de cooperare economicã ºi de plãþi dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene, semnat la Bucureºti la 19 octombrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

11. Proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea pieþelor produselor agricole ºi alimentare în România, adoptat de Senat în ºedinþa din 13 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor comunitare pentru cadastru ºi agriculturã, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001. 13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea ºi extinderea reþelei de canalizare ºi constituirea unei staþii de epurare a apelor uzate în municipiul Brãila, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite ºcolare în anul ºcolar 2001Ñ2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare PHARE RO 9916 dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la cel de Al cincilea Program-cadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice, semnat la Bucureºti la 27 iulie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2000 de cooperare transfrontalierã dintre România ºi Ungaria Ñ RO 0003, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind participarea României la programele comunitare Leonardo Da Vinci II, Socrates II, Youth for Europe ºi la Al cincilea Program-cadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice Ð RO 0001, semnat la Bucureºti la 27 iulie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la participarea României în anul 2001 la programele comunitare: LIFE III, Al cincilea Programcadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice, Fiscalis, Leonardo Da Vinci II, Socrates II, Youth ºi Cultura 2000 Ñ RO 0011, semnat la Bucureºti la 21 decembrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la participarea României în anul 2001 la programele comunitare: Întreprinderi mici ºi mijlocii, Egalitatea ºanselor între femei ºi bãrbaþi, SAVE II, Prevenirea SIDA ºi a altor câteva boli contagioase Ñ RO 0009, semnat la Bucureºti la 29 decembrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2000 Ñ RO 0002 de cooperare transfrontalierã dintre România ºi Bulgaria, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul PHARE 2000 (RO 004 Ñ RO 007), semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 septembrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 octombrie 2001.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Revin cu o problemã de care ne izbim în fiecare luni, ºi anume: la ºedinþa de grup de luni de la ora 14,00, care urmeazã sã stabileascã poziþia grupului pentru ordinea de zi pe care o gãsim în casete, douã-trei ordini de zi, diferite între ele, nu ºtim care este cea din urmã, care este cea exactãÉ Dacã m-am uitat pe site-ul Camerei Deputaþilor acolo este altã ordine de zi ºi pânã la urmã activitatea grupurilor parlamentare este pusã sub semnul întrebãrii pentru cã nu ºtii care este, de fapt, ordinea de zi pe care urmeazã sã lucreze Camera Deputaþilor.

Sãptãmâna trecutã a avut loc, miercuri, o singurã ºedinþã a Biroului permanent al Camerei Deputaþilor care, conform regulamentului, propune Comitetului ordinii de zi o ordine de zi ºi o singurã ºedinþã a Comitetului ordinii de zi care a aprobat acest lucru.

Am primit la casete o ordine de zi cu data de 19 ºi o altã ordine de zi, tot cu data de 19, care spune: ”înlocuieºte forma distribuitã anteriorÒ.

Dacã existã o singurã ºedinþã, cum poate sã fie o formã modificatã. Faþã de ce? Deci acolo scrie: ”aprobatã în data de 19.09.2001Ò, dupã care apare azi-dimineaþã la casete, sau vineri dupã-masã, nu mai are nici o impor-

tanþã, o formã care o înlocuieºte pe cealaltã. Cine a modificat-o sau cine a dat-o pe cealaltã care nu era modificatã? Care este cea valabilã ºi aºa mai departe?

Vã spun cã aceste lucruri par minore, dar pot duce la probleme în stabilirea modului în care un grup parlamentar se manifestã în Camera Deputaþilor. Or, nu este normal, atunci când existã o singurã ºedinþã a Comitetului ordinii de zi, conform regulamentului, singurul organism care poate aproba o ordine de zi, sã aparã astfel de proceduri. Iar, încã o datã, pe site-ul Parlamentului, vineri, m-am uitat, era o ordine de zi, astãzi era alta, care oricum diferã de cea pe care o avem la casetã. Nu se poate sã existe aceastã debandadã ºi dacã nu putem sã o rezolvãm înseamnã cã cineva vrea sã împiedice buna desfãºurare a lucrãrilor Camerei Deputaþilor.

Vã rog foarte mult sã se ia aceastã chestiune în discuþia Biroului permanent ºi a Comitetului ordinii de zi, sã stabilim cum se poate face ca sã existe ordine în acest domeniu care poate avea implicaþii asupra modului de funcþionare a Camerei Deputaþilor ºi a grupurilor parlamentare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Da, este o problemã care trebuie clarificatã, evident, ºi dumneavoastrã sunteþi membru în Comitetul ordinii de zi; eu nu sunt în Comitetul ordinii de zi, cã nu sunt lider de grup. Dar problema pe care dumneavoastrã o ºtiþi, probabil, este aceea cã ºi Biroul permanent a propus ºi dumneavoastrã, membrii Comitetului ordinii de zi, aþi aprobat, am înþeles, cã orice raport care vine de la comisii între timp ºi se referã la ratificarea unor acorduri internaþionale, convenþii, automat rapoartele comisiilor de mediere sã intre cu prioritate pe ordinea de zi, în primele locuri.

Dacã în urma discuþiilor pe care le veþi avea în urmãtoarea ºedinþã a Comitetului ordinii de zi, pentru a nu se crea o asemenea problemã, dumneavoastrã nu veþi mai aproba înscrierea cu prioritate a acestor rapoarte privind ratificarea unor acorduri care evident cã modificã ordinea de zi ºi ne trezim cu altã ordine de zi, atunci probabil cã se va rezolva ºi aceastã problemã. Dar, repet, este o problemã care þine de Comitetul ordinii de zi ºi eu, Petrescu Ovidiu, membru ºi eu în Biroul permanent, vã rog sã o rezolvaþi în Comitetul ordinii de zi.

## Domnule preºedinte,

Îmi pare rãu cã trebuie sã vã contrazic. Este o problemã care þine de staff-ul tehnic, care nu este supus Comitetului ordinii de zi. Unu la mânã.

Doi la mânã. În aceastã ordine de zi pe care o avem existã deosebiri nu numai la introducerea eventualã, pentru care eu nu ºtiu sã existe o aprobare _de facto,_ dar preluãm de bun ceea ce spuneþi dumneavoastrã, existã deosebiri în ordinea proiectelor de lege.

Deci, ceea ce spuneþi dumneavoastrã ar fi fost valabil dacã lucrurile ar fi fost aºa. Nu Comitetul ordinii de zi tipãreºte aceste ordini de zi, ci staff-ul tehnic, care este subordonat Biroului permanent. De aceea am fãcut cererea cãtre dumneavoastrã, ca reprezentant al Biroului permanent, ºi vã spun încã o datã, în interiorul acestor ordini de zi sunt diferenþe, inclusiv în ordinea proiectelor de lege care erau oricum pe ordinea de zi. ªi atunci, dacã vreþi sã discutãm, poate îmi pun întrebarea: existã altcineva care modificã voinþa Parlamentului, pentru cã pânã la urmã Comitetul ordinii de zi reprezintã voinþa grupurilor parlamentare? ªi atunci, dacã vreþi, discutãm o chestiune mai gravã. Dar eu am spus cã este o chestiune care vã rog frumos sã o ridicaþi cum o sã o ridicãm ºi la Comitetul ordinii de zi, eventual sã avem o discuþie împreunã, dar acest lucru nu se poate sã continue aºa.

Deci a fost o singurã ºedinþã a Comitetului ordinii de zi care a stabilit o ordine de zi definitivã, una singurã, de atunci nu a mai fost nici o ºedinþã. De miercuri dupãmasã nu a mai fost nici o întâlnire a Comitetului ordinii de zi.

Repet, nu este problema Comitetului ordinii de zi, este o problemã a celor care distribuie astfel de materiale, care le tipãresc ºi care ne pun la dispoziþie ºi este în subordinea Biroului permanent, îmi pare rãu.

ªi eu iau de bun ce spuneþi dumneavoastrã, deºi nu am verificat dacã sunt ºi alte modificãri decât cele care sunt aprobate de dumneavoastrã. Dar, repet, vã veþi întâlni cu preºedintele Camerei Deputaþilor la ºedinþa Comitetului ordinii de zi ºi puneþi aceastã problemã.

Intrãm în dezbaterea proiectelor de lege.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã pentru securitatea containerelor, încheiatã la Geneva la 2 decembrie 1972. Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Poftiþi.

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier în_

## _Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Þara noastrã a aderat în 1975 la Convenþia din 1972, respectiv Convenþia internaþionalã pentru securitatea containerelor, încheiatã la Geneva.

Aceastã convenþie privea examinarea în timpul fabricaþiei, încercare, inspectare, aprobare pentru securitate, întreþinere ºi controlul containerelor folosite pentru transportul internaþional, exceptând transporturile aeriene.

Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei este autoritatea de stat responsabilã cu aplicarea prevederilor convenþiei.

Aceastã convenþie a fost modificatã de-a lungul anilor, de fapt, amendatã, în 1981, 1983, 1991, 1993. România nu a avut pânã acum obiecþii la aceste amendamente. Vreau sã nuanþez cã în 1993 modificãrile s-au referit în principal la marcajele de pe plãcuþa pentru aprobarea de securitate aplicatã noilor containere sau unor prevederi la regulile pentru securitatea constructivã.

Menþionãm cã pe plan naþional nu existã acte normative pentru acceptarea explicitã a acestor modificãri. Din aceastã cauzã, s-a întocmit proiectul alãturat, pe care vi l-am supus, ºi vã rugãm sã fiþi de acord sã îl aprobaþi. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia a fost sesizatã cu acest proiect de lege în 4 septembrie 2001. Proiectul de lege are drept scop acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã, ratificatã de România prin Decretul nr. 92/1975.

Amendamentele se referã la aspecte tehnice, în legãturã cu examinarea continuã a containerelor, acceptarea containerelor modificate, securitatea constructivã ºi proceduri de încercare a containerelor.

Comisia, în ºedinþa din 12 septembrie, a avizat în mod favorabil, cu amendamente, acest proiect de lege ºi vã explic ºi la ce se referã avizarea cu amendamente. Consiliul Legislativ a fãcut o precizare, vizavi de amendarea acestor convenþii, ºi anume cã un amendament la un acord internaþional reprezintã, de fapt, o nouã înþelegere internaþionalã, care trebuie convenitã de ambele pãrþi, deoarece în acest fel se aduc modificãri sau completãri la acordul convenit iniþial. Aºa cã comisia la art. 9 ºi 11 a intervenit, abrogând aceste articole care dãdeau competenþe unui minister de resort.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

- Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 4 Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 5. Sunt obiecþii?

- Vedeþi, la poziþia 9 din raportul comisiei se propune

- abrogarea alin. 2.

- Deci art. 5, cu aceastã modificare propusã de comi-

sie.

- Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 6.

Comisia propune abrogarea.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptatã aceastã variantã a comisiei.

Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Anexa nr. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã. Anexa nr. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã. Anexa nr. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptatã. Anexa nr. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã. Nu mai avem alte anexe, am parcurs toatã ordonanþa. Acum, legea.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2001 privind acceptarea amendamentelor la Convenþia internaþionalã asupra liniilor de încãrcare, încheiatã la Londra la 5 aprilie 1996, adoptate la Adunarea Organizaþiei Maritime Internaþionale prin Rezoluþia A.784(19) la Londra la 23 noiembrie 1995. Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Poftiþi.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Din 1965 România este membrã a Organizaþiei Maritime Internaþionale, iar din 1971, prin aderare, la Convenþia internaþionalã asupra liniilor de încãrcare.

Convenþia conþine prevederi referitoare la stabilirea limitelor maxime pânã la care se pot încãrca navele maritime, în raport cu structura, tipul, caracteristici ºi în funcþie de regiuni geografice ºi perioade sezoniere indicate în anexe.

Prin rezoluþii ulterioare, respectiv cea de care discutãm azi, Adunarea Organizaþiei Maritime Internaþionale a adoptat amendamente la convenþia amintitã, prin care s-a delimitat cu mai multã exactitate zona regiunii tropicale din Pacificul de Sud, din largul coastei Australiei. Aceste amendamente au avut la bazã informaþii meteorologice justificate, contribuind la siguranþa circulaþiei.

Ca urmare, s-a elaborat prezenta ordonanþã, pe care v-o supunem aprobãrii. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei?

Comisia pentru industrii ºi servicii a dezbãtut în 12 septembrie anul curent propunerea legislativã ºi a aprobat-o favorabil, în forma propusã de Guvern, cu o modificare a conþinutului articolului unic privind aprobarea ordonanþei, ºi anume, aºa cum ne-am înþeles în ºedinþele trecute, se scoate sintagma: ”adoptat în temeiul art. 1 pct. 1 poziþia 30 din Legea privind abilitarea GuvernuluiÒ, pentru cã nu-ºi avea locul acolo.

Mulþumesc.

Am înþeles.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Dacã are cineva obiecþii, sã spunã! Nu sunt obiecþii.

Adoptat, deci, cu modificarea aceea, propusã de comisie.

Articolul unic.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Se va supune în integralitate la vot într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenþia referitoare la Regulamentul internaþional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, încheiatã la Londra la 20 octombrie 1972. Din partea iniþiatorului, vã rog.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Din 1974 România a aderat la Convenþia referitoare la Regulamentul internaþional pentru prevenirea abordajelor pe mare. Perfecþionarea regulilor prevãzute în regulament se face prin adoptarea unor amendamente.

Art. 6 din convenþie stipuleazã cã intrarea în vigoare pe plan internaþional se face în mod tacit, însemnând cã la data adoptãrii unui amendament se hotãrãºte cã respectivul amendament va intra în vigoare la o datã specificatã în rezoluþia de adoptare a amendamentului. De la data aderãrii ºi pânã în prezent aceastã convenþie a fost amendatã în mai multe rânduri, prin mai multe rezoluþii.

Pentru aceste amendamente nu existã încã acte normative interne de acceptare explicitã, deºi, în conformitate cu dispoziþiile convenþiei, pãrþile contractante se angajau sã dea efect prevederilor acesteia ºi sã se adopte pe plan naþional instrumentele legislative necesare.

Þinând cont de acest lucru, a fost elaboratã prezenta ordonanþã, pe care v-o prezentãm ºi vã rugãm sã o aprobaþi.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei?

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Proiectul de lege are drept scop acceptarea unor amendamente la o convenþie deosebit de importantã în domeniul navigaþiei maritime.

România este membrã a Organizaþiei Maritime Internaþionale din 1965. Ca atare, comisia a aprobat fãrã modificãri proiectul de lege în forma propusã de Guvern. Procedând la fel ca ºi cu convenþia cealaltã, din articolul unic am scos sintagma care se referea la abilitarea Guvernului.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc.

Titlul ordonanþei.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 5. Sunt obiecþii. Nu sunt. Adoptat.

Sunt ºi anexele respective, care reprezintã textul acordului.

Deci am parcurs ordonanþa.

Legea. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune la vot în integralitate într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2001 pentru acceptarea Codului internaþional pentru transportul în siguranþã al cerealelor în vrac (Codul internaþional pentru cereale), adoptat prin Rezoluþia M.S.C. 23(59) a Comitetului Securitãþii Maritime al Organizaþiei Maritime Internaþionale, la Londra la 23 mai 1991.

Iniþiatorul?

Rezoluþia aceasta, 23(59), adoptatã în 1991 de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã, denumitã ºi Codul internaþional pentru transportul în siguranþã al cerealelor în vrac, a intrat în vigoare în 1994. Codul stabileºte condiþiile tehnice pe care trebuie sã le îndeplineascã navele maritime comerciale care executã voiaje internaþionale ºi care transportã cereale în vrac.

În virtutea amendamentelor la Convenþia SOLAS Õ74, adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã ºi acceptate de România prin Ordonanþa nr. 127/2000, prevederile acestui cod au caracter obligatoriu. Þãrile membre ale Uniunii Europene au acceptat ºi practicã prevederile codului atât la construcþia echipamentelor navei, cât ºi în exercitarea controlului statului portului la care sunt supuse navele care ajung în porturile Uniunii Europene.

Pentru aceasta, a fost întocmit proiectul de lege alãturat, pentru aprobarea ordonanþei ºi acceptarea Codului internaþional pentru transportul în siguranþã al cerealelor în vrac.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei, vã rog?

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 31 ºi în ºedinþa din 12 septembrie a hotãrât, cu majoritate de voturi, avizarea proiectului de lege în forma propusã de Guvern, cu modificarea conþinutului articolului unic privind aprobarea ordonanþei.

Þin sã vã informez, doamnelor ºi domnilor colegi, cã la poziþia 4, în raport, comisia o sã aibã o intervenþie, pentru cã în timpul dezbaterilor s-a sesizat faptul cã un articol din cod este tradus greºit. Ca atare, am solicitat punctul de vedere din partea ministerului de resort ºi am primit textul corect ºi precis ºi am dori sã introducem acest demers în acest articol, în aºa fel ca sã aparã din nou în Monitorul Oficial, de data aceasta, o traducere corectã, pentru cã este vorba de ”autorizaþiaÒ navelor care transportã cereale.

Vã mulþumesc.

Eu v-aº ruga, totuºi, sã precizaþi încã de acum textul corect.

Da, poftiþi, sã citiþi. Este în textul acordului, ºi nu într-un articol al ordonanþei, deci îl precizãm acolo, la ce poziþie este textul corect, ca sã rãmânã, ºi restul sã meargã fluent.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În raportul pe care noi l-am înaintat Camerei pentru aprobare, la poziþia 4, art. 1, se spune: ”se acceptã Codul internaþionalÒ.

De data aceasta, acceptarea acestui Cod internaþional nu va fi necondiþionatã. Noi, în final, va trebui sã introducem, la poziþia 4: ”cu modificãrile aduseÒ. În sensul cã, la art. 3 alin. 3[1] din secþiunea A, traducerea iniþialã a fost, sã spunem, greºit realizatã, ceea ce a schimbat sensul acestei reglementãri. ªi dupã ce s-a fãcut observaþia, timpul a trecut, sigur, noi am cãpãtat acum aceastã traducere corectã, sub semnãtura Autoritãþii, ºi desigur cã va trebui sã introducem textul tradus, aºa cum este el în

mod real, care schimbã puþin ºi sensul acestei reglementãri.

Reprezentantul iniþiatorului, aici de faþã, din partea Ministerului Transporturilor, ºi-a însuºit aceastã observaþie ºi sigur cã nu vor fi probleme.

În consecinþã, la poziþia 5 din raport, va trebui sã introducem un articol nou, 1[1] , în care sã spunem cã: ”Textul de la art. 3 alin. 3[1] se modificã dupã cum urmeazã:Ò Textul modificat este urmãtorul: ”Oricare navã ce urmeazã a fi încãrcatã în conformitate cu regulile prezentului cod trebuie sã deþinã o autorizaþie eliberatã fie de cãtre Administraþie sau de o organizaþie recunoscutã de aceasta, fie de un alt Guvern contractant, în numele Administraþiei. Aceastã autorizaþie trebuie acceptatã ca o dovadã a faptului cã nava satisface cerinþele prezentelor reguli.Ò

Acest text, domnule preºedinte, o sã-l punem la dispoziþia ºi a Compartimentului tehnic legislativ ºi îl vom înainta ca un addendum la acest raport.

Vã rog, dacã sunteþi amabil, sã supuneþi aprobãrii Camerei aceastã modificare a textului respectiv.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Se abþine cineva? Nu sunt abþineri.

Grupurile parlamentare, dacã doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Titlul ordonanþei.

Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Aþi vãzut modificarea propusã, deci aceea a fost deja

- votatã ºi, cu aceasta, conþinutul acordului, în integralitate. Titlul legii.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Mulþumesc.

Va fi supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea anexei nr. III amendate, ºi a unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul încheiat la Londra la 18 februarie 1978 (MARPOL 73/78).

Din partea iniþiatorului?

Una din principalele convenþii adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã este Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã printr-un protocol încheiat la Londra în februarie 1978, denumit prescurtat MARPOL 73/78. Scopul major al acestei convenþii este specificarea regulilor, normelor pentru construcþie, a echipamentului ºi operãrii navelor comerciale maritime din punct de vedere al prevenirii poluãrii mediului înconjurãtor.

De la data aderãrii României la convenþie ºi pânã în prezent, aceasta a fost amendatã în mai mulþi ani: 1992, 1994, 1995, 1996, 1999 ºi 2000, care au intrat în vigoare în sistemul de regim tacit de acceptare. În România nu existã, însã, acte normative interne de acceptare explicitã, deci, luându-se în considerare necesitatea armonizãrii legislaþiei naþionale cu Convenþia internaþionalã MARPOL ºi þinând cont de necesitãþile legislative, se impune includerea în legislaþia internã a respectivelor amendamente.

Drept pentru care a fost elaboratã prezenta ordonanþã, pe care vã rugãm sã o supuneþi spre aprobare. Vã mulþumesc.

Comisia, vã rog.

Comisia pentru industrii ºi servicii a fost sesizatã cu acest proiect de lege în 4 septembrie 2001 ºi în ºedinþa din 12 septembrie l-a avizat favorabil în forma propusã de Guvern, cu modificarea conþinutului articolului unic privind aprobarea ordonanþei.

Þin sã menþionez, totuºi, cã anexa nr. III la convenþie, care se referã la reguli privind prevenirea poluãrii cu substanþe dãunãtoare transportate pe mare sub formã ambalatã, a fost deja acceptatã pânã în prezent de 91 de state.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Sã trecem la ordonanþã.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Da, poftiþi, domnule Brudaºca.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnilor miniºtri,

În aceastã formulare existã o redundanþã, dupã opinia mea, în sensul cã avem: ”Anexa nr. III amendatã ºi a unor amendamente la Convenþia º.a.m.d.Ò.

Eu vã propun, întrucât amendamentul înseamnã modificare ºi completare, ca aceastã formulare sã aibã urmãtorul conþinut: ”Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea anexei nr. III modificate ºi completate ºi a unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii produse de cãtre naveÒ.

În felul acesta, consider cã este mai clarã exprimarea acestui titlu.

Mulþumesc.

Iniþiatorul?

Sigur cã din punct de vedere explicit propunerea domnului deputat este justificatã. Aº þine sã subliniez cã, de fapt, noi în momentul de faþã acceptãm niºte convenþii internaþionale, unde, sigur, traducerea în româneºte nu sunã întotdeauna ”foarte româneºteÒ, dar trebuie sã sune ca titlul convenþiei respective, ce propune convenþia respectivã.

Sigur, pare mai greoi în româneºte, dar e o formã, nu putem sã aprobãm altceva decât convenþia în sine. Da, o putem face sã sune mai ”româneºteÒ, dar...

Sunteþi pentru sau împotrivã? Spuneþi-mi clar!

## **Domnul Dan Banciu:**

De principiu, n-am merge pe modificare...

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Noi nu modificãm convenþiile ºi nici eu! Le facem numai sã sune româneºte!

Poate sã fie modificatã, nu schimbã pe fond esenþa acestei ordonanþe...

Comisia? Poate dumneavoastrã sunteþi mai clar.

Noi susþinem acelaºi lucru cu iniþiatorul. Având în vedere faptul cã apare în toate documentele aºa tradusã, cum este (într-adevãr, ar suna mai bine textul cum spune domnul Brudaºca), noi trebuie sã ne menþinem aceastã formulare. Ca atare, Compartimentul legislativ, probabil, va mai discuta aceastã problemã.

De data aceasta, nu putem sã fim de acord cu modificarea.

Vã mulþumesc.

Deci comisia nu este de acord; Executivul are niºte ezitãri...

Cine este pentru modificarea propusã de domnul Brudaºca? Numãraþi-i! 30 voturi pentru. Voturi contra? 69 voturi contra.

Abþineri? O abþinere.

Propunerea nu a întrunit majoritatea celor prezenþi. Titlul, în forma din ordonanþã. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 30.

Abþineri? O abþinere.

S-a adoptat textul.

La art. 1 sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Vã rog sã adoptãm ºi anexele, care reprezintã textul amendamentelor ºi al anexei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic, cu modificãrile propuse de comisie. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenþia privind Organizaþia Europeanã de Telecomunicaþii prin Satelit EUTELSAT, adoptate la cea de-a 26-a sesiune a Adunãrii pãrþilor, Cardiff, mai 1999. Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Poftiþi.

Prezentaþi-vã.

## **Domnul Dinu Malacopol Ñ** _secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt Dinu Malacopol, secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei.

România este membrã a Organizaþiei europene EUTELSAT pentru telecomunicaþii ºi, în aceastã calitate, a participat ºi participã la sesiunile anuale ale membrilor acestei organizaþii. În aceste condiþii, documentele acestor sesiuni sunt supuse ratificãrii Parlamentelor þãrilor membre din Convenþie.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond cine doreºte sã ia cuvântul?

Comisia propune sã se adopte forma adoptatã la Guvern.

Da, vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu doreºte. Titlul ordonanþei. Poftiþi.

Domnule preºedinte,

O singurã observaþie: nu se justificã virgula dupã EUTELSAT, întrucât restul textului nu are înþeles de sine stãtãtor ºi poziþionarea sa în altã parte a titlului nu conduce la un sens logic. Prin urmare, propun sã se elimine aceastã virgulã ºi textul sã curgã, în felul acesta, _da capo al fine_ .

Mulþumesc.

Bine. Se vor face modificãrile respective. Titlul ordonanþei, fãrã virgulã. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, observaþi cã în raport este propusã o modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2001 pentru ratificarea amendamentelelor la Acordul privind Organizaþia Internaþionalã de Telecomunicaþii prin Sateliþi INTELSAT, adoptate la cea de-a 25-a sesiune a Adunãrii pãrþilor, Washington, noiembrie 2000.

Din partea iniþiatorului, vã rog.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Situaþia este perfect similarã. Este vorba de o altã organizaþie internaþionalã care se ocupã tot de telecomunicaþii.

Mulþumesc.

Comisia?

Situaþie similarã ºi în cazul acestei ordonanþe. Comisia adoptã forma de la Guvern. Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da, am înþeles. Titlul ordonanþei.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Aceeaºi observaþie.

Cu virgula, da. Deci fãrã virgulã. Alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1 al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic, cu modificarea propusã în raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului, integral, într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/2001 pentru ratificarea amendamentelor la Convenþia privind Organizaþia Internaþionalã de Telecomunicaþii Marine prin Sateliþi INMARSAT, adoptate la cea de-a 12-a sesiune a Adunãrii pãrþilor, Londra, aprilie 1998.

Dacã iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul? Este situaþie similarã, nu mai doreºte.

Comisia doreºte? Da, doreºte. Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Comisia a examinat acest proiect de lege în data de 4 septembrie 2001 ºi a hotãrât sã fie supus plenului spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã de Guvern.

Da, vã mulþumesc.

Grupurile parlamentare dacã doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc sã participe.

Trecem la proiect. Titlul ordonanþei, fãrã virgulã. Alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic, cu modificarea propusã în raport la punctul 1.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Se va supune, în integralitate, votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2001 pentru ratificarea Instrumentului de amendare a Constituþiei Uniunii Internaþionale a Telecomunicaþiilor, Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994, ºi a Instrumentului de amendare a Convenþiei Uniunii Internaþionale a Telecomunicaþiilor, Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994, semnate la Minneapolis la 6 noiembrie 1998.

Dacã iniþiatorul doreºteÉ? Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

România este membrã a Uniunii Internaþionale a Telecomunicaþiilor. Prin cele douã întâlniri de la Minneapolis ºi de la Kyoto, s-au adus amendamente care nu afecteazã din nici un punct de vedere poziþia þãrilor membre ºi, prin aceasta, Parlamentul României este solicitat sã ratifice aceste instrumente.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Comisia?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2001 pentru ratificarea Instrumentului de amendare a Constituþiei Uniunii Internaþionale a Telecomunicaþiilor, Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994, ºi a Instrumentului de amendare a Convenþiei Uniunii Internaþionale a Telecomunicaþiilor, Geneva, 1992, cu amendamentele adoptate la Kyoto, 1994, semnate la Minneapolis la 6 noiembrie 1998, în ºedinþa din data de 5 septembrie 2001 comisia a hotãrât ca propunerea legislativã sã fie dezbãtutã ºi adoptatã de plenul Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Guvern.

Facem menþiunea cã prin obiectul sãu acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc. Titlul ordonanþei. Domnul Brudaºca.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am sentimentul cã este o scãpare a personalului tehnic, întrucât apare localitatea Kyoto în douã grafii. Cea bunã este ”KyotoÒ ºi propun, pentru respectarea adevãrului acestei denumiri recunoscute internaþional, sã se opereze modificarea ºi în rândul al treilea, unde apare pentru prima datã aceastã denumire.

Aceasta este singura observaþie, de corectare tehnicã.

Am înþeles. Da, vã mulþumesc. Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul unic al ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, cu modificarea propusã în raport. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Urmeazã sã fie supusã votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Extinderea staþiei de epurare a apelor uzate Dãnuþoni, etapa de tratare biologicã, Valea Jiului, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi.

**Domnul Andrei Popescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene:_

Mã numesc Andrei Popescu, sunt secretar de stat cu problemele de armonizare legislativã ºi relaþiile cu Parlamentul.

Sunt onorat astãzi sã susþin, în faþa dumneavoastrã, trei memorandumuri de finanþare, fãcând toate parte din suita de memorandumuri de finanþare ce se regrupeazã în Programul ISPA.

Dupã cum vã este cunoscut, acest program a fost instituit în 1997. România este printre þãrile care valorificã cu bune rezultate acest program. Comisia Europeanã, în lunile iulie, octombrie, noiembrie 2000 ºi aprilie 2001, a aprobat pentru România cinci mãsuri în domeniul infrastructurii transport ºi nouã mãsuri în domeniul infrastructurii de mediu.

Aceastã mãsurã, supusã aprobãrii dumneavoastrã în forma aprobatã de cãtre Senat, se referã la extinderea staþiei de tratare. Ea are un cost total de 9.680.000 de euro, finanþarea ISPA reprezentând 7.260.000 euro, iar cofinanþarea, asiguratã de Guvernul României, este de 2.420.000 euro.

Având în vedere cã sunt fonduri nerambursabile ºi cã rãspund unor necesitãþi obiective, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege.

Da, vã mulþumim.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2001 ºi a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

Suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Urmeazã textul memorandumului. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Aveþi o intervenþie la titlu. Poftiþi.

În cuprinsul materialului pe care l-am primit, localitatea la care se referã aceastã investiþie apare sub douã forme: Dãnuþoi ºi Dãnuþoni.

Eu aº dori ca iniþiatorul, ca ºi comisia sã se pronunþe care este numele adevãrat al acestei localitãþi. Mulþumesc.

Da, sigurã cã da.

Poftiþi, iniþiatorul, ca sã ne spunã cum se numeºte de fapt localitatea aceasta.

## Domnule preºedinte,

Sunt luat prin surprindere. Pentru mine este clar cã, aºa cum este scris în proiectul de ordonanþã, este varianta corectã. Nu am în faþã harta, spre a spune cu exactitate. De altfel, aceastã localitate a fost propusã de cãtre Ministerul Mediului. Îngãduiþi-mi sã verificãm încã o datã. Dar, în orice caz, vã rog sã reþineþi cã atunci când am fãcut ordonanþa noi am utilizat termenul exact. Nu sunt din zona respectivã.

Da. Trebuie verificat, bineînþeles, dar ni se spune de un deputat din judeþul respectiv cã este Dãnuþoni.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului final într-o ºedinþã specialã de

vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Îmbunãtãþirea sistemului de apã potabilã ºi a celui al apelor uzate, în scopul conformãrii cu standardele europene în domeniul calitãþii apei ºi protecþiei mediului în municipiul IaºiÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001.

Din partea iniþiatorului, poftiþi.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este vorba tot de o mãsurã selectatã de cãtre Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, în strategia ISPA Mediu. Costul total al proiectului este de 51 milioane de euro, finanþate prin ISPA 38 de milioane, dar cofinanþarea, asiguratã printr-un împrumut de la Banca Europeanã de Reconstrucþie, de 12.844.000 euro.

Vã rugãm sã ne acordaþi votul dumneavoastrã favorabil.

Da, vã mulþumesc. Comisia?

ªi în cazul Ordonanþei Guvernului nr. 16/2001 ºi, respectiv, a proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanþe, comisia a hotãrât ca el sã fie supus spre dezbatere ºi aprobare în forma prezentatã de Senat. Este, de asemenea, o lege ordinarã. Vã mulþumesc.

Dacã sunt participãri la dezbateri? Poftiþi, domnule Brudaºca.

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este adevãrat, este un pas extraordinar acesta, de a obþine finanþarea, mai ales în condiþiile în care ea nu este rambursabilã pentru realizarea unui proiect de importanþã deosebitã pentru ridicarea nivelului de viaþã al locuitorilor acestui important municipiu moldav.

Ca ºi în cazul precedent, ca ºi în cazul ce urmeazã, urmeazã a fi supus atenþiei celor participanþi la ºedinþã.

Felicit pe cei care au luat o asemenea iniþiativã, dar nu pot în acelaºi timp sã nu observ cã existã o anumitã întârziere din partea forurilor competente, inclusiv a ministerului reprezentat aici de domnul ministru secretar de stat, în ceea ce priveºte reacþia faþã de solicitãri din partea altor judeþe pentru proiecte în acelaºi domeniu. Mã refer aici, în mod concret, la situaþia municipiului Cluj-Napoca, pentru care s-au fãcut toate demersurile necesare în vederea obþinerii confinanþãrii pentru o rampã ecologicã, de asemenea obiectiv de importanþã deosebitã pentru mediul ambiant din acest municipiu.

Profit de faptul cã existã aceastã deschidere pozitivã pentru obþinerea de finanþãri la proiectele respective, ºi bãnuiesc cã ºi la altele, pentru a ruga forurile competente, inclusiv Ministerul Integrãrii Europene, sã urgenteze demersurile, pentru ca ºi municipiului Cluj-Napoca din Transilvania, nu numai din Moldova, Oltenia sau din alte zone, sã i se asigure sprijinul necesar materializãrii politicii sale în domeniul îmbunãtãþirii condiþiilor de mediu. Mulþumesc pentru atenþie.

Da, ºi eu vã mulþumesc. Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Urmeazã sã fie supus integral votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul de Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea reþelei de canalizare ºi furnizarea de facilitãþi pentru epurarea apelor uzate din municipiul Craiova, pentru protecþia fluviului Dunãrea, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 13 mai 2001.

Din partea iniþiatorului dacã doriþi sã luaþi cuvântul? Poftiþi.

Solicitãm din nou votul dumneavoastrã favorabil. Se înscrie în acelaºi cadru.

Aº vrea doar sã vã relev faptul cã acest proiect reprezintã 70.578.000 euro, finanþarea ISPA, 52.783.000 euro, iar cofinanþarea, asiguratã printr-un acord de împrumut de la Banca Europeanã de Investiþii, de 17.000.000 euro.

Încã o datã, în numele Ministerului Integrãrii, vã mulþumesc pentru înþelegere.

Din partea comisiei?

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, examinând proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/2001, a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului în forma prezentatã de Senat. Suntem, de asemenea, în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbatere? Nu doresc sã participe.

Ordonanþa. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 6 iulie 2001.

Este ordonanþã de urgenþã.

Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Comisia propune dezbaterea acestui proiect de lege ºi, având în vedere cã nu au fost reþinute amendamente, adoptarea în forma prezentatã de Senat.

Propunem 5 minute pe total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Cine este pentru acest timp de dezbatere? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 87/2001 pentru aprobarea plãþii contribuþiei României la Centrul Regional pentru Combaterea Criminalitãþii Transfrontaliere (SECI).

Suntem în procedurã de urgenþã.

Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere. Tot Comisia pentru buget, finanþe este.

## Vã mulþumesc mult.

Propunem pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 87/2001 ca timp total 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da, vã mulþumesc.

financiare faþã de Banca Naþionalã a României, rezultate din plata serviciului datoriei publice externe.

Vã rog sã vã uitaþi la raport. Sunt douã poziþii.

La poziþia 1 s-a adoptat varianta Senatului în unanimitate.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. La poziþia 2 s-a adoptat, de asemenea, poziþia Senatului, în unanimitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia a 3-a, varianta Senatului, de eliminare a textului, în unanimitate s-a adoptat. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. La poziþia 4 o sã vedeþi texte comune, la mai multe puncte.

Cine este pentru textul comun? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. La poziþia a 5-a, avem un punct la care avem text comun, primul alineat. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Avem la punctul 2, la alin. 2, un text al Senatului, adoptat în unanimitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

La alin. 3 ºi 4 avem texte ale Senatului. Le

neri? Nu sunt. Raportul, în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate raportul. Raportul de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/2000 privind organizarea doctoratului ºi a studiilor avansate în cadrul Academiei Române. Aici avem 6 puncte. Poziþia 1, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. Poziþia a 2-a din raport, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat.

Punctul 3, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. Punctul 4, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. Punctul 5, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. Punctul 6, textul Camerei Deputaþilor. Adoptat. În integralitate. Cine este pentru acest raport? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Comisia de agriculturã vãd cã ºi-a luat locul în banca comisiei.

Începem cu proiectul de Lege privind organizaþiile interprofesionale pe produse agroalimentare.

Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi.

## **Domnul Gheorghe Sin Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Pentru soluþionarea problemelor cu care se confruntã, producãtorii agricoli s-au organizat în asociaþii profesionale pe ramuri de producþie ºi pe tipuri de produse, în conformitate cu prevederile Legii nr. 21/1994 ºi Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii.

Se constatã însã necesitatea asigurãrii cadrului legal pentru ca aceºti producãtori agricoli, persoane fizice sau asociaþii profesionale, sã se constituie în organizaþii interprofesionale pe produse agroalimentare. Aceastã necesitate este justificatã de faptul cã îndeosebi micii producãtori agricoli care doresc sã se dezvolte nu au sursele de finanþare ºi mijloacele de producþie necesare.

În acelaºi timp, se impune consolidarea ºi protejarea pieþelor produselor alimentare, precum ºi transparenþa luãrii deciziilor politice, prin consultarea cu societatea civilã, pentru ca în final sã se asigure alinierea legislaþiei agricole la legislaþia europeanã.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiilor?

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind organizaþiile interprofesionale pe produse agroalimentare, în ºedinþa din ziua de 11 septembrie a.c. comisia a hotãrât în unanimitate avizarea acestui proiect, cu o serie de amendamente, ºi supune aceastã situaþie dezbaterii ºi aprobãrii plenului Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea legii. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Vã rog sã observaþi, la alin.2, la punctul 1 din raport, se propune o modificare.

Sunt obiecþii la acest articol ºi la punctul 2? Nu sunt obiecþii.

Adoptat, cu modificarea propusã de comisie.

Art. 3. Vã rog sã observaþi cã sunt la punctul 2 al raportului niºte propuneri de modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Adoptat art. 3, cu modificãrile propuse de comisie.

- Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 8. Vã rog sã observaþi la pagina 2 a raportului, la

- punctul 3, se propun niºte modificãri.

- Dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi obiecþii.

- Deci s-a adoptat art. 8, cu modificãrile propuse.

- La art. 9, la pagina 3 a raportului, la punctul 4, se

- propun niºte modificãri.

- Aveþi obiecþii? Existã o obiecþie aici? Nu.

- Adoptat ºi art. 9, cu modificãrile propuse de comisie. Art. 10. La punctul 5 sunt propuse niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 12. Vã rog sã observaþi, la punctul 6 din raport

- se propun niºte modificãri.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- La art. 13, observaþi cã la punctul 7 al raportului

- Comisiei pentru agriculturã sunt propuse modificãri. Dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi.

Art. 13, adoptat cu modificãrile propuse de comisie. La art. 14, la punctul 8 al raportului, se propun niºte modificãri.

Dacã sunteþi de acord cu aceste modificãri? Dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi obiecþii. Adoptat.

Art. 15. La punctul 9 din raport se propun niºte modificãri de cãtre comisie.

Domnule preºedinte, Stimate ºi stimaþi colegi, 15 minute pe ansamblu, un minut pe intervenþie. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 135/4.X.2001

Abþineri? Nu sunt. Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Vã rog sã priviþi în raport la pagina 2, punctul 2, se propun niºte modificãri. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Titlul capitolului 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a 2-a. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a 3-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a 4-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a 5-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Secþiunea a 6-a, titlul. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a 7-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a 8-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 17 sunt niºte propuneri de modificare în raportul comisiei, la pagina 2, punctul 3. Vã rog sã le vedeþi.

Dacã sunt obiecþii la acest art. 17 ºi la propunerile de modificare ale comisiei? Nu sunt obiecþii.

Adoptat, cu propunerile de modificare. Titlul secþiunii a 9-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 20. Vã rog sã observaþi cã la art. 20, la alin.2, se propune o modificare la punctul 4 din raportul comisiei. Dacã aveþi obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Art. 20 s-a adoptat cu propunerea de modificare a comisiei.

Art. 21. La punctul 5 din raport se propune o modificare de cãtre comisie.

Dacã aveþi obiecþii cu privire la art. 21 ºi la modificarea propusã de comisie? Nu sunt obiecþii. Adoptat cu modificarea propusã de comisie. Titlul capitolului 3.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi, La art. 44 am fãcut un amendament care, spre deosebire de celelalte trei Ñ vã rog sã vedeþi raportul comisiei Ñ acceptate, este trecut la amendamente respinse, chiar dacã nu sunt nominalizat acolo ºi vã rog sã luaþi ca pe o chestiune de scãpare tehnicã. De fapt, colegii din comisie acceptã aceastã omisiune.

Despre ce anume amendament era vorba: în cuprinsul acestei ordonanþe sunt prevãzute o serie de norme metodologice de aplicare a legii, fãrã de care aceastã lege nu poate sã fie operantã.

Las la o parte prima parte a amendamentului, care dorea ºi o unificare a terminologiei, dar aceasta poate fi avutã în vedere ca o recomandare pentru cei care vor reglementa aceste norme, însã aº dori sã susþin, în continuare, în faþa dumneavoastrã, introducerea unui termen de 90 de zile pentru aprobarea ºi publicarea acestor norme metodologice, fãrã de care legea, practic, nu este operantã.

Ca atare, art. 44 eu îl vãd completat cu un text care sã spunã: ”Normele metodologice de aplicare a acestei legiÒ, care se constituie în ordinele pe care le-aþi vãzut ”ºi celorlalte reglementãri ale diverselor instituþii cuprinse în lege sã fie elaborate ºi publicate în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþãÒ.

ªtiu cã poate sã fie o misiune care este, eu ºtiu, mai concretã ºi mai obositoare pentru cei care trebuie sã aplice legea. Aº fi de acord poate chiar ºi cu un termen mai larg, dacã se considerã cã cele 19 acte normative pe care le-am numãrat eu, 19 ordine, nu pot fi fãcute în 3 luni, dar cred cã, pentru ca sã se intre pe aceastã lege foarte importantã, trebuie sã introducem acest termen.

ªi aº dori sã ºtiu punctul de vedere al iniþiatorului ºi al comisiei.

Mulþumesc.

Poftiþi.

Din partea iniþiatorului?

## Domnule preºedinte,

Noi suntem de acord cu stabilirea unui termen de apariþie a normelor metodologice, pentru ca, într-adevãr, legea sã fie operantã cât mai rapid.

Am înþeles.

Comisia, punctul de vedere al comisiei ºi avem nevoie ºi de o formulare, pentru cã probabil cã trebuie umblat la articolul unic, acolo trebuie introdus.

## Domnule preºedinte,

De acord. De fapt, s-a discutat la comisie aspectul acesta ºi ministerul, la acea datã, la acea orã, a solicitat sã lãsãm la latitudinea ministerului sã stabileascã termenul respectiv. Deci cred cã este bunã precizarea aceasta, un termen ferm de 90 de zile.

În legãturã cu formularea, daþi-ne voie ori sã o definitivãm acum, împreunã cu comisia, sau putem adopta forma pe care a prezentat-o domnul coleg înainte. Mulþumesc.

Sã lãsãm aceastã formulare ºi, în timp ce lucrãm alte proiecte, vã rog sã o faceþi, sã-mi spuneþi locul unde o

aprobãm ºi dupã aceea o vom introduce în finalul ºedinþei.

Pentru a le lãsa timp colegilor noºtri, sã trecem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinþarea Inspectoratului de Stat în Construcþii.

Din partea iniþiatorului dacã doreºte cineva? Nu doreºte.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Oltean Ioan.

Domnule preºedinte, sã ne spuneþi câteva cuvinte.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia de administraþie publicã a fost sesizatã pentru analizã în fond ºi întocmirea raportului legat de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinþarea Inspectoratului de Stat în Construcþii.

Raportul întocmit de cãtre comisie, în urma dezbaterii pe fond, împreunã cu reprezentanþii Guvernului, în speþã ai Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Transportului, este un raport favorabil. Sunt aduse câteva îmbunãtãþiri care vizeazã atât elemente de fond, cât ºi elemente de formã care au drept consecinþã o îmbunãtãþire a ordonanþei Guvernului sub aspectul calitãþii de exprimare, dar ºi pe probleme de fond.

Nu au ridicat ºi nu au fost ridicate probleme deosebite, de aceea vã rugãm sã fiþi de acord ºi sã luaþi spre dezbatere raportul comisiei, în forma în care a fost întocmit raportul.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

- Titlul ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 1. Vã rog sã vã uitaþi la punctul 2 din raport.

- Comisia propune o modificare.

- Sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat, cu modificarea propusã de comisie. Art. 2 din ordonanþã. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3 din ordonanþã. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 7. Vã rog sã priviþi la punctul 3 din raportul comi-

- siei. Este propusã o modificare.

- Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Art. 7, cu modificarea propusã de comisie, adoptat. Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul unic, vã rog sã priviþi la punctul 1 al raportu-

- lui, este o problemã de modificare.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Urmeazã sã fie supus într-o ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei

Guvernului nr. 76/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiþiilor pentru realizarea unor lucrãri publice ºi construcþii de locuinþe.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea comisiei, domnul deputat Oltean Ioan, preºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia noastrã a fost sesizatã cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 76/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiþiilor pentru realizarea unor lucrãri publice ºi construcþii de locuinþe. Acest proiect de lege a fost determinat de o serie de modificãri care au apãrut pe parcursul aplicãrii Ordonanþei Guvernului nr. 19/1994, precum ºi pe parcursul aplicãrii Legii nr. 114/1996 ºi a Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

În analiza proiectului de lege comisia a avut în vedere ºi avizul favorabil estimat de cãtre Consiliul Legislativ, precum ºi avizele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci care, de asemenea, este unul favorabil. Raportul întocmit de cãtre comisie vizeazã doar douã modificãri: una de formã, una de fond, în ce priveºte conþinutul acestei legi, ºi de aceea, vã rugãm, domnilor colegi, sã fiþi amabili sã votaþi raportul în forma pe care comisia v-o supune atenþiei dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale mai doreºte sã participe cineva? Nu.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- La art. I sunt mai multe puncte.

- Punctul 1, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 2, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 3, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 4, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 5, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 6, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 7, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8, obiecþii? Vedeþi cã sunt niºte modificãri. Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. I în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. III, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. IV, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vedeþi cã la punctul 1 din raport este o propunere de modificare.

- Obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Va fi supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a terminat elaborarea textului? Bun.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2001 privind înfiinþarea ºi organizarea Institutului Naþional de Administraþie.

Dacã din partea iniþiatorului se doreºte sã ia cuvântul? Poftiþi, scurt.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa nr. 81 a fost emisã în temeiul legii de abilitare ºi are ca obiect organizarea ºi funcþionarea unui institut naþional de administraþie, similar cu institutele existente în prezent în Franþa, în Spania ºi, mai recent, în Polonia.

Institutul îºi va concentra activitatea pe douã domenii esenþiale: formare ºi perfecþionare de cadre pentru administraþia publicã centralã ºi localã. Cursurile se adreseazã absolvenþilor cu studii superioare care doresc sã lucreze în sistemul administraþiei publice centrale sau locale ºi care au promovat un concurs naþional de admitere la acest institut. Durata cursurilor este variabilã, pornind de la o sãptãmânã, douã luni, trei luni perfecþionare pânã la un an sau cursuri de formare pentru absolvenþii institutelor de învãþãmânt superior de pânã la 2 ani.

Vã mulþumim. Înþeleg cã comisia este de acord cu forma prezentatã. Dezbateri generale.

Domnul deputat Brudaºca.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Constat cã nimic nu este nou sub soare ºi cã evoluþia este, într-adevãr, ciclicã. Asistãm la o tentativã de reînfiinþare a fostului CEPECA. Deci, din acest punct de vedere, inventivitatea iniþiatorilor nu este prin nimic surprinzãtoare. Ceea ce însã surprinde este vorba de crearea acestei instituþii de la bugetul de stat, în timp ce existã deja forme de pregãtire universitarã ºi postuniversitarã a cãror competenþã nu este de pus sub semnul întrebãrii.

Pe de altã parte, aº admite înfiinþarea unui asemenea institut în condiþiile în care situaþia funcþionarilor publici în România ar fi normalã, fireascã, ar exista continuitate, dar mã întreb ºi vã întreb ºi pe dumneavoastrã ce rost are sã investim într-o asemenea formã atâta vreme cât, tot timpul, deasupra capului funcþionarului public stã securea schimbãrilor de ordin politic; se schimbã Guvernul, se schimbã ºi funcþionarii publici. Legea funcþionarilor publici, aprobatã în acest sens, a fost absolut ineficientã în momentul în care a început o datã cu schimbarea de regim ºi schimbarea la nivelul instituþiilor administraþiei publice. ªi atunci ce rost are sã investim în pregãtirea ºi repregãtirea unor oameni care, oricum, peste 2, 3, 4 ani urmeazã sã îi dãm de o parte ºi sã aducem oamenii noºtri? Nu mã refer aici, în mod deosebit, la un anumit partid, mã refer la aceastã practicã cu totul ºi cu totul periculoasã ºi neîntâlnitã în nici una din þãrile civilizate. Un institut naþional de administraþie ar fi justificat în condiþiile în care funcþionarul public s-ar ºti protejat de lege ºi ar avea, dacã vreþi, sistemul de inamovibilitate în condiþiile în care îºi desfãºoarã activitatea corespunzãtor, dovedeºte profesionalism ºi competenþã, dar, atâta vreme cât existã aceastã permanentã teamã cã mâine va fi schimbat, o asemenea instituþie nu este decât o îngreunare inutilã a bugetului de stat pentru a crea niºte funcþii pentru alþi potentaþi, alþi reprezentanþi ai partidelor aflate la putere.

În consecinþã, în condiþiile date, în condiþiile în care existã o Agenþie Naþionalã a Funcþionarilor Publici, în condiþiile în care existã forme de pregãtire universitarã, unde existã cadre specializate ºi cu o înaltã pregãtire academicã în materie, nu vãd ce altã specializare s-ar putea asigura în acest Institut Naþional pentru Administraþie. Nu vãd cum cadrele ce ar fi selecþionate pentru un asemenea institut ar fi superioare ca pregãtire ºi competenþã cadrelor universitare care asigurã pregãtirea, inclusiv în domeniul administraþiei publice.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Acum nu vreau sã fiu rãutãcios, dar dumneavoastrã ºtiþi mai bine despre CEPECA decât ºtiu eu, de exemplu, eu care sunt ceva mai tânãr. Asta este una.

În al doilea rând, despre fluctuaþia din administraþie, nu vãd de ce oamenii lor nu ar fi pregãtiþi foarte bine ºi vor fi înlocuiþi de oamenii noºtri care trebuie sã fie pregãtiþi la fel de bine, tot la institutul acesta. Bun. Luaþi-o ca o intervenþie din partea Grupului P.D.S.R.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Acolo, jos, la microfon.

A doua problemã. Aº vrea sã vã spun cã timpul nostru a expirat. Asta este. Este 18,30 ºi trecem la momentul de întrebãri.

## Rãspunsuri la întrebãri.

Din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei aºteptãm rãspuns pentru domnul Ludovic Abiþei.

Poftiþi, rãspundeþi, doamna ministru.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

## Domnule preºedinte,

## Stimate doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am sã dau rãspuns întrebãrii formulate de domnul deputat Ludovic Abiþei privind metodologia de avizare a unitãþilor care emit certificate doveditoare privind însuºirea cunoºtinþelor fundamentale de igienã.

Îi mulþumim, în primul rând, domnului deputat pentru sesizarea fãcutã ºi voiam sã-i confirmãm cã ºi Ministerul Sãnãtãþii s-a implicat în acest domeniu, pentru cã, într-adevãr, sunt nereguli moºtenite, dobândite ºi pe care

noi astãzi încercãm sã le rezolvãm, sigur, ºi cu sprijinul Domniilor voastre, în momentul când actele normative vor ajunge la vot ºi, respectiv, la comisiile de specialitate.

Ministerul Sãnãtãþii a analizat reglementãrile referitoare la autorizarea ºi avizarea sanitarã ºi s-a constatat cã, într-adevãr, predarea noþiunilor fundamentale de igienã ºi de certificare a acestor cunoºtinþe nu s-au aflat sub control real al Ministerului Sãnãtãþii ºi, de fapt, nu este de competenþa direcþiilor de sãnãtate publicã sã facã acest lucru, acestea având componenta de supraveghere ºi de inspecþie.

În prezent, se aflã proiectul de Lege pentru aplicarea Ordonanþei Guvernului nr. 99/2000 în dezbatere la comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor, unde Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a propus eliminarea prevederilor privind obligativitatea prezentãrii documentelor ce atestã instruirea privind însuºirea noþiunilor fundamentale de igienã din normele în curs de elaborare, sens în care se vor modifica ordinele Ministerului Sãnãtãþii nr. 331/9, Hotãrârea de Guvern nr. 599/2001 ºi nr. 625/2001 pentru aplicarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001, situaþie faþã de care se va gãsi rezolvarea normalã ºi bine venitã în acest domeniu. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã domnul deputat este mulþumit de rãspuns? Este mulþumit de rãspuns.

Da, mulþumesc.

Rãspunsul la întrebare pentru domnul deputat Damian Brudaºca, din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Lãsaþi-l pe domnul Molan, am eu rugãmintea, pentru cã are de dat niºte rãspunsuri ºi la Senat ºi nu poate ajunge dacã nu îi dãm aceastã posibilitate.

## **Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaþiei. Am de dat un rãspuns domnului deputat Damian Brudaºca.

Reparaþiile celor 117 ºcoli din judeþul Cluj amplasate în mediul rural sunt în derulare cu termen de finalizare pânã la 1.X.2001, finanþarea acestor reparaþii realizându-se din fonduri alocate de la bugetele locale, pentru cã acestor ºcoli li s-au acordat fonduri puþine de-a lungul timpului ºi problemele s-au adunat. La cele 38 de unitãþi ºcolare din mediul rural din judeþul Cluj la care se face referire în interpelare lucrãrile de reparaþii au fost demarate, toate consiliile locale având fonduri cu aceastã destinaþie.

La data începerii anului ºcolar, în judeþul Cluj, autorizaþie sanitarã de funcþionare exista dupã cum urmeazã: 75% din ºcolile amplasate în mediul urban, 30,9% din ºcoli amplasate în mediul rural. Aceastã autorizaþie o vor primi ºi celelalte ºcoli pe mãsurã ce se vor rezolva cerinþele organelor sanitare cu privire la autorizaþie.

În ceea ce priveºte proiectele de concentrare a activitãþii de învãþãmânt, din 120 de ºcoli, centre de zonã, prin crearea unei reþele de transport ºcolar, în judeþul Cluj s-a aprobat alocarea a douã microbuze cu o capacitate de 16 locuri ºi douã microbuze cu o capacitate de 22 de locuri.

Ulterior, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a suplimentat contractul de achiziþie a mijloacelor de transport ºcolar cu 30 de bucãþi, din care judeþului Cluj i s-au alocat suplimentar 3 microbuze cu o capacitate de 16 locuri ºi un microbuz cu o capacitate de 22 de locuri. Localitãþile din mediul rural în care s-a concentrat activitatea prin comasarea ºcolilor au fost stabilite în ordinea prioritãþilor de cãtre Inspectoratul ªcolar al judeþului Cluj ºi aprobate de cãtre Prefectura Judeþului Cluj. Cele 8 microbuze pentru transportul elevilor în anul ºcolar 2001Ñ2002 au fost distribuite astfel: microbuze cu o capacitate de 16 locuri în localitãþile Panticeu, Mociu, Þaga, Dãbâca ºi Cãtina, microbuze cu o capacitate de 22 de locuri în localitãþile Frata, Aluniº ºi Bãiºoara.

## Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi mulþumit de rãspuns? Da, este mulþumit de rãspuns.

Mulþumesc.

Revenim totuºi la Ministerul Sãnãtãþii, tot domnul Damian Brudaºca a adresat o întrebare privind prevenirea intrãrii în colaps a sistemului sanitar.

Vreþi sã puneþi întrebarea? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Am trimis întrebarea ºi în scris, dar o repet. Liderii de sindicat din judeþul Cluj din domeniul sãnãtãþii semnaleazã faptul cã unitãþile de asistenþã sanitarã de pe raza judeþului Cluj, datoritã lipsei de fonduri, sunt confruntate cu riscul unui colaps. De asemenea, existã supoziþia cã, de fapt, aceasta este o acþiune premeditatã pentru ca, la fel ca în cazul unor unitãþi economice, a unor societãþi comerciale care, ulterior, dupã ce au traversat asemenea dificultãþi au fost privatizate la sume ridicole, sã nu existe posibilitatea realã ca ºi în acest domeniu unde se preconizeazã privatizarea sã se procedeze în felul acesta, adicã aceastã situaþie sã fie artificial realizatã, tocmai în ideea cã aceste unitãþi sunt vizate pentru ulterioara lor privatizare.

Vã mulþumesc. Doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Privind întrebarea domnului deputat Damian Brudaºca, vã comunic urmãtoarele: potrivit prevederilor art. 41 din Legea nr. 145/1997, relaþiile dintre furnizorii de servicii medicale cu casele de asigurãri de sãnãtate se stabilesc ºi se desfãºoarã pe bazã de contract.

Potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2001, suma prevãzutã iniþial la cheltuieli prin Legea bugetului de stat nr. 216/2001, de 34 de miliarde, a fost majoratã cu 2.364.151.143 de lei, ajungând la 37.220.972.243 lei. Pânã la sfârºitul anului 2001 se estimeazã o creºtere a fondurilor alocate pentru medicamentele prescrise în ambulatoriu cu 56,6% faþã de anul 2000 ºi pe primele

6 luni, ponderea cheltuielilor cu medicamentele în totalul serviciilor medicale este de 15,3%. Deci nu se poate vorbi de existenþa unei crize a medicamentelor.

În limita bugetului aprobat, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ºi casele de asigurãri de sãnãtate judeþene, respectiv a municipiului Bucureºti, au depus eforturi pentru gestionarea optimã a acestuia, pentru acordarea serviciilor medicale persoanelor asigurate.

De asemenea, la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei nu sunt semnalate cazuri când spitalele nu au fonduri necesare pentru achitarea drepturilor legale de personal în condiþiile legii. Strategia privind participarea sectorului privat la îmbunãtãþirea performanþei sistemului sanitar, aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 717 din 19 iulie 2001, publicatã ºi în Monitorul Oficial, a prevãzut expres participarea sectorului privat la finanþarea sistemului sanitar, aspect care se regãseºte, ca mod de organizare, în þãrile Comunitãþii Europene, în vederea creºterii calitãþii serviciilor medicale. Spre deosebire de întreprinderi, funcþionarea spitalelor private se referã la un anumit segment al populaþiei ºi presupune existenþa unui sistem de asigurãri de sãnãtate privat, pe lângã cel obligatoriu de asigurãri sociale ale sãnãtãþii.

Ca atare, remarca dumneavoastrã legatã de o anume situaþie similarã cu a întreprinderilor privatizate nu are relevanþã. Voiam sã vã spun cã în programul guvernamental Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei are prevãzutã ºi elaborarea unui proiect privind casele private de sãnãtate.

Da, domnul deputat.

Eu îi mulþumesc respectuos doamnei ministru pentru informaþiile pe care mi le-a oferit. Precizez cã nu este o problemã pe care sã o fi inventat eu, cã este o chestiune care a fost ridicatã de cãtre liderii organizaþiilor sindicale din sãnãtate de pe raza judeþului Cluj ºi pentru ca doamna ministru sã nu rãmânã la impresia cã aceste cifre sunt mai presus decât realitatea o invit respectuos sã poposeascã în câteva unitãþi spitaliceºti de pe raza judeþului Cluj, care, parþial, o vor contrazice în ceea ce priveºte rigoarea cifrelor pe care Domnia sa le-a prezentat în faþa noastrã.

Oricum, eu îi mulþumesc pentru aceste informaþii oferite; le voi aduce la cunoºtinþa sindicaliºtilor din domeniul sãnãtãþii din judeþul Cluj ºi vã voi comunica observaþiile pertinente pe care aceºtia, în cunoºtinþã de cauzã, au sã le facã. Mulþumesc.

Tot pentru domnul Damian Brudaºca, domnul preºedinte al Oficiului pentru Recuperarea Creanþelor Bancare, Ionel Blãnculescu.

Dumneavoastrã i-aþi transmis întrebarea în scris, nu mai doriþi sã o citiþi. Domnule Blãnculescu, poftiþi.

Activitatea A.V.A.B. din ultimii 2 ani, mãsuri de recuperare a banilor pãgubiþilor F.N.I.

## **Domnul Ionel Blãnculescu Ñ** _preºedintele Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare_ **:**

Stimate domnule deputat,

Întrebarea dumneavoastrã este foarte vastã, o activitate pe doi ani de zile, am sã încerc sã o sintetizez în câteva cuvinte ºi în câteva minute.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare reprezintã o instituþie financiarã la nivelul statului român, având ca obiect principal de activitate recuperarea creanþelor bancare preluate de la Banca Românã de Comerþ Exterior, fostã ”BancorexÒ, Banca Agricolã ºi, mai nou, de la C.E.C.

Volumul de preluãri se situeazã la un nivel de 33.130 de miliarde lei de la ”BancorexÒ, pentru un numãr de 1.339 de debitori, cu o preluare suplimentarã aferentã fostei Companii Române de Petrol de 507 milioane dolari, element care se aflã în prezent în analiza Comisiei economice de la Senat în vederea realizãrii creanþei, ceea ce conduce la o expunere pe partea de ”BancorexÒ de 56.142 de miliarde. De la Banca Agricolã au fost preluaþi 2.500 de debitori la un nivel de 9.584 de miliarde de lei ºi de la C.E.C., mai nou, prin Legea nr. 333 am preluat o creanþã de 300 de miliarde de lei aferentã titlurilor cumpãrate de cãtre C.E.C. de la F.N.I. ºi, bineînþeles, penalitãþilor la respectiva valoare. Pentru aceastã misiune, instituþia financiarã cuprinde o structurã formatã din 123 de persoane, din care personal operaþional, 91, la nivel de 51 de economiºti, 32 de juriºti ºi 6 ingineri ºi restul, personal auxiliar.

Referitor la rezultatele înregistrate în perioada iunie 1999 pânã în prezent, acestea se situeazã la un nivel de recuperare de 4.200 de miliarde de lei, echivalentul unei sume de 180 de milioane dolari, sume care au fost transferate la nivel de 97% la bugetul de stat, capitolul ”Datorie publicã internãÒ, în vederea stingerii titlurilor de stat aferente respectivei datorii. Un nivel de 2,2% din aceastã valoare au constituit cheltuieli de funcþionare ºi 0,6% cheltuieli aferente administrãrii activelor.

Sper cã nu le plãtim noi É.

Nu, toate sunt programe finanþate de Uniunea Europeanã. Singurul program finanþat de Banca Mondialã a fost de un an de zile, de asigurare a asistenþei pe partea de management. Deci nici un program nu este plãtit de cãtre noi.

Trebuie sã vã spun cã, în afara activitãþii clasice de recuperare ºi de transfer al sumelor la bugetul de stat, Autoritatea este implicatã, în baza Programului de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, în revigorarea mediului economic din România. Facem parte din toate colectivele care au drept scop atragerea de investiþii strãine. Mai nou, facem parte din Comitetul interministerial creat sub conducerea Ministerului Prognozei.

Totodatã, gestionãm mai multe situaþii de crizã, dintre care cea mai importantã ºi cea mai plinã de rãspundere este în baza Legii nr. 333, gestionarea situaþiei F.N.I., prin acest element, Autoritatea reuºind sã debaraseze C.E.C.-ul ca instituþie bancarã de problema în cauzã ºi, de asemenea, sã subroge în drepturile procesuale aceste instituþii ºi, mai mult, sã preia creanþa în valoare de 300 de miliarde în vederea recuperãrii Ñ ºi acest element îl voi specifica la punctul 2 din interpelarea dumneavoastrã Ñ ºi, de asemenea, sã se prezinte în procesul penal, care are loc la Judecãtoria Sectorului 2, în vederea identificãrii ºi tragerii la rãspundere a vinovaþilor pentru acest cataclism naþional.

Bineînþeles cã activitatea noastrã Ð ºi o sã vã prezint în materialul scris pe care-l voi transmite Ð este foarte densã, sunt foarte multe aspecte care pot fi subliniate, însã, în mod sintetic, consider cã ceea ce v-am prezentat ar putea rãspunde ca primã fazã oralã la întrebarea nr. 1. La întrebarea nr. 2, referitor la ce a întreprins ºi ce întreprinde Autoritatea pentru Valorificarea Creanþelor Bancare referitor la recuperarea sumelor investite de investitorii F.N.I.

În baza Legii nr. 333, o lege care are drept scop nu recuperarea acestor creanþe, sã le spunem, sau acestor sume pe care o anumitã categorie a populaþiei noastre a investit-o în titluri, ci pur ºi simplu de diminuare a unor consecinþe a acestei acþiuni, Autoritatea a avut ºi are mai multe atribuþii, mai multe obligaþii.

Prima obligaþie a fost de subrogare în drepturile procesuale ale C.E.C., lucru efectuat; de asemenea, de preluare a tuturor obligaþiilor pe care C.E.C. le are atât faþã de ”SOV InvestÒ, cât ºi faþã de alte elemente. Astfel, am preluat un pachet de 20% din capitalul social al ”SOV InvestÒ, care s-a alãturat unui alt pachet de 20% preluat de Banca Agricolã, în cadrul preluãrii de creanþe neperformante, ajungând ca la acest moment Autoritatea sã deþinã 40% din capitalul social al ”SOV InvestÒ, sub formã de participaþii preluate în cadrul procesului de preluare.

Da, puteþi sã ne clarificaþi puþin, domnule preºedinte, cât timp va dura aceastã expertizare pe care o face societatea Andersen? A semnat un contract, aþi spus.

Cu sprijinul nostru, pentru cã ni s-a solicitat de cãtre C.N.V.M. Ñ vreau sã fac o parantezã, C.N.V..M.-ul a fost prin lege obligat sã dea aviz contractului pe care noi îl încheiem cu Arthur Andersen Ñ, deci, dupã analiza pe care noi am fãcut-o ºi la volumul de informaþii deþinut la momentul acesta de toate elementele Ñ în special ”SOV InvestÒ, F.N.I., C.E.C., Ministerul de Interne ºi alte elemente pe care le-am identificat ºi pentru care vom acorda sprijinul societãþii de auditare pentru a intra în posesia informaþiilor, apreciem ca perioadã maximã 60 de zile, începând de mâine.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Brudaºca. Sã vedem cât de mulþumit este de rãspuns.

Spre surprinderea dumneavoastrã, probabil, domnule preºedinte, sunt foarte mulþumit de rãspuns, în sensul cã am aflat, împreunã cu cei prezenþi, foarte multe lucruri despre activitatea acestei instituþii care, în condiþiile noastre, poate juca rolul pe care a reuºit sã-l joace.

Ceea ce ar fi de dorit pe viitor ar fi o mai mare transparenþã ºi chiar tendinþa din interiorul instituþiei de a-ºi face cunoscute opiniei publice domeniile de activitate ºi rezultatele înregistrate, pentru cã foarte multe semne de întrebare ar fi, în felul acesta, spulberate ºi n-ar da posibilitatea unor supoziþii rãutãcioase, tendenþioase ºi de altã naturã.

Eu aºtept ºi rãspunsul scris de la domnul preºedinte, pentru cã îl aºteaptã circa 30.000 de investitori din judeþul Cluj, în numele cãrora am fãcut aceastã intervenþie.

Singura problemã pe care aº avea-o de obiectat, dar nu la adresa rãspunsului, ci a modului în care a fost abordatã ºi înþeleasã atribuþia instituþiei, a fost aceea ca, prin aceastã preluare de cãtre A.V.A.B., sã se elimine posibilitatea tragerii la rãspundere a celor de la C.E.C. ºi de la alte instituþii, inclusiv de la Comisia Naþionalã de Valori Mobiliare, a cãror vinovãþie, cel puþin moralã, este deocamdatã de necontestat. ªi o spune acest lucru nemulþumirea încã prezentã în multe dintre oraºele þãrii, unde cetãþenii mai aºteaptã cu speranþã cã statul, totuºi, le va face ºi lor dreptate.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, v-aº ruga numai o secundã.

Da, poftiþi, dar mai scurt.

Da. Referitor la acest element, spiritul legii este exact contrar percepþiei dumneavoastrã ºi, probabil, ºi a altora.

Deci, prin intervenþia noastrã în acest caz, având în vedere cã Autoritatea are de recuperat o creanþã de 300 de miliarde, aºa cum ºi alþi investitori au de recuperat creanþe, probabil, sau sume cu mult mai mici, existã un imbold ºi un element de forþã care este introdus în cadrul procesului penal. ªi, iatã, chiar în ziua de vineri am fost prezenþi la acest proces penal, cu toþi avocaþii noºtri, tocmai pentru a determina culpa ºi vina tuturor celor care se fac vinovaþi de ceea ce s-a întâmplat, numai cã o procedurã care se numeºte acordarea caracterului neconstituþional pentru Legea nr. 333 ne-a blocat pentru o perioadã atât pe noi, cât ºi pe ceilalþi, care sunt doritori de a afla adevãrul.

Deci vreau încã o datã sã subliniez cã intrarea noastrã în ceea ce se numeºte ”frauda F.N.I.Ò nu face decât sã confere mai multã forþã ºi mai multã autoritate în cadrul procesului penal.

ªi vreau sã vã asigur pe dumneavoastrã ºi pe cei care mã cunosc Ð cã probabil cã sunt unii care mã cunosc Ð cã nu voi precupeþi absolut nimic pentru ca vinovaþii sã fie scoºi în faþã, ºi nu numai pe cazul F.N.I., ci, pentru cã am avut o discuþie ºi zilele trecute, inclusiv pe tot ce s-a întâmplat la nivelul bãncilor.

Deci vreau sã vã spun cã un alt scop, în afarã de scopul principal de recuperare, este acela de a face ca nimeni sã nu rãmânã netras la rãspundere faþã de elementele de culpã în tot ceea ce a însemnat procesul de creditare ”BancorexÒ ºi Banca Agricolã. Deci, mai devreme sau mai târziu, fiecare va rãspunde dintre cei care au fraudat statul ºi au creat acest nivel de datorie publicã internã. ªi va veni momentul în care, probabil, dacã voi mai fi eu în faþa dumneavoastrã, am sã vã prezint întregului Parlament ºi aceastã rezolvare, care ºi aceasta se aºteaptã. ªi vreau sã vã spun cã, spre surprinderea mea, se aºteaptã foarte mult din cadrul asociaþiilor oamenilor de afaceri curaþi, care s-au simþit frustraþi ºi fraudaþi în ideile lor de a efectua afaceri curate în România tocmai de astfel de elemente de fraudã.

Vreau sã vã spun cã Autoritatea este direct implicatã în a determina frauda nu numai la nivelul F.N.I., ci ºi asupra a ceea ce s-a întâmplat la nivelul anilor pe relaþia ”BancorexÒ ºi Banca Agricolã.

Vã mulþumesc.

Pentru domniºoara Lia-Olguþa Vasilescu se solicitã o amânare, deoarece domnul Zelenco nu este în þarã, ca sã dea un rãspuns.

În ceea ce priveºte rãspunsul pe care ar trebui sã-l dea Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, de asemenea se va transmite în scris domnului Ludovic Mardari. Din partea Ministerului Agriculturii...

Dar ºi oral, din partea domnului preºedinte Þurlea. Deci, o sã-i comunicãm lucrul acesta.

De la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, aºteptãm niºte rãspunsuri pentru domnul Victor Dobre, în primul rând ºi pe urmã pentru domnul Brudaºca. Întâi, pentru domnul Victor Dobre.

Domnule preºedinte,

Referitor la întrebarea domnului deputat Victor Dobre, cu privire la termenul pe care Ministerul Agriculturii îl apreciazã pentru aplicarea mãsurilor prevãzute în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 30 din acest an privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de un milion de lei producãtorilor agricoli, pentru fiecare hectar de teren cultivat, dãm urmãtorul rãspuns.

În baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30 privind acordarea în anul 2000 a unui sprijin direct de un milion de lei producãtorilor agricoli pe un hectar de teren cultivat, cu finanþare de la bugetul de stat, precum ºi a Legii nr. 388/2001 de aprobare a acestei ordonanþe, suma ce trebuia alocatã pe þarã este de 5.737,7 miliarde lei. Pânã la aceastã datã, s-au achitat 5.173 miliarde lei.

În baza Ordonanþei Guvernului nr. 27/2001 de rectificare a bugetului de stat pe 2001, s-a alocat pentru aceastã destinaþie diferenþa de valoare.

S-au desfãºurat ºi transmis pe judeþe, într-o primã etapã, 180 miliarde lei, urmând ca pânã la 30 octombrie acest an, data limitã prevãzutã de reglementare, sã se achite integral restanþele.

Da, am înþeles.

Domnule deputat, sunteþi mulþumit de rãspuns? Este aici domnul Dobre? Da.

Deci vrea sã ia cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Sunt mulþumit în mãsura în care aplicarea acestei legi nu s-a oprit, pentru cã, nefiind un specialist în domeniul agricol, cred cã deja 30 octombrie este un termen destul de întârziat pentru ceea ce înseamnã înfiinþarea culturilor în aceastã toamnã, nu mai vorbesc în continuare.

Rãmân cu speranþa ca Ministerul Agriculturii sã aibã în prioritate ºi judeþul Galaþi, pentru cã întrebarea mea era referitoare, în primul rând, la judeþul nostru, pentru cã eu cred cã ºi domnul secretar de stat ºtie condiþiile extrem de dificile ale acestei veri ºi necazurile pe care le avem.

## Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, vã rog sã rãspundeþi ºi domnului Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Referitor la întrebarea domnului Damian Brudaºca, privind subvenþionarea unui procent din costul seminþei de grâu utilizate la însãmânþãrile din campania agricolã de toamnã, transmisã Ministerului Agriculturii, facem urmãtoarele precizãri.

Ministerul Agriculturii a iniþiat în luna iunie anul curent un proiect de hotârâre a Guvernului pentru stabilirea nivelului maxim al reducerii preþului de cumpãrare al seminþelor certificate din producþia internã, provenite de la agenþii economici autorizaþi, persoane fizice sau juridice, în conformitate cu prevederile art. 44 din Legea seminþelor.

Dupã susþineri repetate la Ministerul Finanþelor Publice, în condiþiile unui buget de austeritate, s-a convenit ca pentru campania agricolã de toamnã sã se beneficieze de reducerea preþului de cumpãrare numai la sãmânþa de grâu.

Nivelul maxim al reducerii preþului de cumpãrare al seminþelor de grâu este de 20% pentru campania agricolã din toamna acestui an.

Proiectul de hotãrâre a Guvernului pentru aprobarea acestui procent a fost depus la Guvern joi, 20 septembrie, ºi aprobat în ºedinþa de Guvern din aceeaºi zi.

În momentul publicãrii acesteia în Monitorul Oficial aceasta poate fi fãcutã publicã, întrucât numai în acel moment existã certitudinea unui anunþ corect în massmedia.

Prezentul act normativ prevede, de asemenea, cã va intra în vigoare la 1 septembrie 2001, ceea ce permite ca toþi producãtorii care au cumpãrat sãmânþã certificatã sã beneficieze de aceastã susþinere bugetarã.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, sunteþi mulþumit? Da, sunteþi mulþumit.

Acum, din partea Ministerului Finanþelor Publice, am rugãmintea sã rãspundeþi la douã întrebãri, adresate de domnul Damian Brudaºca.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu. Poftiþi.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Urmare întrebãrii adresate de cãtre domnul deputat Damian Brudaºca, înregistratã la Camera Deputaþilor cu nr. 193.A/2001, prin care se solicitã precizãri privind existenþa unei modalitãþi legale pentru scutirea de taxa judiciarã de timbru în dosarul nr. 5.079/2001 aflat pe rolul Secþiei Comerciale a Tribunalului Municipiului Bucureºti, Ministerul Finanþelor Publice face cunoscut urmãtoarele.

În baza art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Ministerul Finanþelor Publice poate acorda scutiri, reduceri, eºalonãri sau amânãri la plata taxelor judiciare de timbru, în condiþiile stabilite prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 1.195/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura, criteriile ºi competenþele de acordare a înlesnirilor la plata creanþelor bugetare, administrate de Ministerul Finanþelor Publice, ordin publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 344 din 28 iunie 2001.

Înlesnirile la plata taxelor judiciare de timbru pentru acþiunile în instanþã se acordã, de la caz la caz, în funcþie de situaþia materialã ºi financiarã a contribuabililor, ºi nu în raport de natura litigiului sau de pãrþile care sunt implicate în proces.

Cererile pentru acordarea înlesnirilor la platã, însoþite de documentele prevãzute de normele metodologice mai sus menþionate, se depun la instanþa de judecatã ºi sunt soluþionate de Ministerul Finanþelor Publice sau organele sale teritoriale, potrivit competenþelor ce le revin. Vã mulþumesc.

Acesta a fost rãspunsul nostru.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Eu v-aº propune sã vã dea un rãspuns ºi domnul secretar de stat Ivanov.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

## Domnule preºedinte,

Este aceeaºi problemã ºi bãnuiesc cã este acelaºi rãspuns.

Este aceeaºi problemã ºi acceptaþi un rãspuns scris. Predaþi-i rãspunsul scris.

Singura rugãminte în acest sens este sã se þinã cont de faptul cã cei care au solicitat o asemenea scutire sunt depunãtorii la F.N.I., sau investitorii la F.N.I., a cãror situaþie materialã acum, a multora dintre ei, este deosebit de criticã ºi pe cale de consecinþã cred cã, avându-se în vedere ºi supoziþia de vinovãþie a unor instituþii ale statului, cred cã ar trebui sã se acorde în acest sens aceastã scutire, dându-se dovadã, din acest punct de vedere, cã statul nu are nimic de favorizat ºi pe nimeni de apãrat de rigorile legii pentru culpele fãcute în acest caz.

Da, dar sunt unii care au de recuperat câteva miliarde ºi probabil cã nu sunt oameni sãraci.

Doamna spunea cã scutirile astea se dau pentru sãraci.

Da. Tot din partea Ministerului de Finanþe, domnul Damian Brudaºca solicitã niºte precizãri. A doua întrebare.

La întrebarea domnului deputat Damian Brudaºca, nr. 197 din 4.IX.2001, Ministerul Finanþelor Publice a rãspuns oral, în ºedinþa destinatã acestui scop din 17 septembrie, anul curent. În plus, precizãm cã printr-o recentã hotãrâre de Guvern, respectiv Hotãrârea Guvernului nr. 867, publicatã deja în Monitorul Oficial în septembrie 2001, s-a modificat Hotãrârea Guvernului nr. 801 din 2001 în sensul suplimentãrii Consiliului Judeþean Cluj cu sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2001 cu suma de 50,3 miliarde lei.

În consecinþã, autoritatea responsabilã privind utilizarea sumei respective este Consiliul Judeþean Cluj, Ministerul Finanþelor având obligaþia de a introduce modificãrile corespunzãtoare în volumul ºi structura bugetului de stat pe anul 2001. Pentru oricare alte clarificãri, este necesar sã se aºtepte rãspunsul scris în termenul legal. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Sunteþi mulþumit, domnule deputat? Da. Bine! Tot Ministerul Finanþelor trebuie sã ne dea un rãspuns Ñ Mãsuri împotriva ilegalitãþilor comise de U.D.T.R. Constanþa Ñ pentru domnul Metin Cerchez.

Nu e prezent. Sã-i transmitem rãspunsul în scris ºi, de asemenea, vãd cã ºi domnul secretar de stat Pavel Abraham are aceeaºi problemã. Sã-i transmitem rãspunsul în scris dacã nu este în salã.

Ministerul Industriei ºi Resurselor.

Aþi primit rãspunsul scris ºi consideraþi cã nu mai e cazul sã vi se dea un rãspuns? Da. Bine! Mulþumesc.

Mai existã un singur rãspuns, pe care trebuie sã-l dea domnul secretar de stat Abraham domnului deputat Brudaºca.

## **Domnul Pavel Abraham Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Domnul deputat Damian Brudaºca a pus o întrebare referitoare la aplicarea Hotãrârii Guvernului nr. 801 din 2001 prin care se aprobã alocarea din fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului pe anul 2001 a sumei de 51 de miliarde lei pentru finanþarea lucrãrilor la unele obiective din judeþul Cluj.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. 3 din hotãrâre, pentru convenþiile care au ca obiect achiziþionarea de bunuri, servicii ºi lucrãri pentru realizarea obiectivelor prevãzute în anexa la acest act normativ, în temeiul art. 107 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60/2001, pragurile menþionate la art. 13 lit. a), c) din ordonanþa de urgenþã a Guvernului menþionatã, privind achiziþiile publice, s-au stabilit la valoarea de 2 milioane euro pentru fiecare.

În ceea ce priveºte sumele alocate, potrivit art. 4 din Hotãrârea Guvernului nr. 801/2001, Guvernul a abilitat expres Ministerul Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei ca, alãturi de celelalte organe, sã exercite controlul conformitãþii cu legea a modului cum acestea sunt gestionate ºi cheltuite.

Precizez în context faptul cã, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 3 din Legea nr. 72/1996 a finanþelor

publice, coroborat cu art. 2 alin. 4 din Legea nr. 189/1998 privind finanþele publice locale ºi raportat la prevederile art. 1 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi, constituirea ºi utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unitãþilor administrativ-teritoriale, ale instituþiilor publice, se controleazã de cãtre Curtea de Conturi, Ministerul Finanþelor Publice ºi alte organe împuternicite prin lege.

Da. Vã mulþumesc. Domnul deputat Brudaºca.

Eu îi mulþumesc foarte mult domnului secretar de stat pentru rãspuns, pentru faptul cã s-a deranjat sã îl prezinte. Sunt însã nemulþumit de conþinutul rãspunsului pentru cã în hãþiºul acesta de trimiteri legislative de la un articol la alt articol, la altã lege s-a pierdut esenþa. Avem de-a face în cazul în speþã cu sãvârºirea unor grave încãlcãri ale legii în ceea ce priveºte atribuirea conform legii a dreptului de a executa aceste lucrãri.

Pe mine m-a bucurat faptul cã judeþului Cluj i s-a dat aceastã posibilitate, sã foloseascã banii pentru vopsirea frunzelor verzi în cazul în care ar fi venit domnul cancelar Schroeder, dar mã deranjeazã foarte mult faptul cã aceºti bani nu au fost folosiþi în mod legal.

Îl informez pe domnul ministru secretar de stat, aici de faþã, cã tocmai directorul acestei Regii Autonome a Drumurilor Judeþene a motivat nerespectarea legii prin faptul cã numai regia pe care o conduce ar cunoaºte tehnologia de reparare a drumurilor în zonã. ªi-l mai informez pe domnul general în acest context ºi asupra modului defectuos în care s-au efectuat lucrãrile de reparaþie ºi întreþinere a drumurilor în aceastã zonã.

Deci cred cã sunt suficiente motive ca ministrul de Interne ºi ministerul în general sã se sesizeze din oficiu ºi sã întreprindã, în conformitate cu atribuþiile legale, investigaþiile pentru determinarea vinovaþilor în nerespectarea legii pentru atribuirea ºi executarea acestor lucrãri. În caz contrar, ar rãmâne bãnuiala cã, datã fiind aparte- nenþa domnului ministru la acelaºi grup care a favorizat în general firme care sunt conduse de cãtre lideri ai P.S.D., deci ar exista aceastã prezumþie cã de fapt este vorba de o afacere de familie ºi nu de respectarea cadrului legal în folosirea banilor proveniþi de la bugetul de stat, deci a banilor publici. Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Aveþi vreun comentariu de fãcut?

## Domnule preºedinte ºi domnule deputat,

Aºa cum am afirmat în finalul materialului pe care l-am prezentat în faþa dumneavoastrã, în mãsura în care apar aspecte cu caracter penal, deci sunt de competenþa Ministerului de Interne ºi a Poliþiei pentru investigare, vom lua mãsuri. Eu îi voi prezenta ºi domnului ministru ºi vom dispune efectuarea unor investigaþii concrete pe baza documentaþiei care s-a fãcut la lucrãrile la care dumneavoastrã aþi fãcut referire ºi vã asigur cã vã vom informa în mod corespunzãtor într-o perioadã imediat urmãtoare.

Vã mulþumesc.

Bun. Am înþeles.

Aici am încheiat secvenþa dedicatã rãspunsurilor la întrebãri.

Trecem la interpelãri.

Sunt 12 deputaþi care s-au înscris la interpelãri. Vã reamintesc cã trebuie doar sã formulaþi în termeni foarte generali, într-o frazã, obiectul interpelãrii dumneavoastrã, urmând ca dezvoltarea s-o faceþi în momentul în care ministrul respectiv este prezent ca sã dea rãspunsul. Primul este domnul deputat Victor Dobre.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului ministru al apelor ºi protecþiei mediului. Ea, de fapt, este o revenire la o altã interpelare fãcutã în primãvarã prin care solicitam mãsuri pentru realizarea unor lucrãri de amenajare ºi apãrare a malurilor râului Siret.

Întrebarea mea este: în ce regim ºi când urmeazã a fi luate aceste mãsuri pentru cã a fost un angajament al ministerului ºi, din pãcate, din cele trei lucrãri prevãzute, douã încã nici mãcar nu au fost atacate. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Nicolae Enescu.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru al agriculturii, Ilie Sârbu.

Mulþi dintre concetãþenii noºtri au moºtenit sau au primit o suprafaþã de teren printr-un act de vânzarecumpãrare emis înainte de apariþia Legii nr. 1/2000, validatã în fosta legislaturã. Aceste suprafeþe ce depãºesc 1.000 de metri pãtraþi pe care s-au construit anexe gospodãreºti, grãdini, case constituie obiectul unor schimburi de teren între diferite persoane fizice ca

urmare a comasãrilor care au avut loc cu ocazia înfiinþãrii întovãrãºirilor agricole ºi, ulterior, a I.A.S.-urilor.

Vã rog sã-mi transmiteþi rezoluþia dumneavoastrã în timpul prevãzut de lege, o copie a acesteia urmând a fi remisã prefecþilor ºi primarilor comunei. Mulþumesc.

Da.

Doamna deputat Paula Ivãnescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã primului-ministru ºi se referã la politica de protecþie a mediului ca un punct important în ceea ce priveºte siguranþa cetãþeanului.

Da. Vã mulþumesc. Cam aºa se face...

Al patrulea deputat este domnul Ioan Miclea care are de formulat trei interpelãri.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Prima interpelare se adreseazã domnului prim-ministru ºi se referã la aplicarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

A doua interpelare se adreseazã domnului ministru Muºetescu, privind privatizarea ”IntegrateiÒ Ñ S.A. Paºcani, unde statul român a fost pãgubit cu 25 de miliarde lei.

A treia interpelare se adreseazã domnului ministru Mitrea Miron, prin care cer rãspuns referitor la distrugerea flotei maritime a României ºi, în acest context, îi cer sã-mi prezinte o situaþie privind evoluþia ei pe ani în vederea sesizãrii organelor abilitate pentru tragerea la rãspundere a celor vinovaþi pentru acest dezastru economic, ºtiut fiind faptul cã actele ºi faptele de acest gen nu sunt lovite de prescripþie restrictivã.

Mulþumesc.

Da. Este terminatã de mult flota asta. Vreau sã vã informez cã într-o altã legislaturã s-a fãcut un raport asupra flotei, care are vreo 7Ñ800 de pagini, este depus la bibliotecã; a fost trimis, de asemenea, ºi Parchetului General, ºi altor organisme, dar nu s-a întâmplat nimic.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Domnul ministru Mitrea la noi, la comisie, spunea cã ºtie ceva ºi poate personal sã îmi relateze, dar cã ezitã sã facã aºa o prezentare oficialã. Oricum, vinovaþii se ºtiu. Deci nu putem sã lãsãm ca acest dezastru sã fie lãsat sub obroc. Trebuie sã fie traºi la rãspundere ºi dacã sunt 1.500 de pagini, nu 700 de pagini se pot face investigaþii ºi trebuie sã rãspundã în faþa societãþii.

Da.

Doamna deputat Constanþa Popa.

Interpelarea mea este adresatã domnului preºedinte Eugeniu Þurlea, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, ºi se referã la modalitãþile de platã pentru medicii din ambulatoriu care efectueazã un numãr de consultaþii peste cel prevãzut legal.

Da, mulþumesc.

Domnul deputat ªtefan Baban are douã interpelãri.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelãrile mele se adreseazã domnului ministru al Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, domnul Marian Sârbu.

Una se referã la lipsa cãrþilor de muncã la direcþiile de muncã ºi protecþie socialã din judeþe, ºi a ajuns motiv de ºpagã pentru a cãpãta o carte de muncã.

A doua interpelare se referã la modul cum rezolvã domnul ministru Marian Sârbu munca suplimentarã a celor care vor sã munceascã schimbând actualele convenþii ºi contracte de muncã pe timp redus.

Vã mulþumesc.

Le depun la secretariat ºi aºtept rãspunsul.

Bine, astea sunt mai mult întrebãri, sã ºtiþi. Domnul deputat Codrin ªtefãnescu.

Interpelara mea este adresatã doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei, ºi are ca obiect sesizarea primitã la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupþie ºi pentru petiþii.

Mulþumesc.

Da.

Domnul Damian Brudaºca are trei interpelãri de formulat.

## Domnule preºedinte,

Le-am depus la secretariat. Foarte pe scurt sã le prezint.

Se adreseazã douã dintre ele domnului prim-ministru. Prima se referã la situaþia criticã în care se gãseºte Muzeul ”Octavian GogaÒ de la Ciucea, cu o serie de elemente concrete; a doua se referã la nereguli în ceea ce priveºte finalizarea introducerii gazului în localitatea Baciu, judeþul Cluj, cu implicarea unor factori politici judeþeni. A treia se adreseazã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii, ºi vizeazã o situaþie mai deosebitã care se întâmplã sub oblãduirea fostului ministru al învãþãmântului, actualmente rector al Universitãþii ”BabeºBolyaiÒ care, cu de la sine putere, fãrã cadru legal, a adoptat o hotãrâre privind înfiinþarea din anul universitar de faþã a mai multor secþii de învãþãmânt în limba maghiarã la Facultatea de ªtiinþe Economice ºi la Facultatea de Drept din Cluj, în timp ce pentru ºcolile din sistemul preuniversitar avem foarte mari dificultãþi în a asigura plata salariilor personalului TESA ºi chiar a unora dintre profesorii din mediul rural.

Mulþumesc.

Da, mulþumesc. Domnul deputat Emil Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Chiar cu riscul de a pierde un minut din cele trei alocate, n-aº putea sã nu mã refer cu consternare ºi cu amãrãciune la cadrul în care în Parlamentul României se abordeazã instituþia întrebãrilor ºi interpelãrilor, adicã o instituþie fundamentalã a parlamentarismului ºi a statului de drept, pe care o tratãm ºi este tratatã cu foarte multã indiferenþã. Practic, parlamentarii sunt privaþi de acest instrument care în orice stat democratic dã dureri de cap Guvernului, transpirã primul-ministru. Or, aici, suntem în faþa unei sãli goale, fãrã mediatizare corespunzãtoare, la o orã imposibilã. Solicit pe aceastã cale ca în viitor aceastã instituþie trebuie sã fie revitalizatã pentru a respecta principiile parlamentarismului.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru al apãrãrii naþionale, Ioan Mircea Paºcu, ºi are drept obiect numirea generalului de brigadã Florin Caba în funcþia de locþiitor al comandantului Corp IV Armatã, mareºal Constantin Brezan. Interpelarea o voi detalia altã datã ºi îi solicit în mod public domnului ministru sã revoce ordinul de numire a domnului general Florin Caba în funcþia de locþiitor, întrucât domnul general Florin Caba a fost acela care în 21 decembrie 1989, în calitate de ºef al Secþiei de pregãtire a luptei, a coordonat deplasarea militarilor din Someºeni în Piaþa Mãrãºti ºi la Hotelul Astoria din Cluj, locuri unde au murit zeci de clujeni.

Gestul Domniei sale de numire a domnului general Caba în aceastã funcþie reprezintã o ofensã nepermisã la adresa morþilor Revoluþiei române, la adresa morþilor din Cluj ºi o ofensã adusã bunului-simþ, în ultimã instanþã.

De asemenea, solicit Domniei sale, domnului ministru al apãrãrii naþionale, sã facã cunoscute public numele persoanelor care au propus numirea în funcþie a domnului general Caba la Corpul IV al Armatei Cluj. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Doamna deputat Ionescu Mihaela.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc colegilor care au mai rãmas în salã.

Întrebarea ºi obiectul interpelãrii mele sunt adresate domnului ministru al turismului, Dan Matei Agathon, ºi se referã la cei în jur de 4.000 de cetãþeni români care au prestat activitate înainte de 1989 în strãinãtate ºi care au banii depuºi în contul ”ComturistÒ la B.R.C.E., respectiv ”BancorexÒ, ºi acum la B.C.R. Aceºti muncitori sau ingineri, sau medici, profesori, care, toþi, ºi-au depus priceperea ºi îndemânarea în activitãþi în întreprinderi de comerþ exterior în strãinãtate, atunci când au solicitat banii înapoi li s-au returnat ori sporadic, ori pe baze preferenþiale.

Acesta este scopul interpelãrii. Considerãm cã este absolut necesarã luarea unei hotãrâri pentru a se reglementa situaþia celor peste 4.000 de cetãþeni români.

Întrebarea mea era: când se va reglementa restituirea sumelor depuse de cetãþenii români care au lucrat pe bazã de contracte legale în strãinãtate, uneori în condiþii de climã ºi muncã foarte grele, ºi care au avut banii depuºi la B.R.C.E. pentru produse ”ComturistÒ.

Mulþumesc.

Da, mulþumesc. Domnul deputat Ioan Sonea.

Domnule preºedinte,

Am douã întrebãri care, amândouã, sunt pentru Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. Prima dintre ele se referã la oportunitatea electrificãrii cãii ferate DedaÑTârgu-MureºÑRãzboieni prin utilizarea unor elemente ale liniei de contact disponibilizate prin modernizarea cãii ferate BraºovÑPredealÑPloieºtiÑ Bucureºti, în urma reparaþiilor capitale care au avut loc în urmã cu doi ani.

Subliniez cã traseul amintit este de 113 km ºi cã existã un studiu încã din 1984 întocmit de I.T.C.S. Bucureºti, cu nr. 41-160/2631 din 1984.

Cea de-a doua întrebare se referã tot la dânºtii, tot la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei: decât ridicarea preþului biletelor, dacã nu se considerã cã ar fi mai bine sã se eficientizeze transporturile prin modul de repartizare a biletelor, pe staþii ºi clase de cãlãtorie, astfel încât vagoanele de clasa I sã nu circule pe jumãtate goale.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul deputat Ion Mocioi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã mã adresez domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

La 1 februarie anul curent am depus o sesizare a unor români din diaspora ºi câteva mãsuri pentru salvarea patrimoniului cultural românesc aflat la Biblioteca românã din Freiburg. Pânã acum nu am primit rãspunsul

ºi doresc ca domnul prim-ministru sã reexamineze scrisoarea noastrã pentru a da un rãspuns instituþiei la care ne referim. Acolo, în Germania, existã o instituþie cu o clãdire proprie, cu un patrimoniu foarte bogat dat de românii care trãiesc în Germania ºi nu numai, un patrimoniu care cuprinde mii de cãrþi, publicaþii periodice, numeroase colecþii de manuscrise foarte importante, texte, documentare ºi creaþii literare, tablouri de artã ale unor artiºti consacraþi, obiecte ale unor personalitãþi, numismaticã, filatelie de valoare, peste 1.000 de obiecte vechi de artizanat ºi altele.

Soarta lor depinde de rãspunsul la scrisoarea respectivã.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Doamna deputat Afrãsinei.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ioan Rus, ministrul de interne, ºi se referã la modalitatea de operare ºi de depistare a cazurilor acelor implicaþi în cazurile de rãpire, de sechestrare ºi de trecere frauduloasã a graniþei, cazuri cu care se confruntã chiar ºi judeþul Botoºani.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Cu aceasta, încheiem ºedinþa noastrã de astãzi. Ne revedem mâine.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 135/4.X.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei