Stenogramă plen

4. Proiectul de Lege privind creºterea ºi ameliorarea raselor de animale, respins de Senat în ºedinþa din 4 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminãrii, urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2001.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureºti la 27 octombrie 1997, adoptat de Senat în ºedinþa din 4 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, iar pentru avize Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 31 octombrie 2001.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2001 privind acceptarea de cãtre România a Codului internaþional pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP), precum ºi acceptarea unor amendamente la acesta, adoptate de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC.61 (67) ºi, respectiv, prin Rezoluþia MSC.101 (73) ale Comitetului Securitãþii Maritime la Londra la 5 decembrie 1996 ºi, respectiv, la 5 decembrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 4 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar

pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2001.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2001 pentru acceptarea Codului Internaþional al mijloacelor de salvare (Codul LSA), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia Comitetului Securitãþii Maritime MCS.48 (66) la Londra la 4 iunie 1996, adoptat de Senat în ºedinþa din 4 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2001.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societãþile naþionale, companiile naþionale ºi societãþile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum ºi la regiile autonome, adoptat de Senat în ºedinþa din 4 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 30 noiembrie 2001.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor industriale, adoptat de Senat în ºedinþa din 4 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2001.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ºi controlul financiar preventiv, adoptat de Senat în ºedinþa din 4 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 30 noiembrie 2001.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, adoptat de Senat în ºedinþa din 4 octombrie 2001.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2001.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea ºi funcþionarea asociaþiilor de proprietari, adoptat de Senat în ºedinþa din 4 octombrie 2001. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termenul de depunere a raportului: 30 noiembrie 2001.

13. Propunerea legislativã privind Codul de conduitã al reprezentanþilor aleºi, locali ºi regionali, iniþiatã de domnul deputat Viorel Coifan.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate în fond urmãtoarele comisii, urmând a elabora un raport comun: Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 30 noiembrie 2001. 14. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea Legii partidelor politice, iniþiatã de domnii deputaþi Valeriu Stoica ºi Puiu Haºotti.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþ, iar pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Termenul de depunere a raportului: 30 noiembrie 2001.

15. Propunerea legislativã privind soluþionarea conflictelor prin mediere, iniþiatã de 5 deputaþi P.N.L.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului: 30 noiembrie 2001.

16. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Islamice Iran privind transportul maritim comercial, semnat la Teheran la 14 august 2000, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fi sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 15 noiembrie 2001.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Propun la punctul 2, pentru mai mare claritate, urmãtorul amendament ºi citez doar partea la care vreau sã mã refer: ”cu modificãrile ulterioareÒ se completeazã... virgulã ...dupã ”lit.a)...Ò virgulã ”...cu lit.a[1] ) cu urmãtorul cuprins:...Ò

Iar, în ceea ce priveºte aceastã literã, lit.a[1] ), daþi-mi voie sã propun o altã formulare, este vorba de: ”încheie acorduri de cooperare, întreþine relaþii de colaborare cu instituþii similare din celelalte state ale lumii.Ò Acest ”celelalteÒ mã duce la gândul cã a existat anterior o enumerare Ñ din alte state ºi din celelalte state. În consecinþã, propun înlocuirea sintagmei ”celelalteÒ cu ”alteÒ. Deci ”alte state ale lumiiÒ.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, ne puneþi în mare încurcãturã. Dacã nu avem textul proiectului de lege, nici mãcar nu ne puteþi convinge cã aveþi dreptate.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Eu mã refer la ceea ce am în faþã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Ce aveþi dumneavoastrã în faþã presupune ceea ce aþi spus, cã textele anterioare se referã la o enumerare.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Acest ”celelalteÒ mã duce la gândul cã a mai existat ceva înainte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Probabil cã aºa este.

Nu este iniþiatorul aici? Nu este cineva de la Ministerul de Interne?

Stimate coleg, v-aº ruga sã citiþi ambele texte care au fost în divergenþã. Vedeþi cã în privinþa textului Senatului era folositã chiar aceastã sintagmã: ”din celelalte state ale lumiiÒ. Camera Deputaþilor a propus: ”din alte state ale lumiiÒ, ºi comisia de mediere, probabil, pe baza unor elemente concrete, ne sugereazã acest text comun.

Eu v-aº propune sã nu intrãm într-o procedurã de divergenþã, ca sã fixãm o ºedinþã comunã pentru un amãnunt de ordin redacþional.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Eu pot sã renunþ la aceastã propunere, dar este vorba de claritatea textului. Noi nu avem o enumerare, cel puþin în textul cu pricina.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Dar puneþi cele douã virgule.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, acest lucru da.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt.

## Domnule preºedinte,

Întâmplãtor, am în familie aºa ceva ºi nu pot trece peste.

În ceea ce priveºte definirea copertei fonogramei, este important sã se defineascã sau sã fie înscrisã în aceastã copertã a fonogramei ºi autorii acesteia, pentru ca cel care o cumpãrã sã fie în cunoºtinþã de cauzã în legãturã cu toate elementele de identificare a acestei fonograme.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cum sunã textul?

## Stimate coleg,

Dumneavoastrã aþi fi putut sã fiþi mai convingãtor dacã aveaþi textul în faþã. Deocamdatã, noi plecãm de la premisa cã la comisia de mediere au fost cele douã texte, pentru cã, iatã, sunt douã variante diferite: una pe care o susþineþi dumneavoastrã ºi una de la Senat ºi s-a renunþat la textul cu ”alte stateÒ, probabil, tocmai justificat de faptul cã exista o enumerare.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Eu merg pe textul care mi s-a dat.

Înþeleg cã renunþaþi la amendament. Mulþumesc foarte mult.

Deci la punctul 2, comisia de mediere ne-a propus acest text comun pe care îl gãsiþi în raport.

Eu aº propune: ”Coperta fonogramei, element grafic care însoþeºte fonograma, purtãtor de informaþii pentru identificarea fonogramei, a autorilor ºi a conþinutului sãu.Ò

Vreau sã vã spun cã comisia de mediere a fost în faþa celor douã texte pe care dumneavoastrã le aveþi în faþã. Elementul pe care dumneavoastrã vreþi sã-l introduceþi nu fãcea parte din nici unul din cele douã texte ºi este de naturã sã schimbe ºi conþinutul lui, încât nu-l pot pune nici în discuþie. Îmi cer scuze.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Referitor la punctul 2, cel cu privire la art. I punctul 2, art. 3 alin. 1, 2, 3 ºi alin. 4 ºi 5, le luãm pe rând, pentru cã sunt soluþii diferite.

La alin. 1 comisia ne propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru alin. 2, comisia ne propune textul Senatului, de asemenea.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 3, tot textul Senatului se propune. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 4 comisia ne propune varianta Senatului, deci eliminarea alineatului.

Dacã aveþi obiecþiuni la aceastã variantã? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 5 ni se propune tot textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 3, cel cu referire la art. I punctul 4, art. 4, ni se propune textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Poftiþi!

Trebuia sã mi-o spunã colegii în comisia de mediere.

## Domnule preºedinte,

## Mulþumesc pentru recomandare.

Eu vreau sã observ cã în textul acestui raport sunt foarte multe formulãri la viitor: ”va eliberaÒ, ”vor depuneÒ º.a.m.d., ca sã mã refer la cele care-mi stau acum în faþã.

ªtiindu-se cã, în general, tehnica legislativã impune o mai mare claritate, eu aº propune, în cazul acestui art. 4 pe care-l dezbatem în clipa de faþã, sã avem formularea urmãtoare: ”În urma analizãrii datelor prevãzute la art. 3, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor elibereazã un certificat pentru activitatea de import, producere, reproducere, comercializare ºi/sau distribuire, dupã cazÒ. Din nou, acest ”ºi/sauÒ, mie mi s-a reproºat, într-o iniþiativã pe care am avut-o, cã nu prea concordã cu tehnica legislativã acceptatã de specialiºti.

În consecinþã, apariþia acestui ”vaÒ, pe care eu îl înþeleg ca o obligativitate, este bine ca, acolo unde se poate, sã fie folosite verbe la prezent, pentru, zic eu, mai clara exprimare a ideii pe care o presupune fiecare articol în speþã.

Stimate coleg, staþi puþin cã nu am parcurs, cred, acelaºi text. La care text vã referiþi dumneavoastrã?

Art. I, punctul 4, deci am aici nr. crt.3, deci: ”În urma analizãrii datelor prevãzute la art. 3, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor elibereazã un certificat...Ò. Aici este ”va elibera un certificatÒ sau ”va trebui sã elibereze un certificatÒ sau oricum, acest ”vaÒ îl înþeleg ºi ca pe o obligaþie pe care o are, care incumbã Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

Nu vã supãraþi, dar ºi prezentul tot imperativ este. Deci: ”În urma analizãrii datelor...Ò, É”Oficiul elibereazã un certificatÒ.

ªtiu cã nu se foloseºte viitorul.

În principiu, dumneavoastrã aveþi dreptate, nu în principiu, ci chiar ca regulã, deºi regula e un principiu. Dar v-aº ruga sã meditaþi dacã este nevoie sã facem o ºedinþã comunã pentru a repara o greºealã de formulare, pentru cã sunt sigur cã în cuprinsul acestei legi au mai fost ºi alte cazuri în care s-a utilizat acest verb la viitor.

V-aº sugera, totuºi, sã lãsãm, dacã nu existã chestiuni de fond, inadvertenþe sau greºeli de soluþie, doar pentru aceastã greºealã, sã nu provocãm... Poftiþi, domnule Gaspar!

## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_

Mie mi se reproºeazã sã nu folosesc viitorul.

Aveþi dreptateÉ dar, pentru folosirea unui verb la timp nepotrivit, compromitem adoptarea unei legi?

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru_

## _relaþia cu Parlamentul_

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ne gãsim în procedura de mediere, deci este un raport asupra cãruia urmeazã sã se pronunþe Camera.

Comisia de mediere a avut de alesÉ, când face medierea alege textul uneia dintre Camere, textul Senatului, textul Camerei, sau adoptã un text comun deci acestea sunt soluþiile pe care le propune comisia de mediere.

Intervenþia pentru un text de compromis, ceea ce vreþi dumneavoastrã ca sã faceþi acum, sigur cã este discutabilã. Principial, aveþi dreptate în ceea ce priveºte modul de redactare a actelor normative ºi, într-adevãr, ele se redacteazã la prezent, ºi nu la viitor. Dar pe procedura de mediere este discutabil dacã, faþã de soluþia propusã de comisii, ºi, repet, pot sã aleagã una dintre soluþiile celor douã Camere sau un text comun, ceea ce am avut în cadrul rapoartelor, iar un text de compromis, care sã se redacteze în cadrul dezbaterilor, în una din cele douã Camere, sigur cã este discutabil, cel puþin când se dezbate raportul în ºedinþe diferite. Poate, în cadrul ºedinþei comune, atunci când unele texte care, totuºi, nu au fost aprobate, din cadrul raportului comisiei de mediere, ºi se ajunge la nivelul celor douã Camere, atunci plenul celor douã Camere poate sã intervinã ºi cu un text de compromis.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul Damian Brudaºca s-a uitat cu înþelegere la noi.

Ascultând ºi intervenþia domnului ministru, a acceptat cã nu este nevoie sã facem o procedurã de divergenþã pentru timpul unui verb.

tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru lit. h) ni se propune tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 2 ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru alin. 3 ni se propune text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 4, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 4, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Alin. 4 Camerã, alin. 5 Senat. Ni se propune deci textul Senatului.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru alin. 5 Camerã, respectiv alin. 6 de la Senat, ni se propune textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 8, cel cu privire la art. 9 alin. 1, ni se propune un text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dupã art. 9 alin. 1, Senatul a adoptat un alin. 2 nou ºi comisia de mediere ºi-l însuºeºte.

Cine este pentru textul Senatului? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs punctele raportului de mediere. Ne aflãm în faþa unei legi cu caracter ordinar.

Supun, în ansamblu, votului dumneavoastrã raportul. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat ºi acest raport de mediere. Urmãtorul raport este cel cu privire la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

Urmãriþi, vã rog, raportul.

La punctul 1, se referã la art. I, comisia propune textul Senatului.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 150/25.X.2001

Deci, de la lit.f), g), h), i), j) ºi k), din felul cum este aranjatã varianta propusã în raportul comisiei, se înþelege cã în toate cazurile se propune textul Camerei Deputaþilor. În consecinþã, nu mai se supun dezbaterii ºi votului dumneavoastrã.

La punctul 11, cel cu privire la art. 6, ni se propune tot textul Camerei Deputaþilor de cãtre comisie. Nu se fac dezbateri, nici vot.

Punctul 12, cu privire la art. 7, textul Camerei Deputaþilor, nu se fac dezbateri, nici vot.

Punctul 13, la art. 8, textul Camerei Deputaþilor pentru art. 8 cu lit. a), b), c), d). Deci, în integralitatea sa, pentru art. 8 este prevãzut textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.

La punctul 14 din raportul de mediere ni se propune textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri ºi nici vot.

La punctul 15, cel cu privire la art. 9 din textul Ordonanþei nr. 9 în concepþia Senatului ºi tot art. 9 la Camera Deputaþilor, ni se propune textul Camerei Deputaþilor, pentru art. 9 alin. 1, 2 ºi 3. Deci nu se fac dezbateri ºi nici vot.

Pentru alin. 4, care este introdus, de fapt, de Senat, ni se propune varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni pentru art. 9 alin. 4 de la punctul 15 din raport? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru alin. 5, textul Camerei Deputaþilor, deci nu se fac dezbateri, nici vot.

La punctul 16 din raportul de mediere, cel cu privire la art. 10, ni se propune textul Camerei Deputaþilor, pânã la lit. f). Nu se fac dezbateri, nici vot. De la lit.h) pânã la lit. l), tot Camera Deputaþilor este propusã pentru varianta ei ºi, în consecinþã, textele urmeazã a fi eliminate. Nu se fac dezbateri ºi nici vot, adoptându-se textul Camerei Deputaþilor.

La alin. 2 cu toate literele sale ni se propune tot textul Camerei Deputaþilor, deci nu se fac dezbateri ºi nici vot.

Pentru alin. 3 ºi 4, tot textul Camerei Deputaþilor, nu se fac dezbateri ºi nici vot.

La punctul 17 din raportul de mediere, cel referitor la art. 11, ni se propune textul Camerei Deputaþilor, nu se fac dezbateri, nici vot.

Mulþumesc.

Domnule vicepreºedinte Bivolaru, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege a trecut ºi prin Comisia pentru industrii ºi servicii, pe care l-a adoptat în forma venitã de la Senat. În consecinþã, vã rugãm, domnule preºedinte, sã supuneþi aprobãrii Camerei acest raport.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe texte. Începem cu titlul acestuia.

Dacã aveþi obiecþiuni la titlu? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Asupra conþinutului articolului unic, articol ce cuprinde dispoziþia de ratificare a acordului, pe care-l aveþi anexat aici, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

În consecinþã,

etul alocat pentru Programul PSO pe anul 2001 este urmãtorul: industria Ð 8 milioane guldeni, cca 3,5 milioane euro; agricultura Ð 7 milioane guldeni, se înþelege olandezi, 3,2 milioane euro; transportul Ð 3 milioane guldeni.

Pentru anul 2001, Programul de preaderare MATRA pentru România are acordat un buget de 3.300 de mii de guldeni, respectiv 1.800 de mii pentru Programul PSO pentru preaderare, ºi 1.500 de mii guldeni pentru proiectul Programului MATRA pentru preaderare.

Data semnãrii a fost 23 martie 2001. Suntem în termen.

Pentru aceste considerente, vã rugãm sã aprobaþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege a trecut prin Senat ºi în forma aprobatã de Senat a fost aprobat ºi în Comisia de industrii ºi înaintat raportul, în consecinþã, cãtre Camerã.

Rugãm, domnule preºedinte, sã supuneþi aprobãrii acest raport.

La art. 2 al ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

## Votat în unanimitate.

În consecinþã, supun proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/2001 votului final, precizând cã este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/2001 pentru ratificarea amendamentelor convenite prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 8 iunie 2001 ºi la Washington la 19 iunie 2001 între Guvernul României ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare la Acordul dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, acþionând în numele Agenþiei de Implementare a Facilitãþii Globale de Mediu, realizat prin Scrisoarea semnatã la Washington la 9 februarie 2000 ºi la Bucureºti la 23 februarie 2000.

Rog iniþiatorul sã prezinte.

ªi Comisia de buget este prezentã.

Da, domnule ministru Gaspar, vã rog sã prezentaþi.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La 9 februarie 2000 la Washington ºi la 23 februarie 2000 la Bucureºti a fost semnat Acordul dintre Guvernul României ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, acþionând în numele Agenþiei de Implementare a Facilitãþii Globale de Mediu, privind o donaþie de pânã la 300.000 dolari S.U.A., destinatã finanþãrii pregãtirii proiectului ”Controlul Poluãrii în AgriculturãÒ, acord ratificat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 107/2000.

Schimbul de scrisori are ca obiect prelungirea pânã la 31 decembrie a datei de închidere a donaþiei, neafectând alocaþiile bugetare pentru anul în curs, aferent beneficiarului acestei donaþii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Vã propunem, domnule preºedinte, sã-l supuneþi ºi plenului Camerei Deputaþilor în forma în care a fost adoptatã de Senatul României.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Supunem dezbaterii dumneavoastrã proiectul.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi vreo obiecþiune? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- La art. 1, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Domnule Grigoraº, vã rog sã vã prezentaþi raportul, din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat Ordonanþa Guvernului nr. 66/2001 ºi propune plenului Camerei Deputaþilor dezbaterea ºi adoptarea în forma adoptatã de Senat.

S-au avut în vedere ºi avizele favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia juridicã.

Suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectelor pe texte.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La articolul unic al ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Articolul unic cuprinde dispoziþia de ratificare a amendamentelor, amendamente pe care le aveþi anexate.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei, urmeazã sã supunem proiectul de lege votului dumneavoastrã final. Este vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar pentru care este suficient votul majoritãþii simple.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Reluãm proiectul de la punctul 10, pentru cã s-a prezentat Comisia juridicã, cel pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureºti la 2 aprilie 2001.

Domnule deputat Boc, prezentaþi dumneavoastrã raportul la Acordul de readmisie? Poftiþi! Poftiþi sã vã luaþi locul pe banca dumneavoastrã!

Iniþiatorul? Poftiþi, domnule general!

## **Domnul Nicolae Berechet Ñ** _general, secretar de stat_

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Permiteþi sã învederez faptul cã prezentul proiect de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre guvernele României ºi Regatului Suediei privind readmisia persoanelor. Invoc aceastã acþiune, aceastã activitate a Ministerului de Interne ca fiind o parte dintr-un proces mai larg de activitãþi de acest gen în vederea pregãtirii aderãrii României la Uniunea Europeanã, pânã în prezent fiind încheiate astfel de acorduri cu majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. În aceste condiþii, permiteþi-mi sã nu mai fac alte precizãri pentru a susþine necesitatea lui.

Documentul conþine mai multe prevederi, în mod deosebit cele de esenþã sunt referitoare la readmisia propriilor cetãþeni, la dovedirea ori prezumarea cetãþeniei, la readmisia strãinilor, la termenele de rezolvare a cererilor de readmisie, la încetarea obligaþiei de readmisie, la tranzitul prezenþilor cetãþeni, la protecþia datelor privind persoanele º.a.m.d.

Faþã de aceste, numai câteva, considerente care justificã elaborarea proiectului de lege sus-menþionat, vã rog sã fiþi de acord pentru a fi adoptat.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule general.

Poftiþi, domnule deputat Boc! Din partea Comisiei juridice, vã rog sã prezentaþi raportul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia juridicã din Camera Deputaþilor propune adoptarea proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei privind readmisia persoanelor. În decizia sa Comisia juridicã a þinut cont de avizul Consiliului Legislativ, care a fost favorabil, precum ºi de avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Cu ocazia dezbaterii în Comisia juridicã a proiectului de lege au fost exprimate puncte de vedere cu privire la importanþa ratificãrii unor asemenea acorduri în procesul de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã.

De asemenea, s-a apreciat cã prin semnarea Acordului de readmisie a persoanelor se urmãreºte, în principal, diminuarea fenomenului migraþiei ilegale.

Faþã de considerentele menþionate, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a hotãrât, cu majoritate de voturi, sã propunã plenului Camerei Deputaþilor proiectul de lege în forma propusã.

Vã mulþumesc.

Menþionãm faptul cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele sale.

La titlu dacã aveþi de fãcut obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, articol ce conþine ºi dispoziþia de ratificare a acordului, acord pe care îl aveþi în continuarea proiectului de lege.

Dacã aveþi obiecþiuni la articolul unic? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Fiind vorba de un proiect de lege cu caracter ordinar, îl

## Domnule preºedinte,

Cu privire la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 89/2001 propunem un timp de 7 minute, câte 1 minut jumãtate pentru fiecare component.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 150/25.X.2001

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã defalcare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Unanimitate.

Dacã la dezbateri generale doreºte sã participe cineva? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi în continuare în paralel raportul comisiei ºi proiectul.

La titlul proiectului de lege de aprobare a ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Cu privire la punctul 1 din raportul comisiei, cel referitor la articolul unic, la partea introductivã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi, pentru articolul unic, la punctul 2, cel cu privire la punctul 4 ºi 5 din ordonanþã, amendamentul comisiei care începe de la pagins 2 ºi continuã pânã la finalul paginei 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate textul Comisiei juridice.

La punctul 2 urmãriþi vã rog amendamentul de la punctul 2,pe care-l gãsiþi la pagina 4, cel cu privire la art. 2 alin. 2.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs în totalitate acest proiect de lege. Având însã în vedere faptul cã este o lege cu caracter organic, o vom supune votului final la data care va fi stabilitã de Comitetul ordinii de zi.

Pentru cã la punctul 15 nu a sosit încã raportul suplimentar la ordonanþa de bazã, îl lãsãm pentru o ºedinþã ulterioarã.

La punctul 16, propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune respingerea acestei ordonanþe.

Poftiþi, domnule Grigoraº!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a reexaminat propunerea legislativã conform dispoziþiilor Biroului permanent ºi menþine raportul de respingere, raportul iniþial. Motivul respingerii este faptul cã o parte dintre modificãrile propuse prin propunerea legislativã au fost preluate deja în Ordonanþa nr. 97/2000 privind organizaþiile cooperatiste de credit. Ca urmare, vã propunem respingerea acestei iniþiative.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi proiectul de lege acum.

La art. 201 am adoptat amendamentul ºi deci noul cuprins al acestui articol.

La punctul 3 al proiectului de lege, astfel cum a fost votat de Senat, dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut obiecþiuni. Nu aveþi.

Votat în unanimitate punctul 3 din legea adoptatã de Senat cu privire la art. 203[1] Ð hãrþuirea sexualã.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La art. I, cel cu privire la alin. 1, 2 ºi 3 ale art. 197, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La punctul 2, care se referã la art. 198, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate.

Punctul 3 din ordonanþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 4 vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. În consecinþã, art. 201 va avea alcãtuirea rezultatã din votarea amendamentului.

De asemenea, la punctul 5 din ordonanþa de urgenþã, vã rog sã urmãriþi cã prin adoptarea amendamentului de la punctul 1 din raportul comisiei, amendament cuprins la paginile 2 ºi 3, alin. 3, 4 ºi 5 din art. 201 vor avea alcãtuirea rezultatã din amendamentul comisiei noastre.

Punctul 6 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Nici comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Punctul 7, cel cu privire la art. 204, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

## Mulþumesc.

Din partea iniþiatorului? Domnul secretar Niþã, unul dintre autorii acestei propuneri legislative. Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Într-adevãr, în Ordonanþa nr. 97/2000, dezbãtutã de comisie, s-au preluat câteva elemente pe care eu le-am propus în aceastã modificare. Din pãcate, nu au fost preluate toate Ñ aºa cum a reieºit din discuþiile cu comisia, dupã ce s-a aprobat legea în plen ºi, pe total, 50% sunt mulþumit, 50%, nu. Eu cred cã ordonanþa suferã încã mult din cauza unor Ð sã spunem Ð inadvertenþe legate de utilizarea fondurilor create, precum ºi de unele chestiuni legate de raza de operare ºi de reprezentarea în adunarea generalã a cooperatorilor, precum ºi multe alte elemente care, cred eu, ar trebui fãcute într-un nou proiect de modificare. Acum, prea mult nu pot sã mai fac, aºtept sã fac un nou proiect pentru modificarea acestor puncte pe care vi le-am spus, având în vedere cã acestea reies de fapt din activitatea de zi cu zi a cooperativelor de credit.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc, domnule secretar.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale cu privire la propunerea de respingere? Nu.

În consecinþã, supun aceastã propunere a comisiei de respingere a proiectului iniþiat de colegul nostru. Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru propunerea de respingere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. ## Abþineri?

Deci, cu 3 voturi împotrivã ºi majoritatea pentru respingere, s-a respins aceastã propunere legislativã.

Stimaþi colegi,

În continuare, trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, respectiv procedura interpelãrilor. Înainte de aceasta, vã rog sã fiþi de acord cu schimbarea în comisia de mediere pentru proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 284/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188 privind statutul funcþionarilor publici, a înlocuirii domnului deputat Kov‡cs Csaba din partea Grupului U.D.M.R. cu domnul deputat Makai Grigore.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

## Stimaþi colegi,

Pentru cã au fost înþelegeri sau mai exact neînþelegeri asupra programului de sãptãmâna aceasta, vã anunþ cã el rãmâne aºa cum a fost comunicat în urma adoptãrii lui de cãtre Comitetul ordinii de zi. Deci mâine Ñ ºedinþã în plen pânã la ora 14,00, dupã aceea comisii, miercuri Ð ºedinþã comunã, dimineaþã, aici în sediul nostru, cu Senatul, dupã-amiazã comisii ºi joi, ºedinþã în plen.

Programul propriu-zis pentru dezbaterea celor douã legi ale bugetului va începe de luni, când vom avea amendamentele adunate ºi se vor stabili ºedinþele comisiilor pe domenii. Senatul urmeazã acelaºi program ca ºi noi.

În continuare, veþi trece la procedura interpelãrilor.

## Stimaþi colegi,

Urmeazã secvenþa de rãspunsuri orale la interpelãri. Domnul Anghel Stanciu a formulat o interpelare referitoare la forma în care a fost aprobat Planul de urbanizare a zonei Bãneasa ºi îl rog sã dezvolte interpelarea. Nu este.

Din partea Ministerului Învãtãmântului este cineva? Nu este. Da, nu este, sã mai amânãm.

Doamna deputatã Mona Musca a solicitat informaþii privind mãsurile preconizate de Guvern în privinþa Combinatului Siderurgic Reºiþa ºi a judeþului CaraºSeverin.

Doamna deputata este? Nu este.

Domnul Zelenco este? Nu a ajuns încã.

Domnul Vekov K‡roly a adresat o interpelare privind acþiunile provocatoare organizate de primarul Clujului în centrul oraºului, în preajma Bisericii catolice. Dacã domnul deputat este prezent? Nu este deocamdatã.

Domnul Nicolae Enescu solicitã implicarea Ministerului Administraþiei Publice în verificarea întregii activitãþi a primarului din comuna Mãldãreºti, judeþul Vâlcea. Domnul Enescu este? Nu este.

Da, domnul Anghel Stanciu nu este.

Domnul Adrian Moisoiu doreºte sã i se rãspundã cu privire la Raportul Harghita-Covasna, dezbãtut în Parlament în 1991.

Domnul deputat este? Nu este.

Doamna Paula Ivãnescu este prezentã.

Dacã vreþi sã dezvoltaþi interpelarea privind politica Guvernului în domeniul protecþiei mediului.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Interpelarea a fost adresatã Guvernului României, domnului prim-ministru, cu privire la politica de protecþie a mediului, care în judeþul Prahova are grave carenþe. Am exemplificat în interpelare cu hotãrârea pripitã ºi înainte de a primi aprobãrile legale de a desfiinþa un parc, care conþinea cam 200 de arbori, arbuºti, spaþiu verde, loc de joacã pentru copii, ºi de a construi pe acel loc un supermarket, deºi existau ºi alte amplasamente în Ploieºti care nu necesitau defriºãri de arbori.

Acest lucru s-a fãcut într-un oraº care este unul din cele mai populate oraºe din Europa, cu siguranþã este cel mai poluat oraº din România, ºi mi se pare ciudat cã se preferã soluþii de acest tip în loc sã se judece foarte bine dacã mediul, protecþia lui, nu este unul din cei mai importanþi factori în siguranþa cetãþeanului, referindu-ne, bineînþeles, la sãnãtatea acestuia. Aº putea sã continui faþã de exemplul din interpelare cu tãierea lizierei de copaci care era la marginea Ploieºtiului, pentru a construi un cartier rezidenþial pentru cei bogaþi. Pentru acele case care se construiesc acolo, de la 40.000 de dolari pânã la 60.000 de dolari, nimeni nu a cerut credite, deci îºi fac case cei care, în mod normal, ºi le-ar putea face ºi altfel, nu prin A.N.L.

Aº putea continua cu desfiinþarea unui parc de joacã pentru copiii dintr-un cartier de blocuri din Sinaia ºi transformarea acestuia în parcare ºi, bineînþeles, cu alte exemple.

Dacã partidul de guvernãmânt, Partidul Social Democrat, dacã Guvernul României crede cã aºa se poate face un mediu sãnãtos în favoarea cetãþenilor, eu cred cã este o politicã greºitã.

Revin la cazul din Ploieºti. Parcul s-a defriºat, deci s-au tãiat cei circa 200 de arbori înainte de a se obþine toate avizele locale. Consultarea cetãþenilor s-a fãcut la o lunã dupã ce acest parc a fost defriºat ºi nu s-au întocmit toate formele legale înainte de a trece la construirea supermarketului. Aº putea sã adaug cã la opinia publicã din Ploieºti a ajuns la urechi cã toatã aceastã decizie a fost luatã în urma unei vizite a primarului Ploieºtiului, Emil Calotã, în Franþa ºi s-a venit repede cu aceastã investiþie, care trebuie sã recunosc cã este bine venitã pentru Ploieºti, numai cã nu este cazul sã sacrificãm mediul, spaþiul verde, vegetaþia în oraºul cel mai poluat din România.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Ionel Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la interpelarea formulatã de doamna deputat, precizez urmãtoarele, pe baza relaþiilor primite de la Consiliul Judeþean Prahova ºi a celor constatate de delegaþi ai ministerului nostru care s-au deplasat la Ploieºti.

În municipiul Ploieºti a fost demarat proiectul de construcþie a unui supermarket în cartierul Nord. În legãturã cu acesta, precizãm cã în zona de nord a municipiului Ploieºti, cu o populaþie de circa 70.000 de locuitori, ca urmare a politicilor de privatizare aplicate în perioada anterioarã, s-a ajuns în situaþia practicãrii comerþului exclusiv pe tarabe. Singurul supermarket din municipiul Ploieºti este amplasat în zona de vest a oraºului. Pentru cartierul Nord a fost promovat în anul 2001 programul ”Proiectul municipal NordÒ, care prevede reabilitarea edilitarã cu alocarea unor resurse financiare de circa 100 miliarde lei, asigurate de credite B.E.R.D. ºi de la bugetul local. În cadrul acestui program a fost promovat ºi proiectul pentru construirea unui supermarket în aceastã zonã.

Documentaþia care a stat la baza eliberãrii autorizaþiei de construire a inclus ºi acordul de mediu, emis de Inspectoratul pentru Protecþia Mediului Prahova. În fapt, pentru construirea complexului comercial în cauzã au fost tãiaþi 182 de arbori ºi 101 arbuºti. În compensaþie, programul de refacere a echilibrului zonelor verzi prevede a se realiza în toamna anului 2001 Ñ primãvara anului 2002 urmãtoarele acþiuni: plantarea în perimetrul complexului comercial a 146 arbori ºi 200 de arbuºti, plantarea în zona Liceului ”Nichita StãnescuÒ, aflat în imediata apropiere a complexului comercial, a 135 de arbori ºi 1000 de arbuºti, amenajarea, începând cu primãvara anului 2002, a unui parc de circa 5 hectare, între Spitalul Judeþean ºi Vinalcool.

Politica actualei administraþii publice locale a municipiului Ploieºti în domeniul protejãrii ºi dezvoltãrii spaþiilor verzi se susþine cu urmãtoarele cifre: media plantãrilor pe ultimii 5 ani Ð 800 arbori ºi 12.000 de arbuºti.

Dacã doamna Ivãnescu are ceva de adãugat?

Mulþumesc pentru aceste date, pe care de altfel le aveam ºi eu. Sigur cã înþeleg cã o mânã spalã pe alta, mai ales când face parte din acelaºi trunchi Ð al P.S.D.-ului Ñ, dar nu mi-aþi rãspuns, în numele Guvernului, de ce s-au tãiat arborii înainte de a se obþine avizele legale. Deci, de ce a fost aceastã grabã de a pune cetãþenii în faþa unui fapt împlinit ºi de ce acest supermarket nu a fost amplasat într-un loc care, chiar în perimetrul cartierului Nord, exista ºi pe care nu erau plantaþi arbuºti ºi arbori?

Apoi, pot sã vã informez cã tot în zona cartierului Nord se va construi, deci are aprobãri, o instituþie de comerþ care se numeºte METRO.

Deci insist pe ilegalitate, pe faptul cã nu s-a amplasat într-o altã zonã care nu implica tãierea arbuºtilor ºi arborilor, ºi mai insist cã toate aceste plantãri, acest program de plantãri ºi replantãri era absolut necesar ºi oricum o sã fie insuficient faþã de poluarea care este în Ploieºti.

Vã mulþumesc. Mai aveþi ceva? Da, spuneþi, domnule Fleºariu.

Voiam sã completez doar atât, domnule preºedinte, cã la adoptarea hotãrârii privind amplasarea acestui supermarket, care se face potrivit documentaþiilor legal aprobate, documentaþiilor de urbanism legal aprobate pentru municipiul Ploieºti, au votat aceste documentaþii ºi reprezentanþii partidului din care face parte doamna deputat. Am verificat acest lucru, ele se confirmã ºi, ca atare, nu mai am nimic de adãugat.

Vã mulþumim.

Doamna Mona Musca solicitã informaþii privind mãsurile preconizate de Guvern în privinþa Combinatului Siderurgic Reºiþa ºi a judeþului Caraº-Severin.

Dacã dezvoltã interpelarea? Vreþi sã dezvoltaþi?

Data trecutã, am cerut aceste precizãri Ñ ºi era chiar o interpelare la adresa primului-ministru Ñ având în vedere situaþia deosebit de criticã din Reºiþa, în legãturã cu Combinatul Siderurgic Reºiþa, în legãturã cu care Guvernul este direct responsabil, în ce priveºte escaladarea conflictului, direct responsabil, pentru cã avea un _dead line_ în legãturã cu încheierea tuturor înþelegerilor cu investitorul strãin, înþelegeri care au început, dezbaterea lor ºi punerea lor chiar în literã, au început cu Guvernul trecut, iar, la preluarea puterii, actualul Guvern a scãpat hãþurile din mânã ºi a pierdut _dead line_ -ul.

Ca atare, ceream explicaþii cu privire la acest lucru. În al doilea rând, am iniþiat acolo o întâlnire a tuturor forþelor politice ºi sindicale, din tot judeþul Caraº-Severin, ºi a prefecturii, ºi a consiliului judeþean ºi am ajuns cu toþii la o propunere pe care am semnat-o toþi, toate forþele politice, ºi prefectura, ºi consiliul judeþean, ºi am anexat aceastã hârtie semnatã de toatã lumea. Este vorba de o scrisoare deschisã adresatã primului-ministru în legãturã cu Combinatul Reºiþa ºi cu viitorul acestui combinat, de care depinde soarta întregului oraº ºi chiar a judeþului, ºi am mai anexat, tot la aceastã cerere, cu toþii, toate forþele politice, câteva propuneri în legãturã cu alternative privind resuscitarea activitãþii economice din judeþul Caraº-Severin. Era vorba de 5 propuneri.

Din nefericire, la acea scrisoare deschisã, domnul Adrian Nãstase, prim-ministru, nu a dat nici un rãspuns, nici asupra unei întâlniri solicitate în legãturã cu Combinatul Reºiþa, nici asupra celor 5 propuneri de revigorare pe cãi alternative a judeþului Caraº-Severin din punct de vedere economic.

Drept urmare, le amintesc acum. Ele sunt: 1) declararea unor oraºe din judeþ zone defavorizate; 2) modernizarea Drumului Naþional 57 ºi 57A, precum ºi deschiderea Punctului de frontierã Socol; 3) declararea unui perimetru din oraºul Moldova Nouã zonã liberã; 4) amenajarea cursurilor albiilor din judeþ; 5) Legea ”Krivoi RogÒ în legãturã cu Combinatul Siderurgic Reºiþa. Spuneam atunci cã am o deosebitã încredere în posibilitãþile de renaºtere a combinatului, numai cã acest combinat are nevoie ca de aer de investiþii, în primul rând, pentru turnarea continuã fãrã de care cuptoarele electrice de curând construite, sunt inutile ºi, ca atare, preþul de cost necompetitiv.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

La aceastã interpelare rãspund doi secretari de stat: domnul Iacob Zelenco ºi domnul Romulus Moucha. Domnul Zelenco, în primul rând.

## **Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea_

Mã numesc Iacob Zelenco. Sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare.

Domnule preºedinte,

Stimatã doamnã deputat Mona Musca,

Întrebarea pusã de dumneavoastrã este foarte cuprinzãtoare, vizeazã situaþia de ansamblu a judeþului Caraº-Severin.

Eu am sã rãspund astãzi numai în ceea ce priveºte Combinatul Siderurgic Reºiþa, urmând ca pentru celelalte componente ale întrebãrii puse de dumneavoastrã sã primiþi rãspuns în zilele urmãtoare de la celelalte compartimente ale Guvernului care se ocupã de problemele respective.

În legãturã cu Combinatul Siderurgic Reºiþa vreau sã vã fac precizarea cã contractul de vânzare-cumpãrare de acþiuni a avut ca obiect pachetul de acþiuni gestionat de Fondul Proprietãþii de Stat, pachet care a fost vândut pe bazã de contract Firmei ”Noble VenturesÒ din S.U.A., la data de 5 iunie 2000.

Din analiza clauzelor contractuale rezultã, pe de o parte, cã Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ºi-a respectat toate angajamentele asumate prin contract ºi, pe de altã parte, cã Firma

”Noble VenturesÒ nu a respectat nici una dintre prevederile contractuale asumate, cu excepþia plãþii avansului din preþul de cumpãrare.

Situaþia economicã, financiarã ºi socialã a societãþii dupã privatizare s-a deteriorat continuu, volumul ridicat al datoriilor ºi faptul cã pânã în prezent societatea nu a reuºit achitarea nici mãcar parþialã a obligaþiilor cãtre creditori a determinat pe unii dintre aceºtia sã solicite instanþei deschiderea procedurii de reorganizare judiciarã ºi faliment al societãþii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995, republicatã.

Constatând cã societatea se aflã în încetare de plãþi de mai mult de 30 de zile, Tribunalul Caraº-Severin a admis cererile creditorilor ºi a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciarã a debitorului Ð Combinatul Siderurgic Reºiþa.

Deºi Autoritatea pentru Privatizare a solicitat Firmei ”Noble VenturesÒ, încã din luna martie 2001, prezentarea unui plan de afaceri viabil pentru aceastã societate, cu specificarea ºi garantarea surselor de finanþare, pânã în prezent Firma ”Noble VenturesÒ nu a rãspuns acestei solicitãri.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Domnul secretar Moucha.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în_

Romulus Moucha, secretar de stat în Ministerul Industriilor ºi Resurselor.

Stimatã doamnã deputat,

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã având acelaºi subiect, respectiv situaþia Combinatului Siderurgic Reºiþa, o parte din rãspunsul pe care l-am pregãtit sã vi-l dau a fost dat de domnul secretar de stat Iacob Zelenco, întrucât, de fapt, problema este una ºi aceeaºi.

Aº dori, totuºi, sã fac în plus o precizare, ºi anume, cã acest proces de privatizare a C.S.R.-ului s-a realizat cu aprobarea Ð subliniez Ð ºi în condiþiile stabilite de acþionarul majoritar, respectiv Fondul Proprietãþii de Stat.

Acest lucru, dupã cum cunoaºtem cu toþii, s-a întâmplat în anul 2000.

Departamentul de postprivatizare din cadrul A.P.A.P.S.ului, actualul APAPS, este singurul organism abilitat sã urmãreascã, sã intervinã, atunci când este cazul, în sensul respectãrii condiþiilor contractuale.

În ceea ce priveºte Ministerul Industriei ºi Resurselor, aº dori sã subliniez cã prin prerogativele pe care le avem ºi prin regulamentele noastre de funcþionare în calitate, dacã vreþi, de coordonator, într-un fel ºi de sintetizator al activitãþilor industriale putem doar face aprecierea cã reluarea producþiei în condiþii de rentabilitate nu poate fi materializatã decât prin punerea în funcþiune a unei instalaþii care, din pãcate, se aflã încã în curtea combinatului, nemontatã, ºi anume instalaþia de turnare continuã.

Dupã punerea în funcþiune a acestei instalaþii, desigur, se pot discuta ºi alte oportunitãþi strategice privind situaþia acestui combinat.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã aveþi niºte observaþii de fãcut asupra rãspunsurilor?

Vã mulþumesc pentru rãspunsuri, chiar dacã ele nu sunt direct la obiectul interpelãrii.

Obiectul interpelãrii era, printre altele, organizarea acelei întâlniri. De aceastã întâlnire nu se vorbeºte niciunde ºi în privinþa Combinatului Siderurgic ReºiþaÉ vreau sã vã aduc în atenþie faptul cã privatizarea SIDEX-ului s-a fãcut cu ºtergerea datoriilor ºi penalitãþilor.

Deci invocarea datoriilor ºi penalitãþilor în cazul Combinatului Siderurgic Reºiþa este cel puþin naivã în acest moment, nemaivorbind cã pentru investiþia pentru turnarea continuã, care este deja Ñ aºa cum bine a spus domnul secretar Romulus Moucha Ñ, este doar vorba de instalarea ei, pentru cã restul s-a fãcut. În aceastã privinþã eu mã întreb ºi întreb ºi Guvernul dacã are de gând sã investeascã Guvernul bani în Combinatul Siderurgic Reºiþa pentru turnarea continuã. Bãnuiesc cã rãspunsul este ”nuÒ. Nu, pentru cã nu are bani. Pãi, dacã Guvernul nu are bani, atunci ar trebui sã se gândeascã la o situaþie în care privatizarea Combinatului Siderurgic Reºiþa sã aibã câºtig de cauzã, aºa cum a avut câºtig de cauzã privatizarea SIDEX Galaþi. Nu sunt privatizãri de categoria I-a sau a II-a, nu sunt, cred eu, nici prioritãþi ale Guvernului de categoria I-a sau a II-a în ce priveºte vestul þãrii sau sud-estul þãrii.

Drept urmare, eu v-aº ruga foarte mult sã-i transmiteþi domnului prim-ministru cã þinem foarte mult la acea întâlnire, cu atât mai mult cu cât ne dãm seama cã nu s-a putut da un rãspuns la scrisoarea noastrã. Ceea ce ne-aþi spus dumneavoastrã ºtiam ºi noi ºi poate cã împreunã putem gãsi o soluþie.

Oricum este total nesatisfãcãtor rãspunsul pe care l-am primitÉ ºi pun rãspuns în ghilimele.

Da. Domnul Zelenco.

Este cam greu sã investeºti în firme private, ºtiþi É Asta-i toatã chestia ºi É complicat.

## Stimatã doamnã deputat,

Noi, repet, ce a þinut de A.P.A.P.S. ºi exact ceea ce scria în contract s-a realizat în privinþa datoriilor. Am arãtat în rãspunsul dat anterior cã una dintre soluþii este încheierea unui act adiþional. Cu ocazia încheierii acestui act adiþional sigur cã multe clauze pot fi rediscutate ºi revãzute, poate, inclusiv aceste datorii.

În ceea ce priveºte finanþarea de cãtre Guvern nu cred cã este posibil, pentru cã noi nu putem interveni într-o firmã privatã. Deci rãmâne soluþia continuãrii procesului de privatizare fie cu ”Noble VenturesÒ, fie cu alt investitori sau sã vedem ce soluþie gãsim. Repet, intenþia noastrã fermã ºi a Guvernului Ð ºi asta s-a vãzut din numeroase deplasãri, discuþii foarte lungi, purtate la Autoritatea pentru Privatizare, care continuã ºi acum Ñ este de a salva acest combinat.

De aceea solicit Ministerului Industriei ºi Resurselor explicaþii referitoare la modalitãþile de existenþã ºi supravieþuire a acestei ramuri a economiei româneºti. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Da. ªi domnul Moucha are de fãcut o completare.

Aº dori sã reiau, foarte pe scurt, o idee expusã de doamna deputat Mona Musca, ºi anume, faptul cã nu existã privatizãri de gradul I ºi privatizãri de gradul II, sau de calitatea I ºi de calitatea a II-a. Din pãcate, s-a constatat însã cã existã F.P.S. de gradul I ºi F.P.S. de gradul II.

Privatizarea Reºiþa s-a fãcut anul trecut în condiþiile în care s-a fãcut ºi iatã rezultatul. Privatizarea SIDEX se face în acest an ºi sunt absolut sigur cã nu vor fi asemenea situaþii.

Vã mulþumesc.

Domnul ªtefan Baban solicitã explicaþii privind cauzele prãbuºirii industriei româneºti a mobilei. Dezvoltaþi, vã rog, interpelarea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului ministru Dan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor, ºi se referã la mobila româneascã.

Acesta era cuvântul de ordine înainte de Õ89 ºi imediat dupã Ñ mobila noastrã româneascã. Noi, toþi românii, aveam conºtiinþa celui mai puternic ºi mai invincibil produs românesc pe piaþa marii Europe. ªtiam cã mobilierul clasic sculptat reprezintã faima industriei mobilei româneºti. Puþini ºtim, însã, cã acest mobilier era faimos, dar nu pe piaþa de Vest, ci pe piaþa U.R.S.S., C.S.I., unde sculpturile somptuoase aveau mare cãutare.

Pânã în Õ95, raportul pieþei externe era de 80% pe piaþa C.S.I. ºi de 20% pe Europa de Vest. În urma pierderii prin Siberia a unor garnituri de mobilã ºi a scandalurilor adiacente, producãtorii traºi pe sfoarã ºi-au schimbat direcþia spre piaþa de Vest, mai pretenþioasã calitativ ºi poate mai simplã.

Ca atare, producãtorii români ºi-au schimbat structura sortimentalã, au fãcut investiþii de miliarde, dar rentabilitatea mult doritã nu se regãseºte la nivelul ramurii. De ce? Punctual, motivele sunt acestea: preþurile materiei prime, energie ºi lemn, impuse de monopolurile TERMOELECTRICA ºi ROMSILVA, modernizãrile subþiri, dar cu eforturi imense, exportul la preþul de nimic al cherestelei de cea mai bunã calitate, lipsa oricãrui sprijin guvernamental de promovare, lipsa unor politici coerente de ramurã, birocraþia etc. În plus, pentru cei 200 de mii de români care lucreazã în aceastã ramurã, cu o pondere de 7% în exporturi, salariile sunt de mizerie, penultimele în ierarhia veniturilor salariale din România.

Cu toate acestea, frumuseþea mobilei româneºti îþi taie rãsuflarea, iar sãrãcia acestei industrii te duce în comã profundã.

Rãspunde domnul secretar de stat Romulus Moucha.

Domnule preºedinte, Stimate domnule deputat Baban,

Aº dori sã precizez faptul cã industria de mobilã este unul din sectoarele industriale care a reuºit sã se adapteze la economia de piaþã în mai mare mãsurã decât alte sectoare economice, astfel încât, în prezent, gradul de privatizare depãºeºte 95%.

În prezent, în industria de mobilã din România funcþioneazã peste 2.680 de societãþi comerciale, din care 2.565 s-au înfiinþat dupã anul 1990. Mai sunt 13 societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, din care 7 sunt în procedurã de lichidare judiciarã.

Dupã anul 1990, prin dezintegrarea pieþei C.A.E.R. ºi în scopul adaptãrii producþiei de mobilã la cerinþele pieþei, în industria mobilei s-a declanºat un amplu proces de restructurare ºi de modernizare. În acelaºi timp, s-au creat Ñ aºa dupã cum arãtam mai sus Ñ noi întreprinderi, în majoritate mici ºi mijlocii, dotate cu utilaje ºi instalaþii moderne.

În perioada Ô90-2000, sectorul industriei de mobilier s-a confruntat cu grave disfuncþionalitãþi, dintre care aº aminti: trecerea sectorului industrial de la structura de producþie orientatã spre piaþa fostelor þãri C.A.E.R. la structura de producþie solicitatã pe piaþa Europei Occidentale, reducerea consumului autohton de mobilier, datoritã scãderii puterii de cumpãrare a populaþiei, ºi numeroase altele.

Aº dori sã dau niºte exemple, în sensul cã producþia de mobilã a scãzut de la valoarea de 675 de milioane de dolari în anul 1989 la 460 de milioane în anul 1992, iar în primele 8 luni ale anului curent s-a ajuns la 447,2 milioane de dolari.

Pentru îmbunãtãþirea activitãþii din industria mobilei, Guvernul României a aprobat în anul 2001 douã acte normative de o importanþã pe care noi o considerãm deosebitã pentru acest sector industrial, ºi anume, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 36, prin care se supune controlului Oficiul Concurenþei preþul de începere a licitaþiilor pentru masa lemnoasã pe picior, înlãturându-se astfel posibilitatea stabilirii de preþuri eronate de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor, ºi Hotãrârea Guvernului nr. 295 din anul 2001 privind aprobarea volumului maxim de masã lemnoasã care se va recolta în acest an, dispunând ca întregul volum de lemn brut care se recolteazã sã fie destinat valorificãrii pe piaþa internã.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã aveþi comentarii de fãcut, domnule Baban? Nu. Domnul Marian Ionescu are douã interpelãri, una privind obligaþiile contractuale ale S.N.P. ”PetromÒ faþã de agenþii economici prestatori de servicii ºi una despre oportunitatea ºi legalitatea vânzãrii activului de pregãtire ºi prelucrare a fierului vechi, Secþia Titu, a Combinatului de Oþeluri Speciale din Târgoviºte.

Având în vedere cã la ambele va rãspunde domnul secretar de stat Romulus Moucha, eu îl rog sã le dezvolte pe amândouã, ºi domnul Moucha sã rãspundã, de asemenea, la amândouã, una dupã alta.

Da. Poftiþi, dezvoltaþi dumneavoastrã. Nu le mai dezvoltaþi. Bun.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Încerc sã rãspund la interpelarea dumneavoastrã în legãturã cu Éprecizãri cu privire la îndeplinirea obligaþiilor contractuale ale S.N.P. ”PetromÒ Bucureºti faþã de agenþii economici care presteazã servicii pentru aceasta. Aº dori sã vã informez cã obligaþiile contractuale ale S.N.P.-ului cãtre agenþii economici sunt achitate în ordinea scadenþei ºi în funcþie de sursele bãneºte realizate din încasãrile aferente livrãrilor de produse cãtre clienþi, þinând cont de faptul cã achitarea obligaþiilor S.N.P. ”PetromÒ Bucureºti faþã de bugetul public naþional este deosebit de importantã. Pentru informarea dumneavoastrã aº dori, de asemenea, sã vã spun cã S.N.P.-ul este, de fapt, cel mai mare contribuabil din România.

Menþionãm cã, în principiu, nu se pot realiza compensãri cu produse petroliere: benzinã, motorinã etc., întrucât acestea sunt purtãtoare de accize. De asemenea, în preþul acestora este inclusã ºi taxa pentru Fondul special al drumurilor. Atât accizele, cât ºi taxa pentru Fondul special al drumurilor se calculeazã în euro, S.N.P.

”PetromÒ fiind obligatã sã-ºi constituie sursa ºi sã vireze obligaþia la bugetul de stat la termene fixe. Livrarea acestor produse se realizeazã numai cu platã cash la livrare prin sucursalele PECO care, de altfel, nu au obligaþii de platã cãtre furnizori. Întârzierile care apar în achitarea datoriilor cãtre terþi, aferente sucursalelor de extracþii, sunt generate de încasarea cu întârziere sau, uneori, deloc a þiþeiului ºi a gazelor naturale livrate cãtre agenþi cu capital majoritar de stat, printre care aº aminti: ”TermoelectricaÒ, ”Distrigaz-SudÒ, ”Distrigaz-NordÒ etc. ºi cãtre rafinãriile din afara sistemului S.N.P. ”PetromÒ Bucureºti. Acesta ar fi rãspunsul la prima dumneavoastrã interpelare.

Domnule preºedinte,

Cu permisiunea dumneavoastrã am sã încerc sã dau al doilea rãspuns. Este în legãturã cu activul prelucrarea ºi pregãtire fierului vechi, Secþia Titu din cadrul Combinatului de Oþeluri Speciale Târgoviºte. Deci acest activ a fost vândut de cãtre Combinatul de Oþeluri Speciale Târgoviºte în anul 1997, cu aprobarea ºi în condiþiile stabilite de acþionarul majoritar, respectiv Fondul Proprietãþii de Stat. Deci aceastã acþiune s-a petrecut, reþinem, în anul 1997.

Da. Dacã domnul deputat are ceva de adãugat? Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

## Stimaþi miniºtri,

Aº vrea sã aduc câteva completãri la cele spuse de domnul secretar de stat Romulus Moucha. Îi mulþumesc, în principal, pentru faptul cã mi-a dat câteva rãspunsuri, dar aº vrea sã le elucidãm aici, pentru cã, în aparenþã, ele par sã fie aºa, dar nu sunt chiar aºa cum au fost expuse de domnul secretar de stat.

Îmi permit sã spun cã situaþia de la Târgoviºte o cunosc foarte bine, ºi anume din 1997, deci nu-i imput acestui Guvern greºelile care s-au fãcut de vechea guvernare, care a fãcut prãpãd, efectiv, în economia naþionalã, ci faptul cã ar fi trebuit sã existe ori la Ministerul Industriilor Ñ pentru cã domnul secretar de stat de la A.P.A.P.S., chiar m-am despãrþit de dânsul acum, mi-a spus cã nu cunoaºte aceastã problemã, nu a urmãrit-o Ñ deci cineva din sistemul economic trebuie sã urmãreascã aceste lucruri, faptul cã s-a vândut principala secþie de pregãtire de materie primã, ºi anume de fier vechi de la Titu, ca ºi cum ar fi fost amputatã mâna dreaptã a unui organism viu, motiv pentru care acest combinat suferã la ora actualã ºi va suferi ºi în viitor de fier vechi. Culmea este cã actualul Guvern a dat nu numai indicaþii, ci ºi o ordonanþã privind încetarea exportului de fier vechi ºi de deºeuri nemetalice ºi culmea este cã se fac în continuare exporturi de fier vechi ºi de deºeuri. Acesta este paradoxul situaþiei, iar cel care a cumpãrat Secþia de fier vechi de la Titu, un turc, exportã foarte bine într-o oþelãrie care este în Turcia ºi, iatã, economia româneascã este vãduvitã astfel de aportul unei secþii care trebuia sã asigure, efectiv, vitalitatea acestei întreprinderi.

De asemenea, vreau sã vã informez, domnule secretar de stat, cã ºi la ora actualã, deci sub Guvernul dumneavoastrã, s-a vândut o altã secþie, ºi eu nu înþeleg aºa ceva, Partidul România Mare nu înþelege aceastã strategie de privatizare pe bucãþele. Deci Partidul România Mare este de acord cu privatizarea dar nu ca un scop în sine, ci ca un mod coerent ºi concret de revitalizare a întreprinderilor noastre. Acum s-a vândut un alt activ din acest combinat, ºi anume Secþia L.B.E. care era singura aducãtoare de profit ºi bani cash în cadrul Combinatului de Oþeluri Speciale ºi tot ca un fãcut s-a vândut tot unui turc. Ar fi multe de spus în acest sens. Acestea fiind niºte semne de întrebare pe care eu le pun, v-aº ruga, cu amabilitatea care vã caracterizeazã, sã încercãm sã gãsim niºte rãspunsuri, pentru cã, iatã, în acest context secþia care pregãtea fier vechi ºi cea mai elevatã secþie din combinat, deci prima ºi ultima secþie, au fost vândute, lucru cu care, deci, strategia P.R.M. în domeniul economic nu este de acord. Suntem pentru privatizare, dar ca un tot în sine.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Moucha are de dat niºte rãspunsuri, dar mai pe scurt decât a vorbit domnul deputat.

Domnule preºedinte, promit cã voi încerca sã fiu foarte scurt.

Stimate domnule deputat,

În legãturã cu Secþia Titu, dacã facem o micã incursiune în timp, doresc sã precizez din nou faptul cã ea a fost privatizatã în anul 1997, deci nu puteþi imputa acestui Guvern aceastã situaþie. Acest Guvern a încercat prin Ordonanþele de urgenþã a Guvernului nr. 11 ºi nr. 16, tocmai, sã reglementeze ºi sã scoatã la luminã, dacã vreþi, exact activitãþile de colectare, de prelucrare ºi de export ale fierului vechi. Dacã personajul respectiv, despre care spuneþi dumneavoastrã, încalcã legea în România, trebuie ºi va fi pedepsit.

În legãturã cu S.N.P. ”PetromÒ aº dori, de asemenea, sã fac o incursiune în timp... U.P.E.T. Târgoviºte a fost privatizatã nu sub acest Guvern, ci înainte, deci înainte de anul 2000.

Mai departe, în planul de investiþii al S.N.P. ”PetromÒ existã staþii noi ºi moderne de benzinã, inclusiv activitate hotelierã. Nu este nici ruºinos, ba mai mult în activitatea hotelierã de lângã staþiile de benzinã, deci moteluri, banii se întorc foarte repede ºi este o investiþie foarte bunã. Este adevãrat, ºi ºtim cu toþii, nu este nici un secret, cã existã blocaje economice în România, întârzieri la plãþi, dar cred cã S.N.P.-ul nu poate sã fie dat ºi nu ar fi foarte bine, este una dintre cele mai mari ºi mai puternice societãþi comerciale din România, nu poate ºi nu trebuie sã fie dat ca exemplu negativ, ca el fiind cel mai rãu platnic. Desigur, plãteºte în condiþiile în care vi le-am spus.

Domnule deputat, vã rog foarte scurt. Nu prea mai e regulamentar, dar mã rog.

O singurã corecturã. Vã rog sã mã credeþi, în acest an s-a fãcut privatizare, ºtiþi foarte bine, de când suntem noi în aceastã activitate parlamentarã. Deci în ianuariefebruarie, domnule secretar de stat.

Domnul Constantin Moraru este în salã? Da.

Poftiþi, sã vã dezvoltaþi interpelarea privind aplicarea programelor de sãnãtate. Regulamentul spune 3 minute.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Interpelarea mea era adresatã doamnei ministru al sãnãtãþii ºi preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, se referea la H.G. nr. 561 pentru aprobarea programelor de sãnãtate finanþate în anul 2001. Nu o sã mai fac o cronologie a tuturor actelor normative, le-am precizat în materialul care a fost trimis la Ministerul Sãnãtãþii, dar aº vrea sã punctez faptul cã mã intereseazã un rãspuns, în primul rând, în ceea ce priveºte situaþia bolnavilor de diabet ºi cum considerã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate cã se poate rezolva problema acestor bolnavi cronici, beneficiari ai programelor de sãnãtate, care trebuie sã se aprovizioneze cu medicaþia necesarã numai de la farmaciile existente la nivelul centrelor judeþene, deci de la nivelul spitalelor judeþene.

În calitate de medic, pot sã vã spun cã în zona Topoloveni, pe care o cunosc foarte bine, existã în jur de 400 de diabetici din cei 7000 de diabetici pe care îi are judeþul Argeº, judeþ în care sunt numai 2 medici specialiºti în diabet ºi boli de nutriþie, iar bolnavii mei sunt obligaþi sã facã între 20-50 km deplasare la Spitalul Judeþean Argeº de unde îºi pot ridica medicaþia antidiabeticã. Medicamentele care se acrodã în ambulatoriu în cadrul programelor de sãnãtate se asigurã prin farmacii aparþinând unitãþilor prestatoare de servicii medicale prin care se deruleazã programele, spune art. 13 din Normele metodologice, de aceea eu am venit cu propunerea ca în centrele zonale, în oraºe care nu sunt reºedinþe de judeþ sau nu au spitale judeþene, în speþã oraºul Topoloveni, asigurarea medicaþiei sã se realizeze printr-o farmacie, desemnatã de casa judeþeanã de asigurãri de sãnãtate, în baza unui contract ºi a avizului direcþiei de sãnãtate publicã judeþeanã. Ar fi în interesul bolnavului, de fapt o recunoaºtere a contribuþiei fiecãrui asigurat la fondul de asigurãri sociale de sãnãtate, iar pacienþii din zona Topoloveni aºteaptã un rãspuns pozitiv din partea Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi a Casei Naþionale de Sãnãtate.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Doamna Luminiþa Gheorghiu, secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în_

Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Aºa cum este bine cunoscut, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei împreunã cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate au cãutat sã îmbunãtãþeascã legislaþia în domeniul finanþãrii programelor de sãnãtate, fapt care este legat direct de asistenþa medicalã ºi farmaceuticã acordatã bolnavilor. Reglementãrile din anul 2001 privind programele de sãnãtate au avut în vedere, pe lângã asigurarea cu medicamente a bolnavilor, o gestionare mai bunã ºi un control mai eficient asupra modului în care se utilizeazã fondurile de asigurãri de sãnãtate. S-a considerat util ca prin aceste reglementãri sã se precizeze conþinutul noþiunilor specifice finanþãrii din programe, în

vederea îmbunãtãþirii conþinutului tehnic al acestei activitãþi susþinute prin programe de instruire de cãtre Banca Mondialã în cadrul reformei în domeniul financiar.

În legãturã cu pãrerea domnului deputat care considerã cã Ordinul ministrului nr. 547 din septembrie 2001 privind modificarea ºi completarea Ordinului M.S.F. nr. 201/1999, în sensul cã ar îngreuna procurarea acestor medicamente, vã informãm cã ordinul doamnei ministru al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei menþionat a fost emis tocmai în ideea gestionãrii cât mai corecte a fondurilor alocate programelor de sãnãtate, urmãrindu-se economisirea comisionului aplicat de farmaciile din ambulator pentru achiziþionarea unui numãr mai mare de medicamente din fondurile programelor naþionale de sãnãtate.

Precizãm cã existã farmacii cu circuit închis în fiecare spital urban ºi rural ºi nu numai în spitalele judeþene. Reþetele prescrise pacienþilor în cadrul bolilor cronice prevãzute în programele de sãnãtate se fac de cãtre medicul specialist, T.B.C., diabet, oncologie etc., care îºi desfãºoarã activitatea la nivelul centrelor judeþene de unde pacientul îºi poate ridica medicamentaþia prescrisã ºi, mai mult decât atât, acolo îºi poate face controlul permanent ca sã fie în atenþia medicului, deci sã poatã fi urmãrit în mod continuu.

Menþionãm cã spre deosebire de anii precedenþi, un accent deosebit s-a pus pe urmãrirea execuþiei programelor de sãnãtate ºi a realizãrii indicatorilor fizici ºi de rezultat propuºi.

Poftiþi!

Pacienþii în numele cãrora m-am adresat doamnei ministru ºi am fãcut aceastã interpelare consumau în jur de 20 de milioane de lei pe lunã la care comisionul pe care îl lua o farmacie era în jur de 600.000 lei, o sumã care este mult inferioarã banilor pe care bolnavii trebuie sã-i plãteascã pentru a se deplasa la ora actualã la Piteºti ca sã-ºi ridice medicaþia. În felul acesta, eu consider cã se urmãreºte o mai micã adresabilitate a bolnavilor la medicul specialist, iar eu am fãcut precizarea cã în Argeº sunt numai doi medici de boli de nutriþie ºi de diabet, dar sunt medici interniºti care fac acest lucru de 5 ani, cum am fost ºi eu, ºi care de 5 ani se ocupã de aceastã problemã de sãnãtate, de problemele diabeticilor. Vã mulþumesc.

Dacã ºi dumneavoastrã aveþi ceva de spus? Poftiþi!

Aºa cum am precizat, ordinul de care, ºtiu sigur, nu sunteþi mulþumit de el tocmai rezolvã problema ridicatã de dumneavoastrã pentru realizarea unei farmacii punctuale, ɺtiþi cã existã o anume metodologie, conform normelor legale, ºi, atunci când este interes, se poate solicita de cãtre factorii de rãspundere.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Doamna deputat Constanþa Popa. Nu e.

O sã-i dãm rãspunul. Daþi-i rãspunsul doamnã secretar de stat. I-aþi trimis rãspunsul în scris. Ei, atunci nu-l mai citim.

Domnul Nicolae Enescu este? Da.

Poftiþi, vã rog!

O interpelare adresatã Ministerului Administraþiei Publice.

Interpelarea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

Solicit iniþierea unei anchete privind întreaga activitate a domnului Dragu Ionel, primar al comunei Mãldãreºti, judeþul Vâlcea, în care m-am nãscut ºi eu. Informaþiile pe care le deþin din teritoriu ºi pe care vi le pot pune la dispoziþie impun de urgenþã implicarea dumneavoastrã, inclusiv a Parchetului de Vâlcea, în soluþionarea acestei probleme. Ca reprezentant în teritoriu al puterii administraþiei centrale, domnul Dragu Ionel a transferat o cantitate apreciabilã de þeavã pentru alimentarea cu apã potabilã, achiziþionatã din contribuþia beneveolã a cetãþenilor din comunã, care reprezintã o valoare cuprinsã între 150.000 ºi 200.000 lei pe persoanã, fãrã eliberarea la vremea respectivã a unor chitanþe pentru sumele încasate. Transferul a fost realizat în data de 6 octombrie 1998 pe baza unui simplu proces-verbal de custodie, fãrã aviz de expediþie cãtre Firma S.C. ”TIMÒ Balº, care ulterior a pus în circulaþie acest bun de inventar în interes propriu al unitãþii menþionate, obþinând în aceastã manierã profituri ilicite.

Vã rog, domnule ministru, sã transmiteþi, în termenul prevãzut de lege, rezultatul anchetei solicitate. Vã mulþumesc.

Da. Domnul secretar de stat Fleºariu.

## Domnule deputat,

Pentru a vã da un rãspuns complet la interpelarea pe care aþi formulat-o am nominalizat o comisie formatã din doi oameni care urmeazã sã se deplaseze la Vâlcea. Încã nu a putut avea loc aceastã deplasare, întrucât interpelarea ne-a venit de abia joi. Sãptãmâna aceasta o sã fac aceastã deplasare la Vâlcea, dupã care o sã vã dãm un rãspuns cât mai complet cu privire la activitatea din localitatea respectivã. Da? La ora actualã nu am încã rãspunsul.

## Stimate coleg,

Problematica la care aþi formulat dumneavoastrã interpelare este mai degrabã o problematicã la care formulãm întrebãri, adicã expuneþi problema, primarul cutare a fãcut cutare lucru, ºi spuneþi ce are de gând sã facã administraþia publicã, ce mãsuri a luat, pentru cã interpelarea se referã la o problemã foarte importantã, la un domeniu întreg al politicii interne sau externe a Guvernului. Aceasta este o problemã destul de mãruntã, care este de domeniul întrebãrilor. Dar, mã rog, se va da un rãspuns.

Da. Domnul Adrian Moisoiu a formulat o interpelare la Raportul Harghita-Covasna. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

De fapt, eu voiam sã mã adresez domnului primministru ºi dezvoltând interpelarea de sãptãmâna trecutã. Deplasându-mã în teritoriu ºi ajungând la limita judeþului Mureº cu judeþul Harghita, am vizitat ºi oraºul Topliþa, unde am avut o întâlnire cu minoritarii din propria lor þarã, adicã cu locuitorii de cetãþenie, de naþionalitate românã din judeþul Harghita. Este, de altfel, cunoscut faptul cã aceºtia sunt la a doua legislaturã în care nu mai sunt reprezentaþi în Parlamentul României. În acelaºi timp, sunt cunoscute discriminãrile la care au fost supuºi ºi sunt supuºi de cãtre majoritarii Harghitei, respectiv maghiarii care trãiesc la noi în þarã. Întrebarea care a existat pe buzele tuturor a fost: Ce este cu Raportul Harghita-Covasna, mai primim vreun rãspuns?

Dupã cum este cunoscut, în iarna anului 1992 Parlamentul a discutat acest raport, dar fãrã ca sã ia vreo hotãrâre. În urma declanºãrii loviturii de stat din decembrie 1989, în judeþele Harghita ºi Covasna au avut loc o serie de evenimente cu caracter extremist care au determinat plecarea din zonã a unui numãr însemnat de cetãþeni de naþionalitate românã. Aceºtia s-au adresat în nenumãrate rânduri Guvernului ºi Parlamentului României în speranþa soluþionãrii situaþiei disperate în care se aflã. Ca urmare, Parlamentul României, luând act de aceastã stare de lucruri care viza încãlcarea drepturilor omului, a hotãrât înfiinþarea unei comisii de audiere a persoanelor care dupã 22 decembrie 1989 au fost nevoite sã-ºi pãrãseascã locul de muncã ºi domiciliul din judeþele Harghita ºi Covasna. Dupã îndelungi discuþii, raportul acestei comisii nu a fost finalizat, el fiind depus la arhivã pentru a fi concluzionat într-o legislaturã viitoare.

Domnule prim-ministru, teroarea la care au fost supuºi aceºti oameni a fost de neimaginat. Acþiuni devastatoare incredibile, materializate prin distrugerea în Harghita a 35 de posturi de miliþie, iar în Covasna 3, omorârea cu bestialitate a 7 persoane, dintre care amintintesc numele lt. col. Coman Dumitru, plt. maj. Cheocãºan Liviu, mr. Agache Aurel, plt. Dãnãilã Gabi sau plt. Szekely Gavril. Care a fost în continuare starea de spirit în aceste zone ar trebui sã o cunoaºteþi ºi sã nu vã lase indiferent. Enumãr câteva: problemele mãicuþelor de la Odorhei, nenumãrate manifestãri iredentiste de la Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Baraolt, Cristuru Secuiesc, Lueta, Tuºnad ºi atâtea altele, multiplele acþiuni separatiste ºcolare, incendierea a numeroase gospodãrii, agresãri, obligarea românilor sã-ºi pãrãseascã cu forþa posturile pe care le ocupau, arborarea drapelului de stat maghiar ºi aºa mai departe. Doresc sã citez un obscur tehnician maghiar de la prefectura Covasna a cãrui declaraþie se gãseºte în raport: ”Ardealul va fi unguresc aºa cum trebuie sã fie, iar cei din Ungaria ne vor ajuta. Degeaba vin în judeþul Covansa cei de la Ministerul Justiþiei, Ministerul de Interne sau de la S.R.I., pentru cã nu au ce cãuta. Noi ºtim sã lucrãm mai bine ca eiÒ.

Domnul secretar de stat Ionel Fleºariu.

## Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Problematica ridicatã în interpelarea dumneavoastrã comportã o analizã deosebitã, care nu se poate face în trei zile. Noi am primit aceastã interpelare joi. Efectiv n-am avut la dispoziþie timpul necesar pentru a verifica toate aspectele semnalate de dumneavoastrã, aºa cã v-aº ruga sã ne acordaþi timpul necesar pentru a putea face ºi investigaþiile necesare ºi a formula un rãspuns cât de cât pertinent la întrebarea pe care aþi pus-o. Vã mulþumesc.

Da. Domnul Moisoiu.

Mulþumesc frumos pentru rãspunsul pe care domnul secretar de stat Fleºariu l-a dat ºi sper ca totuºi la aceastã interpelare sã primim un rãspuns, adicã sã nu fie depusã undeva la arhivã ºi þinutã acolo pentru cã astã-searã nu s-a dat un rãspuns. Un proverb românesc spune: ”Mai bine mai târziu decât niciodatãÒ, ºi, dacã rãspunsul va fi pertinent, atunci cu atât mai mult. Mulþumesc.

Da. Din partea Ministerului de Interne este cineva? Da. Poftiþi!

Domnul K—nya-Hamar S‡ndor solicitã o explicaþie privind competenþa forþelor de ordine publicã vizând domeniul ºi aplicabilitatea Legii administraþiei publice locale. Poftiþi ºi dezvoltaþi!

## Mulþumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, aº vrea sã dezvolt puþin cazul concret care a fost ºi s-a oferit ca bazã de referinþã pentru aceastã interpelare.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Stimaþi reprezentanþi ai Guvernului,

Interpelarea mea a fost iniþial adresatã primuluiministru Adrian Nãstase ºi vizeazã politica Guvernului de realizare a unei stabilitãþi decizionale ºi legislative pentru asigurarea supremaþiei legii, dar implicã cel puþin douã ministere: cel de interne ºi cel de administraþie publicã localã.

Iatã cazul concret care s-a oferit ca bazã de referinþã pentru interpelarea adresatã.

În ziua de 29 septembrie anul curent, dupã ce Consiliul Local din comuna Suatu, judeþul Cluj, a luat decizia, creând cadrul juridic ºi cel financiar, conform

Legii nr. 215 din 2001, de a instala plãcuþele bilingve cu denumirea localitãþii, comandate la Direcþia drumurilor naþionale judeþene Cluj ºi aprobate ºi confecþionate de aceeaºi direcþie, instalarea plãcuþelor a fost împiedicatã de ºeful postului comunal de poliþie cu concurenþa reprezentantului Inspectoratului Judeþean de Poliþie Cluj.

Cazul a fost cu atât mai neplãcut ºi neaprobat de comunitatea comunei respective cu cât prin acest gest a fost impusã, de fapt, voinþa ºefului de post de poliþie ºi nu a consiliului local, deºi precedentele aplicãrii Legii administraþiei publice locale în acest sens existã în judeþul Cluj ºi nu unul la numãr.

Având în vedere cele prezentate, repet întrebarea de fond a interpelãrii: care este competenþa forþelor de ordine publicã, nereglementatã în textul legii, vizând domeniul ºi aplicabilitatea Legii administraþiei publice locale. Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## Domnule preºedinte, Distinse doamne,

## Domnilor deputaþi,

Domnule deputat K—nya-Hamar S‡ndor,

Aº vrea sã încerc sã fac o sintezã a rãspunsului meu, pentru a fi ºi punctual ºi a mã încadra într-un termen rezonabil în raport cu ora la care discutãm.

Din investigaþiile pe care le-am fãcut în comuna Suatu s-au petrecut urmãtoarele lucruri. În luna iunie, mai exact pe data de 29, într-o teleconferinþã cu reprezentanþii administraþiilor locale, cu prefecþii, s-a avansat ideea ca în localitãþile unde procentul de 20% al unor minoritãþi, al unor comunitãþi minoritare sau de alte etnii decât românii, existã sã nu se treacã la inscripþionarea bilingvã pânã când, printr-o reglementare la nivel de hotãrâre de guvern Ñ demers legislativ care este în acest moment în procedura de avizare Ñ nu se stabilesc norme tehnice de aplicare, tehnicitatea avizului constând ºi în abilitarea pe care Academia Românã o va da inscripþionãrii definitive a acestor localitãþi.

În acest context, Prefectura judeþului Cluj a emis o circularã care, firesc, a ajuns ºi la Inspectoratul Judeþean de Poliþie, în baza cãreia un ofiþer superior din Poliþia judeþului Cluj împreunã cu reprezentanþii postului de Poliþie Suatu au discutat cu domnii primari Domokos Ladislau ºi domnul viceprimar Toth Balaº, ajungând la convenienþa de a lãsa montarea respectivelor plãcuþe dupã elaborarea hotãrârii de guvern care, repet, se aflã într-o fazã, se pare, avansatã, în procedura de avizare, sens în care s-a încheiat un proces-verbal în care termenul este acela de ”au convenit asupra acestui principiuÒ Ñ proces-verbal pe care îl am ºi vi-l pot pune la dispoziþie Ñ proces-verbal semnat, în egalã mãsurã ºi fãrã activitãþi de impunere în forþã sau de imixtiune în problemele administraþiei locale a respectivei comune, de cãtre, pe de o parte, distinºii reprezentanþi ai primãriei din Suatu, ºi, pe de altã parte, de reprezentanþii Inspectoratului judeþean de Poliþie Cluj.

În aceste condiþii, personal apreciez cã nu este vorba de o împiedicare ºi nici cel puþin de o imixtiune în atribuþiile, evident, ale Primãriei comunei Suatu, ci numai de o punere în aplicare a acestui amendament care înseamnã aºteptarea hotãrârii de guvern cu respectiva abilitare tehnicã din partea Academiei. Altfel, eu aº avansa ideea cã prezenþa cadrelor de poliþie la sediul Primãriei din comuna Suatu trebuie sã fie acceptatã ºi ca o formã din ce în ce mai apropiatã a instituþiei poliþieneºti de administraþia localã în toate împrejurãrile ºi situaþiile în care Poliþia ar putea ºi trebuie sã ia act de activitãþile, actele ºi acþiunile care ar putea, eventual, pune în discuþie ºi eventuale stãri viitoare de pericol.

Da. Dacã domnul deputat are ceva de spus.

## Vã mulþumesc pentru rãspunsul dat.

Oricum, informaþiile care au intrat în posesia mea diferã puþin de cele prezentate. Aº vrea sã vã informez cã în judeþul Cluj s-au mai ridicat asemenea probleme ºi au fost altfel rezolvate, fie cã primarul a fost mai impunãtor ºi mai hotãrât pe situaþie, fie cã acest primar al comunei Suatu ºi-a gãsit modalitatea de a conveni, într-adevãr, asupra rezolvãrii cazului. Sunt diferenþe între comune ºi comune. În acele comune amintite nici un primar nu este de etnie maghiarã, ei sunt români ºi au rezolvat problemele tocmai pentru cã aveau personalitate, s-au impus ºi nu au cedat. Mã rog, asta e situaþia creatã.

Totuºi, zvonurile ºi aspectul, tensiunea din acea comunã persistã, deci ºi noi aºteptãm cu nerãbdare acea metodologie de aplicare. Se pare cã termenul nu a fost respectat. În legãturã cu denumirile localitãþilor unde, practic, comunitatea acceptã, ºi reprezentanþii comunei, reprezentarea aleasã, fie primarul, fie consiliul pot conveni asupra denumirii, având la îndemânã dicþionarul istoric al localitãþilor din Transilvania al regretatului Coriolan Suciu, se pare cã situaþiile se pot rezolva fãrã probleme deosebite, aºa cum era, cât de cât, sã se întâmple în comuna Suatu.

Oricum vã mulþumesc pentru rãspuns ºi sperãm cã se va rezolva cazul într-un mod acceptabil.

Domnul deputat Iancu Holtea solicitã opinia Ministerului de Justiþie asupra implicãrii instanþelor judecãtoreºti în litigiile între cãmãtari ºi cetãþenii naivi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În ultima perioadã se manifestã în mod frecvent un fenomen sau o infracþiune numitã cãmãtãrie. Unii cetãþeni care posedã bani, ºi nu i-a verificat nimeni de unde-i au, dau bani cu împrumut, lei sau valutã, cu dobânzi foarte mari, în baza unui act de mânã, de regulã, agramat, act între cele douã pãrþi, semnat ºi de unu sau de doi martori.

Deoarece nu se þine nici un fel de contabilitate, practicarea cãmãtãriei fiind ilegalã dupã pãrerea mea, având la bazã mai multe infracþiuni de înºelãtorie, evaziune

fiscalã, cãmãtarii reuºesc ºi cu ajutorul instanþelor judecãtoreºti sã deposedeze cetãþenii creduli ºi naivi de micile proprietãþi pe care le mai posedã, trezindu-se aruncaþi în stradã de cãtre executorii judecãtoreºti.

În fapt, sãptãmâna trecutã am avut douã audienþe. O sã vã relatez una singurã. Familia Andreica din DrobetaTurnu-Severin care a împrumutat de la un cetãþean, se cheamã Sandu Stelian, suma de 1.200 de mãrci cu dobândã de 10%, deci 120 de mãrci germane pe lunã, dupã ce a achitat întreaga sumã plus 650 de mãrci dobândã, deci în total 1.650 mãrci, omul a înþeles cã ºia achitat datoria. Dar cãmãtarul lacom i-a mai cerut încã 1.000 de mãrci germane.

Acþionându-l în instanþã, cu toate cã la baza acestui fenomen, de la început un fenomen ilegal, stau mai multe infracþiuni Ñ el nu are sistem de contabilitate, nu plãteºte impozite, actul este agramat ºi ilegal, poate fi încheiat de oricine ºi oricând, nu este autentificat Ñ obþine cu ajutorul instanþei judecãtoreºti scoaterea din apartament, din apartamentul în care locuia, a doamnei Andreica Elena cu ºase persoane, deci soþul, fiica, ginerele ºi trei nepoþi, ºi le scot lucrurile în stradã. κi dã seama cãmãtarul sau cel care a cumpãrat apartamentul cã este ilegal ceea ce face ºi atunci acþioneazã în justiþie prin ordonanþã prezidenþialã executarea sentinþei, scoaterea din apartament. κi dã seama pentru cã în apartament erau ºase persoane, iar apartamentul era proprietate comunã a soþilor Andreica, actul avându-l numai cu una din pãrþi, cu soþia Andreica Elena.

Fãrã sã aºtepte pronunþarea sentinþei, care s-a pronunþat în 27 august, în aceastã perioadã executorul judecãtoresc îi scoate pe aceºti oameni în stradã.

Da. Domnul secretar de stat Ivanov.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei:_

Potrivit dispoziþiilor legale în materia contractului de împrumut, existã posibilitatea ca acesta sã se realizeze în baza unui înscris sub semnãturã privatã încheiat între cele douã pãrþi, cu o dobândã stabilitã de lege, care nu poate depãºi un anumit cuantum.

Deci nu sunt prohibite împrumuturile care iau forma unor înscrisuri sub semnãturã privatã, care sunt înþelegeri luate în prezenþa unor martori. Dacã debitorii respectivi nu-ºi achitã suma împrumutatã, împrumutãtorul are, potrivit legii, dreptul sã-i dea în judecatã. Un judecãtor aflat într-o asemenea împrejurare nu are decât sã dea soluþia care rezultã din probele dosarului. ªi dacã probele sunt acel înscris, care se coroboreazã cu declaraþiile martorilor care au fost prezenþi, soluþia nu poate fi decât una.

Pe de altã parte, trebuie þinut seama cã existã un principiu de drept bimilenar care spune cã nimeni nu-ºi poate întemeia un drept pe propria sa culpã. Dacã debitorul respectiv a semnat cã a primit banii ºi în prezenþa unor martori, el este dator sã plãteascã. Dacã n-are de unde, evident cã i se pot scoate, prin intermediul executãrii silite, i se poate valorifica inclusiv casa.

Ce poate sã facã justiþia în asemenea situaþie? Nu poate decât sã aplice legea ºi legea aceasta este. Cel care nu este diligent ºi nu se fereºte de asemenea relaþii cu persoane de genul cãmãtarilor nu poate sã primeascã nici un fel de sprijin, pentru cã altfel ar însemna ca judecãtorul, în afara probelor dosarului, sã facã niºte abuzuri, lucru pe care, zic eu, cã nu trebuie sã ºi-l permitã.

În fiecare din situaþiile pe care le-aþi expus dumneavoastrã, probabil cã se deruleazã o dramã. Dar drama este determinatã de neglijenþa, de lipsa de prevedere a acestor oameni, care singuri s-au pus în acea situaþie. Ce poate sã facã un judecãtor? Sã respingã? Nu. Pentru cã existã cãi de atac ºi, evident, în mod inevitabil, se va ajunge la soluþia obligãrii la platã atâta vreme cât debitorul a semnat ºi existã ºi alte dovezi cu care spusele reclamantului creditor se coroboreazã. Iar debitorul în apãrarea sa nu poate decât sã se lamenteze.

Da. Dacã aveþi ceva de adãugat.

Vã mulþumesc, domnule ministru, dar rãspunsul nu mã satisface. ªi nu mã satisface pentru faptul cã se pleacã în toatã aceastã acþiune de la un fapt ilegal. Cetãþeanul care dã bani cu împrumut nu este societate comercialã, nu este persoanã juridicã care sã plãteascã impozite ºi taxe pentru veniturile pe care el le cîºtigã din aceste operaþiuni. În plus, acel act neautentificat este de regulã foarte, foarte agramat. Îmi pare rãu cã nu am în birou sã vã pun la dispoziþie un asemenea act.

Vã mai relatez încã un fapt. Un cetãþean împrumutã Ñ îl cheamã Panait Stoian Ð 1,5 milioane, cu dobândã de 300.000 pe lunã. Dupã ce plãteºte trei luni 900.000, îºi dã seama cã nu mai poate plãti ºi face tot posibilul ºi-i achitã toatã datoria. Dar actul fiind pe un an sau împrumutul pânã la epuizarea datoriei, cãmãtarul îl þine dator în continuare ºi-l þine dator pânã în 1999, împrumutul contractându-se în 1997, ajungând la fabuloasa sumã de 78 de milioane. Ce pãrere aveþi de aceastã situaþie?

Vã rog, solicit ºi rãspuns scris.

Domnul secretar de stat Ivanov.

Sunt situaþii concrete care fac obiectul probabil al unor procese. Urmeazã ca acestea sã fie judecate, se vor pronunþa hotãrâri. Nu putem aici, într-o salã, numai pe vorbe, sã dãm o soluþie. Par ele foarte impresionabile aceste spuse, dar pânã nu vezi un dosar... Eu am lucrat într-o asemenea meserie mulþi ani de zile ºi am cãpãtat înþelepciunea de a nu mã pronunþa fãrã sã ºtiu foarte bine cazul ºi doar într-o asemenea situaþie sã mã pot pronunþa.

Acestea sunt chestiuni concrete care cred cã nu se rezolvã aici, într-o salã a Parlamentului. Dacã cumva hotãrârile devin definitive, împotriva lor se poate solicita procurorului general sã promoveze recurs în anulare, dar o asemenea cale de atac nu poate sã fie folositã decât atunci când existã probe temeinice cã soluþia datã de instanþã este greºitã.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. Vã mulþumesc.

Având în vedere cã nu mai sunt participanþi care au adresat interpelãri, încheiem ºedinþa de astãzi în acest moment.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 150/25.X.2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.692 lei