Stenogramă plen

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaþia juridicã a terenurilor cu destinaþie forestierã.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Stimaþi colegi,

Cred cã puteþi comunica unii cu alþii ºi într-un mod mai temperat, inclusiv la telefoane, ca sã putem sã ne desfãºurãm civilizat lucrãrile.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreºti.

Cu acest proiect a fost sesizatã în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

Proiectul urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2001 privind transmiterea temporarã a unor imobile situate în municipiul Bucureºti, din administrarea Regiei autonome ÒLocatoÓ în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, iar pentru avize Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Stimaþi colegi,

Încã o datã vã rog, comunicaþi ce aveþi de comunicat, pânã începem propriu-zis ºedinþa. Mai temperat...

5. Proiect de Lege privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 ºi la Bucureºti, la 19 decembrie 2000, pentru finanþarea Proiectului privind infrastructura urbanã în Bucureºti.

Cu acest proiect au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 2 iulie 2001.

6. Proiect de Lege pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române ºi Casei Oamenilor de ªtiinþã de a obþine ºi folosi mijloace extrabugetare.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport ºi, pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 2 iulie 2001.

7. Propunerea legislativã pentru modificarea art. 4 al Legii nr. 156/1997 privind acoperirea financiarã a datoriilor faþã de stat.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 17 iulie 2000.

8. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã nr. 97/2000, cu modificãrile ulterioare privind organizaþiile cooperatiste de credit.

Au fost sesizate în fond Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 17 iulie 2001.

9. Propunerea legislativã privind amânarea aplicãrii prevederilor art. 17, 40, 43 ºi 90 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 a administraþiei publice locale. Cu aceastã propunerea legislativã a fost sesizatã în fond Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi, pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 17 iulie 2001.

10. Propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 75/12 iulie 1996 privind stabilirea zilelor de sãrbãtori legale în care nu se lucreazã.

Cu aceastã propunere legislativã a fost sesizatã în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 17 iulie 2001.

11. Proiectul de Lege pentru finalizarea procesului de privatizare a Bãncii Agricole SA.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond, urmând a elabora raport comun, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, iar pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

12. Propunere legislativã privind protecþia informaþiilor clasificate.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate în fond, pentru a elabora raport comun, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru avize, Comisia comunã permanentã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii ºi Comisia specialã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului de Informaþii Externe.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicãrii prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

14. Proiectul de Lege privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107, alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice, precum ºi persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi, pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

16. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 274/2000 pentru modificarea art. 5 din Ordonanþa de urgenþã nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice, precum ºi persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive.

Cu acest proiect de lege, au fost sesizate în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi pentru aviz Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi, pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/2001 pentru abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare ºi plãþi compensatorii de care beneficiazã, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervã sau direct în retragere.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi, pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

19. Proiect de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcþiilor existente.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond, pentru a elabora raport comun, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 22 iunie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

20. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 8 ºi 12 ale Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munþilor Apuseni.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 17 iulie 2001.

21. Proiectul de Lege privind drepturile luptãtorilor din rezistenþa armatã anticomunistã din perioada 6 martie 1945 Ñ august 1964.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminãrii, în fond Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, iar pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru buget, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 2 iulie 2001.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. La punctul 12, b).

Haideþi sã votãm, atunci, punctul a). Deci, la punctul 12 preambul, nu sunt obiecþii. Dacã sunteþi de acord cu textul Senatului? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul b), aveþi cuvântul, domnule deputat.

La punctul b), eu aº propune plenului sã rãmânã varianta Camerei Deputaþilor, care foloseºte vocabula ”asumateÒ, dacã vreþi, ºi pentru simplul motiv cã, acum 2 ani, tot noi am aprobat ceea ce s-a hotãrât în Conferinþa de la La Valetta ºi, dupã pãrerea mea, cred cã este corect ”angajamentele asumateÒ, de vreme ce suntem semnatari ai unei convenþii internaþionale, ºi nu ”referitoareÒ, cum este varianta Senatului, pentru cã acolo se spune ”asigurã îndeplinirea angajamentelor referitoare la protecþia patrimoniului arheologicÒ º.a.m.d.

Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În varianta Senatului este prezentã ºi sintagma ”asumate prin convenþiile internaþionaleÒ ºi, dacã priviþi cu atenþie, textul adoptat de comisie în unanimitate în varianta Senatului este mai cuprinzãtor decât cel al Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## Stimate domnule deputat Puiu Haºotti,

Eu moderez discuþiile. Îmi cer scuze, de aceea, cã îmi revine ºi specializarea mea în minte ºi, din acest motiv, vã rog sã observaþi, totuºi, cã existã ºi cuvântul ”asumateÒ, în textul Senatului. Deci: ”asigurã îndeplinirea angajamentelor asumate prin convenþiile internaþionaleÒ, iar incidenþa aceasta face aplicare ºi intrãm în divergenþã cu Senatul pentru un lucru de rigoare de exprimare, care...

Sunt de acord cu dumneavoastrã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc foarte mult. Deci cine este pentru textul Senatului? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La lit. d), de asemenea, ni se propune textul Senatului. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La lit. e), comisia ne propune un text comun. Dacã sunt observaþii la acest text? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La lit. f) ºi h), ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni la aceste douã soluþii? Le-am spus împreunã, pentru cã sunt la acelaºi punct de pe raportul de mediere.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 13 din raportul de mediere, care cuprinde, vã rog sã urmãriþi art. 11 alin. 1, lit. a), b), c) ºi d), în toate cazurile, ni se propune textul Senatului.

Dacã aveþi observaþii? Nu aveþi.

Cine este pentru varianta Senatului de la punctul 13? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 14, comisia ne propune pentru alin. 1 un text comun.

Dacã aveþi observaþii la acest text? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 6 de la art. 12, tot la punctul 14 din raport, comisia ne propune textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 15, cel cu privire la art. 13, comisia ne propune, pentru alin. 1, textul comun. Dacã aveþi observaþii? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru art. 13 alin. 2, tot la punctul 15 din raportul de mediere, comisia ne propune textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La lit. c) de la art. 13 alin. 2, comisia ne propune tot textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 4 de la art. 13, comisia ne propune un text comun. Urmãriþi-l la pagina 27.

Având în vedere valoarea conjuncþiei ÒºiÓ, în cazul titlului acestei legi, se înþelege Legea amenajãrii teritoriului ºi urbanismului, amenajãrii urbanismului. Prin urmare, eu propun sã fie varianta: ”Proiectul de Lege privind amenajarea teritoriului ºi urbanismulÒ sau ”Proiectul Legii amenajãrii teritoriului ºi a urbanismuluiÒ, ca sã fie clar cã este vorba de douã elemente distincte: amenajarea teritoriului ºi, cel de al doilea element, urbanismul.

Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Existã o greºealã fãcutã în redactarea textului. Comisia de mediere a adoptat textul în unanimitate, ”Lege privind amenajarea teritoriului ºi urbanismulÒ. Cred cã cei care au redactat textul pe calculator au greºit. Vreau sã se facã rectificarea. Textul comun adoptat de comisiile de mediere este Lege privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul.

Este evident cã a fost o eroare materialã. Deci, este o eroare materialã, a observat-o ºi Senatul ”Lege privind amenajarea teritoriului ºi urbanismulÒ. În forma aceasta cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La punctul 2, cel cu referire la art. 2 alin. 3 al legii, comisia ne propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni la acest text? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La punctul 3, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 4, cel referitor la art. 22 alin. 2, comisia ne propune un text comun ºi o face în unanimitate. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 5, cel referitor la art. 27 alin. 2, comisia ne propune, tot în unanimitate, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 6 referitor la art. 28. Poftiþi, domnule deputat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog sã fiþi atenþi, inclusiv reprezentantul ministerului.

Cred cã redactarea Camerei Deputaþilor este mult mai corectã, respectiv adãugirea care stã la baza întocmirii proiectului tehnic al investiþiei ºi al emiterii autorizaþiei de construire, întrucât, prea adeseori, între certificatul de urbanism, proiectul tehnic ºi, în final, autorizaþie, au apãrut diferenþe mari. De aceea, propun sã rãmânem pe varianta Camerei Deputaþilor.

Reprezentantul ministerului.

**Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

## Doamnelor ºi domnilor,

Deºi au existat, într-adevãr, probleme în aplicare, având în vedere ºi formularea de unanimitate a comisiei, v-aº ruga sã acceptaþi forma Senatului, întrucât prin celelalte legislaþii conexe e asiguratã claritatea textului ºi a succesiunii operaþiilor necesare.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Eu v-aº ruga totuºi, uitându-vã strict tehnic la text, sã observaþi cã din ansamblul legislaþiei rezultã cu certitudine cã certificatul de urbanism stã la baza întocmirii proiectului tehnic ºi ar fi fost un lucru inutil. V-aº sugera sã ne gândim ºi la oportunitatea de a nu intra în divergenþã pentru o exprimare inutilã.

Cine este pentru textul Senatului? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? 3 voturi împotrivã. Abþineri?

Deci, cu 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat textul Senatului.

La punctul 7 art. 31 lit. c) tot textul Senatului se propune. Dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?

Votat în unanimitate.

La punctul 8 art. 36 alin. 1 ni se propune în unanimitate text comun. Dacã aveþi obiecþiuni la textul comun propus de comisia de mediere? Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am aceeaºi opþiune ca ºi la alineatul precedent, respectiv, consider cã textul în varianta Camerei Deputaþilor este mult mai corect, pentru cã organizarea de structuri specializate este în competenþa fiecãrei autoritãþi autonome locale, consiliul municipal, orãºenesc sau a Consiliului general al municipiului Bucureºti. Aceastã observaþie este corelatã ºi cu textul de la punctul 9.

Vã mulþumesc.

Reprezentantul ministerului iniþiator? ªi vãd aici ºi pe domnul Fleºariu, reprezentantul Administraþiei publice locale. Îl rog ºi pe dânsul sã se pronunþe, pentru cã este vorba de o structurã a administraþiei locale.

Rugãmintea noastrã, aºa cum au fost discuþiile ºi în cadrul comisiei, sã se pãstreze textul comun adoptat în unanimitate la întâlnirea dintre cele douã comisii, întrucât formularea acoperã necesitãþile actuale ale legii. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai doreºte cineva sã intervinã?

menea, textul Senatului pentru art. 62 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La punctul 16 cu privire la art. 64, comisia ne propune textul Senatului în unanimitate. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La punctul 17, comisia ne propune un text comun

pentru art. 65 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

La punctul 18, comisia ne propune pentru anexa 2 textul Senatului, în unanimitate. Dacã aveþi obiecþiuni la acest text? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 19, comisia ne propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi, am parcurs toate textele raportului de mediere, suntem în prezenþa unei legi cu caracter ordinar.

. Dacã aveþi obiecþiuni pentru cel de la lit. f)? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

Pentru lit. f) ºi alin. 3 de la acelaºi articol, comisia ne

propune textele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.

- Pentru punctul 9 din raportul de mediere, urmãriþi

- pagina 12, ni se propune textul Senatului. Domnul deputat Dan Ruºanu. Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

La punctul 5, art. 1 aº propune în continuare varianta Camerei Deputaþilor, adicã ”Oficiul este condus de un secretar de statÒ, pentru cã prin aceastã variantã se acordã mai multã autoritate funcþiei, fiind vorba de un membru al Executivului.

Domnule deputat, îmi cer scuze cã vã solicit o precizare suplimentarã, dar nu toþi secretarii de stat fac parte din Executiv, din aparat, aºa, în general.

Deci, era singura obiecþiune, varianta cu secretar de stat.

## Este cineva din partea iniþiatorului?

Domnule Bobiº, la pagina 12, punctul 9, domnul deputat Dan Ruºanu propune ca în loc de preºedinte al A.V.A.B.-ului sã se menþioneze secretar de stat, pentru a sublinia faptul cã face parte din Executiv, dar nu se spune în alt text cã ºi preºedintele face parte din Executiv din moment ce A.V.A.B.-ul este o structurã subordonatã Guvernului?

## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã aveþi în vedere cã A.V.A.B., în momentul de faþã, se aflã în structura Secretariatului General al Guvernului ºi, ca atare, conducãtorii acestor structuri, o parte dintre ei, sunt numiþi prin decizia primului-ministru. Aºa cã vã rugãm sã acceptaþi formula Senatului.

Vã mulþumim.

## Mulþumesc.

Cine este pentru varianta Senatului, propusã în unanimitate de comisia de mediere? Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

## Abþineri?

Cu douã voturi împotrivã s-a adoptat punctul 9, respectiv varianta Senatului.

La punctul 10 ni se propune textul Senatului în unanimitate. Poftiþi.

La punctul 3 spune cã preºedintele este ordonator principal de credite pentru sumele alocate de la bugetul de stat. Conducãtorul unitãþii, întotdeauna, indiferent cã este secretar de stat sau preºedinte este ordonator principal de credite pentru toate sumele, nu numai pentru cele alocate de la bugetul de stat.

Este cineva din partea Comisiei de buget? Dar, stimate coleg, vã rog sã constataþi cã noi am votat punctul 9 în unanimitate.

Dar sunt pe fiecare articol. Dacã ºtiam interveneam pe fiecare în parte.

Face parte din acelaºi punct, propus de comisia de mediere. Eu nu sunt însã convins ºi rog pe cineva de la Comisia de buget... Cine este de la Comisia de buget?

Deci, ca fapt, sã vã gândiþi cã nu poate sã fie ordonator numai pentru cel alocat de la bugetul de stat, iar pentru celelalte care sunt extrabugetare sã nu fie ordonator principal de credite. Nu se poate, este contra Legii finanþelor publice.

Doamna ministru Puwak, nu ne scoateþi dumneavoastrã din încurcãturã? Este o chestiune de rigoare a legislaþiei bugetare.

Eu am senzaþia cã ordonatorul principal de credite are în vedere veniturile ºi structura bugetului de stat, nu cea extrabugetarã.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã aveþi încredere în doamna ministru Puwak care vã dã o explicaþie. Vã rog frumos, doamna Puwak, în calitate de deputatã.

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak** _Ñ ministrul integrãrii_

## _europene:_

Eu cred cã este o tautologie aici, pentru cã ordonatorul principal de credite este întotdeauna numai pe partea aferentã instituþiei respective din bugetul de stat. Pãi, nu se poate, ordonator principal de credite înseamnã o filã în bugetul de stat la anexã unde sus scrie instituþia respectivã, defalcatã pe cele 8 sau nu ºtiu câte categorii sunt ºi care se referã la partea aferentã bugetului de stat.

În raport cu aceastã explicaþie, eu v-aº sugera...

Haideþi sã luãm un buget sã ne uitãm în el, ca sã vedem ce înseamnã ordonator. Varianta Camerei este corectã, ºi nu cea a Senatului.

Bun, dar acceptând tautologia ca sã nu intrãm în divergenþã, cu ce dãunãm? Eu sunt de acord cu dumneavoastrã cã textul Senatului este tautologic, dar intrãm în divergenþã numai pentru treaba aceasta? Poftiþi, domnule Sassu.

## Domnule preºedinte,

Ordonator principal de credite înseamnã ºi o responsabilitate, nu înseamnã numai faptul cã el este cel care, eu ºtiu, rãspunde numai faþã de banii respectivi, rãspunde de banii instituþiei. Acolo pot fi ºi alte tipuri de fonduri care apar, pot veni, de exemplu, un credit extern pentru dotare nu ºtiu ce... Cineva trebuie sã rãspundã, nu poate fi altcineva care rãspunde. În afara a ceea ce a zis doamna ministru, ºi anume cã este o tautologie, ea este o chestiune ºi de fond, pentru cã este o rãspundere a celui care manevreazã banii, înseamnã semnãtura lui pe documentele respective º.a.m.d. Deci eu cred cã textul Camerei este cel corect ºi trebuie sã mergem pe el, pentru cã, repet, este o chestiune de responsabilitate dincolo de orice altã chestiune Ñ cine semneazã, cine rãspunde pentru cum s-au cheltuit banii aceia, indiferent pe ce cale au ajuns în bugetul instituþiei respective.

Vã mulþumesc.

Doamna Puwak mai doreºte o completare.

Acest lucru este valabil ºi pentru alte instituþii care obþin venituri extrabugetare. Academia Românã, de pildã, da? Este ordonator de credit, are în partea ei de venituri toate tipurile de venituri care le are, este responsabilã ºi pe partea de venituri extrabugetare. De ce aici nu ar fi aceeaºi situaþie? ªi atunci varianta Camerei este cea corectã. Aceasta am spus ºi data trecutã. Varianta Camerei, care este prima, este ordonator principal de credite.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit pledoariile pro ºi contra pentru alin. 3 al art. I, punctul 9 al art. 5.

Deci, iniþial, am votat global varianta Senatului.

Eu sunt obligat ca tot varianta Senatului sã supun separat ºi pentru alin. 3 ºi, dacã aceasta va pica,

## Domnule preºedinte,

La punctul 12 art. 8 alin. a), varianta Camerei spune aºa: ”preia cu platã de la bãncile de la care statul este acþionar majoritar active bancare din categoria ÉÒ etc.

Varianta Senatului spune aºa: ”preluarea cu platã a activelor bancare ºi a creanþelor comerciale din categoriile prevãzuteÒ.

Pãi, dacã statul nu este acþionar, eu nu am cum sã preiau aceste active de la A.B.N.AMRO, sau de la ”CitybankÒ sau de la altceva. Deci, varianta Camerei. Numai de la cele la care statul este acþionar majoritar. Deci a rãmas ”activele bancare la toate bãncileÒ. Nu se poate. Este fals. Este o bancã strãinã, intrã în faliment. Îi preiau eu?

Abþineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a votat varianta Camerei Deputaþilor pentru alin. 3 de la art. 5.

Trecem la punctul 10.

Se propune textul Senatului.

Vã rog sã urmãriþi întreg punctul 10, care se desfãºoarã pânã la lit. i) de la pagina 15.

Dacã aveþi obiecþiuni la varianta Senatului pentru aceste texte? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Pentru alin. 2 de la acest articol, vã rog sã urmãriþi la pagina 15.

Comisie de mediere ne propune un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru art. 5[2] , urmãriþi la paginile 16-17. Comisia ne propune textul Senatului.

Domnule Bobiº, cine trebuia sã vinã sã susþinã acest proiect?

Domnule deputat Stanciu, am rugãmintea sã o lãsaþi pe doamna ministru sã ne mai ajute, cã nu este o problemã de învãþãmânt aici, ci este una deÉ

Domnul deputat Sassu.

## Domnule preºedinte,

Aceasta înseamnã o cheltuialã de bani publici, pânã la urmã. ªi cumpãrarea unor acþiuni de la niºte bãnci care au probleme, care sunt bãnci private, nu poate sã se facã pe banii lor publici.

Gândiþi-vã cã sunt bãnci populare, bãnci de credit. Dau mâine faliment, se duce statul sã plãteascã ºi sã preia lucrul ãsta ºi sã intre în pierdere, pentru cã, pânã la urmã, este o pierdere pe care, prin acest A.V.A.B., statul o acceptã. Înseamnã sã acceptãm de acum înainte ca orice fel de bancã care pierde sã-ºi trimitã creditele la A.V.A.B. ºi sã constatãm niºte pierderi la buget. Nu cred cã este posibil. Aici statul este responsabil faþã de ceea ce se întâmplã în bãncile care au capital de stat. Faþã de acelea are o responsabilitate. Ce responsabilitate are statul faþã de o bancã privatã?!

ªi gândiþi-vã cã sunt o grãmadã de bãnci populare sau de credit, cooperatist, de genul acesta, care vor da faliment una dupã alta. Ce vom face? Vom prelua toate aceste active ca sã le valorificãm la o sumã mai micã decât plata pe care o face? Nu are nici un sens.

Stimaþi colegi,

La fel ca data trecutã, dupã regulament, propun întâi textul Senatului, propus de comisia de mediere ºi, dacã acesta picã, urmeazã sã supunem aprobãrii dumneavoastrã varianta Camerei Deputaþilor, cu care vãd cã majoritatea dintre dumneavoastrã sunteþi de acord.

Cine este pentru textul Senatului la punctul 12 din raport, cel în referire la art. 8, alin. 1, lit. a)? Nimeni. Împotrivã?

Unanimitate.

Cine este pentru varianta Camerei Deputaþilor? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, s-a adoptat varianta Camerei Deputaþilor.

La punctul b), urmeazã, în consecinþã, sã rãmânã varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La alin. 2, de la acelaºi articol, de la pagina 20, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 16, ni se propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Voturi împotrivã? Unanimitate.

La punctul 17, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 18, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 19, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã informez cã punctul 19 se întinde pânã la pagina 30.

La punctul 20, textul Senatului. Poftiþi, domnule Ruºanu.

Domnule preºedinte,

Varianta Camerei suna: ”Firme de specialitate vor fi selectate de cãtre oficiuÉÒ

Alin.2.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La punctul 13, varianta Senatului. Urmãriþi, vã rog, acest text de la pagina 20 la 23.

Dacã aveþi obiecþiuni la varianta Senatului? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La punctul 14, ni se propune text comun pentru art. 10 alin. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la textul comun? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La lit. b), c), d), e), f), alin. 3, de la punctul 14, ni se

propune în continuare variantele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 15, ni se propune varianta Senatului.

Da. ”É conform reglementãrilor privind achiziþiile publiceÒ. Conform Legii achiziþiilor publice, pe care am aprobat-o. Varianta Senatului spune cã ”Firmele de specialitate vor fi selectate pe baza unor proceduri publice organizate de A.V.A.B., reglementate prin regulamente propriiÒ. Deci, vom avea douã paliere: unul, prin care toatã lumea va fi conform Legii achiziþiilor publice, ºi unul al AVAB-ului, prin regulamente proprii.

Propun sã rãmânã în continuare varianta Camerei.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Eu îndrãznesc sã vã propun altceva. Având în vedere cã în afara textelor care erau, sã zic aºa, de cunoºtinþe de specialitate de buget se ridicã ºi probleme care þin oarecum de aprecierea instituþiei despre care este vorba în propoziþie Ð despre A.V.A.B. Ñ, care nu este prezentã, eu v-aº ruga sã amânãm dezbaterea în continuare a raportului, pânã când vor fi prezenþi aici reprezentanþi ai acestei instituþii, ca sã ne ofere explicaþiile de rigoare, pe care le-au susþinut ei la comisia de mediere.

Sunteþi de acord? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate s-a amânat acest É

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Ce se amânã nu se fluierãÉ

Vã mulþumesc foarte mult pentru constatarea asta þinând de învãþãmânt ºi culturã, fãcutã de preºedintele acestei comisii.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 251/2000 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 198/1997 privind privatizarea unitãþilor comerciale.

Urmãriþi, vã rog, raportul comisiei de mediere.

La punctul 1 ni se propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 2, tot varianta Senatului ni se propune. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 3, ni se propune tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 4 din raportul comisiei de mediere, tot varianta Senatului ni se propune.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Supun raportul votului dumneavoastrã final. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

La raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/1999 pentru completarea art. 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997, avem un singur punct la mediere, pentru care comisia ne propune textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni la acest text? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Fiind vorba de un singur text, supun raportul în întregime la vot.

Este vorba despre o lege cu caracter ordinar.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 121/2000 privind înfiinþarea Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritãþilor Naþionale.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate domnule deputat, suntem într-o mediere ºi la mediere se discutã doar punctele aflate în divergenþã. Deci nu putem sã facem dezbateri la titlu, câtã vreme n-a fãcut obiectul divergenþei.

Domnilor colegi,

Este clar cã grupul nostru parlamentar nu se opune înfiinþãrii unui astfel de institut, ci, dimpotrivã, doreºte sã aibã tot sprijinul, mai ales cã, deºi ordonanþa este în vigoare, ea nu a avut, pânã în momentul de faþã, nici un efect.

Totuºi, sunt câteva considerente care ne determinã sã ne abþinem. Acestea privesc pe de o parte tendinþa de a fixa centrul la Cluj ºi ar apare cã acest institut s-ar ocupa numai de problemele cetãþenilor aparþinând unei anumite minoritãþi, ºi nu ale tuturor, mai ales dacã avem în vedere cã numai în judeþul Tulcea sunt 14 minoritãþi, deci, poate era mai bine acolo.

A doua chestiune: acest titlu al legii ºi conþinutul induc ideea de probleme aparþinând minoritãþilor naþionale. Or noi credem cã trebuie un institut care sã studieze problemele cetãþenilor aparþinând unei minoritãþi naþionale. Deci nu vrem sã introducem sintagme ca ”drepturi colectiveÒ, ”minoritate naþionalãÒ, pentru cã este antieuropean. Or noi suntem profund ancoraþi în realitãþile europene.

Cea de a treia chestiune pe care trebuie s-o avem în vedere este cã drepturile cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale se subjugã drepturilor omului, nu exced drepturilor omului. Nu existã cetãþean aparþinând minoritãþii naþionale care sã fie supraom. Deci noi avem deja sub jurisdicþia Parlamentului un astfel de institut. ªi atunci acesta putea fi o secþie a acestui Institut al Drepturilor Omului, care funcþioneazã sub jurisdicþia Parlamentului.

ªi, o a treia chestiune, cred cã subordonarea ar fi trebuit sã fie a Academiei Române, pentru a studia ºi analiza problemele ºtiinþifice, ºi nu influenþe politice sau finanþãri triple ale unor uniuni aparþinând cetãþenilor minoritãþilor naþionale.

Iatã probleme de fond care ne-au determinat sã ne abþinem în aceastã chestiune, ºi nu s-o promovãm. Dar sperãm cã împreunã o vom îmbunãtãþi printr-un proiect de lege pe care-l veþi susþine alãturi de noi.

Vã mulþumim pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc, dar am avut senzaþia cã grupul a votat împotrivã. Deci sã înþeleg cã s-a abþinut. La steno sã se consemneze voturile respective ca fiind voturi de abþinere.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule deputat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2000.

Vã rog sã urmãriþi raportul.

La articolul unic, punctul 1, ni se propune textul Camerei Deputaþilor. În consecinþã, nu se fac dezbateri, nici vot.

La punctul 2, cel cu referire la art. 5, art. 4 dupã Camera Deputaþilor, tot textul Camerei Deputaþilor ni se propune. Deci, nu se fac dezbateri, nici vot.

La punctul 3, ni se propune textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþii la punctul 3, ultimul din raportul de mediere? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.

Vã amintesc cã ne aflãm în faþa unei legi organice ºi, în consecinþã, o lãsãm când o sã avem cvorumul potrivit acestei legi.

În continuare, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în 2001 a unui sprijin direct de un milion producãtorilor agricoli pentru fiecare hectar de pãmânt cultivat.

La punctul 1 din raportul comisiei de mediere ni se propune textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.

La punctele 2 ºi 3, de asemenea, textele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, încã o datã, nici vot, dupã regulamentul nostru.

La punctele 4 ºi 5 ni se propun, de asemenea, textele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici votul, dupã regulamentul nostru.

La punctele 6 ºi 7, tot textul Camerei Deputaþilor, aceeaºi soluþie.

Punctele 8 ºi 9 Ð textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri.

Punctele 10, 11 ºi 12, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor.

În consecinþã,

## Domnule preºedinte,

Faþã de textul Senatului, consider cã trebuie sã aprobãm în continuare textul Camerei Deputaþilor.

Textul Senatului propune ca toate contestaþiile depuse la consiliile locale sau judeþene ºi la primãrii sã fie scutite de taxa de timbru. Ce ar însemna acest lucru? Fiecare proces-verbal de control care stabileºte o contravenþie va fi contestat automat, nefiind supus nici unei taxe de timbru, aºa cum era propus iniþial în varianta Camerei Deputaþilor. Asta va însemna sã blocãm activitatea consiliilor judeþene ºi consiliilor locale sau sã creãm un compartiment la nivelul acestor consilii, care sã citeascã toate aceste contestaþii, sã formuleze un rãspuns ºi sã îl înainteze contestatarului în timp legal.

În condiþiile în care rãmâne varianta Camerei Deputaþilor, cu taxarea aceasta cu 1% o taxã de timbru, atunci, cel care va dori sã conteste un proces-verbal se va gândi înainte dacã are sau nu are dreptate, ca sã nu-ºi piardã mãcar taxa de 1%, taxa de timbru respectivã.

Deci propun ca în continuare sã rãmânã textul Camerei Deputaþilor.

Mai doreºte cineva sã intervinã?

Reprezentantul ministerului. Doamna Manolescu.

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice:_

Noi propunem sã rãmânã textul Senatului.

Vã rog sã motivaþi acest lucru ºi sã daþi replica potrivitã domnului Dan Ruºanu.

Deci vã rog sã explicaþi ºi sã daþi rãspuns obiecþiunilor ºi propunerilor formulate de domnul deputat Dan Ruºanu.

Când am fãcut menþiunea cã textul adoptat de cãtre Senat este mai democratic, în sensul cã nu restrânge posibilitatea cetãþenilor de a adresa contestaþii primarilor sau preºedintelui consiliului judeþean, am avut în vedere tocmai faptul cã în varianta Senatului este scutitã de taxã de timbru o astfel de adresabilitate.

ªi, în consecinþã, propuneþi sã rãmânã textul Senatului.

Sã rãmânã textul Senatului, da.

Care este mai larg pentru cetãþean.

Da.

Vã mai susþineþi obiecþia, domnule Dan Ruºanu?

Toate consiliile locale ºi consiliile judeþene vor face niºte cheltuieli suplimentare pentru a putea rãspunde acestor contestaþii, care nu sunt ale cetãþenilor. Sunt ale unor contravenienþi. Deci nu orice cetãþean se adreseazã cu contestaþia, ci numai cei care au fost sancþionaþi, care au fost amendaþi.

Sã înþeleg cã un contravenient nu este ºi el cetãþean?!

Este cetãþean, dar nu înseamnã cã toþi cetãþenii, indiferent, se vor adresa. Cã una este sã te adresezi cu o petiþie, alta este cu contestaþie.

Deci cheltuielile care vor fi generate de rãspunsul la aceste contestaþii de cãtre consiliile judeþene ºi consiliile localeÉ Vor trebui sã-ºi plãteascã niºte oameni pentru a putea sã analizeze contestaþiile, aceste contestaþii, ºi sã le rãspundã.

Domnul deputat Stanciu.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Probabil cã aþi observat, de multe ori, la unii dintre noi, o anumitã deformaþie profesionalã.

La mine, ca profesor, poate vorbesc prea mult, poate disec prea mult un subiect. La domnul ºi distinsul coleg Ruºanu, deformaþia de om al finanþelor care ºtie cã toatã viaþa trebuie totul taxat. Este o scuzã, dar cred cã trebuie sã facem disctincþie ºi, din pãcate, uitãm de multe ori sã facem, cã pânã la proba contrarie orice cetãþean este nevinovat. Deci contravenientul este vinovat prin prisma aceluia care a întocmit documentaþia respectivã, dar nu înseamnã cã acela nu are urmãtoarea etapã de adresare spre a contesta.

Prin urmare, dacã punem barierã s-ar putea sã greºim ºi cred cã distinsul nostru coleg greºeºte, pentru cã nu

se integreazã în practica liberalã impusã de domnul ministru al justiþiei, fostul ministru al justiþiei, care a scos la procesele de calomnie taxa de timbru, la un moment dat, ºi le-a transformat în domeniul civil, astfel încât fiecare se putea adresa. Dupã aceea, se pare cã s-a revenit la ea. De aceea, noi, grupul nostru parlamentar, lãsãm dreptul de adresare a cetãþeanului considerat încã nevinovat pânã la proba finalã, fãrã a plãti vreo taxã.

Evident cã dacã nu eram în acest stadiu completam cu ceea ce spunea domnul deputat, cã, dacã se constatã ºi rãmâne cã este adevãratã fapta sãvârºitã, suporta o taxã aferentã cheltuielilor respective. Dar lucrul acesta nul mai putem face în aceastã fazã. Deci mai binele e duºmanulul binelui, aºa cã noi vom susþine fãrã taxã. Vã mulþumim pentru atenþie.

## Vã mulþumesc.

Domnul ministru Fleºariu mai doreºte sã dea o lãmurire din partea iniþiatorilor.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vreau sã vã relev faptul cã am discutat aceastã problemã cu asociaþiile neguvernamentale ale autoritãþilor administraþiei publice locale, respectiv cu preºedinþii consiliilor judeþene ºi cu federaþia primarilor, ºi toatã lumea a fost de acord cã este bine sã nu punem taxe pentru aceste cerereri. Ca atare, vã rog sã fiþi de acord cu textul propus de Senat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 4 comisia ne propune text comun. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 4 Ñ urmãriþi-l la pagina 5 Ñ comisia ne propune textul Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. 5 de la punctul 4, comisia ne propune tot textul Senatului, în unanimitate.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 5 din raport, textul Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 6 pentru art. 7 lit. a) ni se propune un text comun, de fapt, acest text comun vizeazã art. 7 alin. 1 lit. a), alin. 2, iar pentru actualul alin. 2 textul comun vizeazã eliminarea alineatului.

Vã rog sã urmãriþi cu atenþie textul comun de la punc-

tul 6 din raport, care se întinde pe pagina 7 Ð 8. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 7 textul Senatului, în unanimitate. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 8, tot textul Senatului ni se propune. Vã rog sã urmãriþi acest text cu privire la art. 10 care se întinde de la pagina 9 pânã la pagina 10.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 9, textul Senatului. Obiecþii? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 10, tot varianta Senatului. Urmãriþi-o de la pagina 10 pânã la pagina 11. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 11, textul Senatului. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 12 ni se propune un text comun, în unanimitate.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 13 ni se propune un text comun pentru art. 16 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. a), b), c) ºi d) ni se propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni la aceasta? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 14, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Procedura este aceeaºi pe care am folosit-o ºi în alte dãþi când am venit în faþa dumneavoastrã: sunt 3 memorandumuri de finanþare pentru 3 proiecte care obþin finanþare în cadrul instrumentului de preaderare ISPA,

proiecte deosebit de importante pentru România. Primul se referã la construcþia ºi reabilitarea secþiunilor IV ºi V ale Autostrãzii Bucureºti Ð Cernavodã. Valoarea totalã a proiectului este de 95 de milioane euro, din care 75 de milioane vin prin Programul ISPA.

Cel de-al doilea, ”Lãrgirea la 4 benzi a drumului naþional Bucureºti-GiurgiuÒ. Valoarea proiectului, de 57 de milioane de euro, din care 43 de milioane asistenþã nerambursabilã ISPA.

Cel de-al treilea, reabilitarea secþiunilor Bãneasa Ð Feteºti, de pe linia de cale feratã Bucureºti-Constanþa, un proiect în valoare totalã de 308 milioane euro, din care finanþare nerambursabilã ISPA, 231 de milioane. Restul, pânã la valoarea integralã a proiectului, este cofinanþare din partea Guvernului României.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei penntru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci vã propune adoptarea celor 3 proiecte de legi în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Le vom supune votului ºi dezbaterii pe fiecare în parte, fiþi fãrã grijã. Comisia a vrut sã facã economie de efort ºi doamna ministru, la fel, pentru cã sunt aceleaºi motivaþii, aceeaºi expunere.

La proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Bucureºti pentru finanþarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureºti, dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã pentru asistenþã financiarã nerambursabilã. Dacã cineva doreºte sã intervinã cu dezbateri generale? Nu.

Trecem la titlul proiectului de lege. Dacã aveþi obiecþii? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art. 1 ºi 2, dacã aveþi obiecþii? Nu.

Votat în unanimitate.

Terminându-se dezbaterea ºi votul pe articole,

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin proiectul de lege se propune spre ratificarea contractul de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Bucureºti, în valoare de 7 milioane euro, destinat finanþãrii proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureºti.

Ratificarea contractului de finanþare, care a fost semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000, prezintã un caracter de urgenþã pentru îndeplinirea condiþiilor de intrare în vigoare a acestuia ºi pentru accesul mai rapid al României la creditul extern.

Proiectul de reabilitare a transportului urban în Bucureºti, referitor la modernizarea sistemului de taxare din mijloacele de transport în comun, finanþat de Banca Europeanã pentru Investiþii, în baza contractului de finanþare a fost iniþiat de Consiliul general al Municipiului Bucureºti prin Regia Autonomã de Transport Bucureºti, care este beneficiarul final al împrumutului, fiind în conexiune cu primul proiect al regiei, ratificat prin Ordonanþa Guvernului nr. 19/2000.

Proiectul care urmeazã a fi realizat de regie cu sprijinul financiar ºi instituþional al Consiliului general al Municipiului Bucureºti constã în achiziþionarea ºi instalarea unui prim pachet de echipamente de taxare. Finanþarea proiectului, al cãrui cost estimativ total este de 14 milioane euro ºi care se va finaliza pânã la 30 septembrie 2004, este asiguratã din urmãtoarele surse: 7 milioane euro împrumut de la Banca Europeanã pentru Investiþii, pentru partea de investiþii, ºi 7 milioane euro alocaþii de la bugetul propriu al Consiliului general al Municipiului Bucureºti cãtre R.A.T.B., destinate lucrãrilor din cadrul proiectului.

Faþã de cele prezentate, a fost întocmit proiectul de Lege privind ratificarea contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi, respectiv, Regia Autonomã de Transport Bucureºti, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000, pe care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, vã rugãm sã-l aprobaþi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Din partea comisiei de buget? Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia de buget, finanþe, bãnci vã propune adoptarea în forma prezentatã de iniþiator.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Dacã dumneavoastrã doriþi sã interveniþi în dezbaterile generale la acest proiect de lege?

Asupra titlului, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate, în consecinþã.

Asupra art. 1 ºi 2, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Se voteazã în unanimitate.

Asupra art. 3, 4 ºi 5, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vã amintesc cã art. 1 a cuprins ºi Acordul, al cãrui text îl aveþi în anexã, cu Banca Europeanã de Investiþii. Fiind terminate dezbaterile pe articole ºi votate, trecem

la votul final al acestui proiect de lege, care are un caracter ordinar, fiind suficient pentru a se aproba votul majoritãþii simple dintre cei prezenþi.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/27.VI.2001

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

S-a adoptat ºi acest proiect de lege.

Înainte de a trece la interpelãri ºi întrebãri, vã rog sã-mi permiteþi sã vã

e.

S-a adoptat ºi aceastã comisie de mediere.

Trecem, în continuare, la urmãtorul punct al ordinii de zi.

Domnul ministru Gheorghe Sin, de la agriculturã este cineva? Pentru domnul Damian Brudaºca este, da?

Rãspundeþi, vã rog, la întrebarea domnului Damian Brudaºca.

## **Domnul Viorel Ghelasã** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

Mã numesc Viorel Ghelasã, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Voi rãspunde la interpelarea domnului Damian Brudaºca punctual. Dânsul are 5 întrebãri.

Prima întrebare: ”Ce face ministerul dumneavoastrã pentru aplicarea necondiþionatã a Legii nr. 33/1996?Ò

Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu are cuprins în bugetul alocat prin Legea bugetului de stat pe anul 2000 un capitol dinstinct cu destinaþia subvenþionãrii cu 50% a preþului masei lemnoase solicitatã potrivit prevederii Legii nr. 33/1996 de cãtre persoanele îndreptãþite din Munþii Apuseni. Pentru a fundamenta ºi a solicita alocarea în bugetul agriculturii, alimentaþiei ºi a pãdurilor la urmãtoarea rectificare bugetarã a sumelor necesare pentru subvenþie a 50% din preþul masei lemnoase valorificate de cãtre ocoalele silvice celor îndreptãþiþi este mai întâi de toate necesar a se centraliza aceste solicitãri la nivelul comunelor, apoi la nivel judeþean ºi, ulterior, la nivel central ºi transmise Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, oficial, prin Ministerul Administraþiei Publice. Eu cred cã trebuie sã deblocãm situaþia la toate nivelurile, pentru cã nu avem încã o bazã. Vã spun care este situaþia realã la ora actualã.

A doua întrebare: ”Cine stabileºte preþul de vânzare cãtre populaþie pentru masa lemnoasã?Ò

Preþul de vânzare a masei lemnoase pentru populaþie ºi pentru agenþii economici se stabileºte de vânzãtor, în conformitate cu prevederile legale. Factorii care influenþeazã formarea preþurilor ºi pe care se fundamenteazã acestea sunt: cuantumul cheltuielilor de împãdurire, îngrijirea pãdurii, baza ºi protecþia pãdurii reactualizatã cu rata inflaþiei specifice fiecãrei direcþii silvice. Aceste costuri se stabilesc pe naturã de cheltuieli, materiale, combustibili, amortizarea mijloacelor fixe, amanajarea pãdurilor, împãduriri, întreþinerea ºi îngrijirea culturilor, combaterea dãunãtorilor pãdurilor, întreþinerea ºi reparaþia drumurilor forestiere, salarii ºi cheltuieli de protecþie socialã.

Doriþi sã comentaþi, domnule deputat? Aveþi douã minute.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns. Întâmplarea face însã ca nici de aceastã datã rãspunsul sã nu mã convingã.

Cred cã ministerul din care dumnealui face parte ºtia de existenþa acestei legi în momentul în care s-a stabilit structura bugetului pe anul în curs ºi era firesc ºi normal ca aceastã structurã sã fie prevãzutã ºi la Capitolul ”Subvenþii pentru aplicarea Legii nr. 33/1996Ò. Cred cã nimãnui din aceastã þarã nu îi dã cineva dreptul sã aplice sau sã nu aplice o lege, în funcþie de cum vor muºchii lui. De vreme ce exista aceastã prevedere, înainte de fundamentarea bugetului pe acest an, consider un abuz în serviciu al compartimentului din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor faptul cã n-a fost prevãzutã aceastã subvenþie pentru anul în curs.

Este normal ca aceste date privind cantitatea de masã lemnoasã pentru anul în curs sã fi fost solicitate prefecturilor, respectiv primãriilor, pânã la data de 31 decembrie a anului trecut pentru anul în curs.

La fel de neconvingãtoare sunt ºi celelalte rãspunsuri, pentru cã ele privesc situaþii concrete, iar în ceea ce priveºte diferenþele de preþ, ele nu se justificã în perimetrul aceluiaºi inspectorat silvic sau Regie Autonomã ROMSILVA, de vreme ce condiþiile nu diferã foarte mult.

Mi se pare la fel de superficial ºi rãspunsul în legãturã cu diferenþa uriaºã de preþ dintre preþul practicat persoanelor juridice ºi preþul practicat persoanelor fizice, în condiþiile în care persoanele fizice sunt cele care-ºi exploateazã singure masa lemnoasã care le este aprobatã. În schimb, în mod artificial ºi abuziv, li se percepe aceastã diferenþã inexplicabilã ºi ilegalã.

Mulþumesc.

Poftiþi, domnule ministru. Aveþi ºi dumneavoastrã dreptul sã rãspundeþi la aceste precizãri, tot în douã minute.

## **Domnul Viorel Ghelasã:**

Vreau sã fac precizarea cã ministerul a înaintat adrese cãtre consiliile locale ºi judeþene. În schimb, vã spun, procesul este foarte anevoios ºi nu avem o bazã deocamdatã. ªi, la prima rectificare de buget, o sã alocãm într-un capitol distinct cota pentru subvenþionarea materialului lemnos destinat locuitorilor din Munþii Apuseni.

Partea de vânzare, dumneavoastrã faceþi...Nu este similarã comparaþia!

## **Domnul Damian Brudaºca**

_**:**_

Lãsaþi-o aºa cã-i mai bine!

## **Domnul Viorel Ghelasã:**

Nu, nu e bine de loc! De ce? Preþul pe care mi l-aþi dat dumneavoastrã este pentru sortimentul de crãci, iar cetãþeanul poate sã cumpere sortimente altele decât lemnul de crãci, fus, ºi normal cã acest preþ diferã funcþie de specie, funcþie de sortiment, funcþie de faza în care se vinde lemnul.

Mulþumesc.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Vã invit sã mergeþi acolo sã vedeþi!

Da.

Domnului Tam‡s S‡ndor. Este aici domnul deputat? Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor secretari de stat,

Stimaþi colegi din Camera Deputaþilor,

Procedural, eu cred, ºi dupã regulament e sigur cã prima datã trebuie sã pun întrebarea ca sã poatã sã-mi rãspundã.

De aceea v-am dat cuvântul, domnule deputat

Cer permisiunea ca în douã minute sã dezvolt conþinutul întrebãrii depuse pentru Ministerul Agriculturii.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 165/1998, numeroºi producãtori agricoli au beneficiat de facilitãþile acordate din fondul destinat creditorilor producãtori agricoli. În data de 29 noiembrie 2000, Guvernul a emis o ordonanþã de urgenþã cu nr. 223/2000 care prevede posibilitatea amânãrii rambursãrii ratelor scadente cu maximum 360 de zile. Foarte mulþi producãtori agricoli au apelat la serviciile Bãncii Internaþionale a Religiilor ca bancã comercialã care a încheiat cu Ministerul Agriculturii o convenþie pe baza cãreia B.I.R. a acordat credite cu dobândã bonificatã, beneficiind de facilitãþile oferite atât de Legea nr. 165/1998, cât ºi de Ordonanþa de urgenþã 223/2000.

Întrucât BIR a intrat în faliment din data de 10 iulie 2000, lichidatorul bãncii a comunicat prin Circulara nr. 4/11.01.2001 faptul cã prevederile ordonanþei de urgenþã nu se aplicã la producãtorii agricoli finanþaþi de BIR.

De asemenea, se aduce la cunoºtinþa debitorilor cã actul adiþional încheiat pentru prelungirea termenului de rambursare a creditului pânã la cel mult 30 noiembrie 2001 se considerã anulat unilateral.

Astfel, lichidatorul B.I.R. printr-o circularã, prevede urmãtoarele: pentru toþi beneficiarii de credite, conform Legii nr. 165/1998, care pânã la data de 31.XII.2000 nu ºi-au rambursat creditele se aprobã rescadenþarea achitãrii datoriei pânã la valorificarea recoltei viitoare, cu termen maxim de rambursare 15 decembrie 2001. Pentru aceastã perioadã, adicã 15 decembrie 2000 ºi 15 decembrie 2001, se va percepe o dobândã de 20%. Pentru perioada iniþialã de creditare, adicã pentru perioada anilor 1999-2000, din dobânda calculatã de 41% nu se va mai restitui bonificaþia de 70%.

În luna aprilie 2001, din partea B.I.R., în faliment, se cere conversie în calitate de creditor: S.C. Reconversie ºi Valorificare Active S.A. ºi S.C. ROMCONTROL EURO. IMPARTNERS S.A. impun, în calitate de creditor, o nouã convenþie cu debitorii producãtori agricoli. În aceastã convenþie, având în vedere situaþia BIR Ð bancã în faliment Ð ºi neaprobarea prelungirii convenþiei încheiate iniþial cu BIR din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, actul adiþional privind rescadenþarea creditului acordat în baza Legii nr. 165/1998, reeºalonat în baza Ordonanþei de urgenþã 223/2000, se modificã în felul urmãtor: începând cu data de 15 decembrie 2000 se va calcula o dobândã de 20% pe an; debitorul nu va mai beneficia de bonificaþia de 70% din dobânda calculatã pânã la data de 14 decembrie 2000; debitorul nu va mai beneficia de discountul de 40% din comisionul de risc de 6% achitat la acordarea creditului.

Aveþi cuvântul, domnule ministru Gheorghe Sin.

## **Domnul Gheorghe Sin** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la întrebãrile domnului deputat S‡ndor Tam‡s, pe care noi le apreciem ca justificate, cu privire la aplicarea prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 223/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii 165/1998, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi în cazul producãtorilor agricoli care au contractat credite din fondul constituit în baza acestei legi la Banca Internaþionalã a Religiilor, facem cunoscut urmãtoarele.

Conform art. 3 alin. 2 din Legea nr. 165, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, privind constituirea la dispoziþia Ministerului Agriculturii a fondului pentru finanþarea cheltuielilor aferente lucrãrilor agricole din sectorul vegetal ºi a celor pentru creºterea animalelor în perioada 1998/2000, ºi punctului 5 alin. a) din Hotãrârea Guvernului nr. 649/1998 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii, sumele din fond au fost puse la dispoziþia bãncilor comerciale pe bazã de convenþii încheiate între Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi bãnci, între care se numãrã ºi Banca Internaþionalã a Religiilor.

La data de 10 iulie 2000, Banca Internaþionalã a Religiilor a fost declaratã bancã în faliment, lichidatorul desemnat fiind S.C. Reconversie ºi Valorificare Active S.A.

Aceastã situaþie a impus ca Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, în calitate de gestionar al fondu- lui constituit din alocaþii bugetare, sã sisteze acþiunea de derulare a creditãrii producãtorilor prin intermediul Bãncii Internaþionale a Religiilor, obligaþia instituþiei noastre din acest moment fiind de a recupera sumele acordate acestei bãnci din resursele bugetului de stat, în care scop, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei s-a înscris la masa credalã, dosarul aflându-se la judecãtorul silvic pentru falimentul Bãncii Internaþionale a Religiilor, pe rolul Tribunalului Municipiului Bucureºti, Secþia comercialã.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. 2 din Legea 165/1998, reglementãrile cuprinse în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 223/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii 165/1998 nu pot fi aplicate în cazul Bãncii Internaþionale a Religiilor, bancã în faliment, prin lichidatorul menþionat, deoarece continuarea creditãrii producãtorilor agricoli în baza acestui act normativ se face numai prin intermediul Bãncii Comerciale, ºi nu prin intermediul unui lichidator.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Înainte de a continua, v-aº ruga sã ascultaþi urmãtoarea informare care doresc sã v-o fac: mai sunt de dat 10 rãspunsuri. În afarã de cele 10 rãspunsuri, mai sunt 17 colegi care doresc sã depunã interpelãrile. Dacã mergem în ritmul ãsta, nu vom putea asculta nici mãcar toate rãspunsurile, iar colegii noºtri nu vor mai avea timp sã depunã interpelãrile. Eu v-aº ruga sã vã drãmuiþi puþin dorinþa dumneavoastrã de a expune cât mai larg ºi de a vã face auziþi cât mai mult, care seamãnã câteodatã a un pic de vanitate, ºi încercaþi sã vã gândiþi ºi la colegii dumneavoastrã care urmeazã, care ºi ei ar dori tot atât de mult ca ºi dumneavoastrã ºi au aceleaºi drepturi ca ºi dumneavoastrã, sã poatã pune întrebarea ºi sã poatã afla rãspunsul.

Încercaþi, deci, sã fiþi cât mai succinþi ºi sã nu vorbiþi numai de dragul de a vã auzi. Poftiþi!

## Domnule secretar de stat,

Vã mulþumesc pentru rãspunsul dumneavoastrã. Am înþeles conþinutul ºi pare ºi logic ceea ce aþi spus dumneavoastrã. ªtiu ºi eu foarte bine cã B.I.R. nu a beneficiat de garanþii guvernamentale. Dar întrebarea mea se referea la producãtorii agricoli. ªi, concret, ce vinã au producãtorii agricoli, care, în baza unei legi, în speþã Legea 165/1998, cu modificãri ºi completãri ulterioare, aflatã în vigoare în momentul încheierii contractului, precum ºi în momentul prelungirii perioadei de creditare, pentru a cãrui aplicare ºi-a asumat responsabilitatea autoritatea administraþiei publice centrale ºi nu a constituit o politicã de creditare a B.I.R.

Deºi am înþeles rãspunsul dumneavoastrã, problema e cã actul constituþional Òrãspunsuri ºi interpelãriÓ este destul de formal, totuºi mi-am formulat încã o întrebare mai pragmaticã: unde ºi când pot gãsi soluþii aceºti producãtori agricoli? La cine sã se adreseze ca sã poatã sã beneficieze de ceea ce aþi spus ºi dumneavoastrã la finele rãspunsului, aºa am înþeles eu, cã se va reeºalona, se va da altei bãnci comerciale aceastã bonificaþie.

Vã mulþumesc.

Doriþi sã mai faceþi vreo precizare, domnule ministru? Nu, nu! Ei au înþeles cã mi-am fãcut mie un apel ca sã fiu eu mai succint, dar eu trebuie sã respect procedura.

Poftiþi, domnule ministru!

## Domnule preºedinte,

Domnule deputat, dacã sunteþi de acord, am înþeles întrebarea dumneavoastrã. Vã vom da în scris rãspunsul respectiv ºi noi ne strãduim ca sã facem în aºa fel ca producãtorii agricoli sã nu fie în pierdere ºi sã beneficieze de prevederile legii.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Kerekes Karoly este? Da.

Aþi avut o întrebare scrisã, da? Dacã aþi avut o întrebare scrisã, asta nu se mai prezintã. Deci, rog pe domnul ministru Sorin...

Poftiþi! Dar v-am citit lista celor care aºteaptã ºi ei sã prezinte interpelarea.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În judeþul Mureº, Centrul militar judeþean elibereazã legitimaþia de soþie de veteran de rãzboi pentru vãduva veteranului de rãzboi, fost beneficiar al drepturilor prevãzute de Legea nr. 44/1994, numai dacã vãduva acestuia prezintã din nou actele oficiale militare ale soþului decedat.

Este de neînþeles; dacã titularul, veteranul de rãzboi a beneficiat ani de zile de drepturile conferite de lege, având dosarul complet cu actele oficiale militare prevãzute la art. 5 din Legea nr. 44/1994, de ce trebuie sã administreze aceleaºi dovezi ºi vãduva veteranului de rãzboi?!

De ce nu sunt acceptate actele oficiale militare din dosarul soþului decedat? Nu credeþi cã orice interpretare de a cere din nou dovezile în discuþie, este o adãugare la lege?

Atâta am vrut sã vã întreb.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Poftiþi, domnule ministru!

## **Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Domnule deputat, am sã încerc sã fiu foarte succint, ca sã nu citesc tot. Deci, ce se întîmplã? Ministerul Apãrãrii Naþionale nu are buget pentru a plãti aceste ajutoare sociale. Ministerul Apãrãrii Naþionale doar întocmeºte aceste dosare ºi le trimite Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, care, prin Oficiul de pensii, este cel care face plata.

Dosarul pe care l-a avut soþul este depus la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, iar atunci când soþia decedatului vine din nou la Ministerul Apãrãrii Naþionale, la centrul judeþean, noi suntem nevoiþi sã întocmim un nou dosar pe care sã-l trimitem tot la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Deci, dosarul soþului se aflã deja la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Noi nu mai avem acces în acel dosar cu acele documente, iar noi trebuie sã întocmim

un nou document, tocmai pentru a fi în mãsurã, cât se poate de repede, cât se poate de legal. Pentru cã asta doresc sã menþionez, existã o metodologie prin care noi nu facem decât sã respectãm caracterul legal al acestei metode.

Rãspunsul scris îl primiþi, este corespunzãtor.

Mulþumesc foarte mult.

Da, da! Am înþeles cã trebuie sã vã auziþi în cascã.

## Domnule ministru,

Am înþeles rãspunsul dumneavoastrã. Dacã dumneavoastrã aºa vedeþi lucrurile cã, din oficiu, centrele militare nu pot cere aceste documente din dosarul fostului soþ, atunci este posibil ºi vã rog frumos atunci precizaþi dacã este posibil ca persoana interesatã, vãduva veteranului de rãzboi poate cere de la Ministerul Muncii o copie dupã actele militare ale soþului ei aflate în dosarul care se aflã la Ministerul Muncii, mai concret, la direcþiile teritoriale ale Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Dacã vedeþi aceastã posibilitate, ºi atunci cred cã am ºi rezolvat aceastã chestiune.

Ministerul Apãrãrii Naþionale poate sã intervinã asupra structurilor care se aflã sub autoritatea sa. Respectiv, o putem ajuta pe doamna ca sã meargã la arhivele militare. Pe baza unei scrisori pe care o adreseazã ministerului, noi cerem de la arhivã toate documentele respective. Nu ne putem adresa noi Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, nefiind în subordinea noastrã. Dar arhivei sã ºtiþi cã-i putem cere.

## Poftiþi!

O problemã de procedurã aº vrea sã ridic. Dupã cum ºtiþi, regulamentul nu permite ca reprezentantul ministerului sã rãspundã de douã ori, sã intervinã de douã ori dupã ce a dat primul rãspuns, ceea ce s-a întâmplat ºi suntem într-o situaþie de crizã de timp, ºi aº vrea sã vã rog, ºtiu cã existã, se uziteazã foarte mult în România, adresarea faþã de cineva care este într-o funcþie inferioarã cu o funcþie superioarã. V-aþi adresat la doi secretari de stat pânã acum cu apelativul Òdomnule ministruÓ. Având în vedere cã sunt în direct la radio aceste discuþii, aº vrea sã nu creãm confuzii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc pentru lecþia pe care mi-o daþi, însã þin sã vã amintesc despre prevederea regulamentarã, potrivit cãreia, dupã rãspunsul la întrebare, deputatul poate sã o comenteze ºi la comentariul deputatului, ministrul poate sã rãspundã. Iar ca sã-mi faceþi acum observaþii pentru faptul cã i-am spus unui secretar de stat, ministru, potri- vit unei practici obiºnuite, mi se pare cã folosim timpul destinat întrebãrilor unor orgolii de rigoare cu care vrem sã ne demonstrãm buna pregãtire profesionalã. Îmi cer scuze! Dar mi se pare chiar abuziv ceea ce faceþi dumneavoastrã.

Pentru domnul Kovacs Zoltan ºi Szil‡gyi Zsolt. Domnul Ovidiu Ianculescu. Nu este. Amânãm rãspunsul, pentru cã nu este domnul ministru.

Pentru domnul Damian Brudaºca rãspunde domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat_

Interpelarea domnului Damian Brudaºca vizeazã mai mult Ministerul Învãþãmântului ºi Ministerul Turismului. De altfel, ºi urmeazã rãspunsurile formulate de reprezentanþii acestor ministere.

Din punct de vedere al Ministerului Culturii Ð subiectul interpelãrii: mãsurile pe care le preconizeazã Ministerul Culturii ºi Cultelor în vederea sprijinirii ºcolilor româneºti în organizarea de excursii cu scop educativ pentru elevi pe durata vacanþei de varã.

Subiectul interpelãrii domnului deputat vizeazã conceptul ºi aria de preocupãri definitã prin sintagma Òeducaþie permanentã prin ºcoli ºi instituþiile de culturãÓ. Educaþia permanentã se bazeazã pe o strategie naþionalã pentru derularea procesului de educaþie ºi iniþiere pe tot parcursul vieþii, la nivel individual ºi instituþional, cu scopul îmbunãtãþirii cunoºtinþelor, deprinderilor ºi competenþelor ce se realizeazã prin intermediul unor instituþii cu sau fãrã personalitate juridicã de drept public ºi privat, în aria profesionalã, mediu, tineret ºi sport.

În acest context, se situeazã ºi organizarea unor tabere de creaþie ºi excursii cu caracter educativ pe perioada vacanþei ºcolare. Inspectoratele ºcolare judeþene în colaborare cu direcþiile judeþene pentru culturã, patrimoniu ºi culte ºi cu administraþiile judeþene ale taberelor, elaboreazã în mod unitar ºi descentralizat programe instructiveducativ-turistice ºi sportive pe perioada verii.

Taberele de creaþie se organizeazã ca programe sectoriale finanþate de cãtre autoritãþile administrative locale sub îndrumarea direcþiilor judeþene de culturã ºi învãþãmânt. Pentru vizitarea muzeelor, siturilor arheologice, caselor memoriale ºi altor obiective culturale, grupurile organizate beneficiazã de îndrumare, explicaþii ºi reducere a tarifelor de acces.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Vã rog.

Eu am adresat aceastã întrebare mai multor ministere care ar trebui în mod firesc sã se preocupe de conþinutul ºi posibilitatea desfãºurãrii unor activitãþi educaþionale pe timpul vacanþei de varã a elevilor. Spun acest lucru pentru cã, în toate þãrile occidentale, în perioada de varã, se

organizeazã asemenea deplasãri la monumente sau la situri de importanþã culturalã, istoricã, definitorii pentru satul sau zona respectivã.

Pe mine m-a impresionat lecþia pe care mi-a prezentat-o aici domnul secretar de stat. Este în tipicul ministerului din care face parte. N-am înþeles de ce nu vor sã facã din aceastã perioadã de varã prilej pentru mai buna cunoaºtere de cãtre elevi a ceea ce a lãsat moºtenire acest popor generaþiilor ce vin.

Formele artificiale prin care a încercat sã formuleze rãspunsul dovedesc lipsa totalã de interes pentru aceastã dimensiune importantã a procesului educativ pentru tânãra generaþie. De altfel, am primit ºi celelalte rãspunsuri, sunt în aceeaºi notã. Se pare cã autoritãþile competente nu au intenþia sã facã nici în acest an nimic pentru elevii ºcolilor româneºti.

Mulþumesc.

Domnul deputat Cornel Popa este? Nu este. În consecinþã, se amânã rãspunsul pe care ar trebui sã-l dea domnul Radu Damian.

Domnul Nicolae Ionescu este? Poftiþi!

Vã rãspunde domnul secretar de stat Tudor Florescu.

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

## Domnule preºedinte,

Sunt Tudor Florescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei. Stimate domnule deputat Nicolae Ionescu,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã, vã facem cunoscute urmãtoarele:

Compania TAROM considerã cã nu este încã oportun din punct de vedere economic deschiderea unei curse Bucureºti-Sibiu-MŸnchen-Veneþia ºi retur. În prezent, pasagerului i se oferã posibilitatea de a ajunge la aceste puncte prin curse de conexiune. Exemplu, Germania, 6 destinaþii; MŸnchen, curse regulate; Italia, 6 destinaþii.

TAROM analizeazã în permanenþã solicitãrile pentru noi destinaþii, dorind sã ofere soluþii de cãlãtorie cât mai avantajoase.

Compania va avea în vedere solicitarea mai sus menþionatã la introducerea urmãtorului orar de operare în funcþie de traficul existent.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Tot pentru domnul Tudor Florescu. Domnul deputat Kerekes Karoly este? Nu este. Transmiteþi rãspunsul scris domnului Kerekes.

Domnule Damian Brudaºca, aveþi trei întrebãri ºi vã rog sã le puneþi pe toate ca sã câºtigãm timp. Întrebãrile sunt pentru domnul secretar de stat Radu Damian, pentru domnul Tudor Florescu ºi pentru domnul secretar de stat Alin Burcea, care v-a transmis rãspunsul scris. Poftiþi, rãspundeþi! ## **Domnul Radu Mircea Damian** _Ñ secretar de stat în_

Rãspunsul pe care sper cã îl aºteptaþi îl veþi primi ºi în scris.

Interpelarea dumneavoastrã se referã la acþiunile pe care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii le-a pregãtit pentru activitãþile extraºcolare pe timpul vacanþei de varã. Ele au în vedere desfãºurarea unor activitãþi care se înscriu într-un calendar adresat copiilor, activitãþi cu caracter educativ materializate sub formã de concursuri, festivaluri, simpozioane, expoziþii ºi tabere care au ca scop major asigurarea accesului legal al tuturor copiilor la acþiuni active, atragerea elevilor defavorizaþi social sau aflaþi în situaþii de risc în programe naþionale ºi internaþionale, susþinerea elevilor din mediul rural ºi din oraºele mici, a copiilor din centrele de plasament sau proveniþi din familii sãrace, precum ºi pe cei din sferele minoritare.

Direcþia Generalã pentru Activitãþi Extraºcolare ºi-a propus sã antreneze peste 150.000 de elevi în manifestãri de acest tip organizate în timpul verii. Ele se referã la promovarea acelor acþiuni care stimuleazã ºi susþin creativitatea, drepturile copiilor, democraþia, toleranþa, drepturile omului, necesitatea cunoaºterii spaþiului cultural românesc, îmbogãþirea valorilor culturii, deschiderea spre proiecte interdisciplinare, de asemenea spre programe ce promoveazã interculturalitate, relaþii de prietenie, colaborare ºi înþelegere ºi ajutor reciproc.

În rãspunsul scris veþi gãsi 35 de astfel de acþiuni, atât pe caracter naþional cât ºi internaþional, cu calendare clare, unele s-au ºi desfãºurat în vacanþele care au trecut. ªi, de asemenea, vã asigur cã aceastã problemã se aflã în atenþia Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, care o va trata cu toatã atenþia ºi în aceastã varã.

Vã mulþumesc.

Pentru domnul deputat Damian Brudaºca.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate domnule deputat,

Societatea Naþionalã Cãi Ferate Române de Cãlãtori este receptivã la solicitãrile inspectoratelor ºcolare de a sprijini organizarea unor programe educaþionale pentru elevi, pe perioada vacanþei de varã.

Pentru transportul pe litoral în aceastã varã, S.N.C. Cãlãtori a pregãtit 24 de perechi de trenuri, asigurând legãtura cu Bucureºtiul ºi a principalelor oraºe din þarã cu litoralul. Inspectoratele ºcolare pot solicita agenþiilor de voiaj C.F.R. rezervarea locurilor cu 30 de zile înainte de data cãlãtoriei.

Vizavi de reducerile obiºnuite de 50% pentru transportul de elevi, clasa a II-a, pe perioada de varã, grupurile organizate de cel puþin 20 de copii sau elevi, precum ºi însoþitorii lor beneficiazã de reduceri de 50% din tariful de trenuri de persoane ºi al suplimentelor pentru trenul accelerat, rapid ºi expres.

Copiii în vârstã de pânã la 10 ani beneficiazã de reduceri de 50% din tariful de transport ºi suplimentul de tren accelerat rapid ºi expres, la clasa a II-a.

Elevii ºi studenþii beneficiazã de reducere de 60% din tariful trenurilor de persoane la orice clasã, pentru cãlãtoriile de sfârºit de sãptãmânã.

Acesta este rãspunsul.

Vã mulþumesc.

A venit cumva domnul deputat Kerekes? Domnule Florescu, mai aveþi de rãspuns la o întrebare.

Din partea Ministerului Tranporturilor?

Am întrebat ºi nu vã vedeam în salã ºi n-aþi þipat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

Actele normative privind reducerea acordatã pensionarilor pentru transportul intern, respectiv Legea nr. 147 din 2000, Hotãrârea de Guvern nr. 1.287 din 2000 au fost publicate în Monitorul Oficial nr. 354 din 28.07.2000, respectiv nr. 690 din 22.12.2000.

Astfel, aceste acte trebuie cunoscute ºi aplicate de cãtre orice persoanã fizicã ºi juridicã, acestea având obligaþia de a lua act de orice iniþiativã legislativã publicatã în ”Monitorul OficialÒ.

A.R.R.-ul a comunicat ca o mãsurã asiguratorie, prin agenþiile teritoriale, aceste acte normative, deºi nu avea obligaþia informãrii operatorilor de transport despre actele normative publicate în ”Monitorul OficialÒ.

Faþã de cele prezentate anterior, considerãm cã A.R.R.-ul, respectiv agenþiile acestuia, nu pot fi fãcute rãspunzãtoare de necunoaºterea legilor în vigoare de cãtre operatorii de transport.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, am impresia cã ocoliþi iarãºi întrebarea. Mi-aþi cerut sã aduc un caz concret, unde ºi cum nu se aplicã aceastã lege ºi, destul de cinic, aþi formulat rãspunsul data trecutã ºi de aceea am revenit ºi v-am ºi dat un rãspuns, un caz concret ºi din ziarul local, declaraþia directorului tehnic al Societãþii Comerciale de Transport din Mureº.

Dumneavoastrã iarãºi ocoliþi întrebarea. Vã rog frumos sã-mi spuneþi cum se poate întâmpla ca în judeþul Mureº, la data de 30 mai, întreprinderile de transport, societãþile comerciale de transport nu cunosc aceastã reglementare, deºi dumneavoastrã aþi afirmat cã ministerul ºi-a fãcut datoria, cã A.R.R.-ul, Autoritatea Românã Rutierã, ºi-a fãcut datoria. Cum ºi-a fãcut datoria, domnule secretar de stat? Eu v-am spus un caz concret, vã rog frumos sã-mi rãspundeþi concret. Mulþumesc.

Domnul secretar de stat...

Nu vine sã rãspundã, domnule preºedinte? Se face cã nu ºtie despre ce este vorbaÉ

Am o rugãminte. Suntem în Parlament, nu la Parchet. Este vorba, totuºi, de un coleg de-al nostru, din Executiv, este adevãrat, este vorba de un om care nu trebuie luat ca la Parchet. Deci, chiar dacã rãspunsul vã nemulþumeºte, eu nu cred cã trebuie sã ridicãm atât de mult temperatura, pentru cã aþi vãzut cum colegul nostru a fãcut un efort ca sã vinã sã ne rãspundã.

Doriþi sã mai adãugaþi ceva sau îi rãspundeþi în scris?

Rãspund în scris.

Trecem la interpelãri.

Am rugãmintea sã reþineþi prevederile regulamentare, potrivit cãrora la aceastã ºedinþã se prezintã doar obiectul interpelãrii ºi nu se dezvoltã, ceea ce înseamnã cã vã este suficient, de regulã, o jumãtate de minut ca sã spuneþi obiectul interpelãrii.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Obiectul interpelãrii este: poziþia Guvernului României în legãturã cu aplicarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor nr. 97 din 27 martie 2001.

Mulþumesc.

Domnul Pleºa Eugen-Lucian. Mulþumesc, domnule deputat, ºi pentru concizie. Poftiþi, domnule Pleºa.

Pot sã pun ºi eu o întrebare?

Puteþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea pe care o am pregãtitã pentru astãzi se adreseazã Ministerului Finanþelor, domnului ministru Mihai

Tãnãsescu ºi, în egalã mãsurã, Ministerului Transporturilor, domnului Mitrea.

Obiectul interpelãrii. Printr-o hotãrâre de guvern din 1991, nr. 594, modificatã ºi completatã de o alta, în 1992, nr. 564, Guvernul a impus cã nu pot fi introduse în România autoturisme care au funcþionat pe o perioadã mai mare de 8 ani de la data fabricãrii. În urmã cu circa 2 ani, prin intervenþia sa, ministrul Bãsescu a impus obligativitatea introducerii în þarã numai a autoturismelor cu EURO 2. Este clar cã grija pentru a asigurarea unui profit sigur l-a animat pe ministrul transporturilor de atunci, autor al iniþiativei. Fãrã îndoialã cã profitorii nu ºi-au uitat recunoºtinþa pentru acel satrap cu oamenii de rând.

Într-o þarã în care imensa majoritate dacã câºtigã 100 de dolari pe lunã, cel rupt de realitate impune EURO 2. Proverbul celui cu tichia de mãrgãritar îi este mãnuºã. Impresia cã se evitã achiziþionarea de hârburi este greu de susþinut atâta timp cât în România circulã multe autoturisme ...

Domnule coleg, aceasta nu seamãnã a dezvoltare, ci este chiar o dezvoltare.

Am încheiat.

De aceea, stimate domnule ministru, vã rog sã eliminaþi acele condiþionãri nepotrivite nouã, acceptând cu fermitate doar condiþionarea Ñ starea tehnicã atestatã de A.R.R. Cu aceasta am încheiat.

ªi întrebarea adresatã domnului secretar general al Guvernului, ªerban Mihãilescu: pentru care motiv senatorul Roman Petre Ð P.D. încã mai locuieºte în spaþiul R.A.P.P.S. la 6 luni de la intrarea lui, zic, într-un anonimat parlamentar? ªi dacã mai sunt astfel de cazuri, când se intrã în legalitate cu aceºtia ºi cine poartã rãspunderea pentru consecinþe? Se ºtie foarte bine unde, cine, ce spaþii deþin.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Nicolae Leonãchescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã ºi are drept obiect abuzurile generate de reforma administrativ-teritorialã din 1968.

Prin aceastã reformã limitele satelor au fost ignorate, practic nu mai sunt panouri de delimitare, dar o serie de terenuri, în special izlazurile, au fost gestionate defectuos de cãtre primãriile nominalizate atunci.

Ca exemplu dau satul Gliganu de Sus, comuna Roºu, judeþul Argeº, care este frustrat de drepturile asupra izlazului plãtit cu mult înainte de rãzboi. Deci aºtept de la domnul Octav Cozmâncã rãspunsul la aceastã problemã: cum înþelege sã redea satelor identitatea lor ºi prin restituirea terenurilor luate abuziv? Mulþumesc.

Mulþumesc.

Constat cã domnul Damian Brudaºca nu este. Domnul Hogea Vlad-Gabriel.

Interpelarea este adresatã doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei.

Obiectul interpelãrii vizeazã hotãrârea ilegalã datã de un magistrat de la judecãtoria Paºcani, Ungureanu Angela, în dosarul nr. 3.646/2001, pronunþatã în ºedinþa publicã din 5 iunie anul curent, prin care s-a dispus respingerea candidaturii doamnei Pogoºoaia Tudoriþa la funcþia de primar al oraºului Târgu Frumos din judeþul Iaºi.

A fost invocatã incompatibilitatea dintre calitatea de funcþionar public ºi cea de primar, deºi aceastã incompatibilitate intervine numai dupã validarea mandatului, potrivit art. 62 lit. a) coroborat cu art. 30 punctul 2 din Legea administraþiei publice locale.

Vom reveni pe larg asupra conþinutului interpelãrii, când va fi ºi doamna ministru prezentã.

Mulþumesc. Domnul Valentin Vasilescu.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului Miron Mitrea, ministru al transporturilor, ºi are drept subiect securitatea traficului aerian. N-am sã dau citire materialului, doar vreau sã spun cã am exemplificat, cu articolul apãrut în presã, situaþii paradoxale în care au fost gãsite pungi cu 49 de cartuºe, calibrul 7.62, în zona de operaþiuni aeriene. Au mai fost înregistrate situaþii în care autoritãþile de pe aeroport au reþinut persoane care au fugit de sub escortã prin dispozitivul de securitate ºi alte lucruri care s-au întâmplat pe Aeroporul Otopeni.

Acestea sunt, dupã pãrerea mea, consecinþele nerespectãrii procedurilor înscrise în programul de securitate al aeroportului de cãtre, chiar, responsabilul cu securitatea.

Ca ºi în interpelarea fãcutã la începutul lunii acesteia privind nerespectarea regimului construcþiilor în zonele supuse servituþilor aeronautice, prezenþa mea a fost determinatã de îngrijorarea realã faþã de nerespectarea unor reguli ale Organizaþiei Aviaþiei Civile, Internaþionale, a cãror evaluare ar putea cauza interdicþia de operare pe anumite aeroporturi ºi aceastã ridicare a dreptului de operare costã statul român între 100 ºi 200.000 dolari zilnic, din taxe de survol ºi aterizare.

Eu consider corectã politica în domeniul transporturilor înscrisã în Programul de guvernare ºi încerc sã oblig

ministerul acesta sã o respecte, cu atât mai mult cu cât soluþiile pe care eu le propun vin în ...

Domnule deputat, am convenit ....

Am terminat.

... cã prezentaþi obiectul interpelãrii, nu faceþi ºi propuneri de rezolvare a lui.

Nu fac nici o propunere. Propunerea existã, se gãseºte în acest document, numai cã dânºii trebuie sã o facã în trimestrul II al anului 2001, pe baza multor lucruri pe care le-am prezentat eu.

Aº mai avea, dacã-mi permiteþi, un minut, o problemã de discutat. Este vorba de intrarea în reparaþie a podului de la Giurgiu Ð Ruse, care va determina suplimentarea bacurilor de transfer a mijloacelor auto de pe un mal pe altul al Dunãrii ºi propun domnului ministru, împreunã cu domnul ministru al apãrãrii, Pascu, sã gãseascã o soluþie pentru utilizarea celor 8 bacuri pe care armata le are ºi le poate utiliza pentru fluidizarea fluxului de mijloace auto în aceastã zonã.

Am terminat.

Mulþumesc.

Domnul Codrin ªtefãnescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am douã interpelãri, cu acelaºi subiect, comun, adresate domnului Ovidiu Muºetescu, ministrul A.P.A.P.S. ºi domnului Matei Agathon, ministrul turismului, legat de privatizarea Neptun-Olimp.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Foarte concis. Domnul Firczak Gheorghe, tot douã interpelãri. Puteþi proceda ºi dumneavoastrã ca ºi colegul.

Corect.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am ºi eu douã interpelãri. Prima adresatã domnului academician Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii ºi cultelor, este legatã de situaþia sitului arheologic de la Geoagiu, iar cea de-a doua este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, ºi este legatã de situaþia Staþiunii de cercetãri pomicole din Geoagiu ºi a Grupului ºcolar agricol din Geoagiu. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul ªtefan Baban a depus interpelãrile. Domnul Moisescu? Poftiþi, domnule Moisescu.

## Domnule preºedinte,

George Moisescu, deputat P.R.M. de Brãila. Întrebarea este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, ºi se referã la situaþia neclarã de la S.C. ”Insula Mare a BrãileiÒ

În data de 4 iunie 2001, Curtea de Apel Galaþi s-a pronunþat prin Decizia civilã nr. 198R, respingând recursul înaintat de firma REN S.R.L. ºi alþi creditori împotriva Programului guvernamental de reabilitare a Insulei Mari a Brãilei program elaborat de dumneavoastrã.

ªi totuºi, surprinzãtor, dumneavoastrã, îl susþineþi pe cel care vã atacã în justiþie. Oare de ce?

În aceeaºi zi, AGA de la ”Insula Mare a BrãileiÒ a constatat ilegalitatea mandatului special acordat de dumneavoastrã pentru managementul total acordat firmei REN ºi l-a respins. Reprezentantul ministerului a cerut o nouã dezbatere, pe aceastã temã, pentru data de 25 iunie 2001.

Vã întreb, domnule ministru, oare aveþi intenþia sã interpretaþi prevederile legale doar în sensul dorit de dumneavoastrã, ceea ce mi se pare imposibil chiar ºi pentru un ministru, sau aveþi de gând sã respectaþi legea în litera ºi spiritul ei, aºa cum este obligaþia oricãrui cetãþean al acestei þãri?

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Dinu Gheorghe.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Interpelarea mea se adreseazã doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei, ºi este legatã de lipsa normelor metodologice de aplicare a Ordonanþei Guvernului nr. 83 din 2000 care, iatã, din 27.06.2000 nu are norme metodologice de aplicare. Rugãmintea este sã-mi spunã când intenþioneazã sã le promoveze. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul Dan Coriolan Simedru are cuvântul.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã interpelãri. Prima interpelare se referã la incompatibilitatea dintre funcþia de deputat ºi funcþia de director general al Regiei Naþionale a Pãdurilor a domnului Filip Georgescu ºi este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Se ºtie cã într-una din primele ºedinþe ale Comisiei pentru agriculturã, silviculturã ºi industrie alimentarã domnul Filip Georgescu a spus cã va lua o decizie prin care va alege între funcþia de deputat ºi funcþia de director al Regiei Naþionale a Pãdurilor, deoarece aceste funcþii sunt incompatibile din punct de vedere constituþional. Aceastã întrebare o pun pentru cã se zvoneºte cã, între timp, domnul deputat Filip Georgescu s-a rãzgândit ºi a depus la conducerea Camerei Deputaþilor o cerere prin care doreºte sã ocupe ambele funcþii. ªtiind cã Biroul permanent al Camerei Deputaþilor s-a pronunþat cu privire la deputaþii care au dreptul la cumul de funcþii, nu am vãzut pe acea listã ºi poziþia domnului Filip GeorgescuÉ ºi cu toate acestea domnul Filip Georgescu ocupã cele douã funcþii în continuare.

A doua interpelare este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Obiectul interpelãrii este referitor la doamna director a Direcþiei Sanitare a Municipiului Bucureºti, Miricã Narcisa, ºi vreau sã cunosc care este baza legalã care a stat la temelia numirii ºi menþinerii în funcþie a doamnei directoare la aceastã direcþie sanitar-veterinarã, care este cea mai mare din þarã, având în vedere cã în ultimul timp, în presã, au apãrut foarte multe articole cu privire la activitatea nesatisfãcãtoare a doamnei directoare ºi, de asemenea, face obiectul unui dosar la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, la Inspectoratul general al Poliþiei ºi la Parchetul General.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule deputat. Domnul Paul Magheru.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Obiectul interpelãrii: admiterea în ºcolile sanitare postliceale. În trei cuvinte este vorba despre urmãtorul lucru: Legea învãþãmântului nr. 84/1995 era restrictivã cu absolvenþii de liceu fãrã diplomã de bacalaureat. Aceeaºi Lege nr. 84, modificatã ºi amedatã, desfiinþeazã aceastã restricþie. Un ordin al fostului ministru reintroduce restricþia. Ordinul actualului ministru, prevalându-se de acest ordin, care încalcã legea, pãstreazã ordinul ministrului, încãlcându-se în felul acesta o lege ºi care îi priveazã de un drept legal pe absolvenþii de liceu fãrã diplomã de bacalaureat.

Domnul deputat Abiþei Constantin. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã fac întâi o corectare. Sunt Abiþei Ludovic, nu Constantin.

Aºa sunteþi înscris pe lista aceasta. Îmi cer scuze.

Nu-i nimic, nu-i nici o problemã deosebitã.

Obiectul interpelãrii se referã la suplimentele nutriþionale, ºi anume la faptul cã avem o epocã insolitã: cãtina ºi mãceºul au devenit medicamente. Totul porneºte de la douã ordine ale Ministerului Sãnãtãþii, unul din februarie anul acesta, care trimite plantele la Agenþia Naþionalã a Medicamentului pentru avizare ºi în acest fel teiul, mãceºul ºi cãtina devin medicamente, iar ulterior, în mai, încearcã sã se corecteze aceastã ordonanþã, dar dispare complet cuvântul ”plantãÒ ºi în acest fel nu mai avem nici o posibilitate de a folosi aceste substanþe ca nutriente, ele devenind medicamente, iar procedura de

avizare este foarte greoaie, pânã la aproximativ trei ani de zile.

Întrebarea este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº, care este rugatã sã rezolve prin norme coerente ºi concrete aceste probleme.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Cu aceasta procedura interpelãrilor a luat sfârºit, ca ºi ordinea de zi pentru ºedinþa de astãzi.

Vã mulþumesc ºi vã doresc noapte bunã!

ªi aveþi grijã cum mergeþi acasã, cã a început furtuna.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,40._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 99/27.VI.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei